UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA : Geografie, turism si sport

SPECIALIZARE: Kinetoterapie si Motricitate
Speciala

Referat
Psihologia educatiei

STUDENT:
Adamcsik Henriette Daiana
 Particularitatile psihologice ale varstei
pubertatii si adolescentei
Varsta pubertatii:

Este varsta cea mai confuza sub raportul particularitatilor anatomo-fiziologice si

psihologice, cand copilul nu este nici pe deplin copil si nici pe deplin adolescent, asimiland si
caracterizandu-l, totodata, trasaturi de la aceste doua subidentitati si statute de varsta.

Stadiul dezvoltarii psihosociale: Independenta crescanda duce la primele ganduri

privind identitatea. Preocuparea fata de prezentarea de sine si rolurile de sex este mai mare
decat cea pentru orientarea vocationala.

Stadiul dezvoltarii cognitive: debutul operatiilor formale. Creste abilitatea de analiza

mentala, de testare deductiva a ipotezelor.

Stadiul dezvoltarii morale: tranzitia catre moralitatea cooperarii. Creste posibilitatea

de a gandi regulile drept intelegeri mutuale flexibile. Regulile „oficiale” sunt inca ascultate
din respect fata de autoritate sau din dorinta de a-i impresiona pe ceilalti.

Factori generali in atentie:pubertatea influenteaza multe aspecte ale

comportamentului. Colegii incep sa fie factor de socializare si influentare comportamentala
intr-o mai mare masura decat parintii . Acceptarea de catre covarstnici reprezinta o miza.
Copiii cu performante scolare reduse, pot prezenta modificari caracteriale: anxietate,
dezamagire si dezangajare, aversiune fata de colegi.

Cele mai multe dintre fete isi incheie puseul de crestere la inceputul acestei perioade.
In cazul baietilor insa, acesta nu se incheie inainte de 14 - 15 ani. Este, plastic vorbind, etapa
hainelor vesnic mici. Este interesant de semnalat fenomenul diferentelor intre copiii de
aceeasi varsta, dar care prezinta fie o precocitate pubertara, fie o forma tardiva de manifestare
a acesteia. Cercetarile care au urmarit fenomenul prezinta o serie de rezultate interesante:
baietii cu dezvoltare precoce atrag o atitudine favorabila din partea adultilor, cea ce le
stimuleaza si le intareste increderea in sine. Baietii cu debut pubertar tardiv sunt preocupati sa
castige atentia adultilor, sunt energici si exuberanti. Fetele cu pubertate precoce sunt fie
impopulare, fie tind sa ocupe o pozitie de lider, in functie de situatia [Link] insa lipsite
de echilibru. Fetele cu pubertate tardiva sunt percepute ca fiind de incredere, populare, demne
de a fi alese drept lideri.

Regulile grupului devin sursa generala a regulilor de comportament. Dezvoltarea unui

cod comportamental specific trebuie vazuta ca o tentativa de castigare a independentei,
obligatorie statutului de adult si care merita incurajata. Este util ca educatorul sa-i antreneze
pe elevi intr-un proces de coparticipare la stabilirea normelor orei, clasei, activitatilor comune
din timpul liber. Oricum, impunerea unor norme exterioare lor nu mai are sanse de izbanda.

Dorinta de conformare la normele varstei atinge acum un apogeu. Este „paradoxul” pe

care il gazduieste aceasta etapa, dat fiind si gradul ridicat al nonconformarii fata de adult.
Conformismul la normele grupului imbraca forme diverse, de la imbracaminte si pana la
jargonul verbal sau gestual.
 In ciuda aparentelor, la aceasta varsta elevii sunt preocupati foarte mult de ceea ce
gandesc ceilalti despre ei. Prieteniile, dar si supararile si certurile sunt mai intense si cu
urmari mai profunde. Profesorul nu mai dirijeaza interactiunile sociale din clasa, dar poate
functiona ca observator si beneficiar al acestora. Este mai ales situatia unor interventii
delicate la care autoritatea sa ar stanjeni sau ar fi respinsa.

Unii adolescenti pot trai ceea ce St. Hall, a denumit ca fiind „furtuna si stres”. Fie ca
sunt stari depresive sau de confuzie si anxietate, este cert ca perioada nu este una a „pacii si
calmului”. Ca atare, numeroase cercetari au incercat sa stabileasca intinderea si profunzimea
acestui posibil fenomen de bulversare psihica.

In aceasta perioada incepe sa se consolideze gandirea logica, formala. Unii elevi sunt
mai rapizi in aceasta achizitie decat altii. Dar nu este obligatoriu ca aceasta capacitate, o data
formata, sa fie totdeauna urmata si activata in orice situatie sau pentru orice tip de continut.
Daca obiectele scolare derivate din stiintele exacte - matematica, fizica, chimia etc. - se
preteaza la aplicarea si consolidarea acestei capacitati, in domeniul disciplinelor social-
umaniste nu este obligatoriu sa se manifeste transferul acestei achizitii.

Preadolescentul incepe sa se intereseze tot mai mult de problemele moralei si ale

personalitatii, ale atitudinii fata de colectiv si, mai ales, de problemele idealului care nu este
stabil sub aspectul predictiei si explorarilor sale ulterioare. Din acest punct de vedere rolul
modelului este decisiv la aceasta varsta, influentand asupra conduitei si, mai ales, asupra
perspective personalitatii acestuia.

Varsta adolescentei:

Aceasta perioada reprezinta nucleul propriu-zis al adolescentei, ocupand un

loc deosebit in procesul formarii personalitatii tanarului si a omului in general. Ea
reprezinta in multe privinte un punct nodal deoarece in aceasta perioada se produc
modificari psihologice extrem de importante si apar particularitati noi care in cursul
dezvoltarii ulterioare, in anumite conditii de viata, activitate si educatie devin
trasaturi stabile ale personalitatii.

Studierea particularitatilor psihologice ale copiilor la varsta adolescentei are nu numai

o insemnatate teoretica, ci si una practica. In educarea copiilor de aceasta varsta apar adesea
dificultati importante si, daca nu se tine seama de particularitatile psihologice, educatia lor nu
poate fi organizata corect si, mai ales, nu poate fi eficienta.

Stadiul dezvoltarii psihosociale: identitate vs. confuzie. In structurarea identitatii

personale, proces intrat intr-o faza accelerata, palierele identitatii de sex si vocationale sunt
acum pe acelasi plan. Devin vizibile diferentele legate de statusurile identitare.

Stadiul dezvoltarii cognitive: gandirea formala. Consolidarea abilitatilor de operare

mentala complexa cu continuturi abstracte.

Stadiul dezvoltarii morale: moralitatea cooperarii conventionale. Creste tendinta de a

gandi regulile ca intelegeri mutuale si de a le circumstantializa.

Factori generali in atentie: definitivarea maturizarii sexuale are o influenta profunda

in multe aspecte ale comportamentului. Grupul de colegi si prieteni este extrem de important.
Preocuparea pentru orientarea vocationala si alegerea carierei este o dominanta, mai ales la
cei ce vor sa-si continue studiile. Clarificarea propriului sistem axiologic sustine nevoia
exprimarii punctului personal de vedere in probleme de interes mai general.
 In relatiile de prietenie ale perioadei, fetele simt nevoia angajarii reale, fiind mult mai
atente si critice la aspectele pozitive si negative ale relatiei. Anxietatea in legatura cu
relationarea sociala pare sa fie mai prezenta in randul lor, si nu numai in cazul raportarii la
sexul opus.

Este interesant ca, fata de palierul de varsta 9 - 12 ani, cand baietii ridicau mai multe
probleme, fetele sunt acum mai prezente in topul dezordinilor emotionale. Incercand o
explicatie a fenomenului, in contextul culturii americane, Rutter avanseaza urmatoarele
interpretari: femeile au o mai accentuata tendinta de a-si exprima problemele emotionale prin
stari depresive; acestea sunt potentate de atributele statutului dezavantajos al femeii in
societate, fapt pe care tanara incepe sa-l constientizeze; aparitia ideii ca de fapt controlul ei
asupra aspectelor esentiale ale vietii este mai diminuat decat in cazul baietilor.

Pentru ambele sexe, cea mai comuna tulburare emotionala este depresia. Simptomele
ei sunt autodeprecierea, crizele de plans, gandurile si tentativele de suicid. Rata mare a
acestor tentative (0,35 % fata de 0, 18 % la populatia generala), ca si valoarea ridicata a
recidivelor indica faptul ca in anumite conditii, formele de depresie severa duc catre actul
disperat. La aceasta varsta, supremul gest autodistructiv poate fi considerat mai mult ca o
cerere de ajutor, ca o neputinta de a zari iesirea dintr-o situatie conflictuala, decat ca o
pierdere a sensului existential, ca la adult.

Trairile si simtirile sufletesti intense si vii se mentin si la adolescenta, existand

posibilitatea reala ca ele sa se imbine cu rationalul, cu gandirea logica; imbinarea trairilor
sufletesti cu rationalul ofera posibilitatea adolescentilor sa-si dezvolte si sa-si manifeste acte
afective superioare sub forma sentimentelor, asa cum sunt: dragostea fata de invatatura, fata
de cei din jur, fata de profesie etc. Adolescenta se caracterizeaza prin aparitia si manifestarea
unui sentiment socio-uman superior nou – iubirea, dragostea, care este un act plin de
romantism, de poezie, de sensibilitate umana si apropiere fata de o persoana de sex opus.
Iubirea ramane una din marile preocupari ale adolescentilor, fiind considerata ca a doua
valoare dupa libertate.

Din punct de vedere al gandirii, aceasta varsta se caracterizeaza prin ponderea gandirii
logice, abstracte in raport cu gandirea mecanica si concreta specifica preadolescentei. Nu
trebuie excluse aceste elemente ale gandirii concrete si, mai ales, imbinarea concretului cu
abstractul ca o cerinta didactica in actul predarii si invatarii. Sunt posibile operatiile logico-
formale pe fondul gandirii logice si abstracte implementandu-se si unele elemente de gandire
specializata ca urmare a influentelor unor discipline si a pregatirii profesionale, cum ar fi:
gandirea tehnica, economica, medicala, artistica etc. De asemenea, acestei varste ii este
caracteristica din punct de vedere intelectual curiozitatea si interesul in cunoaste si explicarea
cauzalitatii, obsesiile filosofice si marile intrebari si raspunsuri cautate pe fondul unui orizont
valoric in continua crestere.

Memoria se caracterizeaza prin anumite transformari, ponderea fiind detinuta de

memoria logica, care permite predarea si insusirea de date abstracte, generale si esentiale. Se
dezvolta memoria auditiva, vizuala, motorie implicand ca operatii ale gandirii asocierile,
comparatiile, imaginile si simbolurile. Se formeaza stiluri de memorare putandu-se memora
foarte mult si foarte repede.

Limbajul, ca proces psihic cognitiv prezinta si el anumite caracteristici: exprimarea

verbala devine fluenta crescand debitul verbal si volumul lexical; se formeaza numerosi
algoritmi verbali in sustinerea unor idei si, mai ales, in manifestarea originalitatii
personalitatii; se manifesta exigenta in exprimare purtandu-se discutii constructive si
contradictorii; vorbirea este centrata mai mult pe sens, semnificatie si utilizarea corecta a
termenilor, cuvintelor; se realizeaza constientizarea puterii cuvantului in limbaj – comunicare;
apar jargourile scolare (profu’, babacu’, diriga etc.).

Motivatia. Pe langa procesele cognitive, un rol deosebit la aceasta varsta il joaca

procesele reglatorii, in speta motivatia, afectivitatea si vointa. La adolescenti, pe langa
motivele extrinseci (notele bune, recompensele) se regasesc si motivele intrinseci: setea de
cunoastere, dorinta de autodepasire si afirmare, competitia loiala si, mai ales, nivelul
aspirational si cel al idealurilor. Este, cum bine afirmau unii psihologi, varsta idealurilor si a
conflictelor intrapersonale sub acest raport.

Aspiratiile si idealul adolescentilor devin mai realiste si mai stabile, acestea atat ca
dezvoltare al nivelului lor intelectual, profesional si moral-cetatenesc, cat si a posibilitatilor si
oportunitatilor sociale prezente si de perspectiva. Educatia si factorii educativi trebuie sa
actioneze in asa fel incat toti liceenii si elevii din celelalte nivele de scolarizare sa aiba
conturate aspiratiile si idealurile de viata, care pot deveni surse si factori stimulatori in
activitatea de invatare si educatie, in general.

O componenta a personalitatii care prezinta particularitati ale acestei varste si acestui

stadiu a dezvoltarii individului este caracterul. Apar unele modificari prin accentuarea unor
trasaturi de personalitate, cat si prin consolidarea unor atitudini si convingeri. O nota
specifica a adolescentilor este afirmarea de sine. Ea poate avea loc in functie de trasaturile de
manifestare ale caracterului, diferentiindu-se in functie de acestea. Caracterului pozitiv ii sunt
caracteristice initiativa, responsabilitatea, autodepasirea si autonomia, autocontrolul,
autoaprecierea si autoreglajul iar caracterului negativ nonconformismul, rezistenta si
opunerea la normele de activitate si disciplina, incapatanarea, ingamfarea, bravarea, evadarea,
autoadmiratia (pana la narcisism uneori), vagabondajul (pana la delincventa). Important este
de a cunoaste si a evidentia tendintele negative in plan atitudinal si comportamental al unor
adolescenti pentru a le putea contracara.

Aceasta varsta se caracterizeaza si printr-o anumita cultura specifica, care de cele mai
multe ori asimileaza si se fundamenteaza pe valori negative si pe unele carente de ordin
educational. Cultura de cartier si alte subculturi sunt argumente ce vin in sprijinul afirmatiei
facute, avertizand asupra unor destructurari de ordin moral si caracterial al multor indivizi ce
apartin acestei categorii de varsta.