0% au considerat acest document util (0 voturi)
7 vizualizări15 pagini

Obiective:: I. Conceptele Noi Privind Sistemele Avansate de Producţie

Documentul prezintă concepte fundamentale privind sistemele avansate de producție, inclusiv sisteme flexibile de fabricație și integrarea calculatoarelor în procesele de producție. De asemenea, sunt discutate metode moderne de organizare, cum ar fi Lean Production și Industry 4.0. În final, sunt analizate fluxurile materiale, informaționale și energetice din cadrul sistemului de fabricație, subliniind importanța interacțiunii acestora.

Încărcat de

Radu Cordea
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
7 vizualizări15 pagini

Obiective:: I. Conceptele Noi Privind Sistemele Avansate de Producţie

Documentul prezintă concepte fundamentale privind sistemele avansate de producție, inclusiv sisteme flexibile de fabricație și integrarea calculatoarelor în procesele de producție. De asemenea, sunt discutate metode moderne de organizare, cum ar fi Lean Production și Industry 4.0. În final, sunt analizate fluxurile materiale, informaționale și energetice din cadrul sistemului de fabricație, subliniind importanța interacțiunii acestora.

Încărcat de

Radu Cordea
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

NOŢIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND SISTEMELE AVANSATE DE PRODUCŢIE

OBIECTIVE:

I. Conceptele noi privind sistemele avansate de producţie:

Sisteme flexibile de fabricaţie / FMS – Flexible Manufacturing Systems


– Fabricaţia flexibilă

Conceptul CIM - Computer Integrated Manufacturing. Integrarea


calculatoarelor în sistemele de fabricaţie

II. Conceptele moderne de organizare a sistemelor avansate de


producţie:
LEAN Production, Sistemul JIT, KANBAN, principiile KAIZEN

III. Conceptul de „Industry 4.0” – Noua Revoluție industrială


NOŢIUNI GENERALE DESPRE SISTEM

• In limba greacă “to systema” înseamnă


“un ansamblu de componente”.

• Aristotel - “întregul este mai mult decât suma părţilor”

• Teoria sistemelor - teorie modernă: conceptul de sistem constituie


elementul central al acestei teorii.

• Definiție:
− Sistemul (S) - mulţimea componentelor, grupate după reguli de organizare
/ aranjare şi între care există relaţii funcţionale, de interdependenţă,
funcţionând în scopul realizării unui obiectiv comun.
Teoria sistemelor → viziune tridimensională
(Sisteme de Fabricație)

1. Aspect funcţional - descrie sistemul într-o formă cauzală, în


sensul dependenţelor dintre ieşirile şi intrările în sistem.

SF → viziunea tehnologică

2. Aspect structural - componenţa sistemului şi relaţiile dintre


elementele acestuia.

SF → proiectarea constructivă

3. Aspect ierarhic - conturează limitele sistemului, oferind posibilitatea


de compozare / decompozare a unui sistem într-un sistem mai mare sau
în subsisteme.

SF → aspectul managerial (organizatoric)


Clasificarea sistemelor

A. În funcţie de cantitatea schimbului de informaţii

oSisteme deschise - schimbul de informaţii este total şi diversificat;

oSisteme parţial deschise - schimbul este mic şi puţin diversificat;

oSisteme închise - nu există schimb de informaţii între sistem (S) şi exomediu


(EM).

B. În funcţie de predictibilitatea comportamentului sistemului:

•Sistem determinist - unei stări a sistemului îi corespunde o stare unică a lui;

•Sistem aleator / nedeterminist - unei stări a sistemului îi corespunde o mulţime


aleatoare de stări a lui;
Legaturile sistemului cu exomediul

S  S k , k  1,2 ek 1  i k
Studiul unui sistem
→ cunoaşterea în timp a evoluţiei şi a transferului informaţiei

→ cu ajutorul modelelor matematice.

Elaborarea unui model matematic


a) elaborarea schemei bloc de reprezentare a sistemului - partea grafică;

b) definirea părţii analitice:

- vectorului de intrare (excitaţia S):


x  x( x1, x2 ,..., x p ,...xm )
- vectorului de ieşire:
y  y( y 1, y 2 ,..., y q ,...y n )

- funcţiei de transfer a S:
T – operator de transfer
Schema bloc a sistemului

Sistem deschis Sistem închis cu reacție

z1 z2 zr zs

x1 y1
x2 y2
xp yq
xm yn

p = 1,m
q = 1,n
r = 1,s
Noţiuni generale. SP

Sistemul de producţie (SP)


= totalitatea componentelor naturale şi artificiale (materii prime,
materiale, energie, scule, dispozitive, utilaje tehnologice, clădiri),
forţă de muncă şi relaţii de producţie, concepte, organizarea muncii
şi conducerea fabricaţiei, având ca scop obţinerea de produse finite şi
servicii, vandabile pe piaţă.
Structura simplificată a unui sistem de producţie

Sistem de producție

C-D-I Conducerea integrată a sistemului


Proiectare

Sistem de fabricație

Logistica externă
Subsistem de prelucrare / asamblare-montaj

Marketing

Mașini-unelte, utilaje, Sisteme și echipamente logistice


echipamente industriale
Financiar-
Contabil Mentenanță

Resurse umane Diagnoză proces


Energetic Diagnoză scule
Sistemul de fabricaţie (SF) execută sarcinile de realizare fizică (directă) a
produsului, prin transformări fizico - chimice şi de formă asupra fluxului material
(FM) cu ajutorul fluxului energetic (FE), prin care informaţiile tehnologice (fluxul
informaţional - FI) se transferă asupra produsului, în condiţii economice impuse.

Fluxul material - include materia primă (Sf, subansambluri de la terţi), materiale (lichid
de răcire, uleiuri, chituri, diluant, vopsele, ş.a.), produse finite şi intermediare, scule,
dispozitive, verificatoare.

Fluxul informaţional - constituit din totalitatea datelor tehnico - economice iniţiale şi a


informaţiilor tehnologice referitoare la procesul de fabricaţie, precum şi din informaţiile
organizatorice şi economice.
Flux energetic – formele de energie consumate în procesul de producție
Schema simplificată a sistemului de fabricaţie
Subsistemul de prelucrare (Sb Pre) defineşte condiţia de
existenţă a SF.

 În SF interacţionează cele trei fluxuri FM, FI, FE şi se


transferă informaţiile asupra produsului.

 SbPre - totalitatea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor


tehnologice, subsistemelor de manipulare materială,
controlul prelucrărilor, depozitare/stocare.

 Sb Pre este cel care produce transformările fizico -


chimice şi de formă a FM, numite prelucrări sau execută
compuneri de obiecte numită asamblări / montaj
(transformări de compoziţie a FM, alipire, inserţionare).
Atât prelucrarea cât şi asamblarea/montajul nu sunt
posibile fără FE.
Sistemul flexibil de Fabricaţie (SFF)

Def.

Sistemul flexibil de fabricaţie constă într-o colecţie de posturi de lucru,


staţii de lucru, de prelucrare /control /asamblare şi auxiliare,
predominant maşini cu comandă NC, dar şi maşini/utilaje speciale şi
specializate, legate între ele cu mijloace de manipulare şi stocare
/depozitare, automate şi conduse ierarhizat la nivel de proces şi control
/manipulare /stocare, programare, gestionare şi monitorizare, printr-un
sistem integrat de calculatoare cu rol de conducere a fabricaţiei.
Caracteristica SFP

Flexibilitatea este capacitatea sistemului de a răspunde


eficient tehnico - economic la condiţii variabile:

a) tehnologice: modificarea tipului şi ordinii operaţiilor,


diversitatea traseelor tehnologice, serii de fabricaţie
variabile;

b) funcţionale: modificarea regimurilor de aşchiere,


modificarea itinerariilor de transport, modificarea
configuraţiei utilajelor/echipamentelor, necesitatea unui
număr variabil de scule, diverse, grade de încărcare cât mai
mari;

c) economice: cost cât mai mic, timp de livrare negociat,


calitatea impusă.
[%]

[nivel]

SFRA – sistem de fabricaţie rigid automatizat (linii de transfer);


SFAN – sistem de fabricaţie cu adaptabilitate naturală (fabricaţia manuală);
SFF – sistem flexibil de fabricaţie.
Bibliografie
1. Abrudan, I., Sisteme Flexibile de Fabricatie. Concepte de proiectare si
management, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996
2. Boncoi, Gh., Fota A., s., a., Sisteme de Productie, vol. I, Editura Universitatii
Transilvania din Brasov, 2000
3. Boncoi, Gh., Fota A., s., a., Sisteme de Productie, vol. II, Editura
Universitatii Transilvania din Brasov, 2001
4. Bondrea Ioan, Avrigean E., Optimizarea produselor şi proceselor tehnologice
de prelucrare, Editura Universităţii din Sibiu, Sibiu, 2001
5. Catrina, D., Căruțașu, N.L., Căruțașu, G., Totu, A., Coteț, C.E., Dorin, Al.,
Velicu, Șt., Sisteme flexibile de producție, Editura MatrixRom, București,
2008.
6. Catrina, D., Velicu, Șt., Zapciu, M., Coteț, C., Fota, A., Sisteme flexibile de
producție. Îndrumar de laborator, Editura Printech, București 2009.
7. Florescu A. Sisteme flexibile de producție. Teorie si aplicații, Ed. Printech,
Bucuresti 2021.

S-ar putea să vă placă și