Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Inginerie Mecanica i Mecatronica

CATEDRA DE ORGANE DE MAINI I TRIBOLOGIE
PROIECTAREA REDUCTORULUI
CILINDRIC-COAXIAL (CiCo)
TITULAR CURS : CONF. DR. ING. LUCIAN SEICIU
NDRUMATOR PROIECT :
Student:
Nume : Anton
Prenume :Mihai
Grupa : 621 BB
An:II
Anul Universitar
-2010 - 2011 -
TEMA DE PROIECTARE
Sa se proiecteze o transmisie mecanica pentru actionarea unei
masini de lucru ML conform schemei cinematice de mai jos:
.
Legenda :
ME motor electric
TC transmisie prin curea
RD reductir cu roti dintate
ML masina de lucru
I -
II arborele de intrare
III -
IV arborele de iesire
1 2 : angrenaj cilindric
3 4 : angrenaj cilindric
Caracteristicile transmisie :
P v= 14 KW
nv=37 rot/min
cs=1,4
curea trapezoidala
2
431 , 1461221
85
13
10
30
6

ML
Mt
Proiectul va cuprinde urmatoarele etape:
Calculul energetic al transmisiei
Alegerea motorului electric
Calculul puterii si turatiei
Alegerea rapoartelor de transmisie
Alegerea capetelor de arbore
Calculul momentelor de torsiune pe fiecare arbore
Predimensionare arborilor
Calculul transmisiei cu curele
Alegerea cuplelor
Predimensionarea angrenajului
Calculul elementelor cinamatice ale angrenajelor, verificarea
angrenajelor , desen de ansamblu preliminar
Proiectara arborilor
Verificarea la solicitari compuse a arborilor
Verificarea complete a arborelui V, desen de ansamblu avansat, desen de
executie preliminar al arborelui V
Calculul rulmentilor
Calculul celorlante piese component
Randamentul total al transmisiei
Fisa tehnica pentru arboreal V
Desene definitive
Predarea si sustinerea proiectului
Calculul cinematic si energetic al transmisie
Stabilirea schemei cinematice a transmisie
Proiectarea transmisiilor mecanice impune intr-o prima
etapa alegerea tipului de transmisie corespunzator procesului de lucru si a
motorului de actionare. Alegerea optima a trasnmisiei mecanice trebuie sa
conduca la eficienta maxima, atat in executie, cat si in exploatarea.
Procesul de lucru al masinii sau al utilajului are in vedere viteza
unghiulara turatia ca marime si sens, momentul de torsiune ca marime
si sens, conditiile de mediu si regimul de functionare. Pentru masinile si
utilajele cu functionare la turatie constanta, sunt recomandate transmisiile
3
cu raport de transmitere constant, actionate de motoare cu turatie
constanta.
Majoritatea transmisiilor mecanice sunt utilizate ca
reductoare de turatie (turatia la intrare este mai mare decat cea a
arborelui de iesire al transmisie), uneori se folosesc inversoarele de sens
ale turatiei, precum si multiplicatoarele de turatie in cazul turbomasinilor.
La puteri de transmisie mici (pana la 10kW) functionare
intermitenta sau continua si la puteri medii (10-100 kW) functionare
intermitenta, se recomanda transmisii cu gabarite mici. La puteri medii
functionare continua si la puteri mari (peste 100 kW) , in orice regim de
functionare se recomanda transmisii cu un randament cat mai ridicat
(0,9...0,95 pentru puteri medii si 0,98 pentru puteri mari), astfel incat
pierderile de putere sa fie cat mai mici. Se obtin astfel cheltuieli de
exploatare reduse.
Calculul puterilor, al turatiilor si al mometelor de torsiune pentru
fiecare arbore
In functie de datele initiale, impuse prin tema de priectare, se
determina puterea si turatia motorului de actionare, iar atunci cand
acesta este standardizat, se impune alegerea sa corecta.
4
kW P c P P
V s ML V
6 , 19 5 , 1 13
kW
P
P
TOT
V
I
41 , 22

Randamentul total al transmisiei se obtine ca produs al

randametelor partiale care apar in agrenaje, in transmisiile prin
element intermediar, in lagare cu rulmenti sau alunecare, in cuplaje,
etc. Randamentul total se determina pentru fiecare flux energetic atunci
cand masina motoare antreneaza mai multe masini de lucru.
randamentul transmisie prin curele:
98 , 0
TCS

randamentul agrenajului cilindric:

] 99 , 0 ... 97 , 0 [ 97 , 0
ac

randamentul rulmetilor:
] 995 , 0 ... 99 , 0 [ 99 , 0
pr

randamentul total al transmisie:

88 , 0
2 4

ac pr TCD TOT

Alegerea motorului electric:
TOT ML TC ML ME
ME
i n i i i n n
kW P

34 12
30
67 , 34
85
2920
ML
ME
TOT
n
n
i
motor de 3000
Pentru motor de 3000:
-
min / 2920rot n
ME

-
9 , 2
34 12
i i
(raportul de transmitere la angrenaj
cilindric)
-
4
TCT
i
(transmisie prin curea)
In functie de schema cinematica, se repartizeaza raportul de
trasnmitere total pe treptele de reducere a turatiei. La repartizarea
rapoartelor de transmitere pe trepte trebuie sa se tina seama de
urmatoarele cerinte: obtinerea unei suprafete minime a transmisiei
mecanice, asigirarea unor dimensiuni ale transmisiei minime, in latime
sau lungime, greutate minima, capacitatea portanta egala pe trepte,
cufundarea egala in baia de ulei a tuturor [Link] transmisiile
cu o singura treapta de reducere se admit abateri ala rapoartelor de
transmitere fata de valoarea nominala de t 2,5% iar pentru cele in mai
multe trepte de t 3%.
64 , 33 9 , 2 9 , 2 4
34 12

TOTef TCD TOTef
i i i i i
% 3 07 , 2 100
352 , 34
64 , 33 352 , 34
100

TOT
TOTef TOT
i
i i

Dupa alegerea rapoartelor de transmitere pe treptele de reducere

ale transmisie, se determina turatia fiecarui arbore al transmisie.
Tinand seama de pierderile de putere, implicit de randamentele
5
cuplelor de frecare, ce transmit fluxul de energie mecanica de la masina
motoare la masinile de lucru, prin intermediul elementelor
componentex ale transmisie, se determina puterile pe fiecare arborex.
kW P P P
II pr TCD I II
85 , 20 99 , 0 34 , 0 41 , 22
kW P P P
III pr II III
64 , 20 99 , 0 85 , 20
kW P P P
IV pr ac III IV
82 , 19 99 , 0 97 , 0 64 , 20
kW P P P
V pr ac IV V
03 , 19 99 , 0 97 , 0 82 , 19
Calculul turatiilor:
min / 85rot n
ML

min / 2920rot n n
ME I

min / 730
4
2920
rot n
i
n
n
II
TCT
I
II

min / 730rot n n
II III

min / 7 , 251
9 , 2
730
12
rot n
i
n
n
IV
III
IV

min / 80 , 86
9 , 2
7 , 251
34
rot n
i
n
n
V
IV
V

% 3 2 100

ML
ML V
n
n n

Se determina momentul de torsiune pe arborele x, cunoscand

turatia arborelui x
n
, exprimata in rot/min si puterea transmisa prin
intermediul acestuia P, exprimata in kW. Acesta se calculeaza pe fiecare
arbore in parte, cu momentul de torsiune exprimat in [Nmm].
Nmm M
n
P
M
tI
I
I
tI
75 , 73324
2920
41 , 22
54 , 9 10
30
6

Nmm M
n
P
M
tII
II
II
tII
94 , 272881
730
85 , 20
54 , 9 10
30
6

Nmm M
n
P
M
tIII
III
III
tIII
49 , 270133
730
64 , 20
54 , 9 10
30
6

Nmm M
n
P
M
tIV
IV
IV
tIV
34 , 752336
7 , 251
82 , 19
54 , 9 10
30
6

Nmm M
n
P
M
tV
V
V
tV
15 , 2094646
80 , 86
03 , 19
54 , 9 10
30
6

mm d mm d
M
d
IISTAS II
ad
tII
II
30 11 , 28
20
94 , 272881 16 16
3
3

6
mm d d
M
d
IIISTAS III
ad
tIII
III
35 436 , 34
20
49 , 270133 16 16
3
3

mm d d
M
d
IVSTAS IV
ad
tIV
IV
40 456 , 37
20
34 , 752336 16 16
3
3

mm d d
M
d
VSTAS V
ad
tV
V
70 45 , 68
20
15 , 2094646 16 16
3
3

calculat
d
STAS
d ) ( toleranta camp CT
72 , 38
II
d
30
018 , 0
002 , 0
6
+
+
k
59 , 38
III
d
35
018 , 0
002 , 0
6
+
+
k
61 , 67
IV
d
40
018 , 0
002 , 0
6
+
+
m
17 , 118
IV
d
70
018 , 0
002 , 0
6
+
+
m
Proiectarea unui angrenaj cu roti dintate
Alegerea materialelor pentru rotile dintate si a tratamentelor termice sau
termochimice
Alegerea corecta a unui material este legata de mai multi factori,
din care se mentioneaza:
- comportarea materialului in fuctie de procedeele tehnologice
de fabricatie
- comportarea in serviciu si durabilitatea piesei proiectate
- comportarea materialului in prezenta concentratorilor de
tensiune
- rezistenta la uzare
In proiectarea unui angrenaj trebuie sa se cunoasca proprietatile
fizico-chimice, mecanice si tehnologice ale materialului adoptat, astfel ca
tratamentele tehnice sau termotehnice aplicate sa confere danturii rotii
dintate conditii de rezistenta, de durabilitate si structura optima in
exploatare.
Dupa scopul si conditiile impuse, rotile dintate utilizate in
constructia reductoarelor de uz general se fabrica din oteluri laminate
sau turnate, fonte, precum si aliaje nferoase: bronzuri, alame, aliaje de
aluminiu, etc. Din considerente tehnice si economice, otelurile si, in
special, cele laminate si forjate, au cea mai larga utilizare in constructia
angrenajelor cilindrice si conice, iar fontele si bronzurile servesc la
fabricarea rotilor melcate, pentru a realiza cu melcul (care se
7
confectioneaza din otel) un cuplu antifrictiune cu rezistenta sporita la
uzarea de adeziune (gripare).
Otelurile folosite pentru constructia rotilor dintate cinlindrice,
conice si a melcilor pot fi impartite in doua mari grupe:
oteluri de imbunatatire (Im) sau normalizare (Norm),
la care duritatea miezului si a flancului este mai mica
de 350 HB.
Oteluri ce pot fi durificate superficial prin cementare
(Ce), nitrocementare (cianurare)(Nce), nitrurare in
baie(NB), nitrurare in gaz(NG), ioninitrurare(IN),
calire pirn inductie(CIF) sau calire cu flacara(CF), la
care duritatea stratului superficial este mai mae de
350 HB.
De aceea duritatea stratului superficial se va exprima in acest caz
in unitati Rockwell (HRC) sau Vickers (HV), duritatea miezului
exprimandu-se in unitati brinell (HB).
Materialul ales este: 41MoCr11
Caracteristici:
tratament termic: NB, NG
duritatea: flanc DF HRC (52...60)
rezistenta la pitting:
lim H

[MPa] = 20DF+200
rezistenta la piciorul dintelui:
lim F

[MPa] = 300...380
rezistenta la rupere:
) (
r m
R
[
2
/ mm N ] = 920...940
limita de curgere:
] / )[ (
2
2 , 0
mm N
c p

= 730...740
Proiectarea unui angrenaj cilindric exterior cu dinti inclinati
Calculul de proiectare al unui angrenaj cilindric cu dinti inclinati
are la baza metodologia de calcul cuprinsa in STAS 12268-84 si 12223-
84 particularizata conditiilor de functionare a angrenajelor din
transmisiile mecanice uzuale.
Determinarea elementelor dimensionale principale ale
angrenajului cilindric exterior cu dinti inclinati
In urma calcului de dimensionare al angrenajului se determina
distanta dintre axe , modulul normal al danturii m , unghiul de inclinare
al danturii B , numarul de dinti ai celor doua roti dintate z1 si z2 - ce
formeaza angrenajul si distanta de referinta dintre axe .
8
A. Distanta intre axe 34
a
Distanta minima dintre axe se deermina din conditia ca dantura
angrenajului proiectat sa reziste la oboseala, la presiune hertziana de
contact (pitting).relatia de calcul este:
3
2
lim
34 min
1
) 1 (
n
n
M K K
n a
H d
tp A H
+

,unde

110000 100000
F
K

25 , 1
A
K

4 , 0
d

1400 200 20
lim
+ DF
H

260 453 , 258

9 , 2
9 , 2 1
1400 4 , 0
97 , 121447 25 , 1 110000
) 9 , 2 1 (
1
) 1 ( 3
2
3
2
lim
34 min
>
+

+
+

+
n
n
M K K
n a
H d
tp A H

In constructia reductoarelor de turatie, distanta dintre axe este

standardizata rpin STAS 6055-82. Modul de adoptare a distantei
standardizate este urmatorul:
- daca distanta dintre axe 34 min
a
este cuprinsa intre doua valori
consecutive kSTAS
a
si STAS k
a
1 + standardizate se adopta:
- kSTAS
a a
12 , daca kSTAS kSTAS
a a a 05 , 1
12 min
<
- STAS k
a a
1 12 +

, daca STAS k kSTAS

a a a
1 12 min
05 , 1
+
<
Se adopta conform STAS
. 400
34
a
Odata adoptata distanta dintre axe, se stie ca angrenajul rezista la
pitting. Cu aceasta valoare se calculeaza modulul danturii.
B .Modulul normal al danturii rotilor dintate 34
m
Modulul normal minim al danturii rotilor dintate care formeaza
angrenajul se determina din conditia ca dantura sa reziste la rupere
prin oboseala la piciorul dintelui. Relatia de calcul a modului normal
minim este:
2
34
lim
2
12
min
) 1 ( i
a
M K K
m
H d
tp A F
+

,unde
9
-
] 380 ... 300 [ 300
400
4 , 0
97 , 1214437
25 , 1
] 8 , 1 ... 6 , 1 [ 8 , 1
lim
34

F
d
tIV
A
F
a
M
K
K

6 ) 9 , 2 1 (
270 315 4 , 0
34 , 752336 25 , 1 6 , 1
) 1 (
2
2
2
34
lim
2
34
min
+

+
+


i
a
M K K
m
H d
tp A F

In constructia angrenajelor, modulul danturii este standardizat prin
STAS 822-82. Rationamentul de adoptare a modulului standardizat este
urmatorul:

- daca modulul mm
m
este cuprinsa intre doua valori consecutive
kSTAS
m
si STAS k
m
1 + standardizate se adopta:
- kSTAS
m m
, daca kSTAS mm kSTAS
m m m 05 , 1 <
- STAS k
m m
1 +

, daca STAS k mm kSTAS

m m m
1
05 , 1
+
<
Se adopta conform STAS-ului mai sus mentionat valoarea de 6
pentru modul.
Cu distanta dintre axe si modulul standardizat, agrenajul rezista
atat la pitting cat si la rupere.
C. Stabilirea unghiului de inclinare a dintilor dintare

Unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate se recomanda, din

considerente tehnologice, sa aiba o valoare intreaga, masurata in grade.
Pentru ca masinile de danturat sa nu se regleze pentru ficare roata ca
urmeaza a se dantura, se recomanda urmatoarea valoare a unghiului de
inclinare:
0
8
D .Calculul numarului de dinti ai rotilor dinatate care formeaza
angrenajul 3
z
si
4
z
.
Se determina mai intai, din considerente geometrice si cinematice,
numarul probabil de dinti ai pinionului
*
3
z
:
) 1 (
8 cos 2
0
34
*
3
n m
a
z
+

, unde
34
a
si m
m
au valorile standardizate adoptate la
Punctele anterioare;

n
, raportul numarului de dinti;
10
23
) 9 , 2 1 ( 6
8 cos 315 2
) 1 (
cos 2
0
34
*
3

+

n m
a
z

dinti
Numarul de dinti 3
z
ai pinionului se recomanda a se alege la
valoarea intreaga cea mai apropiata sau imediat mai mica decat
*
3
z
si
trebuie. Totodata, sa indeplineasca conditiile:
a) 3
z
> 14. Aceasta conditie nu este indeplinita intotdeauna, in
special la angrenajele cu danturi durificate (DF>350 HB). Pentru a se
indeplini conditiile ca 3
z
> 14 dinti, se majoreaza distanta dintre axe la o
valoare imediat superioara standardizata, se recalculeaza modulul
normal al danturii rotilor, dar cu distanta dintre axe majorata. Se
standaridzeaza modulul calculat, apoi se recalculeaza
*
3
z
si se adopta 3
z
.
b) daca numarul de dinti ai pinionului neste cuprins intre 14 si 17
dinti, se va avea in vedere ca la alegerea coeficientului deplasarii
sfecifice
1
x
a danturii pinionului sa fie indeplinita conditia de evitare a
subtaierii danturii
c) in special la rotile din materiale de imbunatatire sau
normalizate se obtine la pinion un nr de dinti mult prea mare 3
z
*>
25...50(80) dinti. In aceasta situatie, din considerente de precizie a
executiei danturii, se recomanda a se adopta urmatoarele numere de
dinti pentru pinion:
-
*
3 3
z z
, daca
25
3
z
dinti
-
27 ... 24
3
z
dinti , daca
35 25
*
3
< z
dinti
-
30 ... 27
3
z
dinti , daca
45 35
*
3
< z
dinti
-
35 ... 30
3
z
dinti . daca
80 45
*
3
< z
dinti
Se alege
20
3
z
dinti.
Fiind stabilit numarul de dinti al pinionului, se determina
numarul de dinti
2
z
ai rotii conjugate cu relatia:
112 6 , 5 20
4 34 3 4
z i z z
dinti
Odata ales numarul de dinti
1
z
al pinionului, se recalculeaza
modulul danturii cu relatia:
6
) 6 , 5 1 ( 20
400 2
) 1 (
2
34 3
34

i z
a
m
E. Distanta de referinta dintre axe - 034
a
Distanta de referinta dintre axe(distanta dintre axe, in cazul cand
agrenajul ar fi nedeplasat) este:
0
4 3
034
cos 2
) (

+

z z m
a
11
Intre distanta dintre axe standardizata
12
a
si distanta de referinta
dintre axe 012
a
trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
34 034
a a

m a a ) 3 , 1 ... 1 , 0 (
034 34
34
0 0
4 3
034
43 , 240
8 cos 2
) 7 , 66 23 ( 6
cos 2
) (
a
z z m
a <

Numarul de dinti 3
z
si
4
z
adoptati pentru pinion si roata trebuie
astfel ales incat abaterea raportului de transmitere i
A
sa nu depaseasca
abaterea admisibila a
i
=2,5%.
Pentru aceasta se calculeaza mai intai raportul de transmitere
efectiv:
869 , 2
23
66
3
4
34

z
z
i
ef
Relatia de verificare a abaterii raportului de transmiterii este:
% 1,06 100
9 , 2
869 , 2 9 , 2
100
34
34 34

STAS
ef STAS
i
i
i i
A
In urma calcului de predimensionare al angrenajului cilindric cu
dinti inclinati, s-au stabilit:

315
34
a
distanta dintre axe conform STAS 6055-82

6
34
m
modulul danturii conform STAS 822-82

7 , 66
23
4
3

z
z
- numarul de dinti ai pinionului si respectiv ai rotii

81 , 271
34 0
a
distanta de referinta dintre axe

0
8 unghiul de inclinare

% 0
i
A
- abaterea raportului de transmitere
B
'
. Modulul normal al danturii rotilor dintate
12
m
Modulul normal minim al danturii rotilor dintate care formeaza
angrenajul se determina din conditia ca dantura sa reziste la rupere
prin oboseala la piciorul dintelui. Relatia de calcul a modului normal
minim este:
2
12
lim
2
12
min
) 1 ( i
a
M K K
m
H d
tp A F
+

,unde
12

] 380 ... 300 [ 300
400
4 , 0
97 , 1214437
25 , 1
] 8 , 1 ... 6 , 1 [ 8 , 1
lim
12

F
d
tIV
A
F
a
M
K
K

32 , 1 ) 9 , 2 1 (
270 315 4 , 0
34 , 752336 25 , 1 6 , 1
) 1 (
2
2
2
34
lim
2
34
min
+


+


i
a
M K K
m
H d
tp A F

In constructia angrenajelor, modulul danturii este standardizat prin
STAS 822-82. Rationamentul de adoptare a modulului standardizat este
urmatorul:

- daca modulul mm
m
este cuprinsa intre doua valori consecutive
kSTAS
m
si STAS k
m
1 + standardizate se adopta:
- kSTAS
m m
, daca kSTAS mm kSTAS
m m m 05 , 1 <
- STAS k
m m
1 +

, daca STAS k mm kSTAS

m m m
1
05 , 1
+
<
Se adopta conform STAS-ului mai sus mentionat valoarea de 1,25
pentru modul.
Cu distanta dintre axe si modulul standardizat, agrenajul rezista
atat la pitting cat si la rupere.
C .Calculul numarului de dinti ai rotilor dinatate care formeaza
angrenajul
1
z
si
2
z
.
Se determina mai intai, din considerente geometrice si cinematice,
numarul probabil de dinti ai pinionului
*
1
z :
) 1 (
8 cos 2
0
12
*
1
n m
a
z
+

, unde

12
a
si m
m
au valorile standardizate adoptate la
punctele anterioare;

n
, raportul numarului de dinti;
127
) 9 , 2 1 ( 25 , 1
8 cos 315 2
) 1 (
cos 2
0
12
*
1

+

n m
a
z

dinti
Se alege
29
1
z
dinti.
Fiind stabilit numarul de dinti al pinionului, se determina
numarul de dinti
2
z
ai rotii conjugate cu relatia:
84 9 , 2 29
2 12 1 2
z i z z
dinti
Odata ales numarul de dinti
1
z
al pinionului, se recalculeaza
modulul danturii cu relatia:
13
4 , 7
) 9 , 2 1 ( 29
315 2
) 1 (
2
12 1
12

i z
a
m
Conform STAS 882-82 se adopta 7 m
E. Distanta de referinta dintre axe - 012
a
Distanta de referinta dintre axe(distanta dintre axe, in cazul cand
agrenajul ar fi nedeplasat) este:
0
2 1
012
cos 2
) (

+

z z m
a
Intre distanta dintre axe standardizata
12
a
si distanta de referinta
dintre axe 012
a
trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
12 012
a a

m a a ) 3 , 1 ... 1 , 0 (
012 12
12
0 0
2 1
012
38 , 310
8 cos 2
) 84 29 ( 7
cos 2
) (
a
z z m
a <

Deoarece una din conditii nu este indeplinita se va modifica

numarul de dinti al rotii conjugate: 167 2 z . Se vor reface calculele cu
noua valoare adoptata.
12 0 0
2 1
012
85 , 395
8 cos 2
) 167 29 ( 4
cos 2
) (
a
z z m
a <

Numarul de dinti
1
z
si
24
z
adoptati pentru pinion si roata trebuie
astfel ales incat abaterea raportului de transmitere i
A
sa nu depaseasca
abaterea admisibila a
i
=2,5%.
Pentru aceasta se calculeaza mai intai raportul de transmitere
efectiv:
8 , 2
29
84
1
2
12

z
z
i
ef
Relatia de verificare a abaterii raportului de transmiterii este:
% 5 , 2 % 34 , 0 100
9 , 2
8 , 2 9 , 2
100
12
12 12
<

STAS
ef STAS
i
i
i i
A
In urma calcului de predimensionare al angrenajului cilindric cu
dinti inclinati, s-au stabilit:

315
12
a
distanta dintre axe conform STAS 6055-82
7 m modulul danturii conform STAS 822-82

84
29
2
1

z
z
- numarul de dinti ai pinionului si respectiv ai rotii

87 , 310
12 0
a
distanta de referinta dintre axe

0
8 unghiul de inclinare
14

% 34 , 0
i
A
- abaterea raportului de transmitere
Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinti
inclinati
Elementele geometrice ale angrenajului trebuiesc calculate cu o precizie
suficient de mare (minim 4 zecimale exacte).
A. Elementele cremalierei de referinta
Daca generarea danturii se face cu freza melc, se obtin la dantura rotii
elemenatele cremalierei de referinta, care sunt standardizate prin STAS
821-82.
unghiul profilului de referinta :
0
0
20
coeficientului inaltimii capului de referinta :
1
*
0

a
h
coeficientul inaltimii piciorului de referinta :
25 , 1
*
0

f
h
jocul de referinta la picior :
25 , 0
*
0
c

35 , 0
max
*
0
c
daca generarea danturii se face cu o roata
generatoare
B. Calculul coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii
- unghiul profilului danturii in plan frontal : t

0 0
18 , 20 ) 367547 , 0 ( )
cos
(
t t
arctg
tg
arctg

- unghiul de rostogolire frontal : wt

0
12
012
38 , 21 ) 933615 . 0 arccos( cos arccos

,
_

wt t wt
a
a

- suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal:
0153246 , 0
180
0



t t t
tg inv
0177379 , 0
180
0



wt wt wt
tg inv
64 , 0
7279404 , 0
0153246 , 0 0177379 , 0
) 84 29 (
2
) (
0
2 1 02 01

+ +
sn
t wt
sn
x
tg
inv inv
z z x x x

50 , 0
1
x

14 , 0 50 , 0 64 , 0
2 1 2
x x x x
sn
- numarul de dinti ai rotilor echivalente 2 1
,
e e
z z
:
15
13 , 26
971087 , 0
29
cos
1
3
1
1

e e
z
z
z

79 , 75
971087 , 0
167
cos
2
3
2
2

e e
z
z
z

- elemetele geometrice ale angrenajului:

- numarul de dinti:
167 ; 29
2 1
z z

- unghiul de inclinare pe cilindrul de divizare:
0
8

- unghiul de presiune pe cilindrul de divizare in plan normal:
0
0
20

- unghiul de presiune pe cilindrul de divizare in plan frontal:
0
18 , 20
t

- unghiul de angreanare in plan frontal:
0
38 , 21
wt

- modul normal:
4
n
m
- pas normal:
56 , 12 4
n n n
p m p
- modul frontal:
03 , 4
8 cos
4
cos
0

t
n
t
m
m
m

- pas frontal:
66 , 12 03 , 4
t t t
p m p
- coeficientul deplasarii de profil:
14 , 0 ; 50 , 0
2 1
x x
- inaltimea capului dintelui:
mm h x m x h m h
a n a n a
6 ) 1 ( ) (
1 1 1
*
0 1
+ +
mm h x m x h m h
a n a n a
56 , 4 ) 1 ( ) (
2 2 2
*
0 2
+ +
,u
nde
1
*
0

a
h
, coeficientul inaltimii capului de referinta (STAS 822-
82)
- inaltimea piciorului dintelui:
mm h x m x h m h
f n f n f
3 ) 25 , 1 ( ) (
1 1 1
*
0 1


mm h x m x h m h
f n f n f
44 , 4 ) 25 , 1 ( ) (
2 2 2
*
0 2

, unde
25 , 1
*
0

a
h
,
coeficientul inaltimii capului de referinta (STAS 822-82)

- inaltimea dintelui:
mm h m h h m h h h
n f a n f a
9 25 , 2 ) (
*
0
*
0
+ +
- diametrul de divizare:
mm d
z m
d
n
13 , 117
8 cos
116
cos
1
0 0
1
1

mm d
z m
d
n
56 , 674
8 cos
668
cos
2
0 0
2
2

- diametrul de cap:
mm d h d d
a a a
13 , 129 12 13 , 117 2
1 1 1 1
+ +

mm d h d d
a a a
68 , 683 12 , 9 56 , 674 2
2 2 2 2
+ +
- diametrul de picior:
mm d h d d
f f f
13 , 111 6 13 , 117 2
1 1 1 1

16

mm d h d d
f f f
68 , 665 88 , 8 56 , 674 2
2 2 2 2
+
- diametrul de baza:
mm d d d
b t b
93 , 109 18 , 20 cos 13 , 117 cos
1
0
1 1


mm d d d
b t b
15 , 633 18 , 20 cos 56 , 674 cos
2
0
2 2

- diametrul de rostogolire:
mm d d d
w
wt
t
w
06 , 118
38 , 21 cos
18 , 20 cos
13 , 117
cos
cos
1
0
0
1 1

mm d d d
w
wt
t
w
94 , 679
38 , 21 cos
18 , 20 cos
56 , 674
cos
cos
2
0
0
2 2

- latimea danturii rotii:

mm b a b
a
160 4 , 0 400
2 2


mm b b b 163 3
1 2 1
+
- diametrul de divizare al rotii echivalente(inlocuitoare):
mm d
d
d
n n
44 , 119
8 cos
13 , 117
cos
1
0 2 2
1
1

mm d
d
d
n n
88 , 687
8 cos
56 , 674
cos
2
0 2 2
2
2

- numarul de dinti ai rotii echivalente(inlocuitoare):

mm z
z
z
n n
86 , 29
8 cos
29
cos
1
0 3 3
1
1

mm z
z
z
n n
97 , 171
8 cos
167
cos
2
0 3 3
2
2

Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati

contactul a doi dinti apare o forta normala n
F
. Aceasta se
descompune in trei componente pe trei directii ortogonale: forta
tangentiala t
F
, forta radiala
r
F
si forta axiala a
F
. Practic se calculeaza
cele trei componente pe cercul de divizare al rotii. In consecinta, se
calculeaza fortele ce actioneaza supra pinionului folosind momentul de
torsiune motor, iar fortele care actioneaza asupra rotii conduse se iau
egale si de sens contrar.
Forte tangentiale:
N
d
M
F F
tpinion
t t
45 , 3895
13 , 117
15 , 228137 2
2
1
2 1

Forte radiale:
17
N
tg tg
F F F
n
t r r
76 , 1431
8 cos
20
45 , 3895
cos
0
0
1 2 1

Forte axiale:
N tg tg F F F
t a a
46 , 547 8 45 , 3895
0
1 2 1

Forta normala:
N F F F F F
n r a t n
18 , 4186 76 , 1431 46 , 547 45 , 3895
2 2 2 2
1
2
1
2
1
+ + + +
Alegerea lubrifiantului si a sitemului de ungere a
angrenajelor cilindrice cu dinti inclinati
Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric
cu dinti inclinati
A. Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui
La piciorul dintelui apare un efort unitar maxim datorat
incovoierii variabile in timp dupa un ciclu de tip pulsator. Ca urmare,
dupa un numar de cicluri de solicitare, se poate produce ruperea prin
oboseala la piciorul dintelui. Verificarea solicitarii dintelui se face prin
calcularea efortului unitar datorat incovoierii si compararea lui cu o
valoare admisibila.
Relatia de verificare este:
F
Fx S FN F
Fp
n
F V A F t
F
S
Y Y k
m b
Y K K K K Y F

2 , 1 lim
2 , 1
2 , 1
2 , 1 2 , 1
2 , 1



in care: - 2 , 1 F

efort unitar de incovoiere la piciorul dintelui;

-
2 , 1 t
F
- forta tangentiala la nivelul cercului de divizare;
-
2 , 1
b
- latimea rotii;
-
n
m
- modulul normal al danturii;
-
15 , 2
2 , 1

F
Y
- factorul de forma al dintelui;
- 25 , 1
A
K - factorul de utilizare;
-
V
K
- factorul dinamic;
2 , 1 14 , 8
60000
27 , 1327 13 , 117
60000
1

V
pinion
K v
n d
v

-
1

K
- factor de repartitie frontala a sarcinii;
- 1 , 1
2
2 , 1 1
2
1

+

F
H
F
K
K
K - factorul repartitiei
longitudinale a sarcinii;
18
- 93 , 0 066 , 0 1
120
1
0

Y Y - factorul unghiului de
inclinare;
- ] [ 300
lim
MPa
F
- rezistenta limita la oboseala prin incovoiere;
-
1
FN
k
- factorul numarului de cicluri de functionare;
-
1
S
Y
- factorul concentratorului de tensiune;
-
1
Fx
Y
- factor dimensional;
- 25 , 1
F
S - factor de siguranta la rupere prin oboseala;
240 25 , 64
25 , 1
1 1 1 300
4 50
93 , 0 1 , 1 1 2 , 1 25 , 1 15 , 2 45 , 3895
2 , 1 2 , 1

F F

B. Verificarea solicitarii statice de incovoiere a piciorului dintelui la
incarcarea maxima
Calculul urmareste evitarea deformatiilor plastice ale dintilor cu
duritate mai mica de 350 HB, respectiv ruperea fragila prin soc a
danturilor durificate superficial (DF>350 HB).
Tensiunea maxima de incovoiere la piciorul dintelui este data de
relatia:
FPst
r
FPst
A
AMax
F Fst
S K
K
2 , 1
2 , 1 2 , 1 2 , 1


in care:
-
96 , 27
15 , 228137
94 , 6379819

tp
tMaxp
AMax
M
M
K
- factorul de soc maxim;
- tMaxp
M
- momentul de torsiune maxim care poate aparea la
pornire sau in cazul blocarii accidentale a transmisiei in
timpul functionarii;
- tp
M
- momentul de torsiune nominal pe arborele
pinionului angrenajului;
-
4 , 0
r

- rezistenta de rupere statica prin incovoiere;

- FPst
S
- coeficientul de siguranta la solocitarea statica prin
soc a piciorului dintelui. Se adopta
2
FPst
S
2 , 0 14 , 1437
2
4 , 0
25 , 1
96 , 27
25 , 64
2 , 1
>
Fst

nu se verifica solicitarea la
incovoiere
19
Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale
Proiecterea TCT este reglementata prin norme de firma sau
standarde nationale si comporta urmatoarele etape:
Date de proiectare

5 . 2
2920
2 . 19

c
I
necME s CI
i
rpm n
W P c P
A12
/2
/2
/2
/2
/2
1
2
O1 O
2
R2-R1
D
1
D
2
O
1
Mt1

1
F1
F2
Alegerea profilului curelei
Profilul CT este dependent de turatie si putere si se alege din
diagrame
Profilul
SPA profil P n f CT
CI I
_ ) , ( 250
1

p
D
CT curea trapezoidala
Din STAS 7192-83 se aleg elementele geometrice ale
sectiunii curelei trapezoidale:
20
h
a
lp
b
max

Tipu
l
curel
ei
Dimens
caracteri
stice ale
sectiunii
l
p
x h
a
[mm
]
h
h
[mm
]
b
max
[mm
]

0
Lungimi
primitive
L
p
D
p
min
[m
m]
Sectiu
nea
curele
i A
c
[mm
2
]
SPZ 8.5 x 8 - 80.
4
2 40
1
De
la
Pana
la
71 84
630 3550
Alegerea puterii transmisa de o curea si diametrul primitiv al
rotii conducatoare
Se foloseste puterea ipotetica transmisa de o curea:
KW
P
P
CI
11 . 4
6
5 . 2
*
0

Pentru fiecare se cunosc:

rpm n
i
KW P
SPZ ofil
I
c
2920
5 . 2
11 . 4
_ Pr
*
0

Din STAS 1163-67 rezulta:

mm D
KW P
p
98
5 . 4
1
0

Calculul diametrului primitiv al rotii conduse:

21
mm D
mm i D D
p
c p p
65 . 237
% 3
65 . 237 ) 03 . 0 1 ( 5 . 2 98 ) 1 (
*
2
1
*
2

Rezulta:
mm D
p
240
2

Stabilirea distantei dintre axe
Distanta dintre axe se impune in limitele:
mm A A
D D A D D
p p p p
83 . 309
3
2
2
676 5 . 253
676 5 . 253
) ( 2 ) ( 75 . 0
2 1 2 1

+

+ +
Aleg mm A 350
Calculul lungimii curelei
mm L
mm
D D
D
A
D D
D A L
p
p p
pm
p p
pm p
33 . 1245
169
2
350 4
) 240 98 (
169 350 2
4
) (
2
*
2 1
2
2
2 1
*

+ +

+ +
se standardizeaza STAS 7192-65
mm L
p
1250
Recalcularea distantei dintre axe:
( )
( ) ( ) ( )
38 . 2 335 . 2
2
38 . 352 2 25 . 0
4
) (
2 2
1
*
2
1 2
2
2
1 2
2 1

1
]
1

+
1
1
]
1

+
ef
p p
p p pm p pm p ef
ef
p p
p p p ef
A A
L L
mm D D D L D L A
A
D D
D D L A

Calculul unghiului dintre ramurile curelei sau al unghiurilor

de infasurare a curelei pe roti:
22

75 . 336
75 . 156 180
25 . 23
38 . 352 2
142
arcsin 2
2
arcsin 2
2
1
1 2
+


,
_

,
_

ef
p p
A
D D
Calculul numarului de curele necesare
3 64 . 2
95 . 0
51 . 2
93 . 0 069 . 0 1 ) 180 ( 003 . 0 1
51 . 2
5 . 4 93 . 0 94 . 0
86 . 9
0
1
0
0

z
L
CI
c
z
z
c
P c c
P
z

N
v
P
F
x
N F F S F
s m
n D
v
f Hz Hz
L
v
x f
CI
u
u u
I p
a
p
834
82 . 11
86 . 9
1000 1000
2
1668 2 ) 2 ... 5 . 1 (
/ 39 . 7
60000
1440 98
60000
40 82 . 11
25 . 1
39 . 7
2
1
0 0
1
1
1

1) Proiectarea rotilor de curea

Se proiecteaza roata mica pe format A4
SPZ
c
l
p
n
min
m
min
f e r h b
max
34

8.5 1.8 4.7 71 8 0.5 8 2

mm mm s s
mm mm mm D s
mm d D
mm D d
mm n D D
p
caI b
caI
p e
6 837 . 5 3 . 1
5 . 4 49 . 4 4 005 . 0
6 . 75 8 . 1
42
6 . 101 8 . 1 2 98 2
1
1
*
1

+


+ +
23
Alegerea si verificarea penelor
Cele mai utilizate elemente de asamblare arbore-butuc,in transmisiile
mecanice sunt penele paralele.
Penele se aleg conform STAS 1004-81.
Pana 1 capat arbore intrare
- pana paralela - forma C
( )
0
2
0
0
4
100...120
8
50
8
50 46
2 2
30
7
1
4 4 88540 1
36, 6
7 46 30
t A
m am
c
c
A
t A
m ma
c
M K
P P MPa
h l d
b mm
l mm
b
l l mm
d mm
h mm
K
M K
P MPa P
h l d

<

2
0
2
2
60...80
2 88540
14, 7
8 50 30
t
f af
f af
M
N
mm
b l d
N
mm

24
Pana 2 pana paralela forma A
( )
0
2
0
0
4
100...120
14
50
50 14 36
85
14
1
4 4 334390 1
21
9 36 48
t A
m am
c
c
A
t A
m ma
c
M K
P P MPa
h l d
b mm
l mm
l l b mm
d mm
h mm
K
M K
P MPa P
h l d

<

2
0
2
2
60...80
2 334390
19
14 50 48
t
f af
f af
M
N
mm
b l d
N
mm

Pana 3 pana paralela forma A
25
( )
0
2
0
0
4
100...120
5
70
70 5 65
90
14
1
4 4 962800 1
47
14 65 90
t A
m am
c
c
A
t A
m ma
c
M K
P P MPa
h l d
b mm
l mm
l l b mm
d mm
h mm
K
M K
P MPa P
h l d

<

2
0
2
2
60...80
2 962800
61
5 70 90
t
f af
f af
M
N
mm
b l d
N
mm

Pana 4 capat arbore iesire
- pana paralela - forma C
( )
0
2
0
0
4
100...120
18
100
18
100 91
2 2
63
11
1
4 4 962800 1
61
11 91 63
t A
m am
c
c
A
t A
m ma
c
M K
P P MPa
h l d
b mm
l mm
b
l l mm
d mm
h mm
K
M K
P MPa P
h l d

<

2
0
2
2
60...80
2 962800
16
18 100 63
t
f af
f af
M
N
mm
b l d
N
mm

26
Calculul de reactiunilor si diagramele de moment pentru arboreleI V
1
2
42
102
47
96
228
a
b
c
d
d

1
2
1
2
1
2
2105
322, 6
4412
322, 6
11942
3716, 2
a
a
r
r
t
t
F
F
F
F
F
F

1 1
1 1 2
1 2
1 2 2 1
( ) ( ) 0
2 2
13020
( ) ( ) 0
2 2
607
A a r a
A
B a a r r
B
d d
V a b c F F b c F c
V
d d
V a b c F F F b a F c
V
+ + +

+ + + + +

1 2
2 1
( ) ( ) 0
9917
( ) ( ) 0
5427
A t t
A
B t t
B
H a b c F b c F c
H
H a b c F a b F a
H
+ + +

+ + +

2 2
2 2
16366
5460
A A A
B B B
R H V N
R H V N
+
+
1 2
1782, 4
a a a
F F F N
Calculul de reactiunilor si diagramele de moment pentru arborele V
83
44
160
294
a
b
c
d

2105, 7
4412, 7
11942
a
r
t
F
F
F

0
( ) 0
2
4977
B
A r a
A
M
d
V b c F c F
V

+ +

0
( ) 0
2
565
A
B A r
B
M
d
V b c F F b
V

+ +

27
0
( ) 0
9366
B
A t
A
M
H b c F c
H

0
( ) 0
2575
A
B t
B
M
H b c F b
H

2 2
2 2
10606
2684
A A A
B B B
R H V N
R H V N
+
+
Verificarea rulmentilor
Arbore I - Rulmenti radiali axiali cu role conice
56
2158, 3
6098, 5
322, 6
400
1
1
rulm
A
B
a
d mm
R N
R N
F N
n rpm
V
i

6
3
10
( )
60
1865680
a
B B a
B
h ha
ha
F
e P V X R Y F
R
C
L L
P n
L ore
> > +

Am ales rulmentul 30209

Arbore II - Rulmenti
radiali axiali cu role
conice
30209 33209 32309
d 45 45 45
D 85 85 100
B 19 32 36
C[kN] 58,5 93 122
0
C
[kN] 45 83 104
0
a
F
C
0,007 0,003 0,003
e 0,4 0,38 0,34
X 1 1 1
Y 0 0 0
a
B
F
R
0,1 0,1 0,1
B
P
2158,3 2158,3 2158,3
P 2158 2158 2158
h
L
464361 1865680 4211801
28
40
16366
5460
1782.4
100
1
1
rulm
A
B
a
d mm
R N
R N
F N
n rpm
V
i

6
3
10
( )
60
15510
a
B B a
B
h ha
ha
F
e P V X R Y F
R
C
L L
P n
L ore
> > +

Am ales rulmentul 7208C

Arbore III - Rulmenti radiali axiali cu role conice
7008C 7208C 7208B 7308B
d 40 40 40 40
D 68 80 80 90
B 15 18 18 23
C[kN] 15,6 28,5 25 35,5
0
C
[kN] 12,2 22,4 19 25,5
0
a
F
C
0,14 0,07 0,09 0,06
e 0,42 0,37 0,39 0,36
X 0,47 0,47 0,47 0,47
Y 1,30 1,46 1,37 1,49
a
B
F
R
0,32 0,32 0,32 0,32
B
P
4883,2 5168,5 5008 5221,9
P 4880 5170 5000 5220
h
L
3024 15510 11574 29123
29
80
10606
2684
2105
100
1
1
rulm
A
B
a
d mm
R N
R N
F N
n rpm
V
i

6
3
10
( )
60
108060
a
B B a
B
h ha
ha
F
e P V X R Y F
R
C
L L
P n
L ore
> > +

Am ales rulmentul 6016

6016 6216 6316 6416
d 80 80 80 80
D 125 140 170 200
B 22 26 39 48
C[kN] 36,5 54 95 125
0
C
[kN] 31,5 45 80 125
0
a
F
C
0,06 0,04 0,02 0,01
e 0,27 0,23 0,21 0,19
X 0,56 0,56 0,56 0,56
Y 1,68 1,89 2,1 2,3
a
B
F
R
0,7 0,7 0,7 0,7
B
P
5039,4 5481,4 5983,5 6344,5
P 5000 5480 5980 6340
h
L
108060 265789 1113691 2128922
30
Calculul randamentului reductorului:
Pp=Pi-Pe=5,31;
G
n
= G
a*
G
1
2
*
G
n
= G
ak*
G
1
2
*
G
ac*
G
1
2
*
G
u
=0,88.
Randamentul angrenajului cilindric;
G
ac
=1-{[(
*

)/cos ]
*
(1/z
1
+1/z
2
)
*
k =0,99
Randamentul datorat pierderilor prin barbotare;
G
u
=1-{[8
*
v
tw*
b
2*
v
tw*
v
t*
200/(z
1
+z
2
)]
*
p
i*
10
6
}=0,99;
Fisa tehnologica a arborelui
31
Tehnologia de fabricatie a arborelui
[Link]
Operatia tehnologica Masina Unealta Scule Timp
1 Debitarea Fierastrau mecanic 20
2 Indreptare Ciocan pneumatic 10
3 C.T.C 10
4 Indreptare fete
laterale
Strung Cutite de strung 20
5 Centruirea Strung Cutit de centruire 25
6 Prelucrarea
treptelor
strung Cutit de strung 50
7 C.T.C 10
8 Frezarea canalului Freza Freza 15
9 Rectificarea Masina rectificat Piatra de
rectificat
25
1
0
Tratament termic cuptor 30
1
1
C.T.C Final subler 10
32
[Link] treptelor
- strunjire la 55 x 88
- strunjire la 60 x 80
- strunjire la 65 x 78
- strunjire la 69 x 99
- strunjire la 100 x 15
- strunjire la 73 x 12
- strunjire la 70 x 23
[Link] canalului de pana
- lungime = 55mm
- Raza = 11
4. Realizare tesituri la capete
- 2 x 45
o
33