0% au considerat acest document util (0 voturi)
2 vizualizări10 paginiCurcubeul
Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic care apare atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă, fiind observat frecvent după ploaie. Există și curcubeie secundare, mai slabe, cauzate de dubla reflexie a luminii, iar culorile curcubeului sunt rezultatul dispersiei luminii solare. Fenomenul este influențat de condițiile atmosferice și de dimensiunea picăturilor de apă, având cele mai spectaculoase apariții în condiții de contrast între cerul senin și nori de ploaie.
Încărcat de
niculiceaalinaflorentinaDrepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
2 vizualizări10 paginiCurcubeul
Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic care apare atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă, fiind observat frecvent după ploaie. Există și curcubeie secundare, mai slabe, cauzate de dubla reflexie a luminii, iar culorile curcubeului sunt rezultatul dispersiei luminii solare. Fenomenul este influențat de condițiile atmosferice și de dimensiunea picăturilor de apă, având cele mai spectaculoase apariții în condiții de contrast între cerul senin și nori de ploaie.
Încărcat de
niculiceaalinaflorentinaDrepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
R C U B E
U
C
L
CURCUBEUL ESTE UN FENOMEN OPTIC ȘI METEOROLOGIC
ATMOSFERIC CARE SE MANIFESTĂ PRIN APARIȚIA PE CER
A UNUI SPECTRU DE FORMA UNUI ARC COLORAT ATUNCI
CÂND LUMINA SOARELUI SE REFRACTĂ ÎN PICĂTURILE DE
APĂ DIN ATMOSFERĂ. DE CELE MAI MULTE ORI CURCUBEUL
[1] SE OBSERVĂ DUPĂ PLOAIE, CÂND SOARELE ESTE
APROPIAT DE ORIZONT.
ÎN CONDIȚII BUNE DE LUMINĂ, ÎN FAȚA PERETELUI DE
PLOAIE, UN CURCUBEU SECUNDAR ESTE VIZIBIL
DEASUPRA CURCUBEULUI PRINCIPAL. ACESTA ESTE MAI
SLAB DIN CAUZA DUBLEI REFLEXII A LUMINII ÎN
PICĂTURILE DE APĂ ȘI ARE O SECVENȚĂ DE CULORI
OPUSĂ.
EXISTĂ MAI MULTE FENOMENE FIZICE CARE STAU LA BAZA PRODUCERII
CURCUBEULUI SAU CARE ÎL POT INFLUENȚA:
TENSIUNEA SUPERFICIALĂ FACE CA PICĂTURILE DE APĂ, MAI ALES CELE
FOARTE MICI, SĂ FIE APROAPE PERFECT SFERICE.
REFRACȚIA ȘI REFLEXIA LUMINII EXPLICĂ DE CE LUMINA CURCUBEULUI ARE
ALTĂ DIRECȚIE DECÂT LUMINA DE LA SOARE.
DISPERSIA LUMINII, ADICĂ DEPENDENȚA INDICELUI DE REFRACȚIE AL APEI
DE LUNGIMEA DE UNDĂ A LUMINII, EXPLICĂ DE CE CURCUBEIELE SUNT
COLORATE ȘI NU DOAR ALBE.
DIFRACȚIA LUMINII DEVINE SEMNIFICATIVĂ ATUNCI CÂND PICĂTURILE DE
APĂ SUNT EXTREM DE MICI, DE ORDINUL MICRONILOR, DECI COMPARABILE CU
LUNGIMEA DE UNDĂ (APROXIMATIV 0,5 ΜM). ÎN ACEST CAZ CULORILE
CURCUBEULUI SE ESTOMPEAZĂ.
DACĂ PICĂTURILE SUNT MARI ȘI NU SE AFLĂ ÎNTR-UN ECHILIBRU CARE SĂ LE
ASIGURE FORMA SFERICĂ, EFECTUL DE CURCUBEU FIE ESTE REDUS, FIE NU
APARE.
CURCUBEUL CA FENOMEN METEOROLOGIC
CURCUBEIELE NATURALE APAR, DE OBICEI, ATUNCI CÂND CERUL SE
ÎNSENINEAZĂ RAPID DUPĂ O PLOAIE, IAR SOARELE SE AFLĂ LA O
ALTITUDINE MICĂ. DIN ACEST MOTIV, CURCUBEIELE SUNT
OBSERVATE DE OBICEI PE CERUL VESTIC, DIMINEAȚA, ȘI PE CEL
ESTIC, SEARA. TOTODATĂ, FENOMENUL NU SE POATE FORMA VARA,
LA PRÂNZ, DEOARECE SOARELE SE AFLĂ LA PUNCTUL MAXIM PE CER.
CELE MAI SPECTACULOASE APARIȚII ALE CURCUBEULUI AU LOC
ATUNCI CÂND JUMĂTATE DIN CER ESTE ÎNCĂ ÎNTUNECAT CU NORI
DE PLOAIE, IAR OBSERVATORUL SE AFLĂ ÎNTR-UN PUNCT CU CER
SENIN ÎN DIRECȚIA SOARELUI. REZULTATUL ESTE UN CURCUBEU
LUMINOS CARE CONTRASTEAZĂ CU FUNDALUL ÎNTUNECAT. SE POT
OBSERVA CURCUBEIE DESTUL DE DES ÎNTR-UN JET DE APĂ, ÎN
SPECIAL ÎN FÂNTÂNI SI CASCADE. ÎN CAZURI SPECIALE, SE POT
OBSERVA MICI CURCUBEIE LA CAPĂTUL VALURILOR MĂRII.
LUMINA ȘI CURCUBEUL CA FENOMENE OPTICE
LUMINA SOARELUI REPREZINTĂ O MICĂ PARTE DIN SPECTRUL ELECTROMAGNETIC.
ATUNCI CÂND SOARELE ESTE PE CER, TOATE PĂRȚILE SPECTRULUI VIZIBIL AJUNG
LA SUPRAFAȚA PĂMÂNTULUI, IAR AMESTECUL LOR ESTE PERCEPUT CA O LUMINĂ DE
ZI ALBICIOASĂ. ÎN CAZUL ÎN CARE SOARELE SE AFLĂ LA O ÎNĂLȚIME MICĂ PE CER
(SPRE EXEMPLU LA RĂSĂRIT), PARTEA CU UNDE SCURTE A SPECTRULUI SOLAR
(DEFINITĂ PRIN CULORILE DE TIP ALBASTRU) ESTE MAI DISPENSATĂ ÎN
ATMOSFERA, REZULTÂND CULOAREA ROȘIE A CERULUI.
FORMAREA ȘI CULORILE CURCUBEULUI
CULORILE CURCUBEULUI SUNT PRODUSE PRIN DISPERSIA LUMINII SOLARE ÎN PICĂTURILE DE
APĂ, UNDE ACEASTA ESTE DESCOMPUSĂ ÎN FUNCȚIE DE LUNGIMEA DE UNDĂ, PRECUM ÎNTR-O
PRISMĂ (FENOMEN PENTRU PRIMA OARĂ DESCOPERIT DE ISAAC NEWTON). ÎN CURCUBEU,
DATORITĂ AMESTECĂRII PARȚIALE A RAZELOR DE LUMINĂ PRIN REFLEXIA INTERNĂ LA
DIFERITE PUNCTE DE PE SUPRAFAȚA SFERICĂ A PICĂTURII, CULORILE APAR MAI PUȚIN CLAR
SEPARATE ÎN COMPARAȚIE CU UN SPECTRU LUMINOS PRODUS, SPRE EXEMPLU, CU AJUTORUL
UNUI SPECTROSCOP CU PRISME.
NUMĂRUL DE CULORI PE CARE OCHIUL UMAN ESTE CAPABIL SĂ LE DISTINGĂ ESTE APROXIMATIV
100. DATORITĂ SUBIECTIVITĂȚII SITUAȚIEI, NUMĂRUL EXACT DE CULORI PRINCIPALE ESTE O
ALEGERE OARECUM ARBITRARĂ. AȘADAR, NEWTON, ÎMPĂRȚEA INIȚIAL SPECTRUL ÎN CINCI
CULORI PRINCIPALE: ROȘU, GALBEN, VERDE, ALBASTRU ȘI VIOLET. MAI TÂRZIU A INCLUS
PORTOCALIU ȘI INDIGO, OFERIND ȘAPTE NOI CULORI (O ANALOGIE LA FILOZOFIA SOFIȘTILOR
GRECI, CARE CREDEAU CĂ EXISTĂ O LEGĂTURĂ ÎNTRE CULORI, NOTELE MUZICALE SI OBIECTELE
CUNOSCUTE DIN SISTEMUL SOLAR). DE REȚINUT ESTE FAPTUL CĂ, CEEA CE NEWTON CONSIDERA
ATUNCI CA ALBASTRU AR FI CONSIDERAT ASTĂZI DREPT CIAN ȘI CEEA CE NEWTON A NUMIT
INDIGO AR FI CONSIDERAT ASTĂZI ALBASTRU.