0% au considerat acest document util (0 voturi)
45 vizualizări52 pagini

Feb 05

Încărcat de

jimisdunga
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
45 vizualizări52 pagini

Feb 05

Încărcat de

jimisdunga
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

soft

Target 3001!
Circuite imprimate

Lucian Bercian
[Link]@[Link]

download versiune gratuit\ la:


[Link]

5.3 Moduri de lucru


Ce pute]i s\ face]i…
5.3.1 Modul de lucru "Pointer Mode" • Dac\ acest instrument este ap\sat, Pentru a selecta câteva elemente
Dup\ ^nc\rcarea proiectului TARGET un clic pe "mânerul" componentei va ^mpreun\, pute]i activa Catch Window
sunte]i ^n modul de lucru "Pointer Mode". selecta ^ntregul simbol sau ^ntreaga peste ele. ~ncepe]i aceast\ fereastr\ cu
Fiecare ac]iune ^n TARGET poate fi capsul\. M1H sau cu tasta [f] pe o pozi]ie liber\.
lansat\ din acest mod de lucru. Bara de Când fereastra este ag\]at\ de mouse-ul
stare din josul ferestrei • Dac\ acest instrument este ap\sat, dumneavoastr\, pute]i ap\sa tasta [o] (de
un clic pe orice element al componentei la options) pentru a determina dac\ sunt
arat\ ^n ce mod de lucru sunte]i. Pute]i s\ va selecta ^ntregul simbol sau ^ntreaga selectate numai elementele incluse ^n
activa]i acest mod de lucru fie ap\sând capsul\. fereastr\ sau dac\ sunt selectate [i
tasta [ESC], fie pute]i s\ ^l activa]i direct 5.3.2. Modul de m\surare elementele asociate lor.
P\r\si]i acest mod…
folosind instrumentul . Measure Mode • cu tasta [Esc] sau M12.
Se face clic ^n partea dreapt\ pe Pute]i activa acest mod … 5.3.4. Modul suplimentar de captare
s\geata mic\ a pictogramei pentru a se • cu tasta [m];
ob]ine bara cu instrumente cu urm\toarele • cu comanda "Measure" din meniul al unei ferestre
set\ri pentru "Pointer Mode": "Actions" sau
Additional Catch Window
Dac\ unul dintre urm\toarele instru- • cu instrumentul .
mente este ap\sat, atunci cu clic pe seg- Ce pute]i s\ face]i … Pute]i activa acest mod …
mentul unui semnal ^n "Pointer Mode" Bara de stare arat\ distan]ele pe x- [i y- • cu asocierea tastelor [Shift] + [F];
rezult\ urm\toarele: (dX [i dY), precum [i distan]a ^ns\[i (L). • cu comanda "Additional Catch Window"
Pentru a m\sura foarte exact este posibil din meniul "Edit" sau
• selectarea unui singur segment; s\ v\ a[eza]i pe grila cu [F6]. • cu [Shift] + M1H ^n "Pointer Mode", pe o
P\r\si]i acest mod … pozi]ie liber\.
• selectarea unei "insule" a • cu tasta [Esc] sau M12. Ce pute]i s\ face]i…
semnalului; Acela[i lucru ca [i ^n Catch Window
5.3.3. Modul de captare normal, cu excep]ia faptului c\ elementele
• selectarea ^ntregului semnal. deja selectate r\mân selectate.
Dac\ este ap\sat unul din urm\toarele a unei ferestre P\r\si]i acest mod…
instrumente atunci un segment atins ^n • cu tasta [Esc] sau M12.
Catch-Window Mode
mijloc cu [z] sau M1H va fi …. 5.3.5. Plasarea unei pun]i -
Pute]i activa acest mod …
• ^mp\r]it ^n dou\ segmente; • cu tasta [f]; Bridge (numai ^n PCB)
• cu comanda "Catch Window" din meniul Pute]i activa acest mod …
• schimbat ^ntr-un arc; "Edit" sau • cu tasta [b] ^n modul de lucru "Pointer
• cu M1H ^n "Pointer Mode", pe o pozi]ie Mode" sau când se deseneaz\
• schimbat ^ntr-o curb\ Bezier. liber\. traseele;

[Link] 2/2005 5
soft

• cu comanda "Place a bridge" din meniul dorit (solid, dotted, dashed, dash-dot, 5.3.9. Desenare magistralelor -
"Elements" sau dash-dot-dot). Busses (numai ^n schematics)
• cu instrumentul . P\r\si]i acest mod…
Ce pute]i s\ face]i… • cu tasta [Esc] sau M12. Pute]i activa acest mod…
Ap\sa]i tasta [o] (de la options) pentru 5.3.8. Desenarea conexiunilor • cu tasta [b];
a introduce set\rile pun]ii. Pozi]iona]i • cu comanda "Draw Busses" din meniul
puntea [i ap\sa]i M1 sau [Return] ^n semnalelor - Signal Wires "Elements" sau
punctul de sfâr[it. TARGET se schimb\ ^n • cu instrumentul
(numai ^n schematics)
modul "Draw Tracks". O punte se a[az\ ^n Ce pute]i s\ face]i…
mod normal pe layer-ul 21 "Position Top". Pute]i s\ activa]i acest mod…… Ap\sa]i tasta [o] (de la options) pentru
Capetele sunt g\uri de trecere (vias) • cu tasta [2] (nu folosi]i tasta "2" din blocul setarea magistralei. Un click pe M1
normale. Pentru a selecta op]iunile pentru din partea dreapt\ a tastaturii); creeaz\ primul segment. Folosi]i mai
aceste g\uri de trecere ap\sa]i tasta [o] ^n • cu comanda "Draw Signal Wires" din departe M1 pentru a desena o linie format\
"Place Vias" din meniul "Elements". meniul "Elements" sau din mai multe segmente. O magistral\ ^n
P\r\si]i acest mod… TARGET este o linie lat\, care poate
• cu tasta [Esc] sau M12. • cu instrumentul con]ine ^mpreun\ toate semnalele. Din
5.3.6. Plasarea unei pastile - Ce pute]i s\ face]i… punct de vedere vizual pute]i distinge ^ntre
Ap\sa]i tasta [o] (de la options) pentru mai multe magistrale (de ex. Adrese
Pad (numai ^n PCB) a introduce set\rile semnalului. Conexiu- [A0…A15], Date [D0…D7], Control [Clk,
Pute]i activa acest mod… nile din schema electric\ sunt f\cute prin Res, etc.]). ~n orice caz fiecare semnal
• cu tasta [1]; semnale. Dac\ ^ncepe]i trasarea unui poate fi conectat la orice magistral\ sau
• cu comanda "Place Pad" din meniul semnal de la sfâr[itul altuia, numele de poate fi scos din orice segment al
"Elements" sau semnal este continuat (de ex. GND). Dac\ magistralei.
• cu instrumentul . ^ncepe]i de la un pin liber, numele Atunci când se ^ncepe un semnal cu
Ce pute]i s\ face]i… semnalului este derivat de la numele tasta [2] exact de pe o magistral\, apare o
Pute]i s\ pozi]iona]i (plasa]i) pastilele ^n pinului (de ex. A1). Dac\ nu ap\sa]i nimic fereastr\ cu lista tuturor semnalelor din
pozi]ia dorit\ ap\sând tasta M1 sau special atunci când ^ncepe]i semnalul, este magistral\ din care s\ alege]i semnalul
[Return]. Aceste pastile libere sunt ^n mod folosit un nume de semnal complet artificial dorit. De asemenea este ar\tat\ tasta
normal folosite numai pentru definirea (de ex. Sig$17). Numele semnalului este pentru Bus Assistant.
noilor capsule pentru biblioteci. Numerele ar\tat ^n bara de stare. Recomandare: Desena]i un nou semnal
pastilelor se incrementeaz\ ^n mod Dac\ atinge]i alt semnal cu noua necunoscut din pinul unei componente
automat. Ap\sa]i [o] (de la options) pentru dumneavoastr\ conexiune, TARGET v\ c\tre magistral\. Scoate]i un semnal
a introduce set\rile pastilelor. ~n final se ^ntreab\ dac\ vre]i s\ concatena]i aceste cunoscut din magistral\ [i desena]i-l pe
plaseaz\ folosind tastele [Return] sau dou\ semnale diferite. Dac\ atinge]i direc]ia pinului componentei.
[Esc]. mijlocul unui semnal conexiunea este P\r\si]i acest mod…
P\r\si]i acest mod… automat divizat\ ^n dou\ segmente [i este • cu tasta [Esc] sau M12.
• cu tasta [Esc] sau M12. generat un nod de jonc]iune. ~n modul 5.3.10. Plasarea mirelor
5.3.7. Desenarea unei linii - Line "Draw Signal Wires", pute]i plasa manual o
astfel de jonc]iune ap\sând tasta [.]. Centering Marks
Pute]i activa acest mod… Snap-on-Pin: Dac\ v\ pozi]iona]i Pute]i activa acest mod…
• cu asocierea tastelor [Ctrl] + [2] (nu aproape de un pin, TARGET v\ arat\ o • cu comanda "Place Centering Marks"
folosi]i tasta "2" din blocul din partea mic\ caset\ de captare a pinului care (Fiducials) din meniul "Elements" sau
dreapt\ a tastaturii); ac]ioneaz\ ca un magnet pentru a atrage
• cu comanda "Draw Line" din meniul cursorul. Pute]i evita acest magnetism • cu instrumentele
"Elements" sau ap\sând tasta [Ctrl]. ~n cazul ^n care Ce pute]i s\ face]i…
• cu instrumentul . ap\sa]i alt semnal sau alt pin, TARGET Mirele sunt folosite pentru centrarea
Ce pute]i s\ face]i… genereaz\ un beep de aten]ionare. Dac\ diferitelor filme [i m\[ti ale straturilor unele
Ap\sa]i [o] (de la options) pentru a seta pinul este conectat, atunci crucea ^n x din peste altele ^n timpul procesului de
caracteristicile liniei. Un clic pe M1 creaz\ capul pinului dispare. fabrica]ie. Ap\sa]i tasta [o] (de la options)
primul segment. Folosi]i mai departe clicuri Backspace Function: Pentru a [terge pentru a edita set\rile mirelor.
M1 pentru a desena o linie format\ din mai ultimele segmente desenate ale unui P\r\si]i acest mod…
multe segmente. Aceste linii nu pot fi semnal, pute]i folosi tasta [Backspace]. • cu tasta [Esc] sau M12.
folosite pentru semnale. Ele sunt folosite Aceasta func]ioneaz\ ca [i undo. 5.3.11. Desenarea unor triunghiuri
pentru liniile de contur ale circuitului Cu un click pe M2 ^n timp ce desena]i,
imprimat (PCB), pentru linii de contur ale pute]i modifica modul de ^ndoire al pline - Filled Triangles
simbolurilor [i capsulelor sau pentru liniile semnalului. Un semnal existent poate fi Pute]i activa acest mod…
specifice ale poten]iometrelor, releelor, etc. editat prin mutarea segmentelor sau prin • cu tasta [3];
Atunci când ap\sa]i tasta [o] (de la tragerea col]urilor lui. • cu comanda "Draw Filled Triangle" din
options) apare o fereastr\ ^n care pute]i s\ P\r\si]i acest mod… meniul "Elements" sau
alege]i la rubrica "Hatched" tipul de linie • cu tasta [Esc] sau M12.

6 2/2005 [Link]
soft

• cu instrumentul . ^ntotdeauna desenate ^n sens matematic


Ce pute]i s\ face]i… pozitiv (sensul acelor de ceasornic).
Ap\sa]i tasta [o] (de la options) pentru P\r\si]i acest mod…
a introduce set\rile triunghiului. Se mar- • cu tasta [Esc] sau M12.
cheaz\ cu M1 dou\ puncte pentru a defini 5.3.15. Inserarea unui text - Text
una din laturile triunghiului. Triunghiurile
existente pot fi deplasate prin ag\]area Pute]i activa acest mod…
col]urilor lor cu func]ia de "tragere" [z]. • cu tasta ["];
P\r\si]i acest mod… • cu comanda "Text" din meniul "Elements"
• cu tasta [Esc] sau M12. sau
5.3.12. Desenarea unui dreptunghi • cu instrumentul .
Ce pute]i s\ face]i…
plin - Filled Rectangle Efectua]i un clic cu M1 ^n locul unde
Pute]i activa acest mod… textul va ap\rea mai târziu. Introduce]i
• cu tasta [4]; textul [i op]iunile sale ^n fereastra de dialog
• cu comanda "Draw Filled Rectangle" din ce urmeaz\. ~nchide]i fereastra de dialog
meniul "Elements", cu OK pentru a plasa textul.
Aten]ie: Numai caracterele TARGET
• cu instrumentul pot fi oglindite ^n Win 95/98/ME. Caracte-
Ce pute]i s\ face]i… rele Windows pot fi oglindite numai ^n Win
Ap\sa]i tasta [o] (de la options) pentru NT/2000/XP. Win 95/98/ME nu permite
a introduce set\rile dreptunghiului. Dup\ oglindirea caracterelor Windows.
ce dreptunghiul este ^nceput cu tasta M1, Driver-ul Gerber al programului
muta]i mouse-ul pe diagonal\ pentru a TARGET nu permite afi[area caracterelor
deschide un dreptunghi. Cu un nou clic M1 Windows. Ele sunt ^nlocuite de caractere
pute]i finaliza dreptunghiul. Dreptunghiurile TARGET. Verifica]i ^ntotdeauna rezulta-
existente care nu sunt rotite cu un unghi, tul modific\rii.
altul decât 90° pot fi deplasate prin P\r\si]i acest mod…
ag\]area col]urilor lor cu func]ia de • cu tasta [Esc] sau M12. ♦
"tragere" [z].
P\r\si]i acest mod…
• cu tasta [Esc] sau M12.
5.3.13. Desenarea unor cercuri pline
Filled Slices/Circles
Pute]i activa acest mod…
• cu tasta [0] (= Zero);
• cu comanda "Draw Filled Slices" din
meniul "Elements" sau

• cu instrumentul
Ce pute]i s\ face]i…
Ap\sa]i tasta [o] (de la options) pentru
a introduce set\rile cercului. Stabili]i raza
cercului cu al doilea clic M1.
P\r\si]i acest mod…
• cu tasta [Esc] sau M12.
5.3.14. Desenarea unor toruri
Torusses
Pute]i activa acest mod…
• cu tasta [t];
• cu comanda "Draw Torusses" din meniul
"Elements" sau
• cu instrumentul
Ce pute]i s\ face]i…
Ap\sa]i tasta [o] (de la options) pentru
a introduce set\rile torului. Al doilea punct
pe care ap\sa]i cu M1 este centrul torului,
al treilea punctul final. Aceste arce sunt

[Link] 2/2005 7
tehnologii

Dezvoltarea unui echipament


de monitorizare a temperaturii
^n procesele tehnologice (VI)

Bogdan Ro[u
bogdanrosualex@[Link]
Norocel - Drago[ Codreanu
Facultatea de Electronic\ [i Telecomunica]ii
norocel_codreanu@[Link]

3.6 Interfa]a cu calculatorul Protocolul Modbus cum r\spunde acesta la cererea de acces
[i cum sunt detectate [i raportate erorile de
Sistemul Politemp II este dotat cu un Acest protocol define[te o structur\ de transmisiune. Stabile[te, de asemenea, un
port serial asincron RS232 cu ajutorul mesaje pe care sistemele industriale o format comun pentru comenzi/cereri/r\s-
c\ruia se realizeaz\ comunica]ia cu recunosc [i o folosesc în transmisii de punsuri [i pentru date. În timpul
calculatorul (PC). Comunica]ia este date, indiferent de tipul re]elelor de comunica]iei pe o re]ea Modbus, protocolul
necesar\ pentru desc\rcarea valorilor comunica]ii folosite. Protocolul descrie stabile[te cum se identific\/adreseaz\
temperaturilor m\surate [i prelucrarea procesul folosit de un controller pentru a fiecare controller, cum este recunoscut un
ulterioar\ a acestora. Portul serial RS232 cere accesul la resursele altui dispozitiv, mesaj adresat acestuia, determin\ tipul de
ac]iune ini]iat\ [i cum se extrag datele sau
alte informa]ii con]inute în mesaj. Dac\
este cerut un mesaj de r\spuns,
Fig. 36 controllerul adresat va construi un mesaj
de r\spuns utilizând tot protocolul Modbus.
Schema electric\ Controller-ele comunic\ utilizând tehnica
a portului RS232 master-slave, în care un singur dispozitiv
(master-ul) poate ini]ia tranzac]ii (cereri).
Celelalte (slave-urile) r\spund punând la
dispozi]ie datele cerute de c\tre master
sau îndeplinind ac]iunea cerut\. În general
device-urile master sunt procesoarele
gazd\ [i consolele asociate, iar cele slave
includ controllere programabile. Master-ul
poate adresa device-uri slave individual
sau poate ini]ia un mesaj de broadcast
c\tre toate slave-urile. Device-urile slave
Fig. 37 întorc un r\spuns cererilor care le sunt
nu este implementat complet ci numai adresate individual. Nu se întorc
Diagrama cerere-r\spuns Modbus
strictul necesar, anume semnalele TX - RX r\spunsuri la mesajele de broadcast
[i masa electric\. Sistemul este configurat lansate de c\tre master.
s\ comunice cu o rat\ de 19200bps, pe 8 Protocolul Modbus define[te formatul
bi]i, f\r\ paritate [i un singur bit de stop. În cererilor device-urilor master astfel:
cazul acestei comunica]ii nu este necesar • Adresa device-ului sau adresa de
controlul transferului de date. Schema broadcast;
electric\ a portului serial RS232 este • Codul func]iei care define[te tipul ac]iunii
prezentat\ in figura 36. cerute;
• Datele care sunt necesare;
Tab. 18 • Un câmp de verificare de erori (CRC sau

Frame-urile mesajelor în modul ASCII

[Link] 2/2005 9
tehnologii

LRC); standard [i define[te con]inutul câmpurilor bi]i de stop dac\ nu se folose[te paritate) [i
În cazul cererii codul func]iei din mesajelor transmise serial în aceste re]ele. câmpul de verificare de erori Cyclical
mesajul cerere comunic\ device-ului Modul ASCII: când se realizeaz\ Redundancy Check (CRC).
comunica]ia utilizând codarea ASCII În cazul ambelor moduri de transmisie
Tab.19 (American Standard Code for Information serial\ (ASCII [i RTU), un mesaj Modbus
Frame-urile mesajelor în modul RTU este plasat de c\tre device-ul care
transmite într-un frame care are un
început [i un sfâr[it cunoscute.
Frame-urile în modul ASCII: în modul
ASCII mesajul începe cu caracterul ":"
adresat ce tip de ac]iune s\ îndeplineasc\. (cod hexazecimal 0x3A) [i se termin\ cu
Octe]ii de date con]in toate datele Interchange), fiecare octet al mesajului perechea de caracterele "carriage return"
necesare acelui device slave pentru a este reprezentat utilizând dou\ caractere [i "line feed" (coduri hexazecimale 0x0D [i
îndeplini ac]iunea cerut\. Dac\ device-ul ASCII, avantajul principal al acestui mod 0x0A). Device-urile conectate la o re]ea
slave r\spunde în mod normal, dup\ ce fiind c\ între dou\ caractere succesive se Modbus monitorizeaz\ în continuu re]eaua
accept\ o pauz\ de pân\ la 1s f\r\ s\ se în a[teptarea caracterului ":". Când acest
considere eroare de transmisie. Sistemul caracter este detectat, fiecare device
Tab. 20
de codare cuprinde caracterele ASCII decodeaz\ urm\torul câmp al mesajului,
Secven]a de bi]i în modul ASCII

ac]iunea s-a încheiat cu succes, r\spunsul hexazecimale 0…9, A…F. Un caracter care reprezint\ adresa. Acest câmp este
este un ecou al mesajului ini]ial. Dac\ hexazecimal ASCII este con]inut în fiecare comparat cu adresa proprie a device-lui [i,
apare o eroare, codul func]iei din mesajul caracter ASCII al mesajului. Un cuvânt în caz de coinciden]\, mesajul este
r\spuns se modific\ astfel încât s\ se cuprinde un bit de start, [apte bi]i de date, adresat acelui device. Timingul în cazul
cel mai pu]in semnificativ fiind primul, un bit modului de comunica]ie Modbus ASCII
Tab. 21 de paritate sau nici un bit dac\ nu se este de pân\ la o secund\ între caractere.
Secven]a de bi]i în modul RTU

semnalizeze o eroare iar octe]ii de date ce folose[te paritatea, unul sau doi bi]i de stop În cazul în care între caractere se scurge
sunt con]inu]i în acest r\spuns pot descrie (dac\ nu se folose[te paritatea) [i câmpul un interval de timp mai mare de o secund\,
eroarea. Câmpul de verificare de erori este de verificare a erorilor Longitudinal atunci se decide un time-out, adic\ o
folosit pentru a verifica validitatea con]inu- Redundancy Check (LRC). eroare în comunica]ie [i partea de mesaj
tului mesajelor. Modul RTU: în modul RTU (Remote recep]ionat\ este ignorat\.
Terminal Unit) fiecare octet din mesaj Excep]ii admise în modul ASCII
con]ine dou\ caractere hexazecimale standard: odat\ cu introducerea controller-
reprezentate pe patru bi]i. Avantajul elor 548 [i 948A/B/X, un mesaj ASCII
principal al acestei cod\ri este c\ poate s\ se termine în mod normal dup\
densitatea mai mare de caractere permite câmpul LRC, f\r\ s\ se mai transmit\
un transfer mai mare la aceea[i rat\ de caracterele CRLF (carriage return [i line
Fig. 38 baud. Fiecare mesaj trebuie transmis într- feed).
Diagrama pinilor circuitului AT24C16 un stream continuu. Sistemul de codare În modul RTU mesajele încep cu o
cuprinde opt bi]i hezaxecimal 0...9, A…F. pauz\ de comunica]ie de cel pu]in 3,5
Dou\ caractere hexazecimale sunt durate ale unui caracter. Dup\ aceast\
Controllerele pot fi configurate s\ con]inute în fiecare câmp de opt bi]i (octet) pauz\ primul caracter transmis este
comunice în re]ele Modbus standard al mesajului. Un cuvânt cuprinde un bit de adresa device-ului slave. În acest mod
utilizând unul din urm\toarele dou\ moduri start, opt bi]i de date, cel mai pu]in device-urile monitorizeaz\ în continuu,
de transmisie: ASCII [i RTU. Selectarea semnificativ fiind primul, un bit de paritate inclusiv pe perioada intervalelor de pauz\.
între formatul ASCII [i RTU este (sau nici unul dac\ nu se folose[te), un bit Imediat dup\ ultimul caracter transmis, o
caracteristic\ numai în re]elele Modbus de stop, dac\ se foloseste paritate (sau doi pauz\ mai mare decât 3,5 durate ale unui

10 2/2005 [Link]
tehnologii

caracter marcheaz\ sfâr[itul mesajului. device slave ini]iaz\ un r\spuns, acesta mesajul de r\spuns. Acest cod unic
Întregul frame de mesaj trebuie transmis plaseaz\ în mesaj propria adres\ pentru a identific\ tipul erorii ap\rute.
într-un flux continuu, f\r\ pauze. Dac\ pe se putea identifica de la care device a venit Con]inutul câmpurilor de date
durata transmisiei mesajului apare o pauz\ r\spunsul. Adresa 0 este rezervat\ pentru
cu durat\ mai mare decât 1,5 durate ale transmisiile de tip broadcast iar mesajele Câmpurile de date sunt construite
trimise pe adresa 0 sunt recunoscute de utilizând seturi de câte dou\ caractere
c\tre toate device-urile slave. Dac\ se hexazecimale, în intervalul 0x00 - 0xFF.
Tab. 22
folose[te protocolul Modbus pe re]ele de Aceste seturi sunt compuse din dou\
Semnifica]ia pinilor circuitului comunica]ie de nivel înalt, exist\ caractere ASCII sau dintr-un singur
AT24C16

unui caracter, device-ul care recep]io-


neaz\ va ignora partea de mesaj posibilitatea ca broadcast-ul s\ nu fie caracter RTU, în func]ie de modul de
recep]ionat\ [i va considera urm\torul permis sau acesta s\ fie înlocuit prin alte transmisie. Câmpurile de date con]in
octet fiind câmpul de adres\ al unui mesaj metode. informa]ii adi]ionale codurilor de func]ie,
nou. De asemenea, dac\ un nou mesaj Managementul câmpului cod de cum ar fi informa]ii pentru setarea [i
începe dup\ o perioad\ mai scurt\ decât func]ie: în protocolul Modbus câmpul ce verificarea unor st\ri, registre sau variabile
con]ine codul func]iei ale sistemelor sau parametrii necesari
define[te tipul ac]iunii func]iilor asociate codurilor transmise. În
cerute. Acest câmp unele cazuri se transmite [i num\rul exact
con]ine dou\ caractere al octe]ilor de date transmi[i, pentru o
în modul ASCII sau opt verificare suplimentar\. De exemplu, dac\
bi]i în modul RTU. un device master cere unui device slave
Codurile valide sunt în starea unor registre, câmpurile de date vor
intervalul 1 .. 255. La con]ine registrul de început (adresa sau
transmisia unui mesaj indexul acestuia) [i num\rul de registre
de la un device master la citite. Dac\ se dore[te scrierea unui
un device slave, câmpul pachet de registre, câmpul de date va
de cod func]ie poart\ con]ine registrul de început (indexul sau
informa]ia legat\ de tipul adresa acestuia), num\rul de registre care
Fig. 39 ac]iunii cerute. R\spun- urmeaz\ s\ fie scrise, num\rul de octe]i de
Schema bus-ului I2C [i memoria sul device-ului slave con]ine acela[i câmp date care urmeaz\ [i datele efective. Dac\
EEPROM de cod de func]ie cu ajutorul c\ruia poate ac]iunea cerut\ se termin\ cu succes,
semnaliza succesul ac]iunii cerute sau câmpul de date al mesajului de r\spuns
apari]ia unei anumite erori. Mesajul de con]ine datele solicitate. În cazul apari]iei
3,5 durate ale unui caracter de la sfâr[itul r\spuns f\r\ eroare nu este decât un ecou unei erori, câmpul de date con]ine codul
ultimului mesaj, device-ul care recep]io- al mesajului de cerere. La un mesaj de unic de identificare a erorii, informa]ie pe
neaz\ va considera c\ acesta este o r\spuns cu eroare, device-ul slave care device-ul master o utilizeaz\ pentru a
continuare a mesajului anterior. Acest întoarce un cod de func]ie egal cu cel din decide cum se realizeaz\ managementul
lucru va fi semnalizat drept eroare, întrucât mesajul de de cerere, în care seteaz\ bitul erorii respective. Câmpurile de date pot
valoarea în câmpul CRC final nu va fi cel mai semnificativ. lipsi în anumite tipuri de mesaje. De
valid\ pentru ambele mesaje combinate. Exemplu de cod de func]ie: exemplu, în mesajul în care master-ul cere
Managementul câmpului de adres\: Cod trimis în mesajul cerere: 0000 0011 device-ului slave log-ul de evenimente nu
câmpul de adres\ al unui mesaj con]ine (0x03) este necesar\ prezen]a unui câmp de
dou\ caractere în modul ASCII sau opt bi]i Cod trimis în mesajul r\spuns (f\r\ date.
în modul RTU. Adresele valide pentru eroare): 0000 0011 (0x03) Con]inutul câmpurilor
device-uri slave sunt de la 0 la 247, 0 fiind Cod trimis în mesajul r\spuns (cu eroare):
adresa de broadcast. Adresarea unui 1000 0011 (0x83) de verificare de erori
device slave de c\tre master se face prin Pe lâng\ acest mecanism de În protocolul Modbus standard exist\
completarea câmpului de adres\ al semnalizare de eroare, device-ul slave dou\ metode de verificare de erori,
mesajului cu adresa potrivit\. Când un pune în câmpurile de date un cod unic în specifice celor dou\ moduri de transmisie.

[Link] 2/2005 11
tehnologii

Con]inutul câmpului de verificare de erori conecteaz\ la PC pe un port serial RS232. Deoarece sistemul nu este prev\zut cu
este diferit pentru cele dou\ metode. Când În aceast\ versiune sistemul nu accept\ sistem de alimentare pe baterie, nu se
cereri tip Modbus, func]ionând ca un poate folosi o memorie SRAM. Solu]ia
master din acest punct de vedere. const\ în utilizarea unei memorii nevolatile
Singurele mesaje trimise de echipamentul de tip EEPROM. Circuitul de memorare
de achizi]ie de temperaturi sunt mesaje cu utilizat este AT24C16 cu o capacitate
con]inut de date, formatate zecimal, care total\ de 2048 octe]i organiza]i în 8 pagini
reprezint\ temperaturile m\surate de la de câte 256 octe]i.
cele opt termocupluri. Protocolul Acest circuit de memorie nevolatil\
nestandard implementat p\streaz\ frame- con]ine o interfa]\ de comunica]ie serial\
urile Modbus. Datorit\ faptului ca tipul de de tip I2C (Inter Integrated
Fig. 40 conectare este un port serial RS232 [i Communication). Acest tip de comunica]ie
Defini]ia condi]iilor de start [i stop datorit\ faptului c\ sistemul Politemp II nu se realizeaz\ pe dou\ linii, una de date [i
ini]iaz\ mesaje de cerere de date din una de ceas. Comunica]ia este sincron\ [i
partea PC-ului, protocolul nestandard nu are loc în sistem master - slave. Schema
se folose[te modul ASCII, câmpul de utilizeaz\ câmpul de adres\ [i nici câmpul tipic\ a bus-ului I2C, folosit\ [i in sistemul
verificare de erori con]ine dou\ caractere de corec]ie de erori. Politemp II, este prezentat\ în figura 39.
ASCII. Caracterele acestui câmp Pentru exploatarea mai u[oar\ a Cele doua semnale (SCK [i SDA) sunt
reprezint\ rezultatul LRC (Longitudinal datelor transmise la PC [i prelucrarea legate la microcontroller pe pinii
Redundancy Check) aplicat întregului acestora într-o manier\ elegant\, f\r\ corespunz\tori comunica]iei I2C:
mesaj, exclusiv caracterului ":" [i CRLF. utilizarea unei aplica]ii specifice de RC3/SCL [i RC4/SDA. Comunica]ia pe
Câmpul de verificare de erori este ata[at la extragere a datelor din frame-urile [i bus-ul I2C se face dup\ unele reguli stricte
sfâr[itul mesajului, înaintea terminatorului codarea Modbus ASCII sau RTU, datele [i într-un format special pe grupuri de câte
CRLF. În modul RTU, câmpul de verificare sunt transmise în clar (cu punct zecimal 8 bi]i transmi[i serial. Master-ul
de erori este format dintr-o valoare pe 16 pentru virgul\) separate cu virgul\ [i ini]ializeaz\ comunica]ia [i tot acesta
bi]i, scris\ în doi octe]i. Aceasta este exprimate în grade Celsius. Mesajele genereaz\ semnalul de ceas. Începutul
calculat\ aplicând CRC (Cyclic transmise con]in grupuri de câte opt comunica]iei este semnalizat prin condi]ia
Redundancy Check) pe întreg mesajul, m\sur\ri de temperatur\, fiecare dintre de start, sfâr[itul prin condi]ia de stop [i
exclusiv caracterul ":" [i CLRF. acestea corespunzând unui termocuplu. În recep]ia corect\ a datelor prin bitul de
Câmpul de verificare de erori este scris aceast\ versiune de soft aplica]ia de acknowledge.
la sfâr[itul mesajului, înaintea interfa]\ utilizat\ pe PC este "Hyper Circuitul AT24C16 are o durat\ de via]\
terminatorului CRLF, cel mai pu]in Terminal", inclus\ în pachetul de instalare de peste 100.000 de cicluri de scriere, iar
semnificativ octet fiind primul. Windows 9x, NT, Me, 2000, XP. Op]ional mecanismul de scriere este temporizat
se poate utiliza aplica]ia "Term95" intern astfel încât dup\ comunica]ie
inclus\ în pachetele de distribu]ie circuitul s\ nu mai r\spund\ la comenzi
"Norton Commander" sau în versiune aproximativ 10ms, timpul necesar scrierii
stand-alone, disponibil\ spre unui octet. ♦
download pe Internet.
Exemplu de mesaje Modbus
nestandard ale sistemului Politemp
II: Acest spa]iu
: 23.7, 23.6, 122.5, 124.3, 122.1, 122.1, 120.1, v\ este rezervat!
119.3,
Fig. 41 : 23.7, 23.7, 123.7, 124.6, 122.7, 122.6, 120.4,
V\ pute]i face cunoscut\
Defini]ia bitului "acknowledge" 119.7,
: 23.8, 23.8, 123.8, 125.1, 123.2, 122.9, 120.8, 120.1,
activitatea
Transmisia serial\ a caracterelor : 23.7, 23.8, 123.9, 125.8, 123.9, 123.2, 121.3, 120.5,
: 23.8, 23.8, 124.2, 125.9, 124.2, 123.4, 121.4, 120.8,
prin
Transmisiunea serial\ standard : 23.7, 23.7, 125.0, 126.2, 124.5, 123.2, 122.0, 120.4,
Modbus se face începând cu bitul cel mai : 23.6, 23.5, 124.9, 125.8, 123.9, 122.8, 121.8, 119.7,
pu]in semnificativ. Secven]a de bi]i in : 23.5, 23.4, 124.2, 124.9, 123.3, 122.4, 121.5, 119.3,
modul ASCII este prezentat\ în tabelul 20 : 23.4, 23.4, 123.7, 123.8, 122.7, 121.9, 120.7, 119.0,
iar cea în modul RTU în tabelul 21. Oferim spa]iu pentru articole
Memoria EEPROM extern\ tehnice de prezentare (produse).
Descrierea procolului Modbus Sistemul Politemp II este dotat cu
memorie EEPROM extern\ folosit\ în
nestandard folosit Solicita]i ofert\ detaliat\ la serviciul
modul "data logger". Acest mod de
vânz\ri:
Versiunea de soft Politemp 1.0 func]ionare presupune m\surarea
Tel./fax: 242.22.06; 242.09.79;
implementeaz\ un protocol Modbus temperaturilor [i stocarea acestora pân\ în
e-mail: vinzari@[Link]
nestandard. Sistemul Politemp II se momentul desc\rc\rii la calculator.

12 2/2005 [Link]
audio

K4020
Amplificatoare de mare putere [i ^nalt\

fidelitate ce se pot realiza cu etaje finale


Amplificator final audio
(tranzistoare) ^n tehnologie MOS-FET.

Aplica]ia prezentat\ este realizat\ sub


300W cu MOSFET
form\ de kit de firma Velleman
Silviu Gu]u
tehnic@[Link]

A
cest amplificator poate func]iona ^n mono. rele sunt protejate [i ^n eventualitatea
varianta mono sau stereo. Puterea Amplificatorul este echipat cu un circuit apari]iei unei componente de tensiune
RMS/muzical\ furnizat\ este ur- de protec]ie termic\. Func]ionarea ^n clasa continu\, la ie[irea amplificatorului.
m\toarea: A confer\ amplificatorului un randament
- 2 x 155W/2 RMS x 300W muzicali la o foarte bun, pierderile de putere fiind Schema electric\
sarcin\ de 4Ω; neglijabile. De asemenea, este de remar- Fiecare circuit este constituit din trei
- 2 x 100W/2 RMS x 200W muzicali la o cat circuitul de protec]ie [i temporizare prin etaje: sursa de alimentare (figura 1),
sarcin\ de 8Ω; care se elimin\ zgomotul din boxe ap\rut amplificatorul [i etajul de protec]ie al
- 600W muzicali / 300W RMS ^n varianta odat\ cu pornirea amplificatorului. Difuzoa- boxelor (figura 2).

Fig. 1
Schema electric\
a sursei de
alimentare
recomandate

[Link] 2/2005 13
audio

Fig. 2
Etajele de
amplificare [i
protec]ie boxe

Sursa de alimentare furnizeaz\ urm\-


toarele tensiuni simetrice: ±50V, ±30V,
±18V [i ±40V. Transformatorul monofazat
livreaz\ ^n secundar dou\ tensiuni de 30V.
Etajul de amplificare este prev\zut cu
dou\ intr\ri: IN (pentru varianta stereo) [i
Bin (pentru varianta mono, ^n punte).
Conform figurii 5, ^n varianta stereo, sunt
montate R46 [i R45A; ^n varianta mono,
rezistorul R46 (a circuitului care constituie
al doilea etaj B a amplificatorului) este
scurtcircuitat de JG, ceea ce pune la mas\
intrarea neinversoare a circuitului integrat
IC6. ~n varianta mono rezistorul R45A nu se
mai monteaz\.
Etajul al doilea este un amplificator dife-
ren]ial, constituit din circuitul integrat IC7.
Ie[irea sa este conectat\, prin contactul
releului RY1, la ie[irea pentru difuzor. Se
ia ^n considerare cazul ^n care acest

14 2/2005 [Link]
audio

contact este ^nchis. Etajul final este


format din tranzistoarele MOSFET
T10...T13. Legarea celor dou\ perechi
^n paralel permite debitarea curentului
necesar ob]inerii puterii maxime.
Fiecare din cele dou\ etaje amplific\
câte o alternan]\ a semnalului.
Semnalul prezent pe bazele tranzis-
toarelor T6 [i T8 determin\ satura]ia
sau conduc]ia tranzistoarelor bipolare.
Tranzistoarele T5 [i T7 regleaz\ tensiu-
nea de alimentare a amplificatorului
IC7. ~n acest mod, etajul de ie[ire este
men]inut s\ func]ioneze ^n clasa A,
pierderile de putere fiind atenuate
substan]ial.
TS este un comutator termic. La
dep\[irea unei limite de temperatur\
prestabilite, TS se ^nchide. Prin
interconectarea rezistoarelor R43 [i
R44, amplificarea tranzistoarelor finale
este limitat\, pân\ la sc\derea tempe-
raturii sub limita prescris\.
Etajul de protec]ie al difuzoarelor
^ndepline[te dou\ func]ii: cuplarea
difuzoarelor dup\ dispari]ia regimului
tranzitoriu (generat ^n momentul când
este cuplat\ tensiunea de alimentare)
[i protec]ia difuzoarelor ^n eventuali-
tatea apari]iei unei componente conti-
nue ^n semnalul de ie[ire, de peste 1V.
~n ambele cazuri, cuplarea / decupla-
rea difuzoarelor este controlat\ prin
contactul RY1 (de releu).

Realizare practic\
Se realizeaz\ dou\ cablaje impri-
mate identice conform cu cel reprezen-

Fig. 3
Desenul de amplasare a componentelor pe cablajul amplificatorului

[Link] 2/2005 15
audio

Fig. 4
Cablajul amplificatorului rezistoarelor R78, R79, R80 [i R81. Valoarea
este de cca. 35mV, dar f\r\ s\ dep\-
[easc\ 60mV.
Dup\ finalizarea testelor, se realizeaz\
asamblarea final\. Dac\ se dore[te conec-
tarea ^n punte a etajelor finale (varianta
mono), atunci intervin o serie de modific\ri
privind echiparea. Transformatorul se va
plasa ^n partea din spate a carcasei, ^n
apropierea panoului posterior.
~n final, se cupleaz\ incintele acustice
(impedan]a minim\: 4Ω). La intrare se
conecteaz\ o surs\ de semnal (de
exemplu un CD player) care furnizeaz\ un
semnal de minim 1Vrms. Se recomand\ ca
sursa de semnal s\ fie echipat\ cu
poten]iometru de volum pentru a putea
controla nivelul semnalului de la ie[irea
amplificatorului. De regul\, ^ntre sursa de
semnal [i amplificatorul final se interca-
leaz\ un preamplificator-corector. Utilizato-
rul are ^n acest fel posibilitatea de a
nuan]a, dup\ preferin]e, anumite tonalit\]i
ale semnalului.
Nu sunt necesare alte reglaje. Se vor
utiliza numai incinte acustice care pot su-
porta puterea debitat\ de amplificator. ♦

Fig. 5
bimetal (sau ^n lips\ o siguran]\ termic\
Cablajul imprimat al amplificatorului sau resetabil\) la temperatura dorit\ de
protec]ie.
tat ^n figura 4. Schema este realizat\ la Prima care se testeaz\ este sursa de
scara 1:1. alimentare, apoi etajele finale. Prin inter-
La montarea rezistoarelor de putere se mediul unui multimetru se verific\ valorile
va ]ine cont c\ este necesar\ p\strarea tensiunilor. Apoi se verific\ circuitul de
unei distan]e de 1...2mm fa]\ de suprafa]a protec]ie al difuzoarelor. Se aplic\ o
cablajului. Tranzistoarele finale, puntea tensiune continu\ de 1,5V la bornele de
redresoare [i comutatorul termic se ie[ire [i releul de protec]ie trebuie s\ decu-
monteaz\ pe radiator. pleze.
Se poate alege un comutator termic cu ~n final se m\soar\ tensiunile la bornele

16 2/2005 [Link]
design

mAh-metru
pentru elemente de acumulator Ni-Cd

M
\surarea capacit\]ii bateriilor toarelor (elemente de 1,2V), înc\rcate în sarcin\ (pentru 500mA) pe care se
formate din elemente de acumu- prealabil complet! Pe post de element de descarc\ acumulatorul testat (înc\rcat
latoare este o opera]ie foarte afi[are (mAh direct) se utilizeaz\ pentru complet înainte la un înc\rc\tor). IC1 nu se
util\ în practic\, atunci când se dore[te simplitate, un contor de impulsuri electro- recomand\ a fi înlocuit cu 741! TR1 este un
luarea unei decizii de a arunca sau nu la mecanic (la 24V) cu minim 4 digi]i, îns\ cu tranzistor MOS-FET cu rezisten]a cana-
co[ul de gunoi elementele ce i se par mici modific\ri se poate utiliza [i un lului foarte mic\ (0,1Ω, de tip BUK455); el
se va monta pe un radiator. Din P1
se regleaz\ curentul constant (de
desc\rcare) prin acumulator la
500mA.
Cu IC2 se testeaz\ tensiunea la
bornele acumulatorului, pragul
fiind în mod normal de 800mV pe
pinul 2 (la LM311), reglabil din P2.
Dac\ tensiunea scade sub
aceast\ valorare, pinul 7 trece pe
nivel high (1 logic), nivel care
ajunge pe pinul 12 (MR - Master
Reset) al oscilatorului-num\r\tor
realizat cu CI3-CD4050. El ofer\
impulsuri pentru comanda
num\r\torului electromecanic.
Frecven]a pulsurilor trebuie s\ fie
de 500 pulsuri/h (sau 25 pulsuri/3
minute) pentru ca rezulatul afi[at
s\ fie direct în mAh! (reglaj fin din
P3, corelat cu valoarea curentului
de 500mA reglat din P1).
Q2, [i elementele sale aferente
(din baz\) formeaz\ un impuls de
200ms pentru un num\r\tor de
impulsuri electromecanic la 24V
(conectat la bornele "counter").
LED-ul semnalizeaz\ cu flash-uri
frecven]a pulsurilor de trigerare.
Opera]ia de testare (m\surare)
trebuie s\ dureze între 1 [i 3 ore.
Dac\ se utilizeaz\ un alt curent
de desc\rcare prin acumulator
trebuie ajustat\ frecven]a pulsurilor
uzate utilizatorului. num\r\tor electronic. în mod corespunz\tor.
Normal, un acumulator de tip AA Ni-Cd, Analizând schema electric\, ea se
prezint\ o capacitate de 500...750mA. compune din câteva blocuri func]ionale. La punerea în func]ionare trebuie f\cute
Schema prezentat\ este un circuit care IC1 împreun\ cu TR1 formeaz\ un reglajele prezentate mai sus. ([Link].
ajut\ la m\surarea capacit\]ii acumula- ansamblu surs\ de curent constant - [Link]).♦

[Link] 2/2005 17
audio

K4021

VU - metru stereo
pentru amplificator de ^nalt\ fidelitate
Silviu Gu]u
tehnic@[Link]

Acest indicator de
Fig. 1
putere este utilizabil ^n Schema electric\ a VU-metrului; valorile componentelor sunt date pentru varianta stereo

aceea[i m\sur\,

indiferent dac\

amplificatorul este

construit ^n varianta

mono sau stereo. ~n

configura]ie stereo,

scala aferent\ fiec\rui

canal este format\ din

12 LED-uri. Domeniul

de indicare este cuprins

^n intervalul

0,001...100[W].

~n varianta mono, cele

dou\ scale se ^nseriaz\

[i domeniul se extinde

la intervalul

0,001...400[W].

18 2/2005 [Link]
audio

V
U- metrul este un accesoriu audio cu
rolul de a indica vizual puterea
instantanee furnizat\ de amplificator. ~n
acest mod se poate controla [i nivelul Fig. 2
volumului, astfel ^ncât puterea maxim\ Desenul circuitului
admisibil\ s\ nu fie dep\[it\. imprimat al VU-metrului
Montajul este constituit din dou\ circuite
(ave]i nevoie de dou\
identice, câte unul pentru fiecare canal. Func-
]ie de configura]ia etajelor finale [i impedan]a exemplare)
sarcinii, domeniile de m\sur\ sunt:
- 0,001...100[W] - varianta stereo, Z=8Ω;
- 0,001...200[W] - varianta stereo, Z=4Ω;
- 0,001...400[W] - varianta mono (inclusiv
varianta conect\rii ^n punte), Z=8Ω.
Schema electric\ reprezentat\ ^n figura 1
arat\ c\ circuitul are la baz\ cele
dou\sprezece comparatoare de tensiune
A1...A12 (circuitele integrate IC1, IC2, IC3).
Este comparat nivelul tensiunii de intrare cu
12 nivele de referin]\. La dep\[irea unui nivel
de referin]\, ie[irea comparatorului devine
pozitiv\ [i LED-ul corespunz\tor se aprinde.
Func]ie de nivelul semnalului muzical, ie[irile
corespunz\toare unui anumit num\r de
comparatoare devin pozitive [i LED-urile
corespunz\toare se aprind.
Alimentarea se realizeaz\ direct din sursa
de tensiune simetric\ a amplificatorului
(±40V), masa fiind comun\ (de exemplu circula [i prin LD2, iar ^n final se va ^nchide ~n modul stereo, nu sunt de f\cut men]iuni
amplificatorul K4020). Diodele Zener ZD1 [i prin ie[irea comparatorului A3. Se aprind LD1 deosebite. Pl\cile cu LED-uri se a[eaz\
ZD2 reduc nivelurile de tensiune la valorile de [i LD2. Pentru un nivel de semnal suficient de paralel, s\ corespund\ ca pozi]ionare acele-
±16V (notate +/- V1), necesare pentru mare astfel ^ncât s\ dep\[easc\ [i poten]ialul ia[i trepte de putere .
alimentarea circuitul integrat IC1. Din sursa de la intrarea 10 a comparatorului, seria de
de +40V se mai ob]ine tensiunea de +32V LED-uri LD1...LD12 se aprinde integral.
(+V2), necesar\ aliment\rii comparatoarelor. Conform schemei, LED-urile LD13-LD24 [i ~n varianta mono intervin o serie de
Tranzistorul T1 este utilizat ca generator LD25-LD28 sunt aprinse permanent. Rolul lor modific\ri privind echiparea, astfel: R1 =
de curent: datorit\ diodelor D1, D2 [i c\derii este de a ilumina masca ce urmeaz\ a se 15; R2 = 6,8; R3, R4 = 12; R5 = 22; R6, R7 =
de tensiune de cca. 0,7V pe jonc]iunea baz\- monta ^n fa]a VU-metrului. Pe aceast\ masc\ 39; R8 = 68; R9, R10 = 120; R11 = 220; R12 =
emitor, la bornele rezistorului R14 se reg\- sunt inscrip]ionate valorile treptelor de putere. 390; R13 = 15k o plac\, respectiv R1 = 1,5k;
se[te o tensiune de 0,7V, fiind parcurs\ de un Modul de conectare este func]ie de R2 = 330; R3 = 270; R4 = 820; R5 = 680; R6 =
curent de 12,5mA. Acest curent este utilizat varianta constructiv\ a amplificatorului: 560; R7 = 470; R8, R9 = 1k; R10 = 820; R11 =
pentru aprinderea seriei de LED-uri stereo sau mono. ♦
680; R12 = 1k2; R13 = 5k6 pentru cealalt\.
LD1...LD12.
Semnalul se aplic\ la borna LF a etajului
de intrare C5-R15. Detectorul de vârf format
din D3 [i C4 furnizeaz\ nivelul maximal
instantaneu al semnalului de la intrare.
Amplificatorul IC1 ^mpreun\ cu R17 compen-
seaz\ c\derea de tensiune pe jonc]iunea
diodei D3.
~n continuare, semnalul se aplic\ la
intr\rile neinversoare ale comparatoarelor
Fig. 3
A1...A12. Prin intermediul grupului R1-R13, la
intr\rile neinversoare sunt prestabilite diverse Amplasarea
niveluri de tensiune, ca frac]iuni din tensiunea componentelor (ave]i
de +16V. ~n absen]a semnalului, ie[irile nevoie de dou\
comparatoarelor sunt ^n zero. LED-urile sunt exemplare)
stinse [i curentul IL se ^nchide prin ie[irea
amplificatorului A1. Odat\ cu apari]ia
semnalului, este dep\[it nivelul VR1
(poten]ialul de la pinul 4 al comparatorului
A1), ie[irea basculeaz\ ^n “+”. ~n acest
moment, curentul IL circul\ prin LD1. LED-ul
se aprinde [i IL se ^nchide prin ie[irea
comparatorului A2. Este u[or de dedus c\
prin dep\[irea nivelului VR2, curentul IL va

[Link] 2/2005 19
µAVR

4. Directiva .DB
(Define constant Byte(s))

Microcontrolere AVR (XV) Define[te constante de 8 bi]i din


intervalul (-128, 255) în memoria program
sau EEPROM. Directiva trebuie precedat\
Descriere [i Utilizare obligatoriu de o etichet\ [i se plaseaz\
numai într-un segment de cod sau
segment de memorie EEPROM, deci
dup\ una din directivele .CSEG sau
Leonard Laz\r .ESEG. Dac\ parametrul con]ine o list\ de
lazarleo@[Link] expresii, constantele sunt împachetate
dou\ câte dou\ [i plasate în cuvinte de
memorie. (Reamintim c\ seria AVR are
memoria program organizat\ pe cuvinte
de 2 octe]i). Dac\ lista de expresii con]ine
segment de cod la începutul fi[ierului

D
irectivele pentru asamblor sunt un num\r impar de constante, ultima va fi
comenzi pentru programul de surs\. plasat\ separat într-un cuvânt, chiar dac\
asamblare scrise în codul surs\ mai urmeaz\ o alt\ directiv\ .DB. Octetul
elaborat. Pentru a fi identificate [i
3. Directiva .CSEGSIZE neutilizat din cuvântul respectiv va fi setat
delimitate de codul surs\, directivele sunt (Code Segment Size) cu valoarea 0; utilizatorul va fi avertizat
întotdeauna precedate de caracterul punct asupra acestui fapt.
Componentele ATMEL din seria AT94K >>> Sintaxa: ETICHETA: .DB
".". Pân\ în prezent au fost utilizate în
con]in dou\ parti]ii de memorie (memorie lista_de_expresii
cadrul programelor prezentate directivele
program [i memorie de date) Exemplu de aplica]ie: Definirea de
.ORG (pentru implementarea vectorului de
configurabile. Memoriile program [i de constante în memoria program.
întreruperi) [i .INCLUDE (pentru
date (SRAM) sunt împ\r]ite în trei blocuri:
includerea fi[ierelor de tip header). În
10Kx16 (program SRAM), 4Kx8 (SRAM) [i 5. Directiva .DEF
continuare sunt descrise toate directivele
suportate de asamblorul AVR Studio 3.56 Permite apelarea unui registru utilizând
(tabelul 21). Tab. 21 un nume simbolic. Simbolurile utilizate pot

[Link] .BYTE Directivele pentru asamblor


Directiva .BYTE rezerv\ un spa]iu de
memorie SRAM pentru variabile. Aceast\
directiv\ va fi precedat\ întotdeauna de o
etichet\. Ca parametru, se specific\
num\rul de octe]i care se rezerv\. Poate fi
utilizat\ numai împreun\ cu directiva
.DSEG (Data Segment).
>>> Sintaxa: ETICHETA: .BYTE expresie
Exemplu de aplica]ie: Se rezerv\ 2
octe]i care se scriu [i se citesc în cadrul
programului.

2. Directiva .CSEG

(Code Segment)
Aceast\ directiv\ define[te începutul
unui segment de cod. Un fi[ier surs\ poate
con]ine mai multe segmente de cod,
concatenate într-unul singur în timpul
asambl\rii. Directiva .BYTE nu poate fi 6Kx16 sau 12Kx8 memorie SRAM fi redefinite.
utilizat\ într-un segment de cod. În cadrul configurabil\ care poate fi împ\r]it\ între >>> Sintax\: .DEF Simbol = Registru
fi[ierelor surs\, segmentul implicit este memoria program [i cea de date în blocuri Exemplu de aplica]ie: Apelarea
segmentul de cod. Din acest motiv aceast\ de 2Kx16 sau 4Kx8. Directiva este utilizat\ registrului R16 cu numele "REG_
directiv\ nu a fost utilizat\ în nici unul din pentru a specifica m\rimea blocului de TEMPORAR".
.DEF REG_TEMPORAR=R16
programele prezentate pe parcursul memorie program. ldi REG_TEMPORAR, $0A ; încarc în R16 valoarea $0A (10)
serialului. Directiva .ORG poate fi utilizat\ >>> Sintax\: .CSEGSIZE = 10 I 12 I 14 I 16
pentru a plasa instruc]iuni de program [i Exemplu de aplica]ie: Setarea unui bloc 6. Directiva .DEVICE
constante la loca]ii specificate în memoria de memorie program de 12Kx16.
program a microcontrolerului. .CSEGSIZE = 12 Aceast\ directiv\ transmite asamblo-
>>> Sintaxa: .CSEG rului pentru ce tip de microcontroler este
Exemplu de aplica]ie: Definirea unui scris codul surs\. Utilizarea permite

20 2/2005 [Link]
µC AVR

Exemplu directiva .BYTE microcontrolerul AT90S2313.


.DEVICE AT90S1200
push R16 ;
Instruc]iunea va genera în fereastra
Project Output mesajul de aten]ionare:
"warning : "PUSH" not supported on this
device".
Construc]ia:
.include "[Link]"
.device AT90S2313
push R16
va genera un mesaj de aten]ionare
dup\ asamblare în feresatra Project
Output, "warning : only one .device
statement allowed (line ignored)".

7. Directiva .DSEG
(Data Segment)
Define[te începutul unui segment de
date. Un fi[ier surs\ poate con]ine mai
multe segmente de date care sunt
concatenate într-unul singur în timpul
asambl\rii. Aceast\ directiv\ trebuie s\ fie
Exemplu directiva .CSEG urmat\ de directiva .BYTE pentru
rezervarea unui spa]iu de memorie SRAM.
Directiva .ORG poate fi utilizat\ pentru a
plasa variabile la loca]ii specificate din
memoria SRAM.
>>> Sintax\: .DSEG
Exemplu de aplica]ie: Rezervarea unui
octet în memoria SRAM, de la adresa 70h.
Dup\ execu]ie, valoarea 0Fh se va
aten]ionarea prin mesaje a reg\si în memoria de date SRAM la
Exemplu directiva .DB adresa $70.
utilizatorului care elaboreaz\ soft-
ul, în cazul în care o instruc]iune
nu este suportat\ de componenta 8. Directiva .DW (Define
respectiv\ sau dac\ spa]iul de
constant Word(s))
memorie program sau EEPROM
este dep\[it. Dac\ directiva nu Define[te constante de 16 bi]i din
este utilizat\, se consider\ c\ intervalul (-32768, 65535) în memoria
toate instruc]iunile scrise sunt program sau EEPROM. Directiva trebuie
suportate [i nu exist\ restric]ii în precedat\ obligatoriu de o etichet\ [i se
ceea ce prive[te dimensiunea plaseaz\ numai într-un segment de cod
memoriei program sau EEPROM. sau segment de memorie EEPROM, deci
Directiva nu se utilizeaz\ în cazul dup\ una din directivele .CSEG sau
în care a fost introdus un fi[ier .ESEG.
header de defini]ii: .include (); în >>> Sintax\: ETICHETA: .DW
acest caz a doua directiv\ se lista_de_expresii
ignor\ [i va fi generat un mesaj de Exemplu de aplica]ie: Definirea
aten]ionare. constantelor 0FF0 [i F00F în memoria
Exemplu directiva .DSEG >>> Sintax\: .DEVICE <device code> program, începând cu adresa 20h
Exemplu de aplica]ie: utilizarea instruc-
]iunii "push" în cazul microcontrolerelor 9. Directiva .ENDMACRO
AT90S1200 [i AT90S2313.
Define[te sfâr[itul unui Macro. Directiva
.DEVICE AT90S2313
nu are parametri.
push R16 ;
>>> Sintax\: ENDMACRO
Instruc]iunea nu va genera nici un
mesaj de eroare, întrucât este suportat\ de
10. Directiva .EQU
Atribuie o valoare unei etichete, care
poate fi utilizat\ mai departe în codul
surs\. Eticheta este considerat\ constant\
[i nu mai poate fi schimbat\ sau redefinit\.

[Link] 2/2005 21
µC AVR

de fi[iere cu ajutorul c\ruia se va selecta


Exemplu directiva .DW
fi[ierul cu extensia .eep care se va înc\rca
în buffer-ul de memorie EEPROM al
simulatorului (fig. 77).

12. Directiva .EXIT


Prin aceast\ directiv\ se opre[te
asamblarea fi[ierului surs\. În mod normal
se face asamblarea întregului fi[ier, pân\
la marcajul de sfâr[it de fi[ier. Dac\
out PORTB, R16 ; scriu la portul B valoarea etichetei directiva apare într-un fi[ier inclus în fi[ierul
Exemplu directiva .ESEG surs\ cu ajutorul directivei .INCLUDE, se
11. Directiva .ESEG
(EEPROM Segment)
Define[te începutul unui segment de
memorie EEPROM. Un fi[ier surs\ poate
con]ine mai multe segmente de memorie
EEPROM care sunt concatenate într-unul
singur în timpul asambl\rii. Aceast\
>>> Sintax\: EQU eticheta = expresie directiv\ este urmat\ întotdeauna de
Exemplu de aplica]ie: Atribuie o valoare directivele .DB sau .DW. Directiva .ORG
fix\ unei etichete care se atribuie poate fi utilizat\ pentru a plasa variabile la
registrului R16 loca]ii specificate din memoria EEPROM. Fig. 76
.EQU eticheta=$0F
ldi R16, eticheta ; R16 se încarc\ cu valoarea etichetei, $0F
>>> Sintax\: .ESEG Fereastra Up/Download Memories
Exemplu de aplica]ie: Definirea
constantelor $0F [i $F0 în memoria asambleaz\ acest fi[ier pân\ la directiva
Exemplu directiva .LISTMAC
EEPROM, începând cu loca]ia a .EXIT, dup\ care asamblarea continu\ cu
treia. linia care urmeaz\ directivei .INCLUDE din
Utilizarea directivei .ESEG va fi[ierul surs\ principal.
genera dup\ asamblarea fi[ierului Directiva este util\ în faza de elaborare
surs\ a unui fi[ier cu extensia ".eep" a fi[ierului surs\, la depanarea acestuia.
care con]ine datele ini]iale care se >>> Sintax\: .EXIT
înscriu în memoria EPROM. Pentru Exemplu de aplica]ie: Înc\rcarea
scriere cu ajutorul programului registrului R17 este ignorat\.
PonyProg, se deschide meniul "File" .include "[Link]"
.ORG $00 ; RESET
[i se încarc\ fi[ierul utilizând
rjmp START
submeniul "Open Data (EEPROM) START:
ldi R16, $0F
.EXIT
ldi R17, $F0
Dup\ asamblare, registrul R16 este
înc\rcat cu valoarea $0F; instruc]iunea
care urmeaz\ directivei .EXIT prin care se
File"; scrierea propriu-zis\ este realizat\
atribuie valoarea $F0 registrului R17 este
prin meniul "Command", submeniul "Write
ignorat\ [i R17 nu este înc\rcat cu
Data EEPROM".
aceast\ valoare.
Utilizarea memoriei EEPROM în cadrul
programului de simulare AVR Studio 3.56
13. Directiva .INCLUDE
implic\ înc\rcarea acesteia dup\
asamblarea codului surs\: din meniul "File" Prin aceast\ directiv\ se include un
se selecteaz\ submeniul "Up/Download fi[ier plasat pe HDD în fi[ierul surs\
Memories". Pe monitor va apare o elaborat. Fi[ierul inclus prin directiva
fereastr\ ca cea din figura 76. .INCLUDE poate con]ine o alt\ directiv\
Prin ap\sarea butonului "Program" al .INCLUDE.
sec]iunii EEPROM, va fi lansat browser-ul >>> Sintax\: .INCLUDE "filename"
Exemplu de aplica]ie: Includerea
fi[ierului header cu defini]ii pentru
microcontrolerul AT90S2313.
.INCLUDE "[Link]"
Fi[ierele cu defini]ii se g\sesc în
directorul: "C:\ Program Files\ Atmel\ AVR\
Studio Appnotes".

22 2/2005 [Link]
µC AVR

Exemplu directiva .MACRO Macro este semnalat prin directiva


.ENDMACRO.
>>> Sintax\: MACRO
numele_macro_ului
Exemple de aplica]ie: Scrierea la
Fi[ierul care con]ine listing-ul porturile B [i D a unor valori con]inute în
programului este generat în directorul registrele R16 - R31 [i setarea unui bit
proiectului [i implicit are extensia .lst. specificat dintr-un registru specificat (R16 -
Extensia poate fi schimbat\ din meniul R31).
"Project", submeniul "Project Settings...",
sec]iunea "Code Generation", eticheta 17. Directiva .NOLIST
"List file extension:". Fi[ierul poate fi Directiva permite oprirea generar\rii
vizualizat cu un editor de text obi[nuit listing-ului programului, care este o
"Word", "Word Pad", "Note Pad", etc. combina]ie între cod surs\, adrese [i
>>> Sintax\: .LIST coduri ale instruc]iunilor. Implicit directiva
Exemplu de aplica]ie: Oprirea gener\rii .LIST este activ\. Pentru mai multe
listing-ului pentru fi[ierul cu defini]ii informa]ii, a se vedea directiva .LIST.
"[Link]".
.NOLIST
18. Directiva .ORG
Exemplu directiva .ORG Aceast\ directiv\ seteaz\ counter-ul de
loca]ie la valoarea specificat\ prin
parametru. Dac\ directiva este plasat\
într-un segment de date (dup\ directiva
.DSEG), atunci va fi setat counter-ul de
loca]ie al memoriei SRAM, dac\ este
plasat\ într-un segment de cod (dup\
directiva .CSEG), va fi setat counter-ul de
loca]ie al memoriei program, iar dac\ este
plasat\ într-un segment de memorie
EEPROM (dup\ directiva .ESEG), atunci
va fi setat counter-ul de loca]ie al memoriei
EEPROM. Valoarea implicit\ pentru
counter-ele de loca]ie în cazul memoriei
Exemplu directiva .SET .INCLUDE "[Link]" program [i EEPROM este 0, iar pentru
.LIST
counter-ul de memorie SRAM, 32 (din
cauza registrelor R0 - R31 care ocup\
15. Directiva .LISTMAC
primele 32 de pozi]ii). Counter-ele de
Aceast\ directiv\ permite ca loca]ie pentru memoriile SRAM [i
atunci când este utilizat un Macro, EEPROM num\r\ octe]ii, în timp ce
14. Directiva LIST codul acestuia s\ fie inclus în listing-ul counter-ul de loca]ie al memoriei program
programului. Implicit, numai linia de cod de num\r\ cuvintele (2 octe]i).
Directiva permite generarea listing-ului
apel a Macro-urilor împreun\ cu parametri >>> Sintax\: .ORG expresie
programului, care este o combina]ie între
va fi afi[at\. Exemple de aplica]ie:
cod surs\, adrese [i coduri ale
>>> Sintax\: .LISTMAC
instruc]iunilor. Implicit directiva .LIST este
Exemplu de aplica]ie: Neincluderea [i 19. Directiva .SET
activ\. Poate fi utilizat\ împreun\ cu
includerea codului unui Macro în listing-ul
directiva .NOLIST pentru a genera numai o Atribuie o valoare unei etichete, care
codului surs\.
parte dintr-un fi[ier surs\. poate fi utilizat\ mai departe în codul
surs\. Valoarea atribuit\ etichetei prin
16. Directiva .MACR
directiva .SET poate fi schimbat\ pe
(Begin MACRO) parcursul programului. Directiva este
asem\n\toare cu directiva .EQU, cu
Define[te începutul unui Macro.
deosebirea c\ pentru aceasta din urm\
Directiva are ca parametru numele
valoarea atribuit\ este considerat\
Macro-ului. Când acest nume
constant\ [i nu mai poate fi schimbat\ pe
apare în codul surs\, în locul
parcursul programului.
respectiv sunt inserate liniile de
>>> Sintax\: .SET etichet\ = expresie
cod ale Macro-ului respectiv. Un
Exemplu de aplica]ie: Utilizarea
Macro poate avea pân\ la 10
directivei .SET de dou\ ori în cadrul
parametri, la care se face referire
aceluia[i program. ♦
prin construc]iile @0 ... @9. Când
Fig. 77 se apeleaz\ un Macro, parametri
Sfâr[itul serialului.
se dau desp\r]i]i prin virgule. Sfâr[itul unui
Browser-ul de fi[iere

[Link] 2/2005 23
security

Prin utilizarea unui modulator pentru semnale

video ([i/sau audio) orice televizor poate fi Experiment:


transformat într-un monitor pentru Monitor audio-video
supraveghere cu camere video (în acest sens multifunc]ional
se poate utiliza "modulatorul video" realizat în
Sandu Doru - YO9CXY
kit de Conex Electronic; la intrare se aplic\ comraex@[Link]

semnal de la camera video, iar ie[irea se

conecteaz\ la intrarea de anten\ a TV-ului,

comutat pe banda UHF). Practic, se poate

utiliza orice tip de modulator existent în

comer], un banal TV A/N pe care "s-a depus

praful", se poate utiliza cu succes ca monitor

pentru semnale video!

M
onitorul A-V pe care îl prezen- 88-108MHz [i programele
t\m satisface toate nevoile elec- TV din toate [Link]
tronistului amator [i chiar profe- cere s\-l transform\m rapid
sionist (pentru diverse aplica]ii). Este u[or [i eficient într-un util aparat
de realizat, iar costurile sunt nesemnifica- capabil s\ poat\ recep]iona
tive în compara]ie cu avantajele oferite. [i semnale audio sau video
Drept component\ de baz\ este un recep- în format standard, de la
tor Radio/TV alb-negru sau color ce poate diferite surse cum ar fi:
recep]iona programele de radio din banda - video-playere; Fig. 1
Schema de principiu a experimentului [i cablajul
recomandat pentru modulatorul utilizat

- video-camere;
- surse audio diverse;
- camere video de supraveghere alb/
negru, color sau în spectru invizibil;
- dispozitive A/V experimentale;
- aparate de m\sur\ pentru laborator cu
afi[are video/TV. Dup\ ce s-a ales
receptorul TV potrivit, se achizi]ioneaz\
Fig. 2 de la unul din numeroasele magazine
de componente electronice un modu-
Ansamblul receptor
lator A/V similar celor folosite în video
TV-modulator playere. Cel mai r\spândit este modu-
(experimental) latorul de tip MDK7W701.

24 2/2005 [Link]
security

colorate. Ansamblul final (experimental al


autorului) poate fi observat în figura 2.
Bine^n]eles c\ acesta poate diferi în func]ie
de receptorul folosit [i spa]iul disponibil în
interiorul acestuia. Func]ionarea este
simpl\. Dup\ alimentarea [i punerea în
func]iune a aparatului se conecteaz\
cablul antenei TV la ie[irea modulatorului
"RF cable" apoi se ac]ioneaz\ întreruptorul
on/off pentru alimentarea modulatorului,
fapt semnalizat prin aprinderea diodei LED
"Power". La trecerea comutatorului "Test"
pe pozi]ia activ se poate recep]iona un
semnal audio [i o mir\ simpl\ specific\
fiec\rui tip de modulator, semnal necesar
efectu\rii unui acord cât mai precis în
band\ (figura 3). Pentru a folosi aparatul în
opera]ii de testare a altor dispozitive -
Fig. 3
Un alt loc intern ce trebuie identificat este generatoare de semnal adio sau video
Semnal test (mir\ A/N), provenit de la acela în care se va monta circuitul de complex, se trece comutatorul "Test" pe
un modulator cu aceast\ func]ie intrare A/V, ^ntreruptorul, LED-ul de pozi]ia inactiv, moment din care se are la
semnalizare [i sursa stabilizat\. dispozi]ie intr\rile audio [i video. Imaginea
Stabilizatorul este necesar întrucât din figura 4, relevant\ pentru cazul de fa]\,
Se demonteaz\ apoi capacul posterior alimentarea aparatului nu se face întot- este rezultatul test\rii unei instala]ii de
al aparatului [i se identific\ locul unde deauna de la o surs\ stabilizat\, iar supraveghere cu afi[area simultan\ a
poate fi montat f\r\ a incomoda buna alimentarea modulatoarelor poate diferi de patru imagini (utilizând ca circuit interme-
func]ionare, totodat\ însemnându-se [i 12V, în cazul nostru particular fiind de diar un quad - procesor de imagini, pentru
locul orificiilor pentru conectorii in/out 9Vcc (bine filtrat). Schema [i cablajul impri- afi[area simultan\ a 4 imagini).
anten\, comutator mir\ test [i standard mat pentru acest modul sunt prezentate în Cu l\muriri suplimentare [i sfaturi tehnice
sunet. Executarea acestora necesit\ mult\ figura 1. în elaborarea construc]iei, autorul v\ st\ la
dispozi]ie prin po[ta electronic\, adresa fiind:
comraex@[Link]. ♦

Modulator TV
cu emi]\tor

Cod 13182
290.000 lei

Fig. 4
Utilitatea acestui monitor multifunc]ional
Semnal provenit de la 4 camere video este deosebit\ prin faptul c\ înlocuie[te o
printr-un quad (vezi text) gam\ larg\ de aparate specializate [i - domeniul de frecven]e: 500...630MHz
scumpe, este portabil [i se alimenteaz\ de (canalele 24-40 TV) - reglabil;
la o surs\ de mic\ putere cu tensiunea - tensiunea de alimentare: 12V;
aten]ie, îndemânare [i unelte potrivite. frecvent întâlnit\ de 12Vcc. Conexiunile cu - semnal video la intrare: 1Vvv;
Dup\ fixarea modulatorului, leg\tura între modulatorul f\cându-se dup\ o prealabil\ - dimenisuni de gabarit: 65 x 30mm.
ie[irea de anten\ a acestuia [i intrarea de consultare a fi[ei de catalog. Leg\tura cu - caset\ recomandat\ (cod intern: 14231;
anten\ TV poate fi f\cut\ intern sau exten mufa alimentatorului se face intern cu pre]: 100.000 lei).
printr-un cablu potrivit, ca în cazul de fa]\. conductoare de 0,50...0,75mm, diferit

[Link] 2/2005 25
security

Electronic\ On-Line
Sistem de alarm\ f\r\ fir Pentru amatorii de construc]ii

electronice (hobby) un site de Internet

interesant este realizat de Laurier

Gendron, sub denumirea sugestiv\

"Handy Dandy Little Circuits". De[i

"se prezint\" ca o colec]ie de circuite

simple, pe paginile sale de Web sunt

postate câteva aplica]ii utile în

practic\.
Link: [Link]

Fig. 1
Ilie Mih\escu
Senzorul pentru alarma f\r\ fir

P
e pagina de Internet a lui Laurier
Gendron sunt prezentate într-o
form\ detaliat\ diverse construc]ii
electronice (con]inând prezentarea detalia-
t\ a func]ion\rii [i execu]iei, scheme elec-
trice intens comentate, cablaje [i amplas\ri
de componente, reglaje). Suger\m pentru
studiu câteva din proiectele prezentate:
- sistem de alarm\ cu senzori f\r\ fir (care
faciliteaz\ montajul f\r\ a fi necesar\
cablarea propriei case);
- capacimetru pân\ la câteva zeci de mii de
Fig. 2 µF, cu afi[or pe display cu LED (pe care
Variant\ de codor (encoder) cu dip-switch [i receptor FM inten]ion\m s\-l prezent\m [i noi
într-un num\r viitor al revistei);
- controler de temperatur\ pentru un
ciocan de lipit clasic;
- un tutorial pentru sursele de tensiune cu
regulatoare integrate de tensiune [i
aplica]ii cu acestea; [i altele, într-o
prezentare atât ^n format clasic .html, de
tip text, cât [i op]iunea de a le salva pe
propriul disc în format .pdf (pentru stu-
diu [i analiz\ ulterioar\).
Pentru a v\ face o imagine asupra
site-ului pe care colectivul de redac]ie l-a
vizitat [i c\ruia i-a acordat o not\ bun\, s-a
hot\rât prezentarea aplica]iei anun]ate în
titlu: "Sistem de alarm\ f\r\ fir".

26 2/2005 [Link]
security

montat\ la un autoturism prin S1 se


Fig. 3 stabile[te timpul de intrare sau ie[ire, iar
Cablajul receptorului FM, dac\ S1 este ac]ionat mai mult timp,
scara 1:1 [i amplasarea alarma intr\ ^n func]iune [i trasmite semnal
componentelor un timp determinat de valorile R2C2.
Fiecare microfarad al condensatorului
aloc\ aproximativ 2 secunde.
~n timpul func]ion\rii, deschizând S1 [i
ap\sând butonul reset se aduce totul ^n
starea ini]ial\.
Dac\ utiliz\m mai mul]i senzori [i avem
un singur receptor, putem identifica pe cel
^n func]iune dup\ frecven]a tonului
transmis, deci fiecare alarm\ va avea o
frecven]\ proprie a tonului.
Aceast\ situa]ie a frecven]ei se poate
stabili prin modificarea valorii rezistorului
R3 [i men]inerea valorii capacitorului C3.
Dup\ cum se observ\, pe schem\ sunt
Sistem de alarm\ cu senzori
generatorul de ton. Tranzistorul Q1 intr\ ^n notate punctele A [i B. Renun]ând la R3,
f\r\ fir conduc]ie [i comand\ optocuplorul TIL 112 ^ntre aceste puncte se monteaz\ un
sau LTV817. Prin acest optocuplor se encoder care este format din 7 rezistoare
Exist\ o multitudine de tipuri de alarme asigur\ alimentarea cu energie a cuplate la un comutator ce permite
pe care le ofer\ magazinele de specialita- emi]\torului. aproximativ 50 de combina]ii.
Transmisia semnalului se face cu un
microemi]\tor ce lucreaz\ ^n banda 88-
108MHz ca recep]ia s\ se poat\ ob]ine cu
Fig. 4
un receptor comercial.
Schema bloc Aceste tipuri de emi]\toare au fost
a instala]iei publicate [i ^n revista Conex Club nr.
complete 4/2002 - pag. 6 sau 7-8/2001 - pag. 36.
Constructorul, dac\ dore[te s\-[i
construiasc\ un receptor, poate lua ^n
considera]ie schema din figura 2 ce
te, dar pentru constructorii amatori, a La emi]\tor se aplic\ [i semnalul de la reprezint\ un etaj cu superreac]ie. Aici
construi [i a uitiliza o alarm\, pe lâng\ generator. trebuie s\ cupleze un etaj audio [i
exerci]iul fizic, o valoare intelectual\ nu Situa]ia este limitat\ ^n timp de grupul
trebuie neglijat\.
Acest mic proiect de construc]ie a unei
alarme se adreseaz\ ^ndr\gosti]ilor de Fig. 5
construc]ii electronice, constituind o Stabilirea frecven]ei de ton la
realizare cu aplica]ii multiple [i având o emisie (^n figura 1)
func]ionare irepro[abil\.
Se prezint\ o alarm\ a c\rei func]ionare
este realizat\ prin unde radio, utilizând
modula]ia de frecven]\ (FM) ^n gama R2C2 ata[at por]ilor A [i B.
88...108MHz. Revenirea la situa]ia ini]ial\ se
Partea de logic\ este format\ cu un stabile[te din butonul Reset.
circuit CD4001 sau MMC4001. Dac\ alarma este
Dou\ por]i ale acestui circuit, respectiv
A [i B, formeaz\ un oscilator generator de
Fig. 6
ton cu frecven]a determinat\ de elemen-
tele R3C3. Por]ile C [i D constituie un circuit Decodor selectiv
trigger. Contactul S1 este de tip deschis [i pentru fiecare ton
este ac]ionat mecanic, manual sau
magnetic, iar prin ^nchiderea sa dup\
timpul de ^ntârziere dat de R1C1 se
schimb\ polarizarea pinului 8, ^n sensul c\
trece ^n nivel H. La acela[i nivel ajunge [i
pinul 10 care aduce ^n stare de func]ionare

[Link] 2/2005 27
security

elementul de semnalizare. Bobina L1 de la


acest etaj are un diametru de 5mm [i
con]ine 12 spire din CuEm 0,25.
Fig. 7 {ocurile 1 [i 2 au câte 20 spire cu
diametrul de 3mm. La acest etaj se
Receptor FM cu
prezint\ cablajul [i dispunerea compo-
TDA7000 pentru nentelor (figura 3).
senzorul de alarm\ Modul de operare a alarmei ^n sistem
emisie-recep]ie este prezentat\ ^ntr-o
schem\ bloc pentru ^n]elegerea perfect\ a
^ntregului sistem. Aminteam c\ dac\ dorim
s\ utiliz\m simultan mai multe alarme
trebuie s\ stabilim câte un ton pentru
fiecare oscilator de ton.
Ca diferen]ierea ^ntre alarme s\ se
stabileasc\ exact, se folose[te un deco-
dor, montaj care selecteaz\ frecven]ele de
ton emise [i semnalizeaz\ cu ajutorul unei
diode LED.
Frecven]ele de ton sunt situate ^n
domeniul audio [i ca s\ fie bine distinse,
diferen]a ^ntre ele trebuie s\ fie de cel pu]in
500Hz.
Modul de realizare a unui decodor cu
circuitul LM567 este prezentat ^mpreun\
cu cablajul. Aici semnalul de la receptor
este aplicat unui circuit amplificator cu
Fig. 8
câ[tig variabil realizat cu LM741.
Cablajul receptorului Amplificarea se stabile[te din rezistorul
FM cu TDA7000 R1. Semnalul rezultat se aplic\ circuitului
LM567 la pin 3.

Info ...
Cod Tip Pre] (lei)
6968 TDA 7000 95.000
7414 UA 741 CN 8.000
1030 CD 4001 5.000
8205 DIP Switch 8 CT 50.000
269 2 N 2907 A 14.000

... la

Dac\ frecven]a semnalu-


Fig. 9 lui aplicat coincide cu frec-
ven]a proprie a componen-
Cablajul pentru senzorul
telor R [i C (notate pe sche-
de alarm\ f\r\ fir
m\) se va produce aducerea
^n stare LOW a pinului 8 [i
dioda LED va intra ^n con-
duc]ie [i va ilumina, ceea ce
^nseamn\ c\ o alarm\ este
^n func]ie.
Aducerea ^n starea de
veghe a decodorului se face
cu butonul reset.
Constructorului i se ofer\
[i modul cum poate s\-[i
adauge la instala]ie un

28 2/2005 [Link]
security

receptor de bun\ calitate ^n


regim Home Made, ce are ca
element principal cunoscutul
circuit TDA7000.
Fig. 10 Men]ion\m cititorilor no[tri c\
Cablajul decodorului un receptor cu acest circuit a
selectiv fost publicat ^n revista Conex
Club nr. 9-10/2002 - pag. 35 [i
se comercializeaz\ sub form\
de kit ^n magazinul Conex
Electronic sub codul 12393
(CNX193).
La receptorul din acest
proiect bobina L1 are 6 spire cu
diametrul de 6mm din CuEm 03.
Aceasta, ca s\ se recep]ioneze
banda 88-108MHz.
Receptorul [i celelalte p\r]i ale alarmei
Fig. 11 se alimenteaz\ cu energie din baterii cu
Exemplu de emi]\tor FM tensiunea nominal\ de 9V.
pentru senzor Pentru fiecare subansamblu component
al acestui sistem de alarm\, prezent\m
schema electric\ cu valorile componentelor,
desenul cablajului imprimat [i modul de
plantare a componentelor pe cablaj.
Realizarea practic\ a alarmei nu este
dificil\, dar serviciile ce le ofer\ sunt
remarcabile.

Fig. 12 Toate aceste elemente constructive le


Cablajul emi]\torului FM g\si]i [i pe pagina de Web indicat\ ^n
debutul articolului, la sec]iunea “Circuits”,
unde se poate descoperi [i modul de
execu]ie al unui emi]\tor FM pentru senzorii
de alarm\ (vezi figurile 11 [i 12). ♦

Multi-Prog Versiunea de evaluare a programului Code-Vision.


Multi-Prog poate fi desc\rcat\ de pe acest Pre]ul de achizi]ie anun]at pe site de
Programarea site, la rubrica S.T.I./Genie Electronique produc\tor este 120Euro.
(dimensiune 2.1M). Mai pot fi desc\rcate A[tept\m impresii de la cititori în urma
grafic\ a µC AVR multe alte programe la fel de interesante evalu\rii programului! Succes. ♦
pentru programarea µC-elor, simulare,
Atmel editare scheme sau proiectare circuite
imprimate.

S
emnal\m cu o deosebit\ pl\cere Multi-Prog propune dou\ moduri de
electroni[tilor din România, lan- abordare a program\rii: metoda algorit-
sarea unui nou instrument de pro- mului sau cea a grafului.
gramare grafic\ a µC, de data aceasta a În amble moduri de lucru pot fi progra-
celor realizate în tehnologie flash de Atmel, mate întreruperi, configurarea porturilor
respectiv AT90S8535, 8515, 2313, Atme- intrare/ie[ire, configurarea convertoarelor
ga, etc. A/D, pot fi incluse biblioteci personale sau
Distribuitorul acestui program este pot fi programate interfe]e pentru afi[oa-
Micrelec, din Fran]a, ce poate fi g\sit la rele LCD, ie[iri PWM, etc.
adresa de Internet [Link]. Rezultatul poate fi exportat direct pentru

[Link] 2/2005 29
laborator

În schemele de radiorecep]ie performante,

problema mic[or\rii distorsiunilor de intermodula]ie


Amplificator de R.F.
este foarte important\, aceasta fiind dependent\ de
ultraliniar
liniaritatea amplificatoarelor de înalt\ frecven]\

într-o gam\ dinamic\ cât mai mare. Gheorghe Revenco

ciabil\ a acestor distorsiuni, folosind un caracteristicii de frecven]\ [i pericol de

Î
n cazul amplificatoarelor obi[nuite,
"single" clas\ A cu tranzistoare, ate- amplificator push-pull, cu un sistem mai instabilitate. Totodat\, aceste pierderi vor
nuarea distorsiunilor de ordinul 2, (f1±f2 complex de reac]ie negativ\. compesa cre[terea reactan]ei inductive a
la testul cu 2 semnale incidente) este, în În figura 1 este redat\ schema unui inf\[ur\rii din colector [i astfel, pe
cel mai bun caz, de ordinul a 60…65dB, astfel de amplificator. Secretul acestuia ansamblu, impedan]a de sarcin\ r\mâne
ceea ce nu este foarte mul]umitor, iar ate- const\ în folosirea unor tranzistoare de relativ constant\ într-o band\ foarte larg\.
nuarea distorsiunilor de ordinul 3, (f1±2f2) putere relativ mare, cu o bun\ liniaritate a Se folosesc trei tipuri de reac]ie: o
poate ajunge doar la 100dB. caracteristicilor [i, mai ales, a unei re]ele reac]ie negativ\ de curent, datorat\
Exist\ îns\ o solu]ie de reducere apre- de reac]ie negativ\ foarte puternic\. O por]iunii nedecuplate a rezistoarelor din
emitoare, o reac]ie negativ\ de tensiune
colector - baz\, printr-un rezistor de 360Ω,
nedecuplat din circuitul de polarizare al
bazei [i o reac]ie negativ\ de tensiune,
Fig. 1 indus\ din colector spre baz\, printr-o
Amplificator de RF înf\[urare suplimentar\ a transforma-
torului de sarcin\ din colector. Acest ultim
push-pull
tip de reac]ie, mai rar întâlnit, are în special
rolul de a asigura egalitatea impedan]elor
particularitate o de intrare [i de ie[ire, care în cazul de fa]\
reprezint\ sarcina din este de 50Ω. Modul de realizare a transfor-
circuitul de colector, matorului de sarcin\ este prezentat în
care este constituit\ figura 2b. A[a cum se vede pe schema din
dintr-un transformator figura 1, la intrare [i la ie[ire se folosesc
de band\ larg\, transformatoare de simetrizare/asimetriza-
realizat pe un tor de re, de band\ larg\, realizate pe toruri de
ferit\ din material ferit\ identice cu cele folosite în circuitele
magnetic de frecven]\ de colector. Dac\ îns\ la intrare semnalul
joas\. Se [tie c\ în incident provine de la o surs\ simetric\ cu
acest fel se poate impedan]a de 50Ω, acest transformator nu
ob]ine o impedan]\ de mai este necesar. Dac\ se dore[te, totu[i,
sarcin\ relativ con- separarea prin transformator, cap\tul
stant\ într-o band\ de inferior al înf\[ur\rii primare nu se va mai
frecven]\ destul de conecta la mas\, devenind "punct cald" [i
mare. Pierderile în ma- intrarea va fi simetric\. Raportul de
terialul magnetic, care transformare este 1:1, bobinându-se câte
sunt progresive cu 6 spire atât în primar, cât [i în secundar,
frecven]a, vor amortiza asem\n\tor cu bobinajul de pe torul din
cele 3 înf\[ur\ri, care figura 2a, unde îns\ nu vom avea o
vor avea astfel, un fac- înf\[urare bifilar\ în secundar, ci una
tor de calitate sc\zut, monofilar\, adic\ nu vor exista decât
evitând fenomenele terminalele 1-2 [i 3-4. În cazul unor dife-
rezonante parazite ce ren]e de impedan]\, acest transformator
ar putea produce mari trebuie s\ realizeze [i adaptarea [i va fi
neuniformit\]i ale dimensionat corespunz\tor. Acelea[i

30 2/2005 [Link]
laborator

dac\ s-ar elimina reac]ia negativ\, amplifi- loarea tensiunii de alimentare.


Fig. 2 carea ar cre[te cu înc\ 40dB, ajungând la În figura 3 este redat\ schema unui am-
51dB, dar l\rgimea de band\ s-ar reduce plificator pentru nivele mai mari. Teoretic,
Transformatorul
sub 100MHz. Utilitatea unei astfel de este aceea[i schem\ ca cea din figura 1,
de sarcin\
aplica]ii, cu o amplificare atât de mare la dar se folosesc tranzistoare de putere mai
intrarea unui sistem de recep]ie în band\ mare, pentru a face posibil\ o gam\ dina-
mic\ mai mare. Aceasta a impus
recalcularea circuitelor de polarizare.
a)
Tranzistoarele folosite pot fi de tipul
BFR63, BFR64, BFR65 sau BFT98, care
sunt de asemenea tranzistoare special
destinate pentru amplificatoare de anten\
de band\ larg\, sau alte tranzistoare cu
parametri asem\n\tori. Curentul prin
tranzistoare este de cca. 125mA pentru o
tensiune de alimentare de 18V, ceea ce
b) c) impune montarea tranzistoarelor pe un
radiator. Transformatoarele de sarcin\ au
acelea[i date ca [i pentru montajul din
considerente sunt valabile [i pentru larg\, este îns\ discutabil\ din punct de figura 1. Pentru exemplificare, s-a desenat
circuitul de ie[ire. Rezultatele cele mai vedere al raportului semnal/zgomot, al pe schema din figura 3, varianta din figura
bune se ob]in cu a[a numitele transfor- linearit\]ii [i al stabilit\]ii. Reducerea 2a pentru transformatoarele de
matoare "BALUN" (BALanced - UNba- amplific\rii prin cele trei circuite de reac]ie intrare/ie[ire. Desigur, se poate folosi [i
lanced), prezentate în figura 2a. este direct transferat\ în îmbun\t\]irea varianta din figura 1. Se recomand\ îns\ a
Montajul din figura 1, echipat cu tranzis- gamei dinamice [i în l\rgimea de band\, se folosi toruri de dimensiuni mai mari la
toarele 2N5109 [i alimentat la 12V, are o ob]inându-se astfel o atenuare a distor- transformatorul de sarcin\, datorit\ valorii
amplificare global\ în tensiune de cca. siunilor de ordinul 2 de peste 100dB, deci mai mari a curentului de colector. S-au
11dB, în banda 0,1…200MHz, dar dispune cu cca. 40dB mai mult decât în cazul so- folosit cu foarte bune rezultate toruri cu
de o rezerv\ de amplificare, gestionat\ de lu]iilor clasice. diametrul de 12mm. O particularitate apare
circuitele de reac]ie negativ\ mai sus Cu privire la tranzistoarele ce se pot în circuitul de emitor, unde exist\ de fapt,
analizate, de înc\ 40 dB. Cu alte cuvinte, folosi, trebuie avute în vedere cel pu]in trei dou\ emitoare în cazul folosirii tranzis-
toarelor din familia BFR 63 - BFR 65, sau
Fig. 3 BFT98. Dat fiind curentul de colector
Amplificator de RF pentru relativ mare, pentru o mai bun\ stabilitate
niveluri mari la intrare a amplificatorului, s-a procedat la o mai
eficient\ decuplare a sursei de alimentare
printr-un [oc de RF. Acesta va avea o
p a r a m e t r i : inductan]\ de cca. 50µH, ceea ce se poate
liniaritatea, factorul ob]ine, de exemplu, prin bobinarea a 4 - 5
de zgomot [i spire pe un miez de ferit\ cu 6 orificii din
frecven]\ de tran- material magnetic de joas\ frecven]\ (de
zit, fT. Tranzistorul exemplu N22 sau N30 Siemens), sau 7 - 8
2N5109, care este spire pe o perl\ de ferit\ din acela[i
special destinat material. Se pot folosi [i minidroselele
pentru amplifica- existente în magazinul Conex Electronic:
toare de anten\ de 33µH (cod 11813) sau 68µH (cod 11820).
band\ larg\, are fT {ocurile realizate pe aer, sau pe
=1000MHz, asigu- miezuri de ferit\ destinate pentru frecven]e
rând o bun\ func- mari, nu sunt indicate, deoarece pot
]ionare pân\ la ap\rea fenomene rezonante parazite. În
200MHz. Perfor- figura 5 sunt redate desenele unor miezuri
man]e comparabile cu 6 orificii special destinate pentru [ocuri
se pot ob]ine cu de band\ larg\, împreun\ cu diagramele
BFX55, BFW16A, de varia]ie, func]ie de frecven]\, a modu-
BFW17A sau alte lului impedan]ei unui astfel de [oc, ob]inut
tranzistoare cu pa- prin bobinarea a 2,5 spire prin orificiile
rametri asem\n\- acestora. Se observ\ c\ de[i raportul
tori. Disipa]ia pe un frecven]elor de la capetele benzii este de
rezistor din montaj aproape 1.000, raportul dintre valoarea
nu dep\[e[te maxim\ [i cea minim\ a impedan]ei, în
0,1W, iar tensiunea cadrul aceleia[i benzi, nu este mai mare
pe condensatoare de 5 ori. Teoretic, dac\ factorul de calitate
nu dep\[e[te va- s-ar men]ine constant, aceast\ impedan]\

[Link] 2/2005 31
catalog

Considera]ii practice de ferit\ cu dou\ orificii, care sunt special


destinate pentru transformatoare de
Montajul din figura 1 a fost expe- band\ larg\. S-au utilizat toruri cu
rimentat atât pentru niveluri mari, cât [i Φ=6mm, de fabrica]ie Siemens, din
pentru nivele mici, cu diverse tipuri de material de joas\ frecven]\, N30 (cu
tranzistoare, pentru diverse aplica]ii [i se permeabilitatea ini]ial\ µ =4300). Autorul a
consider\ utile observa]iile [i detaliile constatat c\ în partea superioar\ a gamei
constructive care urmeaz\: la alimentarea de frecven]\, adic\ peste 150MHz, apare
cu 12V, curentul de colector este de o c\dere de cca. 3dB a caracteristicii de
cca.18mA pentru tranzistoarele 2N5109, frecven]\. Folosind toruri de acelea[i

Fig. 5a
Desenele
miezurilor de
ferit\ utilizate
[i diagrame

BFX55, BFW16A sau BFW17A. Liniari- dimensiuni, dar din material K1, destinat
Fig. 4 pentru HF (cu permeabilitatea ini]ial\ µ =
tatea este foarte bun\ pentru nivele de
Cablajul [i amplasarea intrare moderate, sub 25mV. Alimentând 80), se recupereaz\ c\derea din partea
amplificatorului din figura 1 montajul la 18V, pentru acelea[i compo- VHF a benzii, dar apare o c\dere de cca.
nente de polarizare, curentul de colector 3dB sub 1MHz. Rezult\ c\, practic,
trebuie s\ creasc\ direct propor]ional cu cre[te la 25mA, iar liniaritatea se ^mbun\- materialul magnetic nu este critic. Nici
frecven]a. Aceast\ analiz\ asupra [ocu- t\]e[te [i pentru niveluri mai mari. S-a dimensiunile torului nu sunt critice.
rilor de band\ larg\, ilustrat\ de diagra- experimentat montajul [i cu tranzistoare Important este ca sec]iunea acestuia s\ fie
mele din figura 5, justific\ [i considera]iile de tipul BFY90 [i BFX89, pentru acelea[i suficient de mare, astfel ca s\ nu se
de mai sus, f\cute asupra comport\rii în componente indicate în schema din ajung\ la satura]ie datorit\ componentei
band\ larg\ a transformatoarelor de figura 1, pe acela[i cablaj. În acest caz, continue a curentului de colector. Deci,
sarcin\ realizate pe toruri de ferit\ de curentul scade la 15mA pentru alimen- dac\ se vor folosi toruri mai mari, va fi cu
frecven]\ joas\ [i utilizate în amplifica- tarea la 12V, iar performan]ele privind atât mai bine. Astfel, vor putea fi folosite cu
toarele recomandate în prezentul articol. amplificarea, banda [i liniaritatea, sunt succes urm\toarele toruri existente în
{i pe miezurile cu 6 orificii se pot realiza comparabile cu ale tranzistoarelor 2N5109 magazinul Conex Electronic: Tor 13 x 7 x
transformatoarele de sarcin\ [i de (pentru niveluri sub 10mV). Pentru ob]ine- 5 (cod 14117); Tor 15 x 8 x 5 (cod 14118).
adaptare. Disipa]ia pe rezistoarele din rea performan]elor optime este indicat\
montaj nu dep\[e[te 0,1W, cu excep]ia sortarea [i împerecherea tranzistoarelor,
celor din emitoare, la care disipa]ia este de iar pentru echilibrare este bine ca rezis-
torul de 560Ω, din circuitul de polarizare al
bazei de pe una din ramuri, s\ fie ajustabil
(de exemplu format dintr-un rezistor fix de
470Ω [i un trimer de aproximativ 200Ω,
a[a cum s-a prev\zut în montajul din
figura 3). Reglajul se face urm\rind egali-
tatea poten]ialelor emitoarelor fa]\ de
Fig. 6 mas\, care în cazul folosirii tranzistoarelor
Fig. 5b
2N5109 sau a echivalen]elor mai sus
Filtru de intrare FTS
men]ionate, alimentate la 18V, trebuie s\ BFR 63/65 - dimensiuni
fie de cca. 3V. Pentru montajul din figura 3,
aproape 0,4W. Folosirea unor [ocuri de poten]ialele bazelor [i al emitoarelor sunt Modul de realizare al
RF în circuitul de alimentare este bine- indicate pe schem\. Realizarea corespun- transformatoarelor este ilustrat în figurile
venit\ [i în cazul montajului din figura 1, z\toare a transformatoarelor de adaptare, 2a [i 2b. Bobinarea se va face de
înlocuidu -se rezistorul de 10Ω. În montajul [i mai ales a celor de sarcin\, este esen- preferin]\ cu conductor de CuEm +
din fotografie, echipat cu tranzistoare ]ial\ pentru ob]inerea performan]elor m\tase, pentru a preveni degradarea
BFW16A, chiar a[a s-a procedat. scontate. Acestea pot fi realizate [i pe oale izola]iei de email la frecarea de ferit\ în
de ferit\, dar mai bine pe toruri sau miezuri timpul bobin\rii, ceea ce ar echivala cu

32 2/2005 [Link]
catalog

spectrul 27…144MHz. Elementele din altfel de bobin\. Dac\ se folosesc oale de


montaj nu permit lesne o proiectare care ferit\ Siemens Φ11, din material magnetic
s\ limiteze astfel banda de frecven]\. De[i K12, AL=16nH/spir\, atunci rezult\ pentru
o band\ cât mai larg\ este adesea un L1 - 4 spire, iar pentru L2 - 3 spire. Diame-
deziderat, uneori aceasta ar putea fi trul conductorului de bobinaj nu are impor-
deranjant\. În cazul amplificatorului tan]\. Ideal filtrul se cere acordat (din
analizat mai sus, care î[i gase[te utilitatea miezurile de reglaj al oalelor), în care caz
în aplica]iile în care se dore[te o minimi- se va face apel la un vobuloscop. În lipsa
zare a distorsiunilor de intermodula]ie [i a acestuia, având în vedere faptul c\ para-
altor fenomene datorate nelinearit\]ii metrii filtrului nu sunt foarte critici pentru
amplificatorului, este de dorit eliminarea aplica]ia de fa]\ [i dac\ s-au respectat
semnalelor incidente din afara benzii de valorile calculate pentru condensatoare, cu
interes (radiotelefoane, radiodifuziuni), o precizie de cel pu]in 5%, filtrul va
deoarece prezen]a acestora, dac\ au func]iona mul]umitor far\ a necesita
niveluri mari, pot deplasa punctul de acorduri.
func]ionare al tranzistoarelor spre zone Func]ie de interesul pentru o anumit\
mai pu]in lineare, cu efecte nedorite [i por]iune a benzii de frecven]\, se pot
pentru semnalele de interes, chiar dac\ opera unele ajust\ri ale valorilor condensa-
acestea din urm\ au niveluri mici. În astfel toarelor folosite în schema amplificatorului,
de situa]ii este recomandabil\ folosirea atât a celor de cuplaj, cât [i a celor de
unor filtre de tipul FTJ, FTS sau FTB, decuplare. Valorile din schemele din
func]ie de banda de interes, filtre ce se vor figurile1 [i 3 sunt corespunz\toare [i
Fig. 7 monta în cascad\ la intrarea amplifica- pentru limita inferioar\ a benzii, care este
torului. Acestea trebuie calculate pentru 100kHz. Pentru frecven]e mai mari de
Cablajul filtrului de intrare [i impedan]a caracteristic\ de 50Ω. Nu sunt 30MHz, toate condensatoarele pot avea
amplasarea componentelor necesare filtre cu pant\ de atenuare foarte valori chiar sub 1nF, valoarea acestora
abrupt\, fiind suficiente 3…4 celule. Spre nefiind critic\.
spire în scurt-circuit, care ar afecta perfor- exemplificare, în figura 6 este redat\ Amplificatoarele de tipul celor mai sus
man]ele transformatorului. Unele toruri au schema unui FTS cu frecven]a de t\iere la descrise, în special varianta din figura 3, se
un strat de vopsea izolant\ pentru a 25MHz [i Zo=50Ω, ceea ce ar corespunde preteaz\ foarte bine pentru distribuitoare
preveni astfel de nepl\ceri. Diametrul interesului prntru banda VHF, iar în figura de anten\ la mai multe receptoare, în care
conductorului nu este critic, putând fi
0,1…0,5mm. Acela[i tip de tor a fost folosit
atât pentru confec]ionarea transforma-
toarelor de sarcin\, cât [i a celor de
adaptare. Foto:
Filtrul de
Punctele marcate pe schem\ cu stelu-
intrare FTS [i
]\, reprezint\ capetele înf\[ur\rilor aflate amplificatorul
în faz\, [i respectarea polarit\]ii acestora de R.F.
este esen]ial\. Dac\ la înf\[urarea bifilar\
identificarea acestora este u[oar\ (even-
tual se va bobina cu conductoare de culori
diferite), la înf\[urarea de reac]ie se va
putea proceda prin încercare. Conexiunea
pentru care amplificarea este mai mic\,
este cea corect\. În figura 4 este prezentat
cablajul imprimat pentru montajul din
figura 1. Tranzistoarele de tipul BFX89 [i
BFY90 au capsul\ TO72, iar tranzistoarele 7, cablajul imprimat corespunz\tor. S-au caz, dup\ transformatorul de ie[ire se va
BFW16A [i BFW17A au capsul\ TO39. folosit dou\ celule tip K=constant [i dou\ conecta o re]ea rezistiv\ de distribu]ie sau
Diferen]a de gabarit nu este mare [i ca- celule derivate (m=0,6) la capete. Pentru atâtea repetoare pe emitor, câte
blajul recomandat permite aceste variante. aceste date rezult\ din calcul: C1=205pF, receptoare se doresc a se alimenta din
Aceste tipuri de tranzistoare se g\sesc [i C2=78pF, C3=236pF, L1=0,27µH, acest amplificator.
în magazinul Conex Electronic, la pre]uri L2=0,16µH. Valoarea cerut\ pentru con-
accesibile: 2N5109 (cod 9381); BFW16A densatoare se poate realiza prin combina]ii
(cod 3258); BFW17A (cod 3259); BFX89 paralel, cablajul fiind proiectat pentru a
(cod 3261); BFY90 (cod 3263). permite aceasta. Pentru bobine se reco-
În practic\, de cele mai multe ori un mand\ oalele de ferit\. Cablajul imprimat Bibliografie:
amplificator de acest gen, cu astfel de este proiectat pentru oale de ferit\ 1. ELECTRONIX, Feb.1985;
performan]e, nu se cere pentru o band\ de Siemens Φ=11mm (suportul de fixare are 2. AMPLIFICATOR RF, ing. Revenco
frecven]\ atât de larg\. De regul\ intere- 8 pini, folosindu-se în cazul de fa]\ doar Gheorghe - ELECTRONIC| APLICA-
seaz\ fie numai banda de HF, fie numai dou\), dar poate fi lesne adaptat pentru T|, 24/2002. ♦
cea de VHF, sau benzi de radioamatori din

[Link] 2/2005 33
electronic\ PC

Experimentul pe care îl prezent\m permite comanda

unui num\r mare de relee de putere (10A la 230Vca),

respectiv 16, prin intermediul unui soft dedicat pentru Plac\ 16 relee
PC. Interfa]a cu acesta se face pe portul paralel (LPT).
Comandat\ pe portul
Constructiv con]ine dou\ blocuri distincte: blocul de

interfa]\ [i procesare cu µC-ul AT89C51 [i blocul de


paralel al PC-ului
execu]ie, cu relee de putere.

La realizarea acestui proiect [i-au dat concursul Croif

V. Constantin, Mircea Zbarnia [i Leonard Laz\r.

A
[a cum se prezint\ [i în titlu, expe- ac]ionare, înc\lzire, iluminare, etc.), în nu- simpl\ [i sugestiv\ în utilizare.
rimentul prezentat permite coman- m\r de 16, de la distan]\, prin intermediul Aplica]ia se conecteaz\ la portul paralel
da unor echipamente electrice (de PC-ului, printr-o interfa]\ grafic\ (software) al PC-ului. Ea se compune din dou\

Fig. 1
Schema electric\ a blocului
de procesare (interfa]a
izolat\ optic între PC [i
pl\cile cu relee)

34 2/2005 [Link]
electronic\ PC

blocuri func]ionale, denumite sugestiv


Blocul de Procesare [i respectiv, Pl\cile cu
Relee. Acestea vor fi prezentate în conti-
nuare, un capitol fiind dedicat prezent\rii
interfe]ei grafice (software-ul pentru PC).

Descrierea aplica]iei
1. Blocul de Procesare

Prin intermediul portului paralel al


PC-ului pot fi comandate direct numai 8
relee, pe liniile de date dedicate D0...D8.
Pentru a permite comanda a mai mult de 8
relee s-a recurs la realizarea unei interfe]e
de comand\ între portul paralel (PC-ul
propriu-zis) [i elementele de execu]ie
(releele). Bazat\ pe un µC de uz general [i
foarte ieftin, AT89C51, placa realizeaz\
practic demultiplexarea comenziilor date
pe 4 linii de date ale portului paralel. Sche-
ma este prezentat\ în figura 1.
Datele sunt transmise prin intermediul
unor optocuploare, de tip PC817 (sau capsul\ SIP. Tranzistoarul Q1 poate s\ fie grafice [i software-lui.
LTV817), care asigur\ [i izolarea optic\ orice model npn, preferabil BC547. µC-ul În figurile 2 [i 3 se prezint\ elementele
între PC [i restul montajului. Al cincilea este pilotat de un cuar] de 12MHz. de construc]ie ale acestui bloc.
optocuplor, ISO5 este op]ional, [i poate fi Alimentarea general\ se face pe la
utilizat pentru versiunea de program cu conectorul bloc JS2, cu 15...18Vcc. 2. Pl\cile cu relee
reset software (de la interfa]a grafic\). De Protec]ia general\ se realizeaz\ cu S1 [i
altfel, o func]ie de reset manual poate fi D3. Stabilizatorul LM7805, în capsul\ Pl\cile cu relee sunt executate pe baza
realizat\ prin ac]ionarea butonului SW1. TO220, asigur\ alimentarea stabilizat\ cu unor pl\ci cu relee universale cu câte patru
ISO5 [i elementele aferente nu apar pe 5V a µC-ului [i a bufferelor. Conectorul JS1 module, identice. Schema electric\ a unui
cablajul prezentat! serve[te la alimentarea cu 12V a pl\cilor ansamblu de patru astfel de module iden-
tice, este prezentat\ în figura 4.
Practic, se utilizeaz\ 4 module ca cele
prezentate în figura 4, pe un suport general
realizat din cablaj (sau alt material, prin-
derea realizându-se cu [uruburi [i ele-
mente de distan]are).
Comanda releelor se face prin inter-
mediul tranzistoarelor Q1...Q4, cele patru
LED-uri semnalizând releul ac]ionat.
Diodele D1...D4 au rol de protec]ie la ten-
siunile autoinduse care apar la comutarea
releelor. Grupurile RC montate la contac-
tele normal închise ale releelor au de
asemenea rol de protec]ie, pe partea de
for]\, în cazul unor sarcini cum ar fi
motoarele sau electromagne]ii -contactoa-
rele (sarcinile inductive).
Releele sunt de tipul RAS12 sau
Millionspot, de 10A la 230Vca. Tranzistoa-
rele sunt BC547, iar diodele 1N4007.
În rest, schema este mult prea simpl\
Între µC [i placa cu relee s-au prev\zut cu relee. LED-ul D2 semnalizeaz\ prezen- pentru a necesita comentarii suplimentare.
amplificatoare (buffere) inversoare realiza- ]a tensiunii de 5V.
te cu CD4049. Acestea amplific\ curen]ii Conectorul JP1 este interfa]a cu pl\cile
de comand\ proveni]i de la porturile µC, de relee, la bornele sale reg\sindu-se cele În figurile 5 [i 6 se prezint\ desenele de
care sunt mici [i nu pot comanda pl\cile cu 16 semnale de comand\. execu]ie.
relee. Modul [i forma semnalelor de comand\
R1 [i R12 sunt re]ele de rezistoare în este discutat\ în capitolul dedicat interfe]ei

[Link] 2/2005 35
electronic\ PC

3. Interfa]a grafic\ (software)

cu PC-ul
Interfa]a grafic\ a programului rulat de
calculator realizat\ cu ajutorul programului
Visual Basic 6 este prezentat\ în figura 7 [i
con]ine urm\toarele elemente importante:
- Meniurile: LPT - prin care poate fi selec-
tat portul paralel (implicit este utilizat
portul LPT2 cu adresa de baz\ 378h),
ABOUT - care furnizeaz\ date despre
program, HELP - în care se reg\se[te
un rezumat al func]ion\rii [i EXIT prin
care aplica]ia poate fi oprit\.
- Controalele specifice aplica]iei: Etiche-
tele pentru fiecare releu electromag-
netic al p\r]ii hardware (1, 2, ... 16), bu-
toanele de comand\ pentru fiecare
dintre aceste relee (etichetate ON [i
OFF) [i elementele de semnalizare a
st\rii fiec\rui releu, concretizate prin
dou\ cercuri (culoarea ro[ie înseamn\
releu electromagnetic neac]ionat sau
eliberat, iar culoarea galben\ aprins\
Fig. 2 intermitent semnific\ releu ac]ionat).
Dup\ lansarea în execu]ie vor fi aprinse
Cablajul schemei din figura 1; blocul de procesare

Fig. 3 Fig. 5
Amplasarea componentelor pe cablajul blocului de procesare Cablajul unui modul plac\ cu releu,
format din 4 astfel de module
identice

36 2/2005 [Link]
electronic\ PC

Fig. 4
Schema electric\ a
modulului plac\ cu
releu

impuls pozitiv cu durata de 0,25s


generat la pinul 14 al portului paralel.
Accesul la portul paralel al
calculatorului pentru scriere prin
programul Visual Basic s-a f\cut
utilizând o func]ie API declarat\
într-un modul asociat proiectului:
Declare Sub Out Lib "inpout32.
dll" Alias "Out32" (ByVal Port
Address As Integer, ByVal Value As
Integer)
Global PortAddress As Integer '
declara]ie de variabil\ global\;
Global Register As Integer '
declara]ie de variabil\ global\;
Întrucât butoanele ON (OFF)
utilizate în interfa]a grafic\ sunt
grupate în cadrul unor câmpuri de
controale, codul asociat acestora va
fi comun, iar identificarea butonului
ap\sat se face în mod unic prin
Index. Pentru exemplificare se
prezint\ codul asociat butoanelor
"ON" (program 1).

Descrierea software-ului

rulat de microcontroler
Pentru a comanda un releu elec-
tromagnetic, este necesar\ apari]ia
unei întreruperi externe (INT0) care
toate cercurile de culoare ro[ie, indicând neexistând nici o comand\ de confirmare este declan[at\ în urma gener\rii semna-
c\ toate releele electromagnetice sunt dinspre partea hardware spre PC a efec- lului de validare de la nivelul PC-ului. În
eliberate. Pentru ac]ionarea unui releu se tu\rii cu succes a comenzii date. Acest procedura asociat\ întreruperii se identi-
lucru poate fi f\cut cu modific\ri minime ale fic\ num\rul releului electromagnetic care
Tab. 1 celor dou\ programe ale aplica]iei [i intro-
ducerea unui optocuplor supli-
Comenzile pentru releu Programul 1
mentar.
Pentru comand\ sunt folosite 4
linii de date (pentru selec]ia releu-
lui electromagnetic) [i o linie de
control (pentru validare) ale por-
tului paralel. Liniile de selec]ie
sunt D0 - D3, (pinii 2, 3, 4, 5), iar
linia de control este /AUTO-FEED
(pinul 14 - inversat hardware).
apas\ cu mouse-ul butonul "ON" asociat Comenzile sunt de tip "Toogle", adic\ o
releului respectiv, moment în care cercul comand\ dat\ pentru un releu prima oar\
de culoare ro[ie î[i schimb\ culoarea în va conduce la ac]ionarea releului, iar dat\
gri, iar cel\lalt cerc î[i schimb\ culoarea în a doua oar\ va conduce la eliberarea
galben intermitent; pentru eliberare se acestuia. În tabelul 1 sunt sintetizate co-
apas\ butonul "ÓFF" corespunz\tor. Se menzile pentru fiecare releu electromag-
atrage aten]ia c\ tipul comunica]iei dintre netic.
PC [i partea hardware este de tip simplex, Comanda de validare const\ într-un

[Link] 2/2005 37
electronic\ PC

se comand\. Selec]ia între ac]ionare Programul 2


sau revenire este f\cut\ prin intermediul
unui flag (din spa]iul de adresare pe bit
al microcontrolerului AT89C51): când
este dat\ o comand\ pentru un releu
este testat\ starea flag-ului asociat
releului respectiv: dac\ flag-ul este 0,
releul este ac]ionat ([i flag-ul este
imediat setat), iar dac\ flag-ul este 1,
releul este eliberat ([i flag-ul este
imediat resetat). Organigrama func]io-
n\rii este dat\ în figura 8.
Pentru detec]ia sigur\ a apari]iei
întreruperii externe 0 a fost utilizat\ o
temporizare prin software de 5ms (se
reaminte[te cititorilor revistei c\ tempo-
riz\rile software realizate la nivelul
microcontrolerelor seriei C51 au fost
tratate în numerele 9-10/2002 ale revis-
tei).
Programul rulat de microcontroler
este prezentat în continuare (codul
cuprinde comenzile pentru un singur
releu electromagnetic, pentru celelalte
procedura asociat\ multiplicându-se
Fig. 6 corespunz\tor) (program 2).
Desenul de amplasare 4. Construc]ia final\
a componentelor pe cablajul
O sugestie de asamblare final\ a
din figura 5
aplica]iei este prezentat\ în fotografii.
Toate blocurile func]ionale au
fost montate prin intermediul
unor [uruburi [i elemente
distan]oare pe un suport izolant
din pertinax. Se poate utiliza
orice suport, important ca la
final s\ nu existe posibilitatea
apari]iei unui scurtcircuit.
La alegerea sursei de ali-
mentare se ia în calcul con-
sumul releelor. În medie acesta
este de max. 30...60mA, func-
Fig. 7 ]ie de model. Aten]ie [i la ale-
gerea siguran]ei fuzibile S1.
Interfa]a grafic\ a programului rulat
Dup\ ansamblare (în prealabil se
de calculator programeaz\ µC-ul cu fi[ierul .hex

Fig. 8
Organigrama programului rulat de
microcontroler

necesar) se alimenteaz\ placa cititorii s\ revad\ mai sus, capitolul 1.


conectat\ la PC pe portul LPT [i
se testeaz\ prin intermediul Toate fi[ierele necesare aplica]iei
interfe]ei grafice. (pentru PC [i µC) sunt oferite gratuit [i se
Dac\ se remarc\ absen]a unor pot solicita la adresele de e-mail:
elemente prezentate în figura 1 croif@[Link] sau leolazar@yahoo.
care lipsesc în figura 3, rug\m com. ♦

38 2/2005 [Link]
catalog

Siguran]e
termice

S
iguran]ele termice sunt un mijloc
modern [i ieftin de protejare la
scurtcircuit sau suprasarcin\ a
circuitelor electronice sau electrice. Ele - toleran]\ (referitoare la temperatura de Celsius, curent nominal 10A.
sunt predecesoarele mult mai titratelor ac]ionare): max. ±3°C. Seria TSM_ este dedicat\ pentru curent
siguran]e resetabile sau poliswitch-uri cum Seria TSF_ (sufixul indic\ temperatura nominal de 2A [i exist\ modele pentru 70,
mai sunt denumite uneori (ambele tipuri de ac]ionare în grade Celsius) este 131 [i 135°C.
vor face studiul unui articol în revist\ în dedicat\ pentru curent nominal de 10A. Seria TSM_ST este dedicat\ pentru
viitorul apropiat). Modele pentru temperaturile de: 73, 77, curent nominal de 1A [i exist\ modele
Avantajul lor const\ în dimensiunile 94, 99, 113, 121, 133, 142, 157, 172, 192, pentru 102, 115, 125 [i 130°C.
fizice; pot fi montate în (pe) diverse 216, 227, 240°C. Exemplu: TSM115ST, ac]ionare la 115
componente sau aparate electrice (pe Exemplu: TSF121 este un model se grade Celsius, curent nominal 1A. ♦
bobinajul transformatoarelor de re]ea, pe siguran]\ termic\ pentru 121 grade
radiatoarele sau lâng\ capsulele unor
tranzistoare (ori module) de putere, etc.).
Cel mai des le reg\sim pe bobinajul
transformatoarelor de re]ea de la
redresoarele sau înc\rc\toarele de
acumulatoare, sub izola]ia protectoare (în
serie cu circuitul de alimentare), ele
protejând la suprasarcin\ (prin
întrerupere), prin înc\lzirea capsulei la
temperatura înf\[ur\rilor.
Siguran]ele termice nu se pot refolosi
(dup\ ce sunt "arse", adic\ dup\ ce
realizeaz\ func]ia de protec]ie propriu-
TSF_
zis\); sunt componente ieftine, care
protejeaz\ componente mai scumpe,
exemplul de mai sus fiind sugestiv!
Siguran]ele termice (pe care le
prezent\m, o parte fiind comercializate [i
de Conex Electronic) se caracterizeaz\
prin:
- tip contact: închis;
- tip capsul\: metalic\, ceramic\ sau din
material plastic;
- curent nominal de lucru: 1, 2 sau 10A;
TSM_
- tensiune nominal\ de lucru: 250Vac;
- temperatura de ac]ionare (la care
întrerupe circuitul): gama acoperit\ de
TSM_ST
modele 70...240°C;

40 2/2005 [Link]
amc

În acest articol se prezint\ trei construc]ii de


termometre, dou\ dintre ele bazate pe
microcontrolere (PIC16F876 sau AT90S2313) cu
afi[are pe display cu LED-uri [i senzor de
temperatur\ DS1820, respectiv KTY81-110, iar cea
Termometre de camer\
de-a treia bazat\ pe convertorul LM3914, ce are
ca senzor de temperatur\ LM35 (DZ).
cu afi[are numeric\ sau bar-graph
Croif V. Constantin
croif@[Link]

afi[area mixt\ (combinat\ cu bar-graph). face prin intermediul rezistorului R1 (de


~n încheierea articolului, pe lâng\ dou\ 4k7). Pentru comanda afi[oarelor se pot
aplica]ii cu display LED, se propune utiliza tranzistoare pnp de mic\ putere tip
realizarea unui termometru, exclusiv de BC557 sau BC328(7). Afi[oarele sunt de
camer\, cu afi[or tip bar-graph "cu punct", tip echivalent seriei DA03-11 de la
având o rezolu]ie de afi[are de 0,5 grade. Kingbright, cu doi digi]i, anod comun.
Consumul m\surat pe prototip este în
Termometru -55...+125°C medie de 50mA, recomandat\ fiind
utilizarea pentru U1 a modelului 78L05 în
cu DS18(S)20
capsul\ TO92 (care suport\ max.
Prima aplica]ie (schema din figura 1), în 100mA).

U
n accesoriu important în propriul form\ original\, este propus\ de Wichit Dup\ programarea µC-ului cu fi[ierul
habitat este termometrul. Pân\ nu Sirichote în [1]. Afi[area se face pe 2 [i ½ [Link] (cu ajutorul programatorului
demult afi[area temperaturii pe un digi]i plus caracterul C (grade Celsius), Pony Prog prezentat în revist\ la
display cu LED-uri era un capriciu, a urmat deci rezolu]ia este de 1°C. începutul anului 2003) se alimenteaz\
"momentul" afi[\rii pe LCD-uri, iar acum Elementul de baz\ este µC-ul montajul; urmeaz\ câteva secunde bune
autorul a constatat o inclina]ie spre AT90S2313, foarte ieftin pe pia]a româ- în care µC-ul proceseaz\ informa]iile
neasc\, cca. 2,5Euro. Traductorul de tem- (prima informa]ie afi[at\ este 34C, apoi
peratur\ DS1820 sau DS18S20, prezentat 17C, etc.) dup\ care afi[eaz\ tempe-
Fig. 1 detaliat cu cevat timp în urm\ în revist\. El ratura corect\ (dup\ cca. 1...2min).
Termometru -55...+125°C, rezolu]ie ofer\ informa]ia de temperatur\ m\surat\ Senzorul DS18S20 se conecteaz\ la
1°C, cu DS18S20 [i µC-ul în format digital, pe 9 bi]i (sau 12), în montaj, pe cablaj, la conectorul pin-head
AT90S2313. Afi[are pe 2 [i ½ digi]i pachet transmis serial, la portul PD6 al µC- cu trei terminale, Jp2 (marginea "te[it\"
ului (pinul 11). Alimentarea senzorului se spre marginea din stânga).
plus caracterul C.
Timpul de r\spuns la o treapt\ de
temperatur\ este de cca. 5 secunde,
intervale în care µC-ul proceseaz\
informa]iile primite de la senzor.

Termometru de camer\

cu KTY81-110
De[i aplica]ia a fost denumit\ astfel,
gama de m\sur\ poate fi extins\ cu mici
modific\ri de la 0...100 la -20...+120°C,
prin ad\ugarea unui digit în plus care s\
afi[eze caracterul "-" (pentru valori
negative) sau "1" (pentru valori peste 100)
sau prin translatarea (re-utilizarea)
digi]ilor care afi[eaz\ caracterele "°C"
(opera]ie realizabil\ hardware, prin
modificarea cablajului!). Q1 se monteaz\
numai dac\ se utilizeaz\ aceast\
facilitate.
Îns\, cum scopul principal a fost
realizarea unui termometru de camer\,

[Link] 2/2005 41
amc

se realizeaz\ [trap.
Consumul m\surat pe prototip este în
medie de 40...50mA, deci se poate utiliza
[i regulator LM70L05 (în capsul\ TO92)
pentru U1.
Conectorul JP1 folose[te la progra-
marea în circuit a µC-ului PIC16F876 (caz
în care se elimin\, pe perioada acestei
opera]ii, [trap-urile JP2 [i JP3).
Aten]ie la montarea celui de-al doilea
afi[or, cu punctele zecimale în partea
superioar\!
Precizia termometrului este foarte
mul]umitoare, iar timpul de r\spuns la o
treapt\ de temperatur\ excelent, µC-ul
f\când mai multe
Fig. 2 m\sur\tori într-o
Cablajul imprimat (a) [i amplasarea componentelor pe acesta (b) pentru secund\.
schema din figura 1.

autorul a renun]at la aceast\ facilitate Conex Club nu se insist\ cu am\nunte.


(oferit\ în aplica]ia original\ propus\ în [2]) Sunt senzori rezistivi realiza]i cu
[i a utilizat cei doi digi]i în plus pentru semiconductori, f\r\ a prezenta
afi[area caracterelor "°C", domeniul de polaritate la borne. Caracteristica
interes fiind temperaturile pozitive de la 10 este de tip PTC (coeficient de
la 35 de grade, domeniu pe care senzorul temperatur\ pozitiv), panta fiind de
de temperatur\ KTY81-110 se cunoa[te 7,7125mV/K. La 0°C prezint\ o rezisten]\
c\ prezint\ un r\spuns liniar. de 815Ω, iar la 20° 961Ω. Pre]ul acestuia
Cum seria de senzori KTY au f\cut este de cca. 1Euro.
obiectul unui articol de serial ^n revista Un reglaj ajut\tor, pentru o bun\
precizie, este ca ansamblul serie
Fig. 3 de rezistoare, R3 + R2 (semireglabil
multitur\) s\ prezinte o rezisten]\ de
Schema electric\ a termometrului
valoare 2,7kΩ. Se poate înlocui R3 cu un
de camer\ cu KTY81-110 [i µC-ul rezistor de 2,7kΩ, toleran]\ 1%, iar pe R2
PIC16F876. Termometru de camer\

19,5...30°C cu afi[or tip

"punct" pe bar-graph

Ultima aplica]ie pe care o


prezent\m este sugerat\ în
notele de aplica]ie ale lui LM35
(senzor de temperatur\), oferite
de National Semiconductor.
LM35 varianta DZ este un
senzor de temperatur\ linear cu
panta de 10mV/°C, precizia
fiind de 0,5 grade, garantat\ la
temperatura camerei; domeniul
de m\sur\ acoperit este -
0...+150°C. Se prezint\ fizic
ambalat în capsula TO92,
plastic.
Practic varia]ia cu 1°C este
echivalent\ cu cre[terea a
10mV pe pinul OUT (central),
senzorul fiind liniar [i calibrat
pentru grade Celsius. Se
alimenteaz\ cu 4...20Vcc.

42 2/2005 [Link]
amc

Fig. 6
Fig. 4
Cablajul termometrului din figura 5
Cablajul imprimat (a) [i amplasarea componentelor pe acesta (b)
pentru schema din figura 3
variant\ de scar\ gradat\, valorile în grade
Celsius fiind apoximate utilizând formula
Revenind la shema aplica]iei (figura 5), pentru dou\ bar-graph-uri cu LED, com- de conversie:
ea are la baz\ dou\ circuite LM3914, pacte (cu 10 LED-uri), îns\ se pot utiliza, t[grad C] = (5/9)(T[grad F] - 32)
alimentate la 7V de la regulatorul U1, func]ie de locul unde se monteaz\, [i Aten]ie! Afi[orul bar-graph se monteaz\
tensiune ce se regleaz\ din R2. Pentru LED-uri drepunghiulare sau, cum a pe fa]a cu trasee a cablajului imprimat.
calibrarea termometrului "la rece", dup\ procedat autorul, LED-uri cu vârf rotund de Observa]ii
alimentare, se recomad\ reglajul celor trei 1mm (pentru o afi[are tip punct, pe o scar\ Pentru a nu avea rezultate eronate, se
semireglabile R10, R11 [i R12, astfel încât gradat\). recomand\ ca senzorii de temperatur\ s\
s\ se m\soare în punctele indicate valorile Termometrul este oferit în notele de se monteze în afara cutiei utilizate pentru
respective de tensiune. În plus, toate aplica]ii calibrat pentru grade F, LM3914 asamblare, altfel eroarea poate fi de 1...2
rezistoarele se recomand\ a fi cu pelicul\ pretându-se mai bine pentru aceast\ scar\ grade în plus!
metalic\, cu toleran]\ 1%. de m\sur\. Fi[ierele .hex pentru µC se pot solicita
Constructiv, cablajul a fost proiectat Pentru u[urin]\, în figura 7 se prezint\ o
Fig. 7
Exemplu de scar\
gradat\ în grade F
[i C, care se poate
utiliza la montajul
cu schema
electric\
prezentat\ în
figura 5

de la autor prin e-mail. Cei care nu dispun


de programator, pot solicita acestuia un
exemplar de µC gata programat. Pentru
cititorii din Bucure[ti, reamintim c\ la
magazinul Conex Electronic din str. Maica
Domului nr. 48, se pot programa µC.

Bibliografie
1. *Internet, Build Your Own µControllers
Projects, Wichit Sirichote, AVR Thermo-
meter, [Link];
2. **Internet, [Link]
3. ***Note de aplica]ii [i foi de catalog pentru
LM3914 (Dot/Bar Display Driver) [i LM35
(Precision Centigrade Temperature Sen-
Fig. 5
sors). ♦
Termometru cu “punct” pe bar-graph, realizat cu LM35DZ

[Link] 2/2005 43
automatiz\ri

Senzor de proximitate
Automat pentru uscat mâinile

Cornel {tef\nescu

Montajul prezentat este un

comutator temporizat cu senzor

de proximitate, realizat pe baza


în gol. Etajul de putere este realizat cu

M
ontajul propus utilizeaz\ ca de-
unui optocuplor în IR, tip tector un optocuplor prin refle- un montaj Darlington, format din
xie, a c\rui diod\ emi]\toare tranzistoarele Q3 [i Q4 (BC107 [i
este comandat\ în impulsuri scurte de BD237), curentul prin diod\ fiind limitat
refelexiv. de rezistorul R8.
curent, dar cu valoare mult mai mare fa]\
de cea nominal\. Generatorul de Circuitul de recep]ie este format din
Pe lâng\ multiplele aplica]ii fototranzistorul optocuplorului conectat
impulsuri este un oscilator de relaxare
realizat cu un comparator de tip LM339, în baza unui tranzistor npn de tip BC107.
posibile ce se pot imagina cu dup\ o schem\ clasic\. Re]eaua de Colectorul tranzistorului este cuplat cu
reac]ie pozitiv\, compus\ din divizorul formatorul de impulsuri realizat cu un
R5, R6 [i R7, aduce la intrarea comparator din acela[i circuit integrat,
acesta, electronica unui aparat
neinversoare o frac]iune din tensiunea LM339. Dac\ se dore[te modificarea
de ie[ire. Aceasta este comparat\ cu sensibilit\]ii circuitului, rezistoarele R1 [i
pentru uscat mâinile, este cea mai R2 se înlocuiesc cu un semireglabil de
tensiunea de pe condensatorul C1 [i în
func]ie de sensul tensiunii de eroare, valoare 47k sau 100k.
sugestiv\! ie[irea trece la nivel maxim sau minim de Eliminarea pornirilor repetate [i
tensiune. Condensatorul C1 se încarc\/ necontrolate, datorate semnalelor
Aplica]ia a fost prezentat\ la descarc\ prin rezistorul R11, care este perturbatoare, se realizeaz\ cu circuitul
înseriat cu dioda D2 sau prin R10. alc\tuit din monostabilul U2A [i
Semnalul de la ie[ire este nesimetric. Cu num\r\torul U3. Circuitul basculant
concursurile organizate de revista
valorile din schem\ s-a ob]inut o monostabil este un MMC4098 (sau
perioad\ de aproximativ 3ms, cu o CD4098, n.r.) în montaj retrigerabil cu
Conex Club [i firma Conex declan[are pe front pozitiv, durata de
durat\ a impulsului pozitiv de 0,5ms.
Rezistorul R9 polarizeaz\ ie[irea temporizare este de aproximativ 5ms,
Electronic, anul trecut. comparatorului, acesta fiind cu colectorul deci ceva mai mare decât perioada

Fig. 2
Cablajul imprimat al
comutatorului de
proximitate temporizat

44 2/2005 [Link]
automatiz\ri

Fig. 1
Schema electricã a senzorului - comutator de proximitate temporizat, cu optocuplor reflexiv

impulsurilor de la intrare, recep]ionate de intermediul unui releu de putere. Durata Montajul se alimenteaza la o tensiune
fototranzistor. Num\r\torul este de tip de temporizare este de aproximativ 40s, pozitiv\ de 12Vcc. În figura1 este pre-
decadic, Johnson, cu ie[iri decodate de la ultimul impuls pozitiv primit pe zentat\ schema electric\, iar în figurile 2
MMC4017 (CD4017 sau 74HC4017). intrarea de ceas provenit de la poarta SI [i 3 cablajul imprimat simplu strat [i
Frontul cresc\tor al impulsurilor de la cablat. Releul realizeaz\ izolarea planul de implantare cu componente
intrare declan[eaz\ în acela[i timp galvanic\ a montajului, iar contactele electronice. ♦
monostabilul [i num\r\torul. Ie[irea Q a sale trebuie s\ suporte curentul solicitat
monostabilului [i ie[irea decodat\ cu de elementul de înc\lzire al usc\torului. Fig. 3
ponderea cea mai mare a num\r\torului
Planul de amplasare a componentelor
Q9 sunt conectate la o
poart\ {I (AND) cablat pe cablajul din figura 2
realizat\ cu diodele D3, D4
(ambele 1N4148) [i
rezistorul R13. La ie[irea
por]ii {I va ap\rea un salt
pozitiv de tensiune doar
dac\ la intrare se aplic\ un
tren de cel pu]in zece
impulsuri. Ie[irea negat\ a
monostabilului reseteaz\
num\r\torul dac\ perioada
dintre impulsuri este mai
mare de 5ms sau dac\
sunt mai pu]in de zece
impulsuri.
Monostabilul U2B din
acela[i circuit MMC4098
este utilizat pentru coman-
da usc\torului de mâini prin

[Link] 2/2005 45
automatiz\ri

Cadou!
Inim\
de Sf. Valentin
Croif Valentin Constantin
redactie@[Link]

L
una febrauarie este cunoscut\ atât surprize, am descoperit pe pagina de Web circuite integrate foarte uzitate (timer-ul
în tradi]ia popular\ româneasc\, a Kelsey Park School ([Link]. LM555 [i num\r\torul CD(74HCT)4017.
cât [i interna]ional\, ce-i drept la com), la sec]iunea proiecte, ideea de baz\ LED-urile sunt aprinse secven]ial, de la 1
date diferite în calendar, ca luna celor a aplica]iei. Cum un cablaj era oferit la la 8, cu o frecven]\ dat\ de pulsurile
îndr\gosti]i! scar\ mult mai mare pe un cablaj de test, provenite de la pinul 3 al lui LM555.
Un cadou surpriz\, pentru persoana am gândit c\ este util a-l reproiecta într-o Frecven]a este dependent\ de conden-
drag\, o poate reprezenta [i un efect elec- form\ mai compact\, iar rezultatul îl satorul electrolitic de la pinul 2.♦
tronic de genul prezent\m. La baza schemei stau dou\
celui propus
în acest
articol,

respectiv o
form\ de inim\
simulat\ cu LED-uri
care "flash"-uiesc.
Cum Internetul
este [i el plin de

46 2/2005 [Link]
3 MODURI 1) Abonament pe 12 luni
300 000 lei
PENTRU 2) Abonament pe 6 luni
A PRIMI 180 000 lei
3) Angajament:
REVISTA plata lunar, ramburs
(pre]ul revistei plus taxe de expediere)
Pentru ob]inerea revistei trimite]i
talonul completat [i contravaloarea
abonamentului (pre]ul ^n lei) pe

ADRESA

Simona Revista Conex Club se expediaz\ folosind


Enache serviciile Companiei Na]ionale Po[ta
Revista Român\. În cazul în care nu primi]i revista
Str. Maica Domnului 48, sau primi]i un exemplar deteriorat v\ rug\m
sector 2, Bucure[ti, s\ lua]i leg\tura cu redac]ia pentru
Cod po[tal 023725 remedierea nepl\cutei situa]ii.

Doresc s\ m\ abonez la revista ConexClub începând cu nr. Nume .................................. Prenume ....................................................
...... / anul ................... pe o perioad\ de: Str. ............................................ nr. ........ bl. ........ sc. ...... et. ..... ap. ......
12 luni 6 luni
Localitatea ..................................... Jude] / Sector ................................
Cod po[tal ......................................... Tel. : .............................................
Am achitat mandatul po[tal nr. ......................... din data

............................. suma de: 300 000 lei Data ............................ Semn\tura ...........................................................
.............................................. 180 000 lei

Doresc s\ mi se expedieze lunar, cu plata Nume .................................. Prenume ....................................................


ramburs, revista ConexClub. M\ angajez s\ Str. ............................................ nr. ........ bl. ........ sc. ...... et. ..... ap. ......
achit contravaloarea revistei plus taxele de Localitatea ...................................... Jude] / Sector ................................
expediere. Cod po[tal ......................................... Tel. : .............................................
Doresc ca expedierea s\ se fac\
începând cu nr. ................ / ................... Data ............................ Semn\tura ...........................................................

S-ar putea să vă placă și