Capitolul 2

Rețeaua Internet
 Capitolul 2

În acest capitol ne propunem să înțelegem rolul pe care îl poate avea

rețeaua Internet în procesul de predare – învățare – evaluare și să realizăm o
introducere în conceptele și terminologia specifică.

În primul subcapitol, vom descrie rețeaua și principiile care guvernează

Internet-ul și vom descoperi cât suntem de aproape de aceasta. Vom face un
scurt istoric al rețelei Internet, vom analiza structura și vom descoperi
funcțiile Internet-ului. Totodată vom vedea că pentru a beneficia de funcțiile
Internet-ului avem nevoie de software specializat.

În cel de-al doilea subcapitol vom încerca să demonstrăm că rețeaua

Internet este o sursă inepuizabilă de informații și servicii doar dacă știm să le
accesăm corect. De asemenea, vom încerca să stabilim dacă și cum putem
utiliza Internet-ul în activitatea didactică.

În cel de-al treilea subcapitol vom aborda problemele legate de mediile de

socializare și, cum și dacă le putem utiliza în activitatea didactică.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
22
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

2.1 Ne “conectăm” cu lumea cu un clic

În acest capitol ne propunem:

 Să facem un scurt istoric al rețelei Internet;
 Să înțelegem care este structura Interne-ului și să descoperim funcțiile acestuia.
 Să inventariem principalele aplicații informatice care ne permit utilizarea eficientă a
funcțiilor Internet.

Care este definiția corectă a Internet-ului ?

Există multe modalități de a defini rețeaua Internet, modalități care derivă din complexitatea
acesteia.
Cea mai simplă definiție ar fi: Internetul este o vastă rețea de calculatoare și dispozitive, care
interconectează milioane de alte rețele mai mici din întreaga lume – o rețea de rețele. Unele
dintre rețele sunt administrate de instituții, altele de societăți comerciale, biblioteci, școli etc.
De mult timp Internet-ul nu mai este un spațiu care se adresează exclusiv specialiștilor din
domeniul informaticii, unde “se întâlnesc” numai pasionații din domeniu. Ușurința cu care se
pot distribui informații, dar mai ales cu care orice utilizator, poate avea acces la informații, a
făcut din Internet un mediu preferat. Structura Internet-ului a făcut posibilă nu numai
distribuirea de informații “statice”, ci și existenta unui întreg complex de servicii: publicitate,
comerț, operațiuni financiar-bancare și multe, multe altele.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

23
 Capitolul 2

2.1.1 Scurt istoric al rețelei Internet

Istoria Internet-ului, (sub acest nume va apărea mult mai târziu), începe in 1966 odată cu
crearea Agenției pentru Proiecte de Cercetare Avansata (ARPA). Obiectivul agenției era
crearea unei rețele de comandă a trupelor SUA, care sa poată rămâne operațională chiar și în
cazul unui atac nuclear. Rețeaua astfel creată a fost denumită ARPAnet și a fost operațională în
1969, când lega 4 calculatoare din laboratoarele unor universități din Statele Unite ale Americii.
Agenția ARPA a finanțat proiecte de cercetare în domeniul rețelelor universităților americane,
pe baza cărora s-a dezvoltat rețeaua. Realizarea "practică" a rețelei a fost încredințată firmei
BBN (construcția subrețelei de comunicație). S-a hotărât ca subrețeaua să aibă ca echipamente
minicalculatoare IMP Honeywell DDP-316 special modificate, conectate prin linii telefonice
închiriate de la diverse firme de telefoane. Fiecare nod al rețelei era format dintr-un calculator
gazdă și un IMP (Interface Message Processors) aflate in aceeași încăpere. Pentru a spori
siguranța comunicării, fiecare IMP era conectat cu alte doua. Inițial, ARPAnet a funcționat
experimental prin conectarea a patru universități, iar în câțiva ani s-a extins pe întreg teritoriul
SUA. În 1983, ARPAnet a fost divizată în doua sisteme distincte: MILNET (rețea destinată
operațiunilor militare) și ARPAnet.
Rețeaua ARPAnet a arătat cercetătorilor cât este de utilă comunicarea rapidă intre echipele de
cercetători aflate în diverse orașe ale SUA drept pentru care s-a dorit conectarea cat mai multor
astfel de universități. Procedura de conectare era restrictivă deoarece rețeaua ARPAnet era
finanțată de ARPA (adică, pe scurt, de Pentagon). La sfârșitul anilor '70, din inițiativa Fundației
Naționale de Știință (NSF), a demarat proiectul de conectare a universităților care nu aveau
contract de colaborare cu ARPA. Inițial au fost oferite servicii de posta electronica. In 1986 a
fost creata o subrețea care conecta șase centre de supercalculatoare din șase orașe americane,
fiecare supercalculator conectat fiind legat de un minicalculator LSI-11 (FUZZBALL), numit și
"fratele mai mic". Fuzzball-urile au format subrețeaua la care au fost conectate, in timp, 20 de
rețele regionale. Rețeaua a fost denumita NSFNET.

La mijlocul anilor '80, rețelele ARPAnet și NSFNET au "fuzionat" și, odată cu mărirea
exponențială a numărului cererilor de conectare, lumea a început să perceapă colecția de rețele
ca fiind o uriașă conexiune de rețele. Putem spune că este momentul nașterii rețelei Internet.
Aceasta cuprindea, în 1990, 3000 de rețele și 200 000 gazde pentru a ajunge astăzi la câteva
zeci de mii de LAN-uri și milioane de gazde. Expansiunea spectaculoasă a rețelei a început în
1992, după ridicarea interdicției de a desfășura activități comerciale pe Internet și odată cu
apariția WWW (Word Wide Web). Una dintre activitățile profitabile este aceea de furnizor
Internet – Internet provider = firma care oferă servicii de conectare la Internet.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
24
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

2.1.2 Structura rețelei internet

Să aruncăm o privire asupra structurii rețelei Internet și să lămurim anumiți termeni pe care îi
folosim foarte des, dar prea puțini știu cu exactitate ce înseamnă (deși nimeni n-ar
recunoaște...). Fiindcă Internet-ul este un conglomerat de rețele, va fi util sa ne familiarizăm și
cu tipurile principale de rețele conectate la Internet.
Clasificare
LAN (Local Area Network) – calculatoarele sunt plasate în interiorul aceleași clădiri sau campus;
MAN (Metropolitan Area Network) – rețea extinsă la nivelul unei localități;
WAN (Wide Area Network) – rețea națională.
INTERNET este o interconectate de LAN-uri, MAN-uri și WAN-uri prin legături rapide (satelit,
circuite de comunicație digitală etc.).
Toate calculatoarele dintr-o rețea trebuie să comunice între ele pe baza unui set de reguli fixe
(limbaj), denumit protocol. Protocolul folosit s-a standardizat și se numește TCP/IP
(Transmission Control Protocol / Internet Protocol).

Pentru a beneficia de facilitățile Internet, un utilizator trebuie să conecteze calculatorul său la

una dintre subrețelele precizate mai sus. În acest mod, calculatorul său devine nod în Internet și
utilizând protocolul TCP / IP va putea folosi diverse programe cu rol de client pentru a putea
transfera informații de la alte calculatoare cu rol de server conectate la rândul lor la Internet.

Cine administrează Internet-ul?

NIMENI! Nu exista nicio autoritate sau companie care sa impună reguli.

Singurele reguli care guvernează INTERNET-ul sunt cele ale bunului simt.
Există totuși o organizație a utilizatorilor INTERNET-ului numita ISOC (INTERNET SOCIETY), care
are obligația să gestioneze din punct de vedere tehnic INTERNET-ul și să standardizeze
tehnologia folosită.

Cum ne conectăm la Internet?

Conectarea la Internet se poate face prin mai multe modalități. Cele mai frecvente sunt:
 prin linie telefonică

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

25
 Capitolul 2

 prin cablu
 prin fibră optică
 prin conexiune radio (wireless – fără fir)
În ambele cazuri avem nevoie de un ISP (Internet Service Provider) care să furnizeze servicii de
conectare la Internet. Aceștia pot oferi o conectare mai rapidă sau mai lentă în funcție de
echipamentele și conexiunile pe care le au.
Unitatea de măsură pentru informație este bitul. Unitatea de măsură pentru transferul datelor
prin internet este bps care înseamnă biți pe secundă. În practică se utilizează multipli ai acestei
unități (kbps , Mbps).
A. Conexiunea prin linie telefonică (Dial Up) face posibil accesul calculatorului la Internet
printr-o «poartă de intrare». Pe linia telefonică de comunicație, sunt amplasate modem-
uri. Modem-urile modulează/demodulează semnalele analogice sau continue, specifice
liniei de comunicație în semnale digitale specifice calculatorului.
Pentru o conexiune Dial Up este nevoie de :
 un computer (cu sistem de operare);
 un modem;
 o linie telefonică.
Majoritatea utilizatorilor folosesc modem-urile pentru a stabili o conexiune PPP (Point to Point
Protocol): acesta permite calculatorului să comunice cu calculatorul furnizorului de servicii (ISP
- Internet Service Provider) prin intermediul liniei telefonice.
Prima regula este ca fiecare calculator să aibă o adresă unică de identificare (IP). În cazul
conexiunii telefonice, calculatorul «poarta» (un server de conexiune) are o adresa IP
permanentă doar când solicită conexiunea realizată prin linie telefonică.
B. Conexiunea prin cablu este o conexiune permanentă. Viteza este mai mare decât prin
modem și se elimină costul abonamentului telefonic. Dacă dorim să conectăm mai multe
calculatoare folosind aceeași conexiune fizică, avem nevoie de un echipament numit
switch, care comută accesul calculatoarelor la rețea.
O soluție pentru conectarea simultană a mai multor calculatoare poate fi organizarea
calculatoarelor într-o rețea locală (LAN) și interconectarea acestei rețele folosind adresa de IP
furnizata de provider.
Conectarea unui LAN la WAN se face în general printr-un router. Acest tip de echipament are
două tipuri de interfețe : interfața publică sau exterioară care face legătura cu internetul și
interfața privată sau interioară care face legătura cu rețeaua locală. Router-ele sunt
echipamente inteligente care dirijează traficul de mesaje prin programe speciale numite
software de rutare.
Aici am putea aminti de conexiunea prin cablul TV. Cablul TV nu este nicăieri în lume o raritate.
Companiile care oferă asemenea servicii, în încercarea de a crește cifra de afaceri, au introdus
modem-urile care utilizează cablul TV pentru legătura la Internet. Ratele de transfer atinse de o

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
26
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

astfel de rețea sunt foarte bune. Legătura între modemul de cablu și computer este asigurată în
general de un echipament numit placă de rețea.
Modem-ul de cablu separă semnalul TV de cel de conectare la Internet. Deși circula pe același
cablu, cele doua semnale nu interferează pentru că au frecvențe diferite. Modem-ul de cablu
are avantajul unui cost de instalare destul de redus și al unei bune rate de transfer.

C. Fibra optică
Transmisia datelor prin fibră optică se bazează pe conversia impulsurilor electrice în lumină.
Aceasta este apoi transmisa prin mănunchiuri de fibre optice până la destinație, unde este
reconvertită în impulsuri electrice.
Are ca avantaje: rata de transfer foarte mare în raport cu celelalte tipuri de conexiune (practic
nelimitată), mai multă siguranță în exploatare - fibra optică este insensibilă la perturbații
electromagnetice și este inaccesibilă scanărilor ilegale (interceptări ale transmisiunilor);

D. Wireless (conexiunea fără fir)

Este ultimul venit ca tehnologie. Modem-urile radio nu sunt tocmai o noutate, dar viteze cu
adevărat mari au fost obținute doar în ultima vreme. Tehnologia necesită o stație de
emisie/recepție la ISP (furnizorul de servicii) cu mențiunea că acestea funcționează doar pe
distanțe de 3-4 km. Costul unui radio modem nu este tocmai redus, dar în schimb nu necesită
infrastructură în raza de acțiune a ISP-ului.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

27
 Capitolul 2

2.1.3 Funcții ale rețelei Internet

Rețeaua Internet poate îndeplini, prin intermediul serviciilor, o multitudine de funcții. Cele mai
importante funcții, care acoperă cea mai mare parte a serviciilor, ar fi:
 Rețeaua World Wide Web (rețeaua Web sau WWW, ce oferă acces la fișiere,
documente, imagini, sunete din mii de zone Web).
 E-mail (Poșta electronică).
 Transferul de fișiere, cu ajutorul protocolului FPT (File Transfer Protocol).

Cel mai utilizat serviciu in INTERNET este World Wide Web (WWW).
Acesta este un serviciu complex care ne permite să ne deplasăm pe cale electronică în jurul
lumii, căutând informații. Cu alte cuvinte Web ne permite să “urmărim” legăturile.
Pentru a folosi serviciul WWW, avem nevoie de un browser Web (răsfoitor prin INTERNET) un
program care afișează documente Web (Exemple: Internet Explorer, Google Chrome, Mozilla
Firefox etc).
Astăzi, aproape fiecare organizație și-a creat propria pagina Web, în care publică informații. În
momentul de față, o mare parte din paginile de Web au un aspect comercial și deci informația
cu adevărat folositoare este în permanentă scădere. Acest lucru nu ar trebui sa fie îngrijorător,
deoarece acolo unde exista aspect comercial, apar implicit principiul și legile concurenței.
Deși în ultimul timp a crescut capacitatea și nivelul de performanță al rețelei INTERNET,
utilizatorii percep o scădere a calității serviciilor, datorată în special aglomerării rețelei.
Factorii care determina aglomerarea rețelei INTERNET sunt:
• asaltul neprofesioniștilor, care în condițiile unor costuri scăzute de acces, manifestă un
comportament irațional și neeconomic, având ca efect “poluarea” Internet-ului;
• inexistenta unor soluții tehnice de acces care să facă o diferențiere a serviciilor solicitate
și să permită acordarea de priorități acestor servicii;
• imperfecțiunea pieței serviciilor INTERNET, structura ei reflectându-se asupra prețului și
vitezei de comunicație.

Observație

Toate paginile Web sunt identificate printr-o adresă unică, denumită Universal Resource
Locator (URL – sistem universal pentru localizarea resurselor).

Adresele rețelei WWW încep în același mod:

http:// - reprezintă prescurtarea de la Hyper Text Transfer Protocol (“limbajul” din Web).
De exemplu, adresa URL pentru paginile companiei Microsoft arată astfel:
Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
28
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

[Link]
Internet-ul este divizat în câteva sute de zone de nivel superior, numite domenii, fiecare
domeniu cuprinzând subdomenii și/sau sisteme gazdă, rezultând o reprezentare arborescentă a
acestora.
Domeniile de pe nivelul unu al arborelui sunt de două categorii:
1. Generice:
 com sau net - comercial
 edu - instituții de educație
 gov - guvernamentale
 int -organizații internaționale
 org -organizații nonprofit
2. De țări : fiecare țară are alocat un domeniu (Exemplu: ro – pentru România, fr – pentru
Franța etc.).
E-mailul sau poșta electronică desemnează sisteme pentru transmiterea sau primirea de
mesaje, de obicei prin Internet. Tot „e-mailuri” („corespondențe”, „mesaje”) se numesc și
mesajele individuale trimise prin aceste sisteme. Cuvântul provine din engleză de la electronic
mail, poștă electronică. Uneori pentru e-mail se mai întrebuințează și denumirea simplă mail.
Serviciul E-mail (poșta electronică) va fi tratat pe larg în capitolul următor.

2.1.4 Software pentru Internet

În trecut, pentru a putea beneficia de serviciile existente în internet aveam nevoie de aplicații
software dedicate pentru fiecare tip de serviciu:
 Pentru navigare – un browser Web (răsfoitor prin INTERNET) un program care afișează
documente Web. (Internet Explorer, Google Chrome, Mozilla Firefox, Opera etc).
 Pentru e-mail – un program (client) de poștă electronica (exemplu: MS-Office Outlook,
produs al firmei Microsoft).
 Pentru transferul de fișiere – un program specializat numit client FTP.
 Pentru căutare în Internet – un program specializat, numit motor de căutare.
 Pentru mesagerie instant (chat) – un program specializat (Exemplu: Yahoo Messenger).
 Pentru comunicații audio-video – un program specializat (Exemplu: Skype).
O parte din aceste funcții au fost înglobate în browser-ele moderne motiv pentru care o parte
din serviciile existente prin intermediul rețelei Internet nu mai necesită aplicații dedicate.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

29
 Capitolul 2

2.2 Internetul – sursă inepuizabilă de informații și servicii

În acest subcapitol ne propunem:

 Să învățăm să căutăm și să găsim informațiile corecte pe Internet
 Să utilizăm eficient motoarele de căutare
 Să găsim modalitățile de utilizare a Internet-ului în activitatea didactică

Comunicarea și schimbul de informații în Internet se realizează prin “servicii”, ce permit

exploatarea și căutarea de informații aflate în această uriașă rețea. Pentru oricare dintre servicii
există un calculator care solicită informații numit client al serviciului respectiv – de la un alt
calculator care furnizează informațiile, numit server. Fiecare calculator legat în rețea, poate fi
atât client cât și server.

2.2.1 Căutăm pe Internet și alegem informația corectă

Cum alegem, în general, sursele de informare?

Avem în jurul nostru numeroase surse de informare, printre cele mai cunoscute fiind Internet-
ul, televizorul, ziarele, revistele. Fiecare dintre aceste surse are anumite secțiuni care ne
prezintă știri, informații din sectorul social (politic, educațional, cultural etc.).
Avantajele existenței unui asemenea “sistem informativ” sunt, bineînțeles, nenumărate. Însă
aceste avantaje pot fi foarte ușor înlăturate de “intoxicarea” cu un amalgam de știri. Acest lucru
desigur că ne distrage atenția de la alte activități pe care dorim să le desfășurăm și ne invadează
timpul personal într-o manieră mai mult decât brutală. Uneori suntem obosiți tocmai din cauza
faptului că am stat prea mult navigând pe diferite site-ri de pe internet, că am schimbat
posturile de la televizor necontenit pentru a vedea cum sunt propuse tot felul de idei, cum se
promovează conflictele socio-politice și manipularea în masă prin TV. Ziarele de scandal ne fac
să nu mai fim atenți la noi înșine, să nu mai privim interlocutorul sau străinul cumsecade din
fața noastră, să nu mai “savurăm” o carte bună ci să stăm holbați citind despre nunți, botezuri,
drame de dragoste etc.
Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
30
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

Poate cel mai mare dezavantaj al nenumăratelor surse de informare este că acestea ne fac să
ne “rătăcim în știri”, să fim confuzi, îndoielnici și blocați într-o stare de inerție.
Luând în considerare aceste lucruri este necesar să ne organizăm sursele de informare astfel
încât să le putem alege pe acelea care ne ajută în activitatea noastră.

Cum putem face asta?

Din mulțimea de surse le alegem pe cele potrivite activităților noastre. Spre exemplu ne
abonăm online la site-urile Internet corespunzătoare preocupărilor noastre. Nu însă la foarte
multe ci doar la acelea care chiar au relevanță în activitatea noastră. Apoi ne alocăm timp și
pentru a gestiona emisiunile TV pe care le vizionăm – facem o triere a acestora. Dacă dorim să
citim în fiecare dimineață ziarul îl alegem pe acela/acelea care ne atrag și care ne ajută.
Avem posibilitatea să ne gestionăm corect sursele de informare. Chiar dacă există
dezorganizare media, manipulare online, greșeli în ziare, prea multe scandaluri ș.a.m.d. asta nu
înseamnă că nu putem alege ce citim, ce consultăm, după ce materiale învățăm.
Teoretic, în Internet ar trebui să găsim o multitudine de informații din toate domeniile. Ele sunt
acolo, înregistrate și indexate de motoarele de căutare, puse la dispoziția tuturor doar cu un
simplu click. De multe ori, însă, motoarele de căutare ne oferă postări în care sunt găsite
cuvintele cheie, dar care sunt nefolositoare (părerea oamenilor care nu se pricep, publicitate
agresiva, link-uri false menite doar sa genereze trafic în Internet etc.).

2.2.2 Utilizarea eficientă a motoarelor de căutare

O utilizare eficientă a motoarelor de căutare înseamnă să reușim să găsim informația dorită,
corectă într-un timp scurt, cu un minim de efort. De aceea este important să știm să căutăm
selectiv.

Ce putem face pentru a căuta și obține o informație selectivă?

Plecând de la scop, cea mai la îndemână soluție este să alegem bine cuvintele sau frazele cheie
înainte de a căuta.

Propun un mic exercițiu:

[Link] – pagina cu care majoritatea începem căutarea pe Internet.

Exemplu:
Dorim să facem amenajări în clasă și avem nevoie de idei sau de sfaturi.
Deschidem motorul de căutare Google și tastăm cuvântul “amenajare clasă”. Cât de utile sunt
link-urile afișate?
Deschidem motorul de căutare Google într-o nouă fereastră și tastăm “informații profesionale
despre amenajare clasă”. În urma căutării sunt afișate articole despre cum să renovăm o

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

31
 Capitolul 2

încăpere cu bani puțini, despre trucuri utile în selectarea materialelor și amenajarea interioară
etc. Toate aceste articole au fost scrise de profesioniști din domeniu care au hotărât să
împărtășească experiența profesională cu alții.
Același exercițiu, dar cu un alt cuvânt:
Avem nevoie de ajutorul unui psiholog sau de câteva sfaturi oferite de unul dintre ei care să
ne ajute să depășim un anumit moment, mai dificil.
Căutăm pe Internet cuvântul “psiholog” și dăm peste site-urile de prezentare și reclamă ale
unor cabinete psihologice. Nu este chiar ceea ce ne trebuie pentru moment. Dacă încercăm să
căutăm “informații profesionale despre psiholog” aria de căutare se restrânge și, cu siguranță
vom găsi articole scrise de specialiști, mult mai utile și mult mai profesionale.
Prin urmare, este foarte important să știm să căutăm selectiv informațiile pe Internet. O
informație potrivită la momentul potrivit ne poate ajuta să depășim un moment critic sau să
luăm o decizie potrivită. Căutarea selectivă funcționează și atunci când căutăm o persoană
anume.
Problema cea mai mare este aceea că nu știm să căutăm pe Internet. Aceasta este greșeala care
ne restricționează accesul la multitudinea de informație disponibilă online.

În concluzie:

Este foarte important să știm cum să căutăm corect și eficient pe Internet!

Pentru a ajunge la această concluzie este bine să urmăm câteva reguli și principii de bază:
Google nu este un interlocutor, deci nu îl putem întreba: “Unde găsesc telefoane ieftine” ca și
când ar înțelege ce îi cerem. Un motor de căutare găsește pagini pe Internet care conțin
cuvintele introduse de noi, deci anticipează ce cuvinte s-ar putea găsi pe pagina care ne oferă
răspunsul la căutarea noastră.
Exemplu: Dacă dorim să aflăm care sunt cele mai ieftine oferte de telefonie mobilă nu căutăm
“cel mai ieftin abonament de telefonie mobilă” ci vom căuta “oferta abonament telefonie
mobilă” căci acestea din urmă sunt cuvintele pe care probabil le vom găsi pe pagina cu oferta
unui furnizor de astfel de servicii.
Este eficient să utilizăm operatori booleeni în căutările noastre pentru a restrânge lista de
posibile răspunsuri.
Exemplu:
 Căutăm: cuvânt1 + cuvânt2 pentru a găsi paginile care conțin atât cuvant1 cât și cuvant2,
 Căutăm: cuvânt1 – cuvânt2 pentru a găsi paginile care conțin cuvant1 și nu conțin cuvant2,
 Căutăm: cuvânt1 cuvânt2 pentru a găsi paginile care conțin succesiunea cuvant1 cuvant2.
Dacă aceste reguli par prea complicate putem folosi butonul “Căutare avansată” pe care îl au
aproape toate motoarele de căutare, nu doar Google.
Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
32
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

Aceste reguli ar putea să ne ajute mai mult decât credem.

În concluzie:

Dacă nu găsim ce căutăm pe Internet, cel mai probabil nu căutăm cum trebuie!
Înainte de a începe să căutăm o informație importantă pe Internet ar trebui să ținem cont de
câteva sfaturi:
1. Nu ne bazăm doar pe Wikipedia! De ce? Pentru că informațiile sunt scrise și editate de
oameni ca mine și ca tine și nu întotdeauna sunt adevărate!
2. Căutăm întotdeauna pe mai multe site-uri! Ar trebui să căutăm informația pe cel puțin 2-3
site-uri de încredere. În cazul în care vrem să folosim Wikipedia trebuie neapărat să verificăm
informația și pe alte site-uri.
3. Ne putem folosi de trucurile Google!
 Dacă vrem să căutăm ceva exact putem folosi ghilimelele, de exemplu: “Ce te legeni,
codrule”;
 Dacă vrem să căutăm ceva și să excludem un cuvânt vom scrie: samsung – telefoane;
 Dacă vrem să căutăm termeni similari putem proceda astfel: Crăciun~rețete de desert
 Dacă vrem să căutăm informații și avem un anumit interval putem proceda astfel:
Primul război mondial 1914. . .1918.
 Putem căuta doar pe un anumit site/domeniu astfel: cuvinte căutate site:[Link],
 Putem căuta site-uri de același gen astfel: related: [Link],
 Putem căuta un anumit tip de fișier (de exemplu pdf) astfel: cuvinte căutate filetype: pdf
Writing

4. Am putea căuta pe Google Academic! Pe Google Academic găsim lucrări științifice.

Acum suntem pregătiți să profităm de toate informațiile corecte de pe Internet!

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

33
 Capitolul 2

2.2.3 Utilizarea Internet-ului în activitatea didactică

Încurajăm utilizarea Internet-ului de către elevii noștri?

Vom încerca să răspundem la această întrebare fără a fi părtinitori.

Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că de cele mai multe ori spațiul virtual …

… ne deschide o lume … … și ne închide o alta!

Argumente pro
Dezvoltarea tehnologiilor informațiilor și comunicării și avantajele folosirii acestora reprezintă o
realitate a lumii actuale față de care școala prin specialiștii săi trebuie să manifeste deschidere,
capacitate de asimilare, adaptare și valorificare eficientă în raport cu beneficiarii săi direcți.
Un educator modern trebuie să accepte că tehnologia modernă care facilitează accesul la
informații și relaționarea rapidă și complexă cu medii dintre cele mai diverse ocupă astăzi un loc
foarte important în viața elevilor și trebuie să înțelegem și că acest aspect poate și trebuie
valorificat și în activitatea didactică.
Un prim avantaj îl constituie chiar faptul că elevii, fiind deja familiarizați cel puțin cu utilizarea
internetului și a mediilor de socializare, cărora statistic vorbind, le acordă o bună parte din
timpul lor, pot fi, în principiu, convinși să le utilizeze și în activitatea școlară.
Internetul, spațiu virtual labirintic, vine spre noi cu bune și cu rele. Un învățător reușește mult
mai ușor să evite anumite capcane ale bombardamentul cu informații disparate, haotice și care
necesită efort de ordonare. Integrarea TIC în activitatea didactică, din această perspectivă,
poate avea un dublu avantaj:
- permite accesul rapid la informații;
- contactul cu aceste informații poate fi orientat într-o o manieră constructivă și eficientă.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
34
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

Rolul învățătorului este important în formarea elevilor în direcția selectării corecte a surselor
pe care le au la dispoziție. Faptul că elevul înțelege că nu orice informație găsită pe internet
este valoroasă, ci numai cea care răspunde unei teme, unor ipoteze de lucru sau ca dovadă în
susținerea unor argumente este adevăratul câștig al întâlnirii dintre tehnologie și educație. Ce
câștigă elevul? Plăcerea explorării, urmată de dezvoltarea capacității de analiză, selectare,
combinare și sintetizare a datelor obținute. Obișnuința de a verifica o informație folosind mai
multe surse poate dezvolta elevilor deprinderea de a gândi critic și de a rezolva autonom o
problemă.

Încercați următorul experiment:

Atunci când recomandați elevilor să citească o carte indicați posibilitatea de a folosi

wikisource, site pe care pot găsi o multitudine de texte .

Veți avea surpriza să constatați că, nu numai că vor căuta, dar chiar vor și citit textele pe un
astfel de site.

Funcționează oare o tendință a unei generații sau fiecare generație preferă să se informeze
altfel și școala trebuie să fie sensibilă la astfel de modificări?

Unul dintre dezideratele școlii actuale îl reprezintă dezvoltarea competențelor de lucru prin
colaborare și TIC-ul poate fi integrat și aici cu succes. De exemplu, site-ul E twinning, ca parte a
programelor Comenius, oferă posibilitatea realizării unor proiecte între școli din toate colțurile
Europei, pentru toate categoriile de vârstă și pe teme dintre cele mai diverse. Toate activitățile
se desfășoară în spațiul virtual care utilizează instrumente variate precum blogurile, chat-ul,
prin care elevii pot intra ușor în legătură cu alți elevi, din alte țări, lărgindu-și astfel orizontul
cultural și de cunoaștere.
Un aspect deosebit de important îl reprezintă avantajele pe care TIC-ul le are în sprijinul
educațional al elevilor cu CES, fie că vorbim despre cei cu dificultăți de învățare, fie despre cei
cu tulburări de comportament sau cu diferite dizabilități. De exemplu, având la clasă un elev cu
grave deficiențe vizuale, de un real folos poate fi faptul că se pot realiza cu ușurință documente
de lucru cu caracterele și dimensiunile care să-i asigure o bună receptare. De asemenea, în
cazul unor clase eterogene, TIC-ul oferă posibilitatea realizării mult mai facile a unor documente
de lucru adaptate nevoilor și ritmurilor diferite ale elevilor.
Faptul că astăzi educatorii au acces la site-uri specializate, forumuri profesionale și platforme de
învățare asigură o mai bună circulație a informației de specialitate și o mai accesibilă legătură
cu exemplele de bună practică ale colegilor. Poate fi considerat că și acest lucru este un avantaj
al integrării TIC , pentru că un cadru didactic pregătit și aflat mereu în actualitatea meseriei sale
este o condiție a succesului procesului educativ. Posibilitatea de arhivare a documentelor
realizate pentru diferite lecții, de realizare a unei statistici sau grafice care să ofere o imagine
completă a evaluării și a progresului elevilor de-a lungul unei perioade lungi de timp reprezintă
aspecte care ușurează și îmbunătățesc activitatea unui profesor.
Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

35
 Capitolul 2

Activitatea didactică presupune o bună relaționare profesor-elev-părinte. În situația actuală, în

care implicarea părinților în evoluția școlară a copilului este adesea afectată de cauze diverse
(timp, absența din țară etc), realizarea unui catalog electronic prin care părintele să afle în timp
real situația exactă a copilului său prin simpla accesare a internetului ar putea constitui o
modalitate de îmbunătățire a relației școală-părinți, cel puțin la nivel informațional.
Apariția și prezența Internet-ului în viața fiecăruia dintre noi, face ca în cuplul tradițional format
din învățător și elevi să intervină calculatorul atât ca mijloc de învățare (prin programele
de învățare asistată de calculator) cât și ca sursă de informații (prin DVD-uri, CD-uri,
dicționare electronice, Internet etc.).
Astăzi putem astfel vorbi de cel de al treilea factor implicat în educație ca fiind multimedia. El
se găsește la intersecția unor domenii majore ca: informatică, telecomunicații, presă, produse
audio-video, industria filmelor și a televiziunii. Atuurile conținuturilor multimedia sunt:
- combinarea modalităților de expresie: text, imagini, audio, video, grafică, animație;
- interactivitatea utilizatorilor cu mediul de lucru în sensul că informația nu este
recepționată pasiv ca în cazul cititului sau vizionării programelor TV, ci oferă posibilitatea
de deplasare în universul informațional.
Astfel, informația și cunoștințele circulă înspre și dinspre fiecare din cele trei surse: învățător,
elevi și multimedia.
Elevii, dar și educatorii se găsesc, de multe ori, în contacte online cu alți transmițători de
informații, aflați în diferite zone geografice. Există deci o comunicare prin mijloace virtuale
dincolo de orele de curs.
Învățătorul trebuie să conștientizeze că are roluri multiple în procesul de predare-învățare-
evaluare: transmițător de cunoștințe, ghid, sfătuitor, colaborator sau chiar receptor de
informații din partea elevilor. Sarcina actuală ce revine învățătorului, prin diversele roluri pe
care și le asumă, este de a-i face pe elevi să dobândească competențe și nu cunoștințe
punctuale care, în ziua de astăzi, pot fi în scurt timp perimate. În acest context, învățătorul
trebuie să realizeze activități didactice care să stimuleze o învățare conștientă și activă
utilizând noile mijloace ale tehnologiei informației.
Învățătorul trebuie să-și lărgească strategiile didactice pentru a le adapta societății
informaționale. El trebuie să încurajeze activități în echipă chiar și cu echipe care colaborează
numai online, activități de căutare de informații, concursuri pe Internet, chiar și activități de
învățare la distanță etc. Scopul unor astfel de demersuri este ca elevul să devină capabil de
a căuta și selecta informații, să devină responsabil pentru propria sa dezvoltare și totodată
propriul său evaluator. În acest context rețeaua Internet trebuie exploatată ca resursă
educațională.
Pornind de la studiul prezentat anterior observăm necesitatea de a familiariza
profesorii cu posibilitățile pe care le au în a utiliza Internetul în procesul didactic.
Iată câteva exemple de activități care se pot realiza în învățământul primar prin intermediul
Internetului:
- Concursuri online și la distanță;
Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
36
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

- Cursuri online - învățare la distanță;

- Activități în grup realizate prin intermediul Internetului:
Acest tip de activități se pot realiza între școli partenere. Echipele de lucru comunică și
realizează produsul final prin intermediul Internetului, urmând ca fiecare elev din grup să
prezinte produsul final în școala sa, să adune impresii și sugestii pe care apoi să le
împărtășească cu partenerii de lucru. O variantă este ca grupurile de lucru să prezinte
produsul final în cadrul unor activități desfășurate în comun de școlile partenere;
- Activități de căutare pe Internet:
Învățătorul dă un cuvânt cheie pentru căutare pe Internet, elevii lecturează independent
paginile care li se par a fi relevante, după care se organizează o activitate bazată pe discuții și se
formulează concluzii;
- Realizarea de referate, proiecte, eseuri utilizând informații de pe Internet:
Învățătorul dă o adresă a unei pagini de Internet și solicită elevilor elaborarea unui referat pe
baza materialului citit. O variantă este aceea de a da o temă, elevii caută pe Internet informații
cu privire la tema dată și apoi elaborează un referat, proiect sau eseu.

Internet-ul oferă resurse nelimitate de învățare dar conține și capcane.

Argumente contra
Una dintre cele mai des întâlnite teme dezbătute în studiile, rapoartele, articolele privind copiii
și Internet-ul este cea a pericolului ca un copil să fie expus accidental sau intenționat unor
materiale ilegale, dăunătoare moralității sau dezvoltării psihice a acestuia.
În urma unui studiu efectuat în anul 2012 cu privire la copii care navighează pe Internet și
activitatea acestora, au reieșit următoarele:
 85% dintre copiii care navighează pe Internet, inițiază convorbiri cu străinii;
 20% dintre copii care navighează pe Internet își declină identitatea și transmit informații
personale;
 30% dintre părinți nu accesează Internet-ul;
 55% dintre copii accesează Internet-ul mai mult decât o fac părinții;
 45% dintre copii au accesat site-uri cu conținut violent;
 50% dintre copii au accesat site-uri cu conținut pornografic.
Sunt tot mai numeroase cazurile de hărțuire și amenințare între copii, legate de postarea pe
Internet a datelor personale, fotografiilor sau secvențelor video, care pot fi vizualizate de alte
persoane. Imagini violente cu copii apar, în continuare, în multe pagini pe web iar legile unor
state nu le pot sancționa, deoarece cei care le postează se prevalează de principiul libertății de
exprimare.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

37
 Capitolul 2

Efectele secundare cel mai des întâlnite la copiii care utilizează excesiv calculatorul și Internet-ul
sunt lipsa de atenție și de interes față activitățile școlare curente ceea ce determină scăderea
randamentului școlar precum și un spectru larg de probleme de sănătate încă de la vârste
fragede.

În concluzie:

Pentru educatori există alternativele:

1. Îi ținem departe, atât cât putem. În acest caz riscul este acela că, în afara școlii vor intra cu
siguranță în contact cu lumea virtuală iar educatorul se va trezi un străin printre proprii elevi.

2. Îi încurajăm și, totodată, intrăm alături de ei în noua lume unde îi vom regăsi plini de interes.

De aceea, răspunsul la întrebarea: Încurajăm utilizarea Internet-ului de către elevii noștri? ar

trebui să fie:

DA! Trebuie să încurajăm elevii să utilizeze tehnologia și Internet-ul, altfel riscăm să îi ținem
departe de progres și riscăm să ajungă în societate cu un mare handicap. Ei vor intra extrem de
ușor în lumea virtuală creând-și legături și conexiuni sociale puternice, lume pe care nu o vor
mai părăsi niciodată.

Avem datoria de a-i educa pentru a utiliza tehnologia și Internet-ul în mod corect.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
38
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

2.3 Medii de socializare

În acest capitol ne propunem:

 Să definim și să inventariem principalele tipuri de medii de socializare on-line;
 Să descoperim rolul pe care l-ar putea juca mediile de socializare în managementul clasei
de elevi și în comunicarea cu aceștia.

Am găsit în enciclopedia on-line Wikipedia o definiție a mediilor de socializare:

Definiție

Mediile de socializare online (media de socializare sau social media) sunt un grup de
instrumente (site-uri web și soft-uri/aplicații) care funcționează cu ajutorul unui dispozitiv
conectat la Internet (computer, laptop, tabletă, telefon mobil etc.) și care au fost construite
pentru a facilita comunicarea utilizatorilor de Internet și crearea, distribuirea și schimbul de
conținut (text, foto, video, audio, prezentări multimedia etc.) între membrii unor grupuri sociale
(prieteni, colegi, familie etc.) care se formează pe bază de încredere, fiecare membru căutând
să-și valorifice identitatea, apartenența, creativitatea și libertatea de exprimare și participare.

2.3.1 Tipuri de medii de socializare

I. Site-uri web (browsing social media)
1. rețele sociale (social networks) – comunități online de utilizatori care pot fi:
a. generale – se bazează pe construirea unei liste de prieteni și cunoștințe cu
care utilizatorul poate să împartă sau nu aceleași interese și pe distribuirea
oricărui tip de conținut (text, fotografii, videoclipuri, fisiere audio). Exemple:
Facebook, Hi5, MySpace;
b. specializate – se bazează pe construirea unei liste de prieteni care au interese
comune și se pot integra în același grup social – Classmates, Flixster

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

39
 Capitolul 2

2. bloguri – jurnale online ale utilizatorilor. Întrucât majoritatea platformelor de tip

weblog oferă posibilitatea de a comenta și de a urmări ( opțiunea ”follow”)
articolele altor persoane, putem considera că blogurile fac parte din media de
socializare. Exemple: Wordpress, Blogger.
3. microblogurile – sunt platforme folosite pentru distribuirea “pe scurt” și rapidă
de noutăți Twitter, Tumblr, Digg
4. distribuire de conținut media (media sharing) - video – utilizatorii încarcă
videoclipuri creație proprie sau videoclipuri create de alți utilizatori și
comentează cu prietenii lor și cu ceilalți utilizatori pe baza acestora. Exemplu:
Youtube - audio - utilizatorii încarcă conținut audio (muzică, emisiuni radio,
înregistrări audio ale unor concerte etc.) care poate fi ascultat de ceilalți
utilizatori. Exemple: Trilurilu, Hubbub, Audibase etc. - foto – utilizatorii distribuie
fotografii realizate de ei sau de alte persoane. Exemple: Flickr, Instagram etc. -
prezentări (slide-uri) – utilizatorii distribuie prezentări multimedia. Exemplu:
Slideshare
5. enciclopedii online – orice utilizator poate participa la scrierea conținutului.
Exemple: Wikipedia, Wikia
6. semne de carte (social bookmarking) – utilizatorii propun etichete (tag) și
votează conținutul anumitor link-uri pe care le distribuie. De asemenea, au
posibilitatea să caute conținut pe Internet în funcție de etichetele puse de alți
utilizatori. Exemple: [Link], StumbleUpon.
7. forumuri și anunțuri – discuții, anunțuri de interes general, împărțite pe teme, pe
subiecte și moderate de administratorii site-urilor sau de anumiți utilizatori.
Exemple: Oxl, Tocmai
8. recenzii/voturi/recomandări – utilizatorii realizează recenzii pentru diverse
produse și votează produsele respective. Exemple: Yelp, Citysearch
9. întrebare și răspuns (Q&A) – utilizatorii care doresc să știe anumite lucruri
postează o întrebare și ceilalți utilizatori răspund. Exemple: eHow, wikiHow.
10. viță în timp real (life streaming și life casting) – așa cum unele dintre vedete țin
fanii la curent cu ceea ce se întâmplă în viața lor, web site-urile de tip life
streaming și life casting permit oricărui utilizator să distribuie conținut care să-i
țină la curent pe prieteni sau cunoștințe cu ceea ce fac în viața de zi cu zi. Spre
deosebire de conținutul distribuit pe rețelele de socializare, conținutul video nu
este înregistrat și retransmis, ci distribuit în timp real (live). Exemple: [Link],
[Link]
11. viață virtuală pe suport browser (virtual word) – utilizatorul își creează un avatar
și intră în interacțiune cu ceilalți utilizatori în cadrul unei lumi virtuale simulate
de computer.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
40
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

II. aplicații care pot fi instalate pe computer, laptop, tabletă, telefon mobil și alte
device-uri care pot fi conectate la Internet:
1. conversație în timp real (instant messaging) – soft-uri care permit discuții (de
obicei text) în timp real. Exemple: Yahoo Messenger, Skype
2. softuri care permit citirea fluxurilor de noutăți (RSS -Really Simple Syndication)
3. jocuri online (MMOG – Masivlley Mutiplayer Online Game) – jocuri video care
funcționează ca aplicații instalate pe un dispozitiv conectat la Internet.

O altă clasificare (realizată de Kaplan și Haenlein, profesori la Europe Business School - Paris)
cuprinde șase tipuri de medii de socializare:
1. proiecte la care colaborează mai mulți utilizatori (collaborative projects) prin crearea de
conținut. Din această categorie fac parte site-urile de tip enciclopedie online (ex:
Wikipedia) și site-urile ”semn de carte” (ex: [Link])
2. bloguri – echivalentul unei pagini personale în media de socializare (ex: Blogger,
Wordpress). Kaplan și Haenlein includ în categoria bloguri și site-urile de tip viață în timp
real – life streaming (ex: [Link])
3. comunități de conținut – scopul acestor comunități este distribuirea de conținut. Există
comunități care sunt axate pe distribuirea de conținut: text (ex: BookCrossing), video
(ex: Youtube), foto (ex: Flickr), audio (ex: Audiobase) și slide-uri (ex: Slideshare)
4. rețele sociale – permit interacțiunea dintre utilizatori prin crearea de profile personale,
prin invitațiile trimise prietenilor pentru a avea acces la aceste profile și prin trimiterea
de mesaje și e-mailuri (ex: Facebook)
5. jocuri virtuale – lumi virtuale tridimensionale în cadrul cărora utilizatorii au posibilitatea
de a-și alege un avatar și de a interacționa cu ceilalți oameni așa cum o fac și în viața
reală (ex: World of Warcraft)
6. lumi virtuale – utilizatorii folosesc un avatar cu ajutorul cărora intră într-o lume virtuală
care copiază lumea reală (ex: Second Life)

2.3.2 Mediile de socializare în învățare și educație

Mediile sociale reprezintă un factor foarte important în educație și este util să ne gândim la
caracteristicile lor și la modul cum acestea se referă la sălile noastre de clasă. Noua generație
de ”nativi digitali” are nevoie de strategii de predare-învățare care să se opună modelelor
tradiționale și să inverseze rolurile, permițând tinerilor să comunice și să colaboreze, care să
asigure o audiență autentică pentru rezultatele muncii lor și care să fie totodată deschise și
transparente. La nivel global, multe țări încearcă să creeze astfel de medii de învățare. Acest
lucru înseamnă că, prin adoptarea utilizării de instrumente ale social media pentru învățare și
predare, putem începe să construim o tendință care poate să contribuie la reforma sistemelor
noastre școlare.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

41
 Capitolul 2

Profesorul Irina Vasilescu, ambasador eTwinning România abordează mediile de socializare din
perspectiva educației preuniversitare:
“Realitatea situației actuale este că aproape tot Internet-ul a devenit o rețea socială și, în mare,
tot conținutul nou care este publicat online permite interacțiunea socială. Aceasta ar putea
include comentariile, abilitatea de a edita o pagină sau o simplă recomandare personală, cum
ar fi un “îmi place” pe Facebook.”
Deci, în loc să căutăm o definiție a mediilor de socializare, este mult mai util să ne gândim la
unele caracteristici comune ale paginilor de socializare. Vorbind în general, mediile sociale au
cel puțin o parte dintre următoarele trăsături:
 contestă modele tradiționale,
 permit oamenilor să comunice,
 facilitează colaborarea,
 oferă o audiență,
 inversează ierarhia și sunt construite de jos în sus,
 sunt deschise și transparente.

Instrumentele mediilor de socializare pot fi folosite pentru a încuraja colaborarea.

Un bun exemplu ar fi Google Apps pentru Educație și Google+ care oferă instrumente eficiente
(și gratuite) de colaborare pentru a ajuta în învățare și predare. Astfel, Google Docs (care face
parte din suita Google Apps) furnizează instrumente pentru colaborarea în timp real pentru
elevi și cadre didactice, prin intermediul documentelor de procesare text, foi de calcul și
prezentări. Până la 50 de persoane pot colabora în timp real într-un document.
Aceste instrumente pot facilita buna gestionare a activităților în proiectele școlare, vizibilitatea
rezultatelor acestora și dobândirea de competențe de colaborare, o abilitate vitală pe piața de
muncii.
Google+ oferă, de asemenea, o soluție gratuită de videoconferințe cu până la zece participanți,
pentru a permite colaborarea față-în-față, dincolo de fusul orar, zona geografică și pereții sălii
de clasă. Împreună cu alte servicii similare de video-conferințe, cum ar fi Skype, acesta oferă
experiența prețioasă a prezenței experților în sala de clasă.
Mediile sociale pot fi folosite pentru a oferi un public autentic pentru munca elevilor.
Editarea unui articol în internet (exemplu: un articol Wikipedia) poate constitui baza unui
proiect cross-curricular. Acest tip de activitate este, de asemenea, extrem de eficientă pentru
dobândirea de abilități, precum și pentru motivarea elevilor. Cât de des ajung ei în mod normal
să publice în cea mai mare enciclopedie din lume?
Blogurile folosite la clasă sau ca portofoliu electronic pot fi utilizate pentru a genera audiență
pentru munca copiilor.
Utilizarea mediilor sociale trebuie să fie inclusă în cadrul politicii școlii în ansamblu.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
42
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

Atenție!

Un element esențial este să vă asigurați că aveți permisiunea părinților pentru a posta on-line
informații despre copiii lor (în cazul în care acest lucru este ceea ce se intenționează).

EXEMPLU - Facebook

Tinerii sunt implicați atunci când învață despre sau cu lucruri cu care sunt familiarizați sau care
sunt relevante pentru ei. După cum toți educatorii cu experiență știu, unul dintre ingredientele
unei lecții de succes este de a încerca să utilizați date reale și autentice, mai degrabă decât de
date născocite la care tinerii nu se pot relaționa. Social media este extrem de relevantă cultural,
în acest moment, pentru tineri și valorificarea acestor instrumente în învățământ poate
dezvolta contexte eficiente de învățare.
Ori de câte ori vorbim despre siguranța pe internet trebuie să vorbim despre utilizarea
responsabilă. Din păcate, unii oameni încă mai cred că singura modalitate de a păstra siguranța
online a copiilor este de a bloca accesul la părți ale internetului, prin filtrare web. Realitatea
acestui fapt este că acest lucru nu elimină pericolele reale (percepute sau nu) și, de asemenea,
face aproape imposibil pentru educatori oferirea de modele de siguranță pe internet și de
utilizare responsabilă a acestuia. Cerința fundamentală pentru menținerea copiilor în condiții de
siguranță on-line este de a ne asigura că aceștia au primit o educație adecvată privind modul în
care să folosească instrumentele și serviciile în mod corespunzător.
Când încercăm să includem mediile de socializare în demersul didactic, este important să
subliniem faptul că ele sunt doar un alt instrument pe care cadrele didactice îl pot utiliza pentru
a motiva elevii și pentru a îmbunătăți procesul de predare. O modalitate prin care îi putem
încuraja pe copii să se comporte în mod responsabil atunci când se utilizează social media, este
ca educatorii să ofere ei înșiși un model de utilizare responsabilă a instrumentelor de
socializare.
Profesorii pot înființa structuri care să ajute elevii în utilizarea social media și care implică
modelarea comportamentului, lucrul în comun cu copiii, elaborarea unor reguli și, în final, duc
la învățarea independentă (susținută de instrumente media sociale), construită în jurul unei
atmosfere de încredere și respect la clasă.

Reguli minime de utilizare (pe care, dacă le înțelegem noi, învățătorii, l-ar putea transmite și
elevilor).
Iată câteva reguli elementare de acare ar trebui să ținem cont atunci când utilizăm Facebook:
1. Pune-ți o poza decenta la profil;

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

43
 Capitolul 2

2. Completează informațiile minime despre tine;

3. Introdu în profilul tău numele real (fără nume inventate și porecle), 2-3 fotografii
decente cu tine, ce profesie ai, ce pasiuni etc.
4. Nu permite tuturor aplicațiilor să posteze în locul tău;
5. Nu uita să postezi pe Wall din când în când;
6. Interacționează cu ceilalți;
7. Folosește etichetele (tags) pentru a-i anunța pe ceilalți când ai postat poze;
8. Nu îi stresa pe ceilalți cu mesaje;
9. Nu trimite invitații către diverse aplicații folosite de tine tuturor prietenilor de pe
Facebook;
10. Nu crea conturi personale pentru instituții;
11. Nu trimite invitații la evenimente organizate de tine prietenilor din alte
orașe/țări/continente;
12. Nu spama. Asta poate fi perceputa ca o regula generala pe Facebook. Nu stresa lumea
cu comentarii inutile, nu trimite mesaje private prin care sa recomanzi un produs sau un
brand.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
44
 Capitolul 2 – Rețeaua Internet

REZUMAT

La finalul acestui prim capitol am învățat:

- Cum a apărut și cum a evoluat rețeaua Internet;

- Care este structura și funcțiile rețelei Internet;

- De ce software avem nevoie pentru a beneficia de funcțiile Internet-ului;

- Cum să căutăm pe Internet astfel încât să găsim rapid și eficient informa ția
dorită din noianul de informație disponibilă;

- Cum să utilizăm eficient motoarele de căutare pentru a găsi informația dorită;

- Cum putem utiliza Internet-ul cu inepuizabila sa sursă de informații în

activitatea didactică;

- Dacă noile tehnologii și mediul ajută elevul în dezvoltarea sa intelectuală și în

viitoarea integrare socială.

- Ce sunt mediile de socializare on-line și cum se clasifică acestea.

- Cum utilizăm corect mediile de socializare.

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare

45
 Capitolul 2

Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de integrare a instrumentelor TIC în managementul clasei de elevi și procesul de predare-învățare
46