BAC TEST cls.

XI
Varianta 2

Problemele 1 - 4 se referă la următorul enunţ: Se consideră polinomul

P(X)=nXn+1-(n+1)Xn +1, unde n este un număr natural mai mare sau egal cu 1.
1. Restul împărţiri polinomului P la (X-1)2 este:
a) 0; b) X; c) X-1; d) X+1.
2. Coeficientul lui Xn în polinomul P(X+1) este:
a) n; b) n2+1; c) n2-1; d) 1.
3. Fie Q câtul împărţirii lui P la (X-1)2. Atunci Q(1) este:
n (n + 1) n2 −1
a) ; b) ;c) 0; d) n2-1.
2 2
4. Restul împărţirii lui P la (X-1)3 este:
n (n + 1) n
a) n(X-1)2; b) (X − 1) 2 ; c) (X-1); d) -1.
2 2
Problemele 5, 6 se referă la ecuaţia z2-|z|+2=0, z∈C:
5. Dacă S este mulţimea soluţiilor ecuaţiei, atunci suma elementelor lui S este:
a) 6; b) 2; c) 4; d) 0.
6. Care este probabilitatea ca luând la întâmplare un element din S să aparţină şi
mulţimii C-R:
1 1
a) ; b) 1; c) ; d) 0.
3 2
 x + 2 y + (a − 3)z = 5

Problemele 7 - 9 se referă la enunţul: Fie sistemul − x + (a − 5) y + 2z = −1 .
 2x + y + z = a

7. Sistemul este compatibil determinat dacă:
a) a∈R-{6}; b) a∈R-{2}; c) a∈R-{2,6}; d) a∈{2,6}.
8. Pentru a=2 sistemul este:
a) Compatibil simplu nedeterminat; b) incompatibil; c) compatibil determinat;
d) compatibil dublu nedeterminat.
9. Inversa matricei sistemului pentru a=5 are suma elementelor de pe diagonala
principală:
−1 1 1
a) -3; b) ; c) ; d) .
2 2 6
Problemele 10 - 13 se referă la următorul enunţ: Se consideră f : R→R, f(x) = x2-
2x+2.
10. Produsul rădăcinilor ecuaţiei x2-2x+2=0, x∈C este:
a) 3; b) 1; c) -2; d) 2.
11. Rădăcinile ecuaţiei (fοf)(x)=1 sunt:
a) x1=x2=x3=x4=1; b) x1=x2=2, x3=1, x4= -1; c) x1=1, x2=2, x3=3, x4=4; d)
x1=x2=x3=x4= -1.
12. Ecuaţia tangentei la graficul funcţiei în punctul (0,2) este:
a) y=x; b) y=x+1; c) y= -2x+2; d) y= 2x+2.
 13. Dacă (xn)n≥1 este definit astfel: x1=a>0 şi xn+1=f(xn), ∀n∈N atunci (xn)n≥1 este
convergent dacă
şi numai dacă a aparţine intervalului:
a) [3,∞); b) (-∞,0); c) [3,4); d) (0,2].
x3
Problemele 14 - 16 se referă la funcţia f : R-{1,2}→R, f(x)= 2 .
x − 3x + 2
14. Asimptota oblică la graficului funcţiei este:
a) y=x+2; b) y=3x-2; c) y=2x-3; d) y=x+3.
15. Distanţa dintre asmptotele verticale la graficul funcţiei este:
a) 2 2 ; b) 1; c) 2; d) 1+ 2 .
n +1
16. Limita şirului an=f( ), n∈N* este:
2n
1 1 1 1
a) ; b) ; c) ; d) .
6 3 4 2
17. Dacă x∈[0,2π] mulţimea soluţiilor inecuaţiilor 1≤sinx+cosx≤ 2 este x∈[a,b], a<b,
atunci b-a este:
3π π 3π
a) ; b) ; c) π; d) .
2 2 4
Problemele 18 – 21 se referă la funcţia f : D→R, f(x)=x+ln(x-1).
18. Să se calculeze domeniul maxim de definiţie D al funcţiei:
a) (0,∞); b) (1,2); c) (1,∞); d) R-{1}. (1,∞).
19. Numărul punctelor de extrem este:
a) nu are puncte de extrem; b) 1; c) 3; d) 2.
20. Notăm cu f(n)(x) derivata de ordinul n a funcţiei f în x. Să se determine f(2003)(2).
2002
a) 2003!; b) -2003!; c) 2002!; d) - .
2003
f (n )
21. Să se calculeze lim :
n →∞ n

a) ∞; b) -1; c) 0; d) 1.
2x
Pentru problemele 22, 23 se consideră funcţia f : R→R, f(x)= arcsin .
1+ x2
22. Mulţimea punctelor de extrem ale funcţiei f este:
a) {-1,1}; b) {1}; c) {-1}; d) ∅.
23. Mulţimea punctelor în care nu se poate aplica teorema lui Fermat referitoare la
punctele de
extrem ale unor funcţii este:
a) {-1,01}; b) {-1,1}; c) {-1}; d) R-{-1,1}.
 2 1
Problemele 24 - 26 se referă la următorul enunţ: Fie matricele A=   şi
 0 1
1 2
B=   .
0 1
24. Suma elementelor matricei Bn este:
 a) 2n; b) 4n; c) 2(n+1); d) 4n+2.
 x y
25. Fie matricele X=   pentru care AX=XA. Să se determine valoarea expresiei
z t 
(x+z)-(y+t):
a) 5; b) -3; c) 4; d) 0.
26. Dacă X şi Y sunt soluţiile ecuaţiilor AX=B şi YA=B să se calculeze Y-X.
0 1  1 1  2 − 3 1 0
a)   ; b)   ; c)   ; d)  
 0 0   0 1   0 1   0 1 
În problemele 27 - 29 se consideră A(2,0,0), B(0,3,1) şi C(1,0,-2).
27. Ecuaţia planului (ABC) este:
a) x+y-z=0; b) 6x+5y-3z-12=0; c) 3x+2y+z-15=0; d) 3x-5z=0.
28. Produsul scalar AB ⋅ AC este:
a) 3; b) -2; c) 0; d) 2.
29. Ecuaţiile dreptei AB sunt:
x−2 y x−2 z y
a) = = z ; b) = y = ; c) x-2= =z; d) -x+2=y=z.
−2 3 −2 3 3
30. Să se scrie ecuaţiile tangentelor la cercul de diametru AB paralele cu vectorul v =
i − 2j
unde A(3,2) şi B(1,-2):
a) x+2y+1=0, x+2y-3=0; b) x-2y-1=0, 2x+y-1=0; c) -3x+y+2=0, -3x+y-1=0;
d) 2x+y+1=0, 2x+y-9=0.