Introducere în biologie

Biologia este știința care studiază viața.

Biologie
- bios=viață
- logos=știință
Biologia cuprnde mai multe ramuri:
- botanica- studiază plantele
- zoologia- studiază animalele
- anatomia și fiziologia umană- studiază părțile componente ale corpului uman și cum funcționează ele
- ecologia – studiază ecosistemele și protecția mediului
- etc.
Biologia se poate studia în natură și în laboratorul de biologie.
Laboratorul de biologie este o sală special amenajată, în care se desfășoară orele de biologie.
Aici se găsesc:
-mobilier și instalații speciale
-truse de disecție
- mulaje
- planșe
- cărți de specialitate
- colecții de plante (ierbare)
- colecții de animale ( insectare)
- materiale proaspete sau conservate
- videoproiector și tablă smart
- microscop
Microscopul.
- ocular
- tub
- rotiță
- obiectiv
- picior
- masa cu cavaleri
- oglindă
- stativ

Metode și instrumente de investigare a mediului

1. Etapa pregătitoare
2. Etapa cercetărilor în teren
3. Etapa finală
 Clasificarea lumii vii

1. Regnul Monera: bacterii, alge albastre

a) bacterii
- bacteriile din sol descompun organismele moarte;
-bacteriile din rădăcinile plantelor leguminoase fixează azotul;
-bacteriile din flora intestinală produc fermentaţia şi putrefacţia resturilor nedigerate, sintetizează
vitamine;
-bacterii care produc acrirea laptelui, murăturilor, vinului;
-bacteriile dăunătoare alterează alimentele sau produc boli, numite bacterioze (carii , boli respiratorii
etc.)
b) algele albastre
-Sunt unicelulare procariote reunite în colonii filamentoase;
-Au clorofilă și un pigment albastru care predomină, de unde și numele lor;
-Se hrănesc prin fotosinteză;
-Înmulțirea se realizează la fel ca la bacterii;
2. Regnul Protista: alge unicelulare, protozoare
a) alge uniceluare: verzeala zidurilor
- trăieşte pe scoarţa copacilor, ziduri, stânci;
-celulă sferică, în citoplasmă are un nucleu central şi un cloroplast în formă de potcoavă;
-se hrăneşte prin fotosinteză.
- protozoare parazite: giardia, plasmodiul malariei, trăiesc în corpul animalelor şi omului și produc boli
b) protoare
- se hrănesc cu bacterii din apă, curăţându-le;
-sunt sursă de hrană pentru animalele acvatice;
-euglena este dovada originii comune a plantelor şi animalelor;
-utilizate pentru suplimente nutritive, băuturi, cosmetice
b1. Euglena verde:
- are o prelungire lungă (flagel);
-prezintă cloroplaste, hrănindu-se prin fotosinteză la lumină şi cu baterii şi substanţe organice din
mediu la întuneric;
b2. Amiba:
-emite prelungiri multe şi groase, numite pseudopode;
-se hrăneşte prin înglobarea substanţelor organice;
b3. Parameciul:
-prezintă prelungiri multe, scurte, subţiri, numite cili.
-se hrăneşte cu bacterii, substanţe organice.
3. Regnul Fungi: drojdii, mucegaiuri, ciuperci parazite, ciuperci cu pălărie, lichenii
a) drojdiile: drojdia de bere, drojdia vinului
-conţin enzime care produc fermentaţii
-dospirea aluatului (drojdia de bere); -transformarea mustului în vin(drojdia vinului).
b) mucegaiuri: mjucegaiul alb, mucegaiul verde-albăstrui
-cresc pe ziduri, obiecte umede, alimente
-majoritatea efectelor sunt negative:igrasie, alterarea alimentelor;
-din mucegaiul verde-albăstrui se extrage penicilina.
c) ciuperci parazite
-se hrănesc cu substanţe organice provenite din organisme vii
- produc boli numite micoze plantelor,animalelor şi omului .
d) ciuperca cu pălărie
- prezintă un picior cu pălărie pe dosul căreia se observă lamele cu spori
- ciupercile comestibile (hribul, ciuperca decâmp, ghebele, gălbiorii) intră în alimentaţia omului;
-ciupercile otrăvitoare(buretele viperei, pălăria şarpelui) trebuie cunoscute pentru evitarea
intoxicaţiilor
e) lichenii
-sunt asocieri (simbioze) între ciuperci şi alge;
-trăiesc pe scoarţa copacilor, sol, stânci, ziduri etc.;
-au diferite forme şi culori.
-formează primul strat de sol;
-absenţa sau colorarea lor în negru indică un mediu foarte poluat;
4. Regnul Plante
a) alge pluricelulare: mătasea-broștei, salata de mare, alge brune, alge roșii
-corpul este un tal (nu este diferențiat în organe);
-trăiesc în ape dulci, sărate, medii terestre umede;
-celulele conțin pigmenți și clorofilă.
-principalii producători de oxigen și substanțe organice din mediile acvatice;
-majoritatea sunt comestibile și pot fi utilizate și de om.
b) mușchi: mușchiul de turbă, mușchiul de pământ
- participă la formarea solului;
-sursă de hrană pentru animalele ierbivore și omnivore;
-mușchii de pe scoarța arborilor indică Nordul;
-mușchii care au trăit în urmă cu milioane de ani au dus la formarea unor zăcăminte de cărbuni.
c) ferigi:
-sunt plante terestre care preferă locurile umede și umbroase;
-sunt plante cu organe adevărate (cormofite): au rădăcină, tulpini subterane(rizomi) și frunze;
-prezintă vase conducătoare;
-nu au flori și semințe; se înmulțesc prin spori care se formează vara în săculeții aflați pe dosul
frunzelor mature;
- rol medicinal (ceaiul de coada calului, pastile vermifuge din rizomul de ferigă comună);
-hrană pentru animale;
-rol ornamental;
-ferigile arborescente care au trăit în urmă cu milioane de ani au dus la formarea zăcămintelor
de cărbune.
a) Gimnosperme: brad, molid, pin, zadă, jneapăn, ienupăr, tuia
-trăiesc în păduri de conifere sau de amestec, în special în zonele montan;
-au rădăcină, tulpină, frunze, conuri, semințe;
-frunzele au formă de ace sau sunt solzoase și nu cad iarna;
-conurile au rol de flori și sunt de două feluri: bărbătești, aflate spre vârf și femeiești, aflate spre
bază;
-semințele nu sunt închise în fruct (de unde și denumirea de gimnosperme).
- lemnul, utilizat în construcții, fabricarea mobilei, tâmplărie, cherestea, hârtie etc;
-sursă de oxigen;
-rol decorativ etc.
d) Angiosperme
-sunt cele mai bine adaptate, dezvoltate și răspândite plante;
-au forme și mărimi variate: plante ierboase, arbuști și arbori;
-prezintă organe vegetative (rădăcină, tulpină și frunze) și organe de înmulțire (flori, fructe,
 semințe);
-semințele sunt închise în fructe (de unde și denumirea de angiosperme) și prezintă una sau
două părți numite cotiledoane.
D1) Cotiledonate
-semințele au două cotiledoane;
- grupe de cotiledonate:
- Măceșul, trandafirul, mărul, părul, caisul, cireșul, vișinul, prunul etc.
- Fasolea, mazărea, soia, trifoiul, lucerna, salcâmul
- Cartoful, roșia, vânăta, ardeiul, tutunul, mătrăguna
- Varza, rapița, gulia, ridichea, conopida, brocolli
- Vița de vie
- Sfecla de zahăr, spanac
- Floarea soarelui, plante înrudite: margareta, dalia, crizantema
- Fagul, stejarul, arțarul, carpenul, alunul, plopul, salcia,arinul
D2) Monocotiledonate
- semințele au un cotiledon;
- grupe de monocotiledonate:
- .Laleaua, vioreaua, ghiocelul,irisul, brândușa, lăcrămioara, ceapa, usturoiul
- Grâul, porumbul, orezul,orzul, secara, stuful, papura

Regnul Animalia: Nevertebrate –moluște, artropode

[Link]ște
-nevertebrate cu corpul moale, protejat dcochilie de diferite forme.
a) Gasteropode-melcii
-corp alcătuit din cap cu tentacule, picior, cochilie;
-se deplasează lent;
-majoritatea sunt tereștri;
-sunt hermafrodiți, se pot regenera
b) bivalve-scoci
- formate din corp, picior, cochilie cu 2 valve;
-sunt acvatice, se mișcă foarte puțin.
c) cefalopode: caracatița, sepia
-sunt acvatice, corp format din cap, trunchi, tentacule (10 la sepie, 8 la caracatiță);
-prezintă punga cu cerneală, utilizată pentru apărare.
5. Artropode
a) Arahnide: păianjeni, scorpioni, căpușe
- corp format din cefalotorace și abdomen;
-au 4 perechi de picioare;
-unele sunt veninoase (văduva neagră, scorpionul), altele parazite (căpușa, sarcopul râiei)
b) Crustacee: racul, homarul, crabul
-majoritatea sunt acvatice;
-corp format din cefalotorace și abdomen, acoperit de o crustă;
-au antene și 5 perechi de picioare, prima pereche prezintă cleștii, celelalte au gheare;
-respiră prin branhii.
c) Miriapode: urechelnița
- prezintă multe perechi de picioare
d) Insecte
-cel mai numeros grup de animale;
 -corp format din cap, torace și abdomen;
-capul prezintă antene și o gură adaptată modului de hrănire;
-toracele are 3 segmente, de care se prind 3 perechi de picioare și, la majoritatea insectelor,
2 perechi de aripi;
-respiră prin trahei;
-se înmulțesc prin ouă, ciclul de dezvoltare fiind: ou – larvă – adult (metamorfoză
incompletă, la gândacii de bucătărie, libelule, greieri, lăcuste) sau ou – larvă – nimfă – adult
(metamorfoză completă, la majoritatea insectelor).
- se clasifică în:
D1) Coleoptere – gândaci
-aripile externe sunt chitinoase – elitrele, a doua pereche de aripi sunt membranoase și
servesc la zbor;
D2) Lepidoptere – fluturi
-aripi subțiri, membranoase, acoperite cu solzi;
D3) Himenoptere – albine, furnici, viespi
-au 2 perechi de aripi transparente, trăiesc în colonii, conduse de o regină;
D4) Diptere – muște, țânțari
-o pereche de aripi membranoase, servesc la zbor, a doua este mult redusă (balansiere).

Regnul Animalia:Vertebrate - pești, amfibieni, reptile

Poekiloterm – temperatura corpului este variabilă

1. Pești
-sunt animale acvatice, au corp hidrodinamic, alcătuit din cap, trunchi, coadă, acoperit cu solzi, alunecos;
-au înotătoare perechi (pectorale și abdominale) și neperechi (dorsală, anală, codală);
-respiră prin branhii;
-se înmulțesc prin ouă (icre).
- în funcție de schelet se împat în:
a) Pești cartilaginoși
R: Rechinul
-înotătoare dorsală triunghiulară, coadă cu lobi inegali;
-scheletul este cartilaginos;
-prezintă fante branhiale.
b) Sturionii (pești cartilaginoși – osoși)
R: Morunul, cega
-corp acoperit cu plăci osoase;
-schelet parțial cartilaginos, parțial osos;
-depun icre negre
c) Pești osoși
R: Crapul, carasul, știuca, păstrăvul
-au schelet osos; -corpul este acoperit cu solzi;
-înotătoarea codală are 2 lobi egali;
-barnhiile sunt acoperite de căpăcele numite opercule.
2. Amfibieni
-prezintă 4 membre (sunt tetrapode); -trăiesc în mediu terestru și acvatic; -respiră prin plămâni și piele;
- se împat în:
a) Urodele
R: salamandra, tritonul
-amfibieni cu coadă;
b) Anurele
R: brosca de lac, brotăcelul, broasca râioasă
-amfibieni fără coadă;
-corp lățit, cap unit cu trunchiul;
-membrele anterioare sunt mai scurte și au 5 degete cu gheare, membrele posterioare sunt puternice, au 4 degete
cu gheare și membrană interdigitală;
-se deplasează pe uscat prin salturi și în apă prin înot;
-se înmulțesc prin ouă, depuse în apă, din care ies mormoloci din care se dezvoltă adulții (metamorfoză)
3. Reptile
-vertebrate terestre;
-se deplasează prin târâre;
-respirația este pulmonară;
-se înmulțesc prin ouă;
-majoritatea sunt prădătoare.
- se împat în:
a) Șopârle
-corp acoperit cu piele groasă și solzi;
-își lasă coada ca și comportament de apărare.
b) șerpi
-nu au membre (sunt apode);
- pot fi veninoși și neveninoși (constrictori)
c) țestoase
-corp acoperit cu piele groasă și țest;
-țestoasele acvatice au membrele transformate în înotătoare
d) crocodili
-prezintă dinți înfipți în alveole (pentru prima dată în seria animală).
Păsări

Caracteristici
-sunt vertebrate adaptate la zbor;
-corp cu formă aerodinamică, alcătuit din cap, trunchi, membre anterioare transformate în aripi și membre
posterioare cu 4 degete, acoperite cu solzi și terminate cu gheare;
-sunt acoperite cu pene, fulgi și puf, au temperature corpului constantă, 42o C (sunt homeoterme); -scheletul
este alcătuit din oase subțiri, unele din ele fiind pneumatic;
-capul rotunjit, fără dinți, fălcile fiind prelungite prin cioc;
-plămânii sunt în legătură cu 9 saci aerieni, de aceea păsările nu obosesc în timpul zborului;
-se înmulțesc prin ouă pe care le clocesc; puii sunt îngrijiți până devin capabili de zbor;
-în anotimpul rece, unele păsări migrează;
-cântecul păsărilor diferă de la o specie la alta.
[Link]
- R: Porumbelul, vrabia, cioara
-sunt bune zburătoare;
[Link]ătoare
- R: Găina, curcanul
-sunt adaptate mai mult la viața terestră, nefiind bune zburătoare;
3. Înotătoare
R: Rața, lebăda
-degetele membrelor prezintă membrane interdigitală, care servește la înot;
4. Picioroange Barza
-cioc și picioare lungi;
5. Agățătoare
R: Ciocănitoarea, cucul
-degete dispuse două înainte, două înapoi.
6. Răpitoare
R: Uliul, șoimul
-carnivore, cioc lung, gheare ascuțite;
-sunt active ziua;
R: Bufnița, cucuveaua
-sunt active noaptea;
7. Alergătoare, nezburătoare
R: Struțul, pinguinii
-au corpul greoi, nu zboară;
-pinguinii sunt buni înotători.

Mamifere
Caracteristici:
-cele mai evaluate animale, din acest grup face parte şi omul;
-populează toate zonele Globului, având diverse forme şi mărimi;
-majoritatea sunt terestre, puţine prezintă adaptări pentru mediul acvatic sau subteran, zbor;
-corp format din cap, trunchi, membre, acoperit cu păr, sunt homeoterme, temperatura corpului 37o C;
-membrele se termină cu degete cu gheare, copite sau unghii;
-nasc pui vii pe care îi hrănesc cu lapte produs de mamele;
Tipuri de mamifere:
1. Inferioare
R: Ornitorincul
-depune ouă;
2. Marsupiale
R: Cangurul
-naşte pui incomplete dezvoltaţi; aceştia se dezvoltă într-o pungă a mamei, numită marsupiu;
3. Insectivore
R: Ariciul, cârtiţa, liliacul
-au dinţi mici, ascuţiţi;
-liliacul prezintă adaptări pentru zbor şi îşi localizează prada cu ajutorul ecolocaţiei;
4. Rozătoare
R:Iepurele, şoarecele, veverița, castorul
-Dinţi adaptaţi la ros, incisive cu creştere continuă;
-au numeroşi pui;
5. Carnivore
R: Pisica, câinele, ursul
-dinţi adaptaţi la prins şi sfâşiat prada;
-simţuri bine dezvoltate;
6. Ierbivore rumegătoare
R: Vaca, oaia
-mestecă hrana în timp ce se odihnesc;
- stomacul are 4 camere: burduf, ciur, foios, cheag.
7. Ierbivore nerumegătoare
R: Calul
-stomacul are o singură cameră.
8. Acvative
R: Foca, morsa, balena, delfinul
-trăiesc în apă şi pe uscat;
-membrele au formă de înotătoare.
- delfinul, balena trăiesc numai în apă, corpul are formă hidrodinamică asemănătoare peştilor.
9. Omnivore
R: Porcii, maimuţele
-au dentiţie adaptată pentru hrănire omnivoră.

Cum este organizată lumea vie?

De ce trăiesc organismele vii numai în anumite locuri?
Ce necesități de viață au?
Organismele vii trăiesc în habitate – locul care oferă unui organism hrană, adăpost,
alte condiții
necesare supraviețuirii. De exemplu, pădurile oferă hrană şi adăpost unei mari
varietăţi de animale.
Microhabitatul este locul specific din mediu în care un organism trăiește. De exemplu,
rechinii trăiesc
numai în mările şi oceanele calde.
Viețuitoarele sunt organizate în populații și comunități care împreună formează
biocenozele.
Biocenozele, împreună cu totalitatea factorilor abiotici (biotopuri) formează unități de
structură ale
lumii vii numite ecosisteme.
Ecosistemele sunt foarte variate și pot fi:
[Link] (parc, pajişte, părure etc.);
 Ecosisteme din zonele calde: pădurea ecuatorială, jungla, savana, deşertul;
 Ecosisteme din zonele temperate: stepa, silvostepa, preeria, pădurile de foioase;
 Ecosisteme din zonele reci: taigaua, tundra.
2. Acvatice (râu, baltă, lac, etc.);
3. Subterane (peşteră).
Totalitatea ecosistemelor formează împreună biosfera – învelişul viu al Pământului
 Pajiștea

-în funcție de altitudine, deosebim pajiști de stepă și pajiști alpine;

-după modul de utilizare, deosebim fânețe (utilizatepentru obținerea fânului) și pășuni
(utilizate pentru pășunatul oilor, vacilor etc.)
1. Pajiștea de stepă
Biotop
-ocupă zonele de câmpie și podișurile joase;
-temperatura medie: 10-11o C; temperatura maximă: 25-30o C;
-veri calde și secetoase, ierni aspre și geroase;
-precipitații reduse (500mm/an);
-sol negru sau brun deschis.
Biocenoza
-ciuperci: ciuperca de câmp;
-plante ierboase spontane: pir, golomăț, ciulini, colilie;
-plante ierboase cultivate (prin transformarea pajiștilor în terenuri agricole: cerealele: grâu, orz,
porumb, ovăz; plante industriale: floarea soarelui, sfecla de zahăr, rapița);
-arbori și arbuști: salcâmul, măceșul, socul, păducelul;
-animale: viermi, păianjeni, insecte (buburuză, lăcustă); păsări (graurul, cioara, vrabia, prepelița,
ciocârlia, uliul), mamifere rozătoare (șoarece de câmp, iepurele de câmp, hârciogul,
popândăul), mamifere carnivore: vulpea etc.
2. Pajiștea alpină
Biotop
-întâlnită la altitudini mari (1800 – 2500m);
-temperaturi scăzute (media 0oC);
-precipitații bogate;
-vânt puternic;
-lumină intensă;
-sunt ocazional folosite pentru pășunat.
Biocenoza
-plante ierboase înrudite cu cerealele (au spice) sau viu colorate: garofița de munte, clopoței,
smârdar, floarea de colț;
-arbuști: jneapănul, ienupărul;
-animale: reptile (șopârle, șerpi - vipera), păsări (vulturul, acvila de munte), mamifere (capra
neagră)
 Grădina
-sunt cultivate cu plante utile omului;
-de la fiecare dintre acestea, omul consumă o parte din organe:
Rădăcina(morcovi, sfeclă);
Tuberculi (cartofi);
Bulbi (ceapă, usturoi);
Frunze (salata, varza);
Florile (conopida);
Fructele (păstăi, roșii, vinete) etc.
Biotop
-fiecare din plantele cultivate are anumite cerințe legate de condițiile de viață:
Sol cu substanțe hrănitoare;
Lumină;
Căldură;
Apa.
-omul asigură îmbunătățirea acestor calități prin lucrări agricole, irigații, combaterea dăunătorilor.
Biocenoză
-plante întâlnite în grădini: fasolea, cartoful, varza, morcovul, ardeiul, tomatele, vinetele etc.
-animale întâlnite în grădini:
Gândacul de Colorado – dăunător al cartofului;
Albilița – fluture, dăunător al verzei;
Râma – vierme inelat, trăiește în sol;
-animale întâlnite ocazional: șopârla, șarpele, cârtița.
 Pădurea
-sunt ecosisteme terestre prezente la diferite altitudini
1. Pădurile de foioase
Biotop:
-cresc la altitudini între 100 – 1200m, astfel: păduri de stejar (100 – 800m); păduri de fag (600 – 1200m); în
funcție de lumină, pot fi întâlnite și la alte altitudini;
-temperatura, lumina și precipitațiile variază în funcție de anotimp;
-temperatură medie 6-8 0C,
-precipitați între 600 – 1000mm/an;
-lumină redusă când arborii sunt complet înfrunziți, mai puternică primăvara.
Biocenoza
-ciuperci: comestibile(ghebe, hribi, gălbiori), otrăvitoare (pălăria șarpelui, buretele viperei);
-licheni, întâlniți pe scoarța copacilor; -plante inferioare: mușchi, ferigi;
-plante ierboase, întîlnite primăvara: toporași, floarea paștelui, brândușe, viorele;
-plante lemnoase: stejarul sau fagul (specii principale), alte foioase: gorun, cer, gârniță, carpen, frasin, paltin,
arțar, platan, cireș sălbatic, alun ș.a.;
-animale: insecte (gândacul croitor, cărăbușul), păsări (ciocănitoarea, cucul, bufnița), mamifere (veverița,
căprioara, lupul, porcul mistreț).
2. Pădurile de conifere
Biotop:
-cresc la altitudini de 1200 – 1800m, dar și la alte altitudini în funcție de luminozitate, formând păduri simple
(molidișuri, brădete) sau mixte (diferite conifere sau foioase);
-temperatura medie de 3 – 5 0 C;
-vânt puternic;
-precipitații de 800 – 1300mm/an;
-lumină redusă, fiind păduri întunecoase;
-solul este de tip podzol brun;
Biocenoza:
-ciuperci: hribul;
-licheni: mătreața bradului;
-plante lemnoase: bradul, molidul, pinul, zada;
-plante ierboase și arbuști (în zonele mai luminoase): afin, merișor, coacăz, zmeur, mur;
-animale: insecte(omida păroasă a molidului, viespea), amfibieni (salamandra), repile (șopârla de munte), păsări
(forfecuța, cocoșul de munte), mamifere (veverița, cerbul, lupul, ursul).
 Livada

-livezile sunt suprafețe de teren cultivate cu pomi fructiferi

Biotop
-variază în funcție de zona geografică;
-omul condițiile potrivite prin lucrări agricole, lucrări de îngrijire, combaterea dăunătorilor, înmulțire (altoire,
marcotaj, butășire etc.).
Biocenoză
-Plante cultivate în livezi: măr, prun, cais, cireș, gutui, vișin, păr,
piersic etc.;
-plantă cultivată în vii: vița de vie;
-animale: albina, melcul de livadă, brotăcelul etc.
-specii parazite (necesită combatere): mana viței de vie, făinarea etc.

Peștera
Este un ecosistem subteran natural.
Biotop:
- formată prin infiltrarea apei în crăpăturile unor roci
- stalactite –roci dizolvate ce se formează cu baza pe tavanul peșterii
- stalagmite – cu baza pe sol
- temperatura medie constantă de 100C
- umiditate mare
- ventilație slabă
- lumina pătrunde doar la interior
Biocenoza:
- plantele lipsesc
- troglobiontele sunt specii de animale care trăiesc exclusiv în peșteră
- nevertebrate: insecte, viermi, racul, păianjeni, miriapode
- vertebrate: amfibieni (Proteul), liliaci, urși
- adaptări datorate lipsei de lumină: depigmentarea pielii, regresul ochilor, alungirea membrelor, reducerea
aripilor, alungirea antenelor
 Tundra. Savana. Deșertul

Sunt ecosisteme caracteristice unor zone geografice mari ale Terrei

Tundra
- Se găsește în zona polară
- Adaptări: stratul gros de grăsime, blana de culoare albă camuflaj
Biotop: sol subțire înghețat, vânt rece și puternic, temperatură scăzută, precipitații solide
Biocenoza: licheni, iepuri, vulpi, bufnițe și urși polari
Savana
- Climat cald, două anotimpuri: rece și cald
- Adaptări: migrația turmelor de ierbivore, transformarea tulpinilor în rezervoare de apă
Biocenoza: iarba elefanților, acacia, baobab, zebre, antilope, lei, leoparzi, hiene, termite
Deșertul
- Există deșerturi reci: Antarctica, temperate: Gobi și calde: Sahara
Deșertul cald
Biotop: temperaturi foarte ridicate în timpul zilei și foarte scăzute noaptea, vânt uscat și fierbinte,
precipitații foarte rare, sol sărac în substanțe hrănitoare
Biocenoza:
- cactuși, curmali, insecte, scorpioni, șerpi, șacali, hiene, cămile
- adaptări: reținerea apei în corp, frunze transformate în țepi, cocoașa la cămilă, extremitățile corpului
lungi pentru a pierde căldura

Lacul și balta

Ecosisteme acvatice naturale sau amenajate: lacuri de acumulare, baraje, iazuri.

Biotop
- lacurile de seș (câmpie) înregistrează temperaturi diferite de la vară la iarnă, substratul mâlos sau argilos,
cantitate de oxigen redusă, transparență scăzută
- lacurile de munte au substrat din roci și pietre, cantitate de oxigen crescută, transparență
Biocenoză:
1. Zona de margine: stuf, papură, salcie, plop, lipitori, rațe și gâște sălbatice
2. Zona de suprafață a apei: nuferi, libelule, broaște țestoase
3. Zona formată din masa apei: brădiș, broasca de lac, hidra de apă dulce, buretele de apă dulce
4. Zona de adâncime: pești, viermi, scoica de lac

Relații de hrănire
Alge microscopice- pești- lipitori
Relații de apărare
-Stuful și papura rădăcinile bine fixate pe fundul apelor
- cochiliile melcilor, scoicilor
Relații înmulțire
Ou-mormoloc-broască (metamorfoză)
Cuibăritul
 Râul. Dunărea și Delta Dunării

Râul
- se împarte în două zone
a) zona superioară sau zona păstrăvului, zona de izvor
- albie îngustă, substrat stâncos sau pietriș, apă rece, limpede, viteză mare, frecvente cascade
- mușchi, alge, păsări acvatice, amfibieni, păstrăv, lostrița
b) zona inferioară sau zona crapului, zona de vărsare
- albie largă, substrat nisipos sau mâlos, apă tulbure, viteză mică de curgere
- fitoplancton (algele și plantele din masa apei) și zooplancton ( animalele din masa apei) bogat
- sălcii, arini, stuf, papură, raci, lipitori, crap, broaște, șerpi de apă, rațe, vidre
Râul Dunărea și Delta Dunării
Biotop
-un substrat: stâncos, mâlos, argilor sau nisipos;
-adâncimea maximă este de 10m (Porțile de Fier I);
-temperatura este variabilă;
-iarna, apa îngheață la mal sau poate forma pod de gheață;
Biocenoza
-plante ierboase: stuful care formează insule numite plauri, nuferi albi și galbeni, brădiș;
-plante lemnoase: salcia;
-animale: moluște (scoici, melci), crustacee (raci), insecte (țânțari), pești (crapul, somnul, scrumbia,
morunul, nisetrul, păstruga, cega), amfibieni (broaște), reptile (broaște țestoase, șarpele rău, șopârle),
păsări (pelicani, stârci, egrete, rațe), mamifere (câinele enot, mistrețul, calul sălbatic)
Delta Dunării
- combinație ecosisteme terestre și acvative
- Dunărea este un fluviu care formează granița sudică a țării noastre și care, la vărsarea în Marea Neagră
formează Delta Dunării, un ansamblu de ecosisteme cu apă dulce sau sărată, păduri și terenuri inundabile;
- Delta Dunării este din 1990 rezervație a biosferei;
Marea Neagră
Biotop
-are un substrat de nisip și mâl;
-în zona litorală există și pietre;
-se disting 2 straturi de apă: unul de suprafață (180m adâncime, mai puțin sărat) și unul de adâncime
(sărat, lipsit de lumină și viață)
-temperatura variază în funcție de anotimpuri;
-vântul produce valuri.
Biocenoză
-viețuitoarele sunt adaptate la mediul sărat și la valuri;
-alge: salata de mare;
-animale nevertebrate: meduza, midia, crabul de piatră;
-animale vertebrate: pești (sturioni, câinele de mare, scrumbia, guvidul), păsări (pescăruși, chira de
mare, cormoranul), mamifere (delfinul, foca de Durostor(Bulgaria)

Deșertul
-la nord și sud de tropice se află zone cu umiditate redusă și vânt puternic;
-diferențe mari de temperatură între zi și noapte
- vegetație redusă cu plante suculente (cactuși), palmieri, adaptate la condiții de temperatură și
uscăciune;
-animale: scorpionul, șopârla de deșert, țestoasa de deșert, vulpea de deșert, cămilele. Majoritatea
sunt nocturne

Zona polară
-gheața are aproximativ 3m grosime;
-vara durează 6 luni, temperaturi medii de 0o C;
-iarna corsepunde nopții polare, temperatura medie de -35 -49 o C
Nord
-animale puține cu adăposturi în zonele de uscat apropiate: ursul polar, vulpea polară;
-în apă: creveți, pești, orci, narvali, păsări acvatice, foci, morse etc.
-dimensiuni mai mari decât animalele înrudite din zona temperată și adaptări specifice.
Sud
-microorganisme;
-insecte mici;
-viețuitoare acvatice: alge, krill, pești, calamari, pinguini, albatroși, cormorani, pescăruși, lupi de
mare, foci, balene, delfini