CPC – 5thSemestru

LLB5t hSEMESTER
CODULDEPROCEDURĂCIVILĂ

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

PAPER-I: SYLLABUS
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ Ș I LEGEA PRESCRIPȚIEI

Unitatea I: Codificarea Procedurii Civile ș i Introducerea în CPC — Caracteristici principale

Codul de Procedură Civilă — Acț iuni — Părț ile acț iunii — Formularea acț iunii — Instituirea
de Costume — Baruri de Costum - Doctrinele Sub Judice ș i Res Judicata - Locul acț iunii în judecată -
Transferul proceselor - Competenț a teritorială - 'Cauza de acț iune' ș i obstacolele jurisdicț ionale
— Citare — Serviciul de citare străină.

Unitatea-II: Cereri - Conț inutul cererilor - Formele cererii - Excluderea /

Modificarea Cererilor - Acț iune - Esenț ele Acț iunii - Restituirea Acț iunii - Respingerea
Acț iune - Producț ia ș i marcarea documentelor - Declaraț ie scrisă - Cerere reconvenț ională -
Compensare - Aplicarea Sec. 89 - Formularea problemelor.

Unitatea-III: Apari ț ia ș i examinarea păr ț ilor & amânări — Ex-parte

Procedura - Citarea ș i Prezenț a Martorilor - Examinarea Admitărilor -
Producț ie, Sechestrare, Întoarcerea documentelor - Audierii - Declaraț ie pe proprie răspundere - Hotărâre
ș i Decret - Concepute de Judecată, Decret ș i Ordine Provizorii ș i Suspendare -
Interdicț ii - Numirea liquidatorilor ș i comisiilor - Costuri - Executare -
Conceptul de Execu ț ie — Principii Generale ale Execu ț iei — Puterea de Execu ț ie —
Puterea instanț elor de executare — Procedura de executare — Modalităț i de executare — Arest
ș i detenț ie — Ataș ament ș i Vânzare.

Unitatea-IV: Procese în cazuri particulare — Procese de sau împotriva Guvernului — Procese referitoare la
în chestiuni publice; - Acț iuni de către sau împotriva minorilor, persoanelor cu mintea nesănătoasă, - Acț iuni de către

persoane indigente -- procese interpleader -- proceduri incidentale ș i suplimentare -

Apeluri, Referinț e, Revizuire ș i Revizie — Apeluri din Decretele Originale — Apeluri
din Deciziile de Recurs — Apeluri împotriva Ordinele — Dispoziț ii Generale Referitoare la
Apeluri.

Unitatea-V: Legea Limitării - Conceptul de Limitare - Obiectul limitării - General

Principiile limitării - Extindere - Iertarea întârzierii - Cauză suficientă -
Calculul limitării - Recunoaș terea ș i parț ială - Plată - Dizabilitate legală -
Dispoziț ii ale Legii limitării, 1963 (excluzând Anexa)

Lecturi sugerate:
1. Mulla, Codul de Procedură Civilă, LexisNexis, Butteworths, Wadhwa.
2. [Link]: Procedura civilă, Eastern Book Co., Lucknow.
3. Practica ș i Procedura Instanț elor Civile Sarkar, LexisNexis.
4. B.B. Mitra: Legea limitării, Eastern Law House, Calcutta, Allahabad.
5. Sanjiva Row: Legea limitării, (în 2 volume), Law Book Co., Allahabad.
6. Sanjiva Row: Codul de procedură civilă, (în 4 volume), Law Book Co. Allahabad.
8. Comentarii AIR asupra Legii Limitării, W.W. Chitaley, AIR Ltd., Nagpur.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI IMPORTANTE

1. Locul de intentare a acț iunii

Competenț a instanț elor civile ș i locul de acț iune:

Ubi jus ibi remedium – „Acolo unde există un drept, există un remediu“.
Principiul fundamental al dreptului englez "că oriunde există un drept,
„există un remediu” a fost adoptat de sistemul juridic indian. Înseamnă,
ori de câte ori drepturile unei persoane sunt încălcate sau restrânse sau persoana este
oprit de cineva în a se bucura de drepturile garantate lui, trebuie să existe
să existe un forum judiciar care să aibă autoritatea de a judeca asupra chestiunii ș i
drepturile astfel garantate ar trebui să fie restituite sau compensate, după caz.
A revendica drepturile restaurate sau a solicita despăgubiri pentru daunele suferite,
persoana trebuie să se adreseze forumului potrivit, care are autoritatea să
adjudeca asupra problemei ș i acorda ajutorul solicitat. Aș adar, forumul trebuie să
are competenț i să se ocupe de acea chestiune.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Jurisdicț ia în general înseamnă puterea sau autoritatea instanț ei de judecată de a

audiț ia ș i determinarea unei cauze sau a unei probleme. Cu alte cuvinte, jurisdicț ia este destinată
autoritatea pe care o are o instan ț ă de judecată pentru a decide asupra chestiunilor care sunt litigate
înainte de aceasta sau pentru a lua la cunoș tinț ă problemele prezentate într-un mod formal pentru aceasta
decizie.
Extinderea competenț ei va fi determinată cu referire la subiect.
substanț ă, valoare pecuniară ș i limitele locale. Aș adar, în timp ce întrebarea despre
jurisdicț ia unei instanț e este determinată, natura cazului, valoarea pecuniară
valoarea procesului ș i limita teritorială a instanț ei trebuie să fie luate în considerare
în considerare.
Nu doar atât, ar putea exista o situaț ie în care forumul abordat ar putea
au competen ț a de a se ocupa de subiectul în cauză, procesul se desfă ș oară bine
în cadrul limitării pecuniare ș i în limitele locale desemnate cu aceasta
instanț a de asemenea, dar dacă instanț a nu este competentă să acorde despăgubirea solicitată atunci
de asemenea, instan ț a nu poate fi considerată ca fiind instan ț a competentă deoarece
observat în Offi[Link] Nath, AIR 1969 SC 823; curtea supremă
cortul a observat:
„Că înainte ca o instanț ă să poată fi considerată competentă să decidă o chestiune particulară
materie nu trebuie să aibă doar jurisdicț ie pentru a judeca procesul intentat, ci trebuie să aibă ș i
au autoritatea de a emite ordinul solicitat.
Jurisdicț ia unei instanț e civile: Secț iunea 9 a Codului de Procedură Civilă:
Instanț ele vor avea jurisdicț ie (sub rezerva prevederilor conț inute aici)
a încerca toate acț iunile de natură civilă, cu excepț ia acț iunilor de care au cunoș tinț ă
fie expres, fie implicit interzis.
Explicaț ie I - O acț iune în care dreptul de proprietate sau al unui oficiu este contestat
este un proces de natură civilă, în ciuda faptului că acest drept poate depinde
în întregime pe decizia întrebărilor referitoare la ritualurile sau ceremoniile religioase.
Explicaț ie ll - În scopul acestei secț iuni, nu contează dacă sau
nu sunt ataș ate taxe biroului menț ionat în Explicaț ia I sau dacă
sau nu o astfel de birou este ataș at la un loc anume.
Aș a cum se menț ionează la Secț iunea 9 a Codului, instanț ele civile au jurisdicț ie pentru
se ocupă cu toate chestiunile, cu condi ț ia să fie o chestiune de natură civilă ș i să nu fie
în mod expres sau implicit interzis.
Cuvântul civil nu este definit în Cod; totuș i, conform sensului din dicț ionar
se referă la drepturile ș i remediile private, distinct de cele penale
ș i politic. Cuvântul natură indică calitatea fundamentală a unui lucru sau
persoană, identitatea sa sau caracterul esenț ial. De aceea, acț iunea de natură civilă
poate fi în ț eles ca un proces în care întrebarea fundamentală pentru
determina ț ie, problemele în controversă referitoare în principal la sectorul privat
drepturi ș i obligaț ii, care să nu fie legate de drepturile politice sau religioase ș i
obligaț ii; ș i dacă este aș a, instanț ele civile au jurisdicț ia prevăzută, dacă este
nu este interzis în mod expres sau implicit.
Cu toate acestea, instanț a nu poate judeca nicio acț iune dacă competenț a sa este fie expres
sau implicit interzis. O acț iune este considerată a fi interzisă în mod expres dacă este interzisă de orice
adoptarea care este în vigoare pentru moment. Este deschis legislativului să interzică
jurisdic ț ia instan ț ei civile în legătură cu o anumită clasă de ac ț iuni
în cadrul puterii conferite de Constituț ia Indiei.
Dezvoltarea tribunalului a scos din funcț iune jurisdicț ia
instanț ă civilă cu privire la obiectul alocat acelei instanț e pe
prima etapă, cu toate acestea, dacă se ridică vreo întrebare de drept sau vreo dispoziț ie a
actul care a creat astfel tribunalul care poate fi investigat de instan ț a civilă
curte. Astfel, chestiunile care se încadrează în jurisdicț ia exclusivă a Venitului
Instan ț e sau conform Codului de Procedură Penală sau probleme tratate de

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

tribunale speciale conform legisla ț iei relevante, de exemplu, de către Tribunalul Industrial,
CooperativeTribunal, IncomeTaxTribunal, Motor Accident ClaimsTribunal,
etc., sunt în mod expres excluse de la cunoș tinț a instanț elor civile.
O acț iune este considerată implicit interzisă atunci când este interzisă de regula generală
principiul legii. De fapt, anumite ac ț iuni, de ș i de natură civilă, sunt interzise
din cuno ș tinț a unei instan ț e civile pe baza politicii publice.
principiul de bază este că o instanț ă nu ar trebui să tolereze probleme care
sunt dăunătoare ș i împotriva binelui public. Astfel, niciun proces nu va putea fi intentat pentru
recuperarea costurilor suportate într-o urmărire penală sau pentru executarea unei
drept asupra unui contract lovit de Secț iunea 23 a Legii Indiene asupra Contractelor, 1872;
împotriva oricărui judecător pentru acte efectuate în cursul îndatoririlor sale, etc.
Tipuri de jurisdicț ie ș i locul acț iunii: Secț iunile 15 - 21
Există, în esenț ă, trei tipuri de jurisdicț ii pe baza cărora
locul de acț iune poate fi determinat. Acestea sunt
1. Jurisdicț ia pecuniară (Secț iunea 15)
2. Jurisdicț ia teritorială (Secț iunile 16 – 20)
3. Jurisdicț ia Subiectului (Secț iunea 21)
4. Jurisdicț ie originală ș i apelativă
5. Jurisdicț ie exclusivă ș i concurrentă
6. Jurisdicț ie generală ș i specială, ș i
7. Jurisdicț ie legală ș i echitabilă.
Dacă problema adusă de litigator pentru judecată în faț a instanț ei,
ș i tribunalul are toate aceste (pecuniare, teritoriale ș i de obiect).
jurisdic ț ie, atunci doar acel tribunal poate judeca chestiunile aduse de
păr ț ile în litigiu. În cazul în care, instan ț a nu are niciuna dintre cele men ț ionate mai sus
jurisdic ț ii ș i totu ș i va încerca procesul, va fi denumit fie
exercitarea arbitrară/irregulară/ilgală a jurisdicț iei sau lipsa jurisdicț iei care
poate face ca decizia să fie nulă sau anulabilă, în funcț ie de situaț ii.

A. Pecuniary Jurisdiction:Sec-15:
Every suit shall be instituted in the Court of the lowest grade competent to
încearcă-l.
Cuvintele competente să judece indică competenț a instanț ei cu
respect pentru jurisdic ț ia pecuniară. Asta înseamnă, instan ț ele de cel mai jos grad
care are jurisdicț ia în ceea ce priveș te valoarea pecuniară va judeca cauza la
în primul rând.
Acum, cea mai mare întrebare este cine va determina evaluarea acț iunii în justiț ie
în scopul determinării jurisdic ț iei pecuniare a instan ț ei. În
în general, evaluarea efectuată de reclamant este considerată în scopul
de determinare a jurisdicț iei pecuniare a instanț ei, cu excepț ia cazului în care instanț a din
fa ț a însă ș i a procesului consideră că este incorect. A ș adar, dacă instan ț a constată că
evaluarea efectuată de reclamant nu este corectă, adică fie este subevaluată fie
supraevaluată, instanț a va realiza evaluarea ș i va îndrepta partea să se abordeze
forumul adecvat.
Aș adar, prima facie, este evaluarea reclamantului din cererea de chemare în judecată care determină
jurisdicț ia instanț ei ș i nu suma pentru care se pronunț ă în cele din urmă decretul
poate fi trecut. Astfel, dacă jurisdic ț ia pecuniară a tribunalului cel mai mic
gradul este, să zicem, 10.000 Rs. /- ș i reclamantul a depus o acț iune pentru conturi în care
evaluarea reclamantului a procesului se încadrează bine în jurisdicț ia pecuniară a
instanț a, dar instanț a ulterior constată că în conturi se află suma de 15.000 Rs/-
Întrucât, instan ț a nu este lipsită de jurisdic ț ie pentru a emite o hotărâre în acest sens.
sumă.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5th Semestru

De obicei, un tribunal va accepta o evaluare a reclamantului în cerere ș i

continuă să decidă chestiunea pe fond pe acea bază, cu toate acestea, asta nu
înseamnă că reclamanț ii în toate cazurile au libertatea de a atribui orice valoare arbitrară
acț iunea ș i să aleagă instanț a în care doreș te să depună acț iunea.
Dacă instanț a constată că evaluarea este făcută fals în cererea de chemare în judecată pentru
scopul evitării jurisdicț iei instanț ei competente, instanț a poate
requiră ca reclamantul să demonstreze că evaluarea este corectă.
Următoarea întrebare importantă este starea deciziei pronunț ate de instanț ă care
nu are competenț a pecuniară în această chestiune. Adică, ce s-ar întâmpla dacă
Instanț a a continuat cu cazul ș i a aflat mai târziu că nu avea
jurisdicț ia pecuniară. (Chestiunea va fi tratată sub titlul - neregulată
exerciț iul jurisdicț iei).
Jurisdicț ia pecuniară în statul Telangana este prescrisă conform Secț iunii
16 din LEGEA CURȚILOR CIVILE DIN TELANGANA, 1972.
(1) Jurisdic ț ia pecuniară a unui judecător de district va fi supusă
dispoziț iile Codului de Procedură Civilă din 1908 ș i alte dispoziț ii ale
această lege se aplică tuturor ac ț iunilor ș i procedurilor originale de natură civilă
includerea cererilor originale de achizi ț ie a terenurilor, suma sau valoarea
subiectul căruia îi depăș eș te cincizeci de lakhs de rupii.
(2) Jurisdicț ia pecuniară a unui Judecător Civil Superior se va extinde la toate ca
costume ș i proceduri de natură civilă inclusiv achizi ț ia de terenuri original
petiț ii care nu sunt altfel exceptate de la cunoș tinț a sa în temeiul altor legi
pentru moment în vigoare, suma sau valoarea obiectului de
care depăș eș te două milioane de rupii, dar nu depăș eș te cincizeci de milioane de rupii.
(3) Jurisdicț ia pecuniară a Judecătorului Civil Junior se va extinde la toate litigiile asemănătoare.
ș i proceduri, care nu sunt altfel scutite de cuno ș tinț a sa în virtutea vreo
altă lege aflată în vigoare, suma sau valoarea obiectului
obiect de care suma nu depăș eș te două milioane de rupii.
B. Jurisdicț ia teritorială: Secț iunile 16 până la 20
Proprietate Imobiliară: Sec- 16-18
Secț iunea 16: Acț iuni de intentat acolo unde se află obiectul litigios, sub rezerva
limitările pecuniare sau altele prescrise de vreo lege, acț iuni judiciare-
(a) pentru recuperarea bunurilor imobile cu sau fără chirie sau profituri,
(b) pentru partajul bunurilor imobile,
(c) pentru executare silită, vânzare sau răscumpărare în cazul unei ipoteci sau al unei garanț ii
asupra bunurilor imobile,
(d) pentru determinarea oricărui alt drept sau interes în bunuri imobile
proprietate
(e) pentru despăgubiri pentru prejudicii aduse bunurilor imobile,
(f) pentru recuperarea bunurilor mobile aflate efectiv sub sechestru sau
ataș ament, va fi instituit în Instanț a din limitele locale ale căror
jurisdicț ia în care este situată proprietatea :
Cu condiț ia ca o acț iune să aibă ca obiect obț inerea unei remedii în legătură cu, sau despăgubiri pentru o nedreptate

la, proprietatea imobiliară deț inută de sau în numele pârâtului, poate unde
repararea solicitată poate fi ob ț inută în întregime prin ascultarea sa personală
instituite fie în instanț a în cadrul limitelor locale ale jurisdicț iei căreia
proprietatea se află, sau în instanț a în limitele locale ale jurisdicț iei căreia
defendantul locuie ș te de fapt ș i în mod voluntar, sau desfă ș oară activitate comercială, sau
lucrează personal pentru câș tig.
Secț iunea 17: Acț iuni pentru proprietăț i imobile situate în jurisdicț ia
instanț e diferite
Unde un proces este necesar pentru a ob ț ine compensa ț ie pentru, sau o solu ț ie referitoare la, o wrong.
proprietate imobiliară situată în cadrul jurisdicț iei unei instanț e diferite, acț iunea

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

poate fi instituit în orice instanț ă în interiorul limitelor locale ale jurisdicț iei sale orice
o porț iune a proprietăț ii este situată:
Având în vedere că, în ceea ce priveș te valoarea obiectului procesului,
întregul de atac este de competenț a unei astfel de instanț e.
Secț iunea 18: Locul instituirii acț iunii în judecată unde limitele locale ale jurisdicț iei de
Instanț ele sunt incorecte
(1) Acolo unde se pretinde că este incert în limitele locale ale
jurisdic ț ia cărei dintre cele două sau mai multe instan ț e este orice bun imobil
situate, oricare dintre acele Curț i poate, dacă este mulț umit că există un temei pentru
incertitudine presupusă, înregistraț i o declaraț ie în acest sens ș i apoi procedaț i
pentru a distra ș i a rezolva orice proces legat de acea proprietate, ș i decretul său
în acț iune va avea acelaș i efect ca ș i cum proprietatea ar fi situată în
limitele locale ale jurisdicț iei sale: Cu condiț ia ca procesul să aibă legătură cu
în care instanț a este competentă în ceea ce priveș te natura ș i valoarea procesului
exercita jurisdicț ia.
(2) În cazul în care o declara ț ie nu a fost înregistrată conform subsec ț iunii (1), ș i
obiecț ia este ridicată înaintea unei Curț i de Apel sau Revisională că un decret sau
ordonan ț ă într-un proces referitor la o astfel de proprietate a fost emisă de o instan ț ă care nu avea
jurisdicț ia în care se află proprietatea, Curtea de Apel sau Curtea Revizională
nu va permite obiecț ia decât dacă, în opinia sa, a existat, la momentul
institu ț ia ac ț iunii, fără un temei rezonabil pentru incertitudine cu privire la
Tribunalul competent în această privin ț ă ș i a existat o
eș ec consecvent al justiț iei.
Proprietate Mobile – Secț iunea 19: Acț iuni pentru despăgubiri pentru prejudicii aduse persoanei
sau bunuri mobile
Acolo unde o acț iune este pentru despăgubire pentru rău făcut unei persoane sau bunurilor mobile
proprietate, dacă fapta greș ită a fost comisă în limitele locale ale jurisdicț iei
o instanț ă ș i pârâtul are reș edinț a, sau desfăș oară activitate comercială, sau personal
lucrează pentru câș tig, în limitele locale ale jurisdicț iei unei alte Curț i,
ac ț iunea poate fi intentată la alegerea reclamantului în oricare dintre cele men ț ionate
Instanț e.
Ilustraț ii:-
(a) A, care locuieș te în Delhi, îl bate pe B în Calcutta. B poate da în judecată pe A fie în Calcutta, fie
în Delhi.
(b) A, rezident în Delhi, publică în Calcutta declaraț ii defăimătoare despre B. B
poate da în judecată pe 'A' fie în Calcutta, fie în Delhi.
Alte costume: Secț iunea 20
Secț iunea 20: Alte acț iuni care trebuie introduse acolo unde reș edinț a pârâț ilor sau cauza
acț iunea apare
Sub rezerva limitărilor men ț ionate mai sus, fiecare proces va fi ini ț iat în instan ț ă.
în limitele locale ale jurisdicț iei al cărei
(a) inculpatul, sau fiecare dintre inculpaț i în cazul în care sunt mai mulț i,
la momentul începerii ac ț iunii, de fapt ș i voluntar
rezidă, sau desfăș oară afaceri, sau lucrează personal pentru câș tig; sau
(b) oricare dintre pârâț i, în cazul în care sunt mai mulț i, la momentul
începerea procesului în care de fapt ș i în mod voluntar locuie ș te sau desfă ș oară activitate
afaceri, sau lucruri personale pentru câș tig, cu condiț ia ca în astfel de cazuri fie
permisiunea instanț ei este acordată, sau respondenț ii care nu rezidează, sau nu desfăș oară
afaceri sau a lucra personal pentru câ ș tig, a ș a cum s-a men ț ionat anterior, a consim ț i la astfel de
instituț ie; sau
(c) cauza acț iunii, în întregime sau parț ial, apare.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

O corporaț ie se consideră că desfăș oară activităț i comerciale în mod exclusiv sau

biroul principal în India sau, în ceea ce priveș te orice cauză de acț iune care decurge din orice
locul unde există de asemenea un birou subordonat, la un astfel de loc.
Illustrations:-
(a) A este un comerciant în Calcutta; B î ș i desfă ș oară afacerea în Delhi. B, prin...
agent în Calcutta, cumpără bunuri de la A ș i îi cere lui A să le livreze în Est
Compania Feroviară Indiană. A livrează bunurile în mod corespunzător în Calcutta. A poate
dă în judecată pe B pentru preț ul bunurilor fie în Calcutta, unde a avut loc cauza acț iunii
a apărut sau în Delhi, unde B îș i desfăș oară afacerea.
(b) A locuieș te în Simla, B în Calcutta ș i C în Delhi, A, B ș i C fiind împreună
la Benaras, B ș i C fac o notă promisorie comună plătibilă la cerere, ș i
livrează-l lui A. A poate da în judecată pe B ș i C la Benaras, unde a apărut cauza ac ț iunii
a apărut. El poate, de asemenea, să îi acț ioneze în judecată la Calcutta, unde locuieș te B, sau la Delhi, unde
C locuieș te; dar în fiecare dintre aceste cazuri, dacă pârâtul nerezident se opune,
procesul nu poate continua fără permisiunea Tribunalului.
Aș adar, când o acț iune este legată de proprietăț i imobile, instanț a în cadrul căreia
proprietatea jurisdicț ională locală este situată ș i are competenț a de a judeca cazul.
În cazul în care o parte a proprietăț ii este situată în limita locală a celeilalte
instan ț e de judecată de asemenea, adică atunci când proprietatea se află în mai mult de unul
limitele teritoriale ale instanț elor decât în acel caz instanț ele în ale căror teritoriale
limita oricărei părț i a proprietăț ii se află sub jurisdicț ia ș i în acest fel
situatia este reclamantul care va decide ce instanț ă să abordeze. Acolo unde
nu este posibil să se spună cu certitudine că proprietatea se află în interiorul
jurisdic ț ia unuia sau altuia dintre mai multe instan ț e, în astfel de cazuri unul dintre
aceste mai multe instanț e, dacă sunt satisfăcute că există o astfel de incertitudine, pot după
înregistrând o declaraț ie în acest sens, procedaț i să luaț i în considerare ș i să soluț ionaț i
costum.
Când acț iunea este legată de bunuri mobile, aș a cum ș tim, bunurile mobile
urmează persoana ș i, prin urmare, procesul poate fi intentat la alegerea reclamantului
fie la locul unde este comisă fapta greș ită, fie unde se află pârâtul
rezidă, desfăș oară activităț i comerciale sau lucrează personal pentru câș tig. Acolo unde acest rău
constă dintr-o serie de acte, o acț iune poate fi intentată în orice loc unde oricare dintre
faptele au fost comise. În mod similar, acolo unde se comite un act ilegal într-unul
locul ș i consecinț a se produc într-un alt loc, o acț iune poate fi introdusă
la opț iunea reclamantului unde a avut loc acț iunea sau consecinț ele
a urmat.
O acț iune în despăgubire pentru daune (tort) cauzate unei persoane poate fi intentată la
opț iunea reclamantului fie unde este comisă o astfel de nedreptate, fie unde
defendantul locuieș te, desfăș oară afaceri sau lucrează personal în scop de câș tig.
Sec ț iunea 20 prevede toate celelalte cazuri care nu sunt acoperite sub niciunul din
regulile anterioare.

C. Jurisdic ț ia în ceea ce prive ș te obiectul

Di fferent courts have been empowered to decide di fferent types of suits.
Anumite instanț e nu au jurisdicț ie pentru a examina anumite procese. De exemplu,
procedeuri pentru succesiune testamentară, cazuri de divor ț , procese de succesiune,
chestiunile de insolven ț ă, etc. nu pot fi admise de o instan ț ă de judecată civilă
(Divizia Junior). Acest lucru se numeș te jurisdicț ie în ceea ce priveș te subiectul.
Adică, fiecărui tribunal i-a fost alocat subiectul asupra căruia tribunalul
poate distra problema ș i subiectul care nu se află în domeniul de aplicare al
instanț a, acea instanț ă nu poate gestiona deloc acele probleme.
Subiectul poate fi definit ca autoritatea învestită într-o instanț ă de a
în ț elegeț i ș i încerca ț i cazuri referitoare la un tip special de subiect.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

cu alte cuvinte, înseamnă că anumite tribunaluri sunt interzise să audieze cazuri de o

natura certă. Nicio întrebare legată de alegeri nu poate fi decisă de instanț ă care face
nu are jurisdicț ie asupra materiei. Secț iunea 21 din Codul de Procedură Civilă
este legat de etapa care contestă jurisdicț ia. De exemplu, “Ranveer”, un
un rezident din Sonipat a cumpărat un aliment de marca 'AA' care era infestat cu
dăunători. El ar trebui să promoveze procesul împotriva companiei 'ZZ' în forumul din districtul Sonipat în loc de
decât Tribunalul Civil al districtului Sonipat.

[Link]fine Sub Judice (Sec 10) and Res judicata (Sec 11) and what the
diferenț ele sunt?
În dreptul comun, au fost stabilite mai multe principii care
a format baza sistemului juridic actual din India. Scopul
astfel de doctrine are ca scop evaluarea Eficien ț ei Judiciare ș i asigurarea că
un ritm productiv de obț inere a justiț iei în instanț ă este realizat ș i menț inut.
Două dintre aceste principii sunt discutate în acest articol, ș i anume, doctrina de
Res Sub Judice and Res Judicata.
În latină, Res Judicata înseamnă o chestiune care a fost judecată. Când un caz
a fost deja decis ș i judecata finală a fost dată astfel încât
matters este deja ireversibil, doctrina res judicata interzice sau
excluzionează continuarea litigiilor asupra unei astfel de chestiuni între aceleaș i părț i.
Pe de altă parte, Sub Judice înseamnă 'sub judecată'. Acest lucru implică că o
o chestiune este examinată de instanț ă sau judecător. Într-un scenariu în care două sau mai multe
cazurile sunt intentate între acelea ș i păr ț i pe aceea ș i materie,
instanț a competentă are puterea de a suspenda procedurile. Aș adar, doctrina Res
Sub Judice înseamnă suspendarea procesului.
Pentru a se asigura că timpul instan ț elor este folosit eficient, precum ș i
justiț ia pentru toț i este obț inută, aceste doctrine joacă un rol important. Ele fac acest lucru
prin asigurarea că un proces se încheie după pronunț area hotărârii ș i că aceeaș i
ac ț iunea pe aceea ș i materie nu este intentată de mai multe ori. Acest lucru asigură
funcț ionarea lină a sistemului judiciar.

Res Sub Judice

Când două sau mai multe cauze sunt întocmite între acelea ș i păr ț i pe aceea ș i
materia, în două sau mai multe instan ț e diferite, instan ț a competentă are
puterea de a „Suspenda Procedurile” unei alte Curț i. Doctrina res sub judice
î ș i propune să prevină instan ț ele cu jurisdic ț ie concurentă de la a func ț iona simultan
distracț ie ș i judecare a două litigii paralele în ceea ce priveș te
aceeaș i cauză de acț iune, aceeaș i materie ș i aceeaș i despăgubire cerută.

Aplicarea Res Sub Judice în India

Secț iunea 10 din Codul de Procedură Civilă defineș te 'Suspendarea procesului' astfel:
Niciun tribunal nu poate continua procesul pentru vreun litigiu în care subiectul în discuț ie este
de asemenea, direct ș i substanț ial în dispută. În procesul anterior iniț iat între
aceleaș i părț i, sau între părț i sub care ele sau oricare dintre ele revendică,
litigând sub acela ș i titlu, unde o astfel de ac ț iune este pendinte în acela ș i loc sau în orice altul
altă instanț ă, în India, având competenț a de a acorda despăgubirea solicitată. Explicaț ie:
Pendenț a unei acț iuni într-un tribunal străin nu împiedică instanț ele din India.
din, încercând un proces fondat pe aceeaș i cauză de acț iune.
Domeniul ș i Obiectivul Secț iunii 10
Domeniu: Secț iunea 10 se ocupă de conceptul de Res Sub Judice.
Obiectiv: Obiectul Sec ț iunii 10 este de a preveni instan ț ele cu competen ț e concurrente
jurisdicț ie de simultaneitate, judecând două cazuri paralele, în raport cu acelaș i lucru
obiectul în cauză. Cele două scopuri sunt:

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Evitaț i să risipiț i resursele instanț ei.

Evitaț i deciziile conflictuale.
Evitarea hărț uirii inutile a părț ilor.
Condiț ii sau esenț iale
Chestiunea în cauză în ambele cazuri trebuie să fie în esenț ă aceeaș i
Ac ț iunea ini ț iată anterior trebuie să fie în curs de desfă ș urare în aceea ș i instan ț ă sau în orice altă instan ț ă.
curte competentă să acorde:
oRelief a fost revendicat în proces.
oRelief a fost revendicat în cadrul procesului ulterior.

Acț iunile în justiț ie trebuie să fie aceleaș i sau între părț ile căror.
ei sau oricare dintre ei revendică, litigând sub acelaș i titlu.
Perecț ia unui proces în instanț a străină nu activează Secț iunea 10 din CPC.
Dacă un proces este în curs înaintea unei instanț e ș i ulterior se depune o cerere
în fa ț a unui Tahsildar, nu invocă Sec ț iunea 10 deoarece Tahsildar-ul nu este un
Curte
În scopul instituț iei, data prezentării plângerii ș i nu
data admiterii este considerată. Termenul apel include recurs.
Orice decret emis cu încălcarea Secț iunii 10 este nul ș i void.
Ilustraț ie: Papita, un agent al lui Babita din Delhi, a fost de acord să vândă bunurile lui Babita
în Chennai. Papita, agentul, dă în judecată pentru soldul conturilor în Chennai.
Babita dă în judecată agentul Papita pentru conturi ș i neglijenț a lui în Delhi; în timp ce
cazul este în a ș teptare în Chennai. În acest caz, Curtea din Delhi este împiedicată să
conductând procesul, iar Papita poate solicita Cur ț ii din Chennai să dispună suspendarea
proceduri împotriva Tribunalului din Delhi.
Cazuri: Escorts Const. Equipment Ltd V Action Const Equipments Ltd 1998
Fapte: Defendenta a depus o cerere de suspendare a prezentei acț iuni, o cerere conform art. 10
CPC, pe motiv că problema în discu ț ie este în a ș teptare în Jamshedpur
De asemenea, instanț a. Acest lucru a fost contestat de reclamant pe motiv că, răspunsurile au avut...
a ridicat problema jurisdicț iei Tribunalului Jamshedpur de a judeca aceeaș i acț iune; ș i
acea cerere în baza articolului 10 CPC poate fi depusă în prezentul proces, doar dacă obiecț ia
referitor la lipsa de jurisdicț ie a fost retras în tribunalul Jamshedpur.
Decizie: Curtea a hotărât că condiț iile necesare pentru a invoca Articolul 10 CPC
sunt:
Obiectul în discuț ie în ambele procese să fie substanț ial acelaș i.
Acț iunea trebuie să fie între aceleaș i părț i sau părț i care litigă în numele lor
Acț iune intentată anterior să fie în aceeaș i instanț ă sau într-o instanț ă diferită,
care are jurisdicț ia de a acorda ajutorul solicitat.
Nu există nimic care să indice că pârâtul nu ar trebui să pună întrebări.
competenț a instanț ei anterioare în procesul iniț iat anterior, ș i acolo
rămâne faptul că reclamantul în apărarea sa împotriva Secț iunii 10 CPC,
nu a declarat că instanț a din Jamshedpur este competentă. Astfel, s-a acordat o despăgubire
pentru pârât.
Dees Piston Ltd V State Bank of India 1991: În acest caz, s-a stabilit că.
Când o chestiune este în faț a unei instanț e civile competente, Comisia Naț ională
nu va lua în considerare o peti ț ie în ceea ce prive ș te un subiect identic sub
Legea privind protecț ia consumatorului.
Banca Indiană V Federa ț ia Cooperativă de Marketing a Statului Maharashtra 1998:
Instanț a în acest caz a stabilit că, obiectul interdicț iei din Secț iunea 10 CPC, este
pentru a preveni instanț ele cu jurisdicț ie concurrentă de a judeca simultan două
cazurile paralele evită constatări inconsistentes cu privire la problema în discuț ie.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5th Semestru

Res Judicata: În cazul Res Judicata, o chestiune odată decisă nu poate fi ridicată.
din nou, fie în aceeaș i instanț ă, fie într-o instanț ă diferită. De aceea este de asemenea
numit ‘excluderea reclamării ’, deoarece împiedică sau interzice orice alte reclama ț ii
după judecata finală. Este o practică de drept comun menită să împiedice re-
litigiile de cazuri între aceleaș i părț i în instanț ă.
Doctrina Res Judicata provine din maximul complet 'Res judicata pro
veritate accipitur'. Conceptul de Res Judicata a evoluat din engleză
sistemul de drept comun ș i a fost derivat din conceptul de bază al justiț iei
economia, consistenț a ș i finalitatea. Din dreptul comun, a fost inclus în
Codul de Procedură Civilă, care a fost adoptat ulterior în întregime de
Sistemul juridic indian.
Scopul res judicata: Res Judicata are scopul de a preveni;
Injustiț ie pentru părț ile unui caz care a fost presupus încheiat de
oferind încheierea unui jugement ș i preîmpiedicând orice alte cereri
Wasting inutil al resurselor judiciare
Înmulț irea hotărârilor ca cereri suplimentare ar conduce la mai multe variaț ii diferite
judecăț i asupra aceleaș i chestiuni care vor duce la confuzie
Recuperarea daunelor de la pârât de două ori pentru aceeaș i vătămare
Res judicata include
Excluderea pretenț iilor: se concentrează pe interzicerea unei acț iuni de a fi adusă din nou
într-o ac ț iune în justi ț ie, care a fost deja decisă, în mod definitiv
între părț i.
Excluderea problemelor: interzice reluarea litigiilor privind faptele care au
a fost deja determinate necesar de un judecător ca parte a unei cereri anterioare.
Deș i trebuie menț ionat că, aceasta nu include procesul de apel, un
apelul este considerat modalitatea corespunzătoare de a contesta o sentinț ă. Odată ce
appeal process is exhausted or barred by limitation, the res judicata will
aplicaț i la decizie. Prin urmare, aplicarea sa este doar pe decizia finală
apeluri post.

Maxime
Doctrina res judicata sau regula judecă ț ii concludente se bazează pe
următoarele trei maximuri:
Nimeni nu trebuie să fie deranjat de două ori pentru aceeaș i cauză.
aceeaș i cauză.
Interesul republicii este să fie sfârș itul litigiilor
că ar trebui să existe un sfârș it al litigiilor.
Rejudicata pro veritate se acceptă – o decizie judiciară ar trebui să fie acceptată
ca fiind corect.
În cazul Ashok Kumar v Compania Naț ională de Asigurări 1998, Curtea Supremă
Instanț a a observat că prima maximă juridică se ocupă de interesul privat
ș i următoarele două dintre cele mai mari interese ale societăț ii.
Res Judicata conform legii indiene
Res judicata sau regula de conclusivitate a hotărârii a fost
înglobat în legea indiană sub Secț iunea 11 a Codului de Procedură Civilă,
1908. Prevede că odată ce o chestiune este decisă în mod final de o instanț ă competentă; nu
partea poate fi autorizată să o redeschidă într-o litigioză ulterioară. Sec ț iunea 11
declarează că;
Niciun tribunal nu va judeca vreo ac ț iune sau problemă în care subiectul direct ș i
substanț ial în cauză a fost direct ș i substanț ial în cauză într-un precedent
proces între aceleaș i părț i, sau între părț i sub care ele sau oricare dintre
acestea susț in, litigând sub acelaș i titlu, într-o instanț ă competentă să judece astfel de

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

acț iunea ulterioară sau acț iunea în care o astfel de problemă a fost ridicată ulterior,
ș i a fost auzit ș i în cele din urmă decis de către o astfel de instanț ă.
În cazul Satyadhyan Ghosal v. Deorjin Debi, Onorabilul Judecător Das Gupta
a explicat doctrina Res Judicata ca;
Principiul autorităț ii de lucru judecat se bazează pe necesitatea de a oferi finalitate judiciară.
decizii. Ceea ce spune este că odată ce o cauză este judecată, nu va mai fi judecată
din nou. În principal, se aplică între litigiile anterioare ș i litigiile viitoare.
Când o chestiune, fie ea o întrebare de fapt sau o întrebare de drept, a fost
decis între două părț i într-un proces sau procedură ș i decizia este
final, fie pentru că nu a fost făcut un apel la o instanț ă superioară, fie pentru că...
apelul a fost respins, sau nu există cale de atac, nici o parte nu va fi permisă într-o
proces viitor sau procedură între acelea ș i păr ț i pentru a discuta problema
din nou.
Ingrediente ș i esenț iale ale Secț iunii 11:
Conform acestei secț iuni, niciun tribunal nu va judeca o acț iune sau o problemă în care:
Chestiunea în discuț ie (în mod direct ș i substanț ial) a fost direct ș i
substanț ial în dispută într-un proces anterior
O astfel de problemă în procesul anterior avusese loc între aceleaș i părț i sau
între părț ile care revendică sub ele
Chestiunea trebuie să fie litigată sub acelaș i titlu într-un tribunal competent
a încerca un astfel de proces sau un proces în care chestiunea a fost ulterior
ridicat ș i a fost auzit ș i în cele din urmă decis de o astfel de instanț ă
Dispoziț ie obligatorie:
În plus, trebuie menț ionat că Secț iunea 11 este o dispoziț ie obligatorie ș i nu
direcț ie în natură. Singura excepț ie în care un costum anterior poate fi evitat
este prin recursul la Sec ț iunea 44 din Legea indiană a probelor, 1872 pe
motive de fraudă sau coluziune.
Acela ș i lucru a fost discutat în cazul Beli Ram ș i Fra ț ii v Chaudri
Mohammad Afzal, unde instanț a a stabilit că atunci când a fost stabilit că
tutorele minorului a acț ionat în colaborare cu pârâtul, nu
operază ca res judicata ș i poate fi anulat prin invocarea Secț iunii 44 din
Legea indiană a probelor.
În plus, în cazul Jallur Venkata Seshayya v. Tahdaviconda Koteswara
Rao, 1937, instanț a a hotărât că neglijenț a gravă în procesul anterior nu constituie
la fraudă sau coluziune ș i astfel acț ionează ca o barieră pentru un proces ulterior.
Următoarele trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare:
O acț iune anterioară denotă o acț iune care a fost decisă înainte de acț iunea în
întrebare, ș i nu dacă a fost înainte de acest proces. Adică, data limită este
judecata ș i nu data introducerii procesului.
Competen ț a unei instan ț e trebuie decisă, indiferent de dreptul la
apel dintr-un proces anterior.
Chestiunea menț ionată în această acț iune trebuie să fi fost susț inută de o parte
ș i fie acceptat, fie refuzat de cealaltă parte (expres/implied).
Orice chestiune care ar fi putut sau ar trebui să fi fost fundamentul
atac/defensă în astfel de suită anterioară va fi considerat că a fost o
chestiune directă ș i substanț ială în litigiu (res constructiva
judecată).
Dacă a fost solicitat vreun remediu în cerere ș i nu a fost acordat în mod expres, acesta
ar fi considerată a fi fost refuzată în astfel de fost proces.
când persoanele litigează de bună-credin ț ă în ceea ce prive ș te un drept public/privat
reclamate în comun pentru ei înș iș i ș i alț ii, toate persoanele interesaț i
în scopul secț iunii 11, va fi considerat ca fiind o cerere sub persoane

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

litigând, se mai trebuie amintit că, o instan ț ă limitată

jurisdic ț ia în care a fost intentat ș i decis fostul proces,
va opera ca un res judicata, chiar dacă instanț a de jurisdicț ie limitată este
nu este competent să judece ac ț iunea ulterioară. Această sec ț iune 11 se aplică la
proceduri de executare, de asemenea.
Acț iuni în interes public:
În cazul unei hotărâri judecătore ș ti definitive, o ac ț iune în interes public poate fi aplicabilă doar
când fosta ac ț iune a fost de bună-credin ț ă ș i că aceasta nu va ac ț iona ca o
a proteja în cazurile în care binele public este ameninț at sau pus la îndoială.
În cazul litigiului rural ș i al Kendra-ului de Drepturi împotriva Statului Uttar
Pradesh, Curtea Supremă a observat că cererea de urgen ț ă înainte de
nu a fost un dispute între partide ș i controversa din ea a fost
dacă extrac ț ia urma să fie permisă sau nu. Astfel, a fost o chestiune care
a decis siguranț a socială ș i oferirea unui mediu fără pericole. Acesta
a fost discutat în continuare de către instanț ă că această problemă era de o mare importanț ă publică
importanț a ș i, prin urmare, res judicata nu putea fi folosită ca un scut.
În continuare, în cazul Ramdas Nayak împotriva Uniunii Indiei, instanț a a observat
că, invocând autoritatea lucru judecat, era momentul potrivit ca instan ț a să pună capăt
litigii repetitive care intră sub inciden ț a interesului public
litigii.
În Slochana Amma v. Narayana Nair 1994, instanț a a hotărât, doctrina
principiul lucrului judecat se aplică procedurilor quasi-judiciare în fa ț a tribunalelor
de asemenea.
În cazul Govindaswamy v. Kasturi Ammal 1998, s-a stabilit de către
instanț a că, doctrina res judicata se aplică atât reclamantului, cât ș i
inculpatul.
Curtea a hotărât în cazul Umayal Achi v MPM Ramanathan Chettiar
că corectitudinea sau nu a unei decizii judiciare nu are nicio relevanț ă
dacă funcț ionează sau nu ca res judicata.
Aplicaț iile res judicata
Doctrina res judicata poate fi invocată chiar ș i în etapa ulterioară a
aceleaș i proceduri. În cazul Y.B. Patil v. Y.L. Patil, instanț a a decis că
o dată ce o comandă este făcută în cursul procedurilor, aceasta devine finală ș i
prin urmare, ar fi obligatoriu pentru părț i în orice etape ulterioare ale
aceleaș i proceduri.
Această doctrină se poate aplica ș i împotriva co-defendenț ilor. În cazul Mahaboob
Sahab v Syed Ismail, instan ț a a hotărât că următoarele patru condi ț ii trebuie să fie
satisfăcut pentru aplicarea autorităț ii de lucru judecat:
Trebuie să existe un conflict de interese între acuzaț ii implicaț i.
este necesar să se decidă astfel de conflicte, pentru a oferi uș urare la
reclamantul
Întrebările între inculpaț i urmează să fie decise în final.
Co-defendenț ii să fie părț i necesare ș i corecte în proces.
Neaplicarea autorităț ii de lucru judecat
Petitii de habeas corpus: În cazul Sunil Dutt v Uniunea Indiei,
s-a decis că habeas corpus, depus pe motive noi ș i schimbat
circumstanț ele nu vor fi interzise de o astfel de petiț ie anterioară.
Respinge cererea de ordonanț ă în limine: În cazul Pujari Bai v Madan Gopal, a fost
a considerat că res judicata nu se aplică atunci când a fost respins în limine (fără
ordonan ț ele de vorbire) sau pe baza răgazului sau a disponibilită ț ii alternative
remedii.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Chestiunea colaterală ș i incidentală în discu ț ie nu func ț ionează ca res

judicata aș a cum a fost discutat în cazul Sayed Mohammad v Musa Ummer.
Ac ț iuni în interes public: A ș a cum a spus Curtea Supremă în Litigii Rurale ș i
Entitlement Kendra vs. Statul Uttar Pradesh, când problema este de
importanț ă publică gravă, autoritatea lucrului judecat nu putea fi folosită ca o scut.
Când hotărârea este influenț ată de fraudă ș i coluziune, hotărârea
nu va atrage autoritatea de lucru judecat conform Sec ț iunii 44 din Codul de Procedură Civilă Indian
Actul din 1872 pe motive de fraudă sau colluzie.

Concluzie: Cu numărul în continuă cre ș tere al cazurilor în instan ț e ș i intensificarea

povară asupra instanț elor din cauza mai multor procese fanteziste ș i repetitive, este
inevitabil că pentru a asigura funcț ionarea lină a sistemului judiciar, precum ș i
pentru a oferi justiț ie părț ilor nevoiaș e că aceste două doctrine sunt aplicate cu rigurozitate
implementate. Aceste doctrine nu sunt ș i nu trebuie să fie folosite în scopul
de evitare a justi ț iei. Mai degrabă, scopul este de a face justi ț ia mai
eficient.
Doctrina Res Sub Judice ac ț ionează ca o suspendare de la acela ș i subiect
materia în cauză fiind paralel instituită în două instanț e diferite ș i cele două
obiectivele Secț iunii 10 CPC sunt:
Evitarea deciziilor ș i concluziilor conflictuale.
Evitarea risipirii resurselor ș i timpului instanț ei.
Doctrina Res Judicata, pe de altă parte, are ca scop să se asigure că o chestiune
o dată închisă după epuizarea tuturor căilor de atac nu este redeschisă. Aceasta este
important ca ș i cum nu ar fi fost la locul său, cazurile ar continua în perpetuitate ș i
nu ar exista nicio concluzie în nicio chestiune.

Distincț ia între „Res Sub Judice” ș i „Res Judicata”

Res Sub Judice este discutat în Sec ț iunea 10, CPC; în timp ce Res Judicata este
discutat în Secț iunea 11, CPC.
Res Subjudice se aplică procedurilor în curs în instan ț ă, adică,
probleme aflate în aș teptarea unei anchete judiciare; în timp ce Res Judicata se aplică problemelor
deja judecat.
Res Subjudice suspendă ultima acț iune intentată în instanț a care are
aceea ș i chestiune direct ș i substan ț ial în dispută în procesul anterior;
în timp ce Res Judicata împiedică judecarea unei acț iuni în care subiectul este direct
ș i substan ț ial în problema a fost deja judecat în
costum anterior.
În cazul Res Subjudice, procesul instituit anterior trebuie să fie
aflat în aceeaș i instanț ă în care a fost intentat procesul ulterior sau
într-un alt tribunal având jurisdicț ia de a acorda despăgubirea solicitată; în timp ce
în Res Judicata, nu este necesară o astfel de cerinț ă.

3. Cine poate fi inclus ca părț i într-un proces civil? (Părț i în proces) ș i efectul acestuia
neparticiparea unei părț i necesare la un proces?
Într-un proces civil, prezenț a atât a reclamantului, care depune plângerea,
iar pârâtul, care este ac ț ionat în judecată, este necesar. În fiecare caz există două
categorii; prima este partea necesară ș i cealaltă este partea potrivită. A
partidul necesar este acela a cărui prezenț ă este indispensabilă pentru constituirea
procesul, împotriva căruia se cere despăgubirea ș i fără de care nu există nicio eficacitate
comanda poate fi emisă. O parte corespunzătoare este cea în absen ț a căreia o eficacitate
ordonanț a poate fi emisă, dar prezenț a cui este necesară pentru un complet ș i
decizia finală cu privire la întrebarea implicată în procedură.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Există câteva exemple de partid necesar ș i partid corect:-

Părț i necesare:-

Într-un proces pentru partaj, toț i cotitioarii sunt părț i necesare.

Într-un proces pentru declararea anulării licitaț iei publice, cumpărătorul de
proprietatea într-o licitaț ie publică este o parte necesară,
Într-o ac ț iune împotriva selec ț iei ș i numirii de către o autoritate,
candidaț ii care sunt selecț ionaț i ș i numiț i sunt afectaț i direct ș i,
prin urmare, ei sunt părț i necesare.
Părț ile corespunzătoare:-

Într-un proces pentru posesie, de către un proprietar împotriva chiriaș ului său, un sub-chiriaș
este doar o petrecere potrivită,
Într-un proces de partaj, de către un fiu împotriva tatălui său, nepo ț ii sunt
părț ile corecte la proces
Într-o procedură de achiziț ie de teren, autoritatea locală în beneficiul căreia
terenul care se doreș te a fi achiziț ionat de Guvern este o parte corespunzătoare.

Una dintre esenț ele unui proces este părț ile ș i fiecare proces trebuie să aibă două părț i:
Reclamant ș i
Acuzatul.
Uniunea Reclamantilor: Reclamantul este persoana care iniț iază o acț iune în justiț ie prin
filing a declaration in the common law procedure, or a complaint under code
procedură.
Conform Regelii 1 din Ordinul 1 al Codului de Procedură Civilă, toate
persoanele pot fi unite într-o acț iune ca reclamant când –
a). orice drept la despăgubire, sau care decurge din aceeaș i acț iune sau tranzacț ie sau
se presupune că există o serie de acte sau tranzac ț ii în astfel de persoane, fie că
împreună, individual sau alternativ, ș i
b). dacă astfel de persoane au intentat acț iuni separate, orice întrebare comună de drept sau
faptul ar apărea.
Unde interesele celor două părț i reclamante sunt identice ș i nu sunt antagoniste
ei pot da în judecată împreună.

To ț i persoanele având o cauză comună de ac ț iune au dreptul să se alăture ca

reclaman ț i. Dar ac ț iune separată privind mai mul ț i reclaman ț i
nu au putut fi alăturate. În mod similar, persoanele care au cauze individuale de
acț iunea nu poate fi introdusă ca pârâț i.
Coprocesatorii pot fi, de asemenea, alăturaț i pentru a acorda ajutor uneia sau alteia dintre
ei.
Mai multe persoane care au părț i distincte în anumite proprietăț i pot să se alăture
o acuzaț ie împotriva posesiunii sub un act de donaț ie căutat să fie anulat.
Proprietarii co-participanț i pot da în judecată chiriaș ii în mod colectiv, chiar dacă colectează chirie
separat ș i chiria se referă la perioade diferite.
Toț i co-proprietarii trebuie să se alăture într-un proces pentru a-ș i recupera proprietatea.
O văduvă hinduș ă ș i fiicele sale pot da în judecată într-un singur proces pentru întreț inere
şi pentru cheltuielile de căsătorie ale fiicelor.
Toț i membrii unei firme sunt părț i corespunzătoare într-un proces pe un promissoriu în favoarea
al firmei atunci când obligaț ia a fost contractată.
Ac ț iune comună de către doi sau mai mul ț i preemptori pentru a excluză un străin din
intra în proprietate, în exercitarea dreptului lor de preemp ț iune, este
menț inut

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Neîmbinarea Reclamantilor: Două sau mai multe persoane pot fi unite ca reclamanț i în
o acț iune dacă dreptul la despăgubire, care se pretinde a exista în fiecare reclamant, provine din
aceeaș i acț iune sau tranzacț ie ș i există o întrebare comună de drept sau de fapt.
Acolo unde există mai mulț i reclamanț i decât unul, ș i aceș tia sunt uniț i într-unul
suit, dar dreptul la despăgubire în legătură cu sau care decurge din aceeaș i acț iune sau
tranzacț ie sau serie de acte sau tranzacț ii despre care se susț ine că există la astfel de persoane
nu decurge din aceeaș i faptă sau tranzacț ie ș i dacă acț iuni separate au fost
aduce, nicio întrebare comună de drept sau fapt nu ar apărea, este considerată ca
necorelarea reclamanț ilor

Alăturarea pârâț ilor: Pârâtul este o persoană care este acuzată sau presupusă
într-o acț iune civilă sau care este urmărit în cadrul unei acț iuni penale. Conform Regulii 3
în conformitate cu Articolul 1 din Codul de Procedură Civilă, toate persoanele pot fi unite într-un singur proces

ca pârâț i unde -
a). orice drept la despăgubire în legătură cu, sau rezultând din, aceea ș i ac ț iune sau
se susț ine că există o tranzacț ie sau o serie de acte sau tranzacț ii împotriva unei astfel de
persoane, fie în comun, fie individual sau alternativ; ș i
b). dacă ar fi intentate ac ț iuni separate împotriva acestor persoane, orice comun
o întrebare de drept sau de fapt ar apărea.
Reclamantul nu este obligat să cheme o persoană ca pârât în proces.
împotriva căruia nu se solicită despăgubiri. Reclamantul nu poate obliga să fie adăugat
păr ț i nedorite ș i inutile care nu sunt nici necesare, nici corecte
păr ț ile pentru a decide disputa în proces. A aduce o persoană ca parte-
defendantul nu este un drept substanț ial, ci unul de procedură ș i instanț a are
discreț ia în exercitarea sa corespunzătoare.
Principiul general referitor la uniunea pârâț ilor pare să
să fie că trebuie să existe o acț iune în care toț i reclamanț ii sunt mai
sau mai pu ț in interesat, de ș i despăgubirea solicitată împotriva lor poate varia; ș i
acț iuni separate împotriva unor pârâț i diferiț i nu pot fi reunite într-un
acț iune.
Neaprobatul pârâț ilor: Neaprobatul pârâț ilor se produce atunci când doi sau
mai multe persoane sunt alăturate ca pârâ ț i într-o ac ț iune, dar dreptul la despăgubire
se pretinde că există împotriva unor astfel de persoane nu derivă din aceeaș i acț iune sau
transacț ie ș i nu există o întrebare comună de drept sau de fapt. O necorelare
în cazul pârâț ilor ș i cauzelor de acț iune se desfăș oară acolo unde într-o acț iune există două
sau mai mulț i pârâț i ș i două sau mai multe motive de acț iune, dar cauze diferite de
acț iunile au fost intentate împotriva diferitelor pârâte separat.

Efectul neaderării unei păr ț i necesare la un proces: În absen ț a

părț ile necesare, instanț a poate respinge acț iunea, deoarece nu va putea să
emiterea unui decret eficient. Dar un proces nu poate fi niciodată respins din cauza absenț ei
părț ile non-necessare. Logica de bază este că povara de a oferi
relief ar trebui să se bazeze pe toț i inculpaț ii. Ar fi nedrept dacă doar unii dintre
defendenț ii au trebuit să îș i îndeplinească această sarcină. Prin urmare, reclamantul trebuie să
să cheme în judecată toate părț ile de la care solicită despăgubiri în proces.

4. Contraclaim ș i compensare explică ș i distinge.

Răspuns:
Controvenț ie conform Ordinului 8, Regulile 6A până la 6G:
În fiecare proces, există o plângere din partea reclamantului ș i o scrisoare
declara ț ie a pârâtului. În declara ț ia scrisă, pârâtul poate
fă o cerere de compensare ș i contra-reclamă împotriva reclamantului.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Un pârât într-un proces poate, pe lângă dreptul de a invoca o apărare,

conform Ordinii 8 Regula 6, revendica un drept de contraclaim împotriva
reclamant în declaraț ia sa scrisă.
O contraclausă înseamnă o revendicare făcută de către pârât într-un proces împotriva
reclamantul. Este o revendicare independentă ș i separată de, revendicarea
al reclamantului care poate fi pus în aplicare printr-o acț iune contrară. În general, este o
cauza acț iunii împotriva reclamantului, dar în favoarea pârâtului. Este
tratată ca plângerea pârâtului împotriva reclamantului ș i reglementată de
regulile aplicabile plângerilor. Un reclamant poate depune o plângere scrisă
declaraț ie împotriva contestaț iei defendantului.
Doctrina întâmpinării explicată: Defendentul are o apărare pentru a înfrânge soluț ia.
cere de către reclamant împotriva lui este o cerere reconvenț ională. Aș adar, în plus faț ă de
dreptul său de compensaț ie, un acuzat într-un proces poate formula o contestaț ie. Aceasta poate fi
stabilit doar în legătură cu o cerere pentru care pârâtul are dreptul să depună o
costum separat.
Obiectele principale ale contraclaimei sunt următoarele:-
1. Pentru a economisi timpul instanț elor,
2. Pentru a evita multiplicarea procesului,
3. Pentru a exclude inconvenientul pentru părț ile implicate în litigiu,
4. Pentru a solu ț iona toate disputele dintre acelea ș i păr ț i pentru a evita
multiplicitatea acț iunii
5. Pentru a evita prelungirea proceselor, etc.

Definiț ia compensaț iei conform CPC, 1908:

Compensarea este achitarea reciprocă a datoriilor. „ Compensarea” înseamnă o cerere formulată
împotriva alteia. Este o contra-reclamă care compensează parț ial sau în totalitate reclamaț ia iniț ială.
reclamă. Este o extinc ț ie a datoriilor de care două persoane sunt reciproc
datori unul altuia prin creditele de care sunt reciproc creditori
unul altuia. Este o pledoarie în apărare, disponibilă pentru inculpat. Prin
ajustarea, compensarea fie ș terge fie reduce cererea reclamantului într-un proces
pentru recuperarea banilor.
Sub ordinea 8 a codului, un pârât depune o declaraț ie scrisă ca răspuns la
plângerea reclamantului, în această situa ț ie, dacă apare vreo situa ț ie în care reclamantul
formulază o ac ț iune de recuperare a banilor de la pârât, dar în acela ș i timp
defendantul are de asemenea o datorie fa ț ă de reclamant, în acest caz, defendantul
poate revendica pentru compensarea sumei împotriva reclamantului recuperabilă de către acesta.
Pentru stabilirea sumei, inculpatul trebuie să declare faptul în
declaraț ie scrisă condusă de el. Dispoziț iile referitoare la compensaț ie au fost definite
conform Ordinului 8, Regula 6 din CPC.
Compensare înseamnă o cerere a pârâtului împotriva reclamantului sau o apărare în
apărarea disponibilă pentru pârât. Este o cerere reconvenț ională între părț i pentru
procesul privind recuperarea banilor. Este distrugerea datoriilor
din care două persoane sunt reciproc datori una alteia. Aș a cum poate
fi ț i acolo unde există datorii reciproce între păr ț i (reclamantul ș i
defendant), o datorie poate fi compensată cu cealaltă.

Condiț ii esenț iale pentru compensaț ie:-

Un inculpat poate revendica o compensaț ie dacă îndeplineș te condiț iile de mai jos -
1. Procesul trebuie să se refere la recuperarea banilor;
2. Suma de bani trebuie să fie determinată sau definită;
Suma menț ionată mai sus trebuie să fie recuperabilă legal;
4. Suma de bani trebuie să fie recuperabilă de către pârât sau de către to ț i
defendenț i, în cazul în care sunt mai mulț i defendenț i;

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

5. Trebuie să fie recuperabil de la reclamant de către pârât;

6. Nu trebuie să depăș ească limitele pecuniare ale instanț ei în care se află procesul.
adus
7. Ambele păr ț i trebuie să completeze, în cererea de compensare a pârâtului, aceea ș i
caracter pe măsură ce completează plângerea reclamantului;
Exemple de compensare:
‘A’ dă în judecată pe ‘B’ pe baza unei cambii de 500 Rs. ‘B’ deț ine o hotărâre judecătorească
împotriva lui 'A' pentru 1000 de Rs. Cele două cereri fiind ambele definite, pecuniare
cerinț ele pot fi compensate.
‘A’ dă în judecată pe ‘B’ pentru despăgubiri din cauza încălcării dreptului de proprietate. ‘B’ deț ine un
notă promissorie pentru 1.000 Rs de la 'A' ș i revendică setarea acelei sume
împotriva oricărei sume pe care 'A' o poate recupera în proces. 'B' o poate face, deoarece
imediat ce 'A' se recuperează, ambele sume sunt cerinț e pecuniare definite.

Efectul compensării:-
În cererea de compensaț ie, există două procese, unul iniț iat de reclamant ș i celălalt
de către pârât împotriva reclamantului, acestea sunt judecate împreună, fără separare
costumul este necesar. Într-un astfel de caz, când pârâtul revendică compensaț ia, el va
stai în poziț ia reclamantului în ceea ce priveș te suma solicitată de
el. Într-un astfel de caz, dacă reclamantul nu se prezintă ș i acț iunea sa este respinsă
pentru neprezentare, sau retrage acț iunea, etc. nu afectează revendicarea lui
defendant pentru compensare ș i o hotărâre poate fi pronunț ată de instanț ă în favoarea
defendantul dacă este capabil să-ș i dovedească pretenț ia.
În sfârș it, putem spune despre compensare că este stingerea datoriilor de
care două persoane sunt reciproc datori una alteia. De exemplu; dacă un
Persoana „A” dă în judecată „B” pentru 2000 Rs, „B” revendică 1000 Rs împotriva „A”, ș i
aici două crean ț e pot fi compensate, este o stingere a datoriei uneia
persoană împotriva celeilalte (Rs 1000).

Distincț ia dintre compensaț ie ș i cererea reconvenț ională poate fi acum observată:

1. Compensarea este definită în regula 6 a ordinii 8 din CPC, în timp ce cererea reconvenț ională este
a fost definit în 6A-6G de ordinul 8.
2. Compensarea are 2 tipuri, una este compensarea echitabilă ș i cealaltă este compensarea legală.
Contrar reclamaț iei nu are o astfel de clasificare.
3. Compensarea este o apărare statutara la ac ț iunea unui reclamant, în timp ce o
contra-reclamarea este în esenț ă o acț iune încruciș ată.
4. Compensarea trebuie să fie pentru o sumă determinată sau trebuie să decurgă din aceeaș i
acț iunea ca cererea reclamantului. O contra-reclamă nu trebuie să apară din
al aceleaș i tranzacț ii.
5. Compensarea este un temei legal de apărare ș i trebuie invocată în
declara ț ie scrisă. Poate fi folosită ca un scut ș i nu ca o sabie.
Pe de altă parte, contraclaim-ul nu oferă nicio apărare pentru
pretenț ia reclamantului. Este o armă de atac care îi permite pârâtului
pentru a- ș i face valabilă preten ț ia împotriva reclamantului la fel de eficient ca într-un
acț iune independentă. Este un fel de acț iune încruciș ată.
6. Dacă termenul de prescrip ț ie este invocat ca apărare a compensării, atunci
reclamantul, pentru a- ș i sus ț ine plângerea, trebuie să dovedească că compensarea a fost
interzis când reclamantul a început ac ț iunea. Nu este suficient să
demonstrează că a fost interzis la momentul în care a fost invocat. În cazul de
o contraclaim, este suficient ca reclamantul să dovedească că contraclaim
cererea a fost interzisă când a fost invocată.
7. O compensare echitabilă este o revendicare de către reclamant în apărare, care
de obicei nu poate depă ș i cererea reclamantului. O contra-cerere

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemester

defendantul poate, totuș i, să depăș ească cererea reclamantului, fiind de natură de

acț iunea în apărare. Conform prevederii regulei 6-F din Ordinea 6, dacă în orice proces o
scutirea sau contracomandarea este stabilită ca o apărare împotriva reclamantului
cererea ș i orice solduri se dovedesc a fi datorate pârâtului, după cum poate fi cazul
instanț a poate pronunț a o hotărâre în favoarea părț ii îndreptăț ite la un astfel de sold.

5. Ce este Plângerea? Elemente esenț iale ale Plângerii, Distinge între returnare ș i
respingerea plângerii.
O plângere este un document legal care con ț ine declara ț ia scrisă de
reclamaț ia plângerii. O plângere este primul pas către iniț ierea unui proces.
De fapt, în plângerea în sine, conț inutul acț iunii civile este prezentat.
Printr-o astfel de plângere, nemulț umirile reclamantului sunt detaliate, deoarece
bine ca posibilele cauze de acț iune care pot rezulta din proces. O plângere
care este prezentat unei instan ț e civile de jurisdic ț ie adecvată con ț ine
totul, inclusiv faptele pentru a dovedi că reclamantul se aș teaptă să obț ină.
De ș i nu a fost definit în CPC, este o ansamblu cuprinzător
document, o plângere a reclamantului, care conturează elementele esenț iale ale unui proces,
ș i pune în miș care roț ile legale.
Ordinea VII din CPC se ocupă în special de o plângere. Câteva dintre
esenț ele unei plângeri implicite în ea sunt doar faptele materiale, ș i nu toate
faptele sau legea în sine trebuie enun ț ate, faptele ar trebui să fie concise ș i
precis, ș i nu ar trebui menț ionată nicio dovadă.
Elementele esen ț iale ale cererii: Ordinul 7 regula 1-8 define ș te elementele esen ț iale ale cererii ca fiind

urmează:-
1. Cererea trebuie să conț ină numele instanț ei în care este intentat procesul.
2. Cererea ar trebui să conț ină numele, descrierea ș i domiciliul reclamantului.
3. Cererea ar trebui să conț ină numele, descrierea ș i reș edinț a pârâtului.
4. Când reclamantul sau pârâtul este minor sau o persoană nebună, plângerea
ar trebui să conț ină o declaraț ie în acest sens.
5. Cererea trebuie să con ț ină faptele care au constituit cauza de
acț iune. În plus faț ă de aceasta, ar trebui să fie descrisă ș i în plângere când
s-a ivit o cauză de acț iune.
6. Plângerea ar trebui să conț ină acele fapte care arată că instanț a are jurisdicț ie.
7. Cererea ar trebui să conț ină acea despăgubire pe care plaintifful o revendică.
8. Când reclamantul a permis compensarea sau a renunț at la o parte din drepturile sale
cererea, plângerea ar trebui să conț ină suma care a fost astfel aprobată sau
deci a renunț at.
9. Cererea trebuie să conț ină o declaraț ie a valorii obiectului procesului, nu
doar în scopul jurisdicț iei, ci ș i în scopul taxelor de judecată.
10. Plângerea trebuie să conț ină verificarea sub jurământ a reclamantului.

Restituirea cererii de chemare în judecată de către instanț ă

CPC împuterniceș te instanț ele civile să returneze cererea reclamantului dacă

instanț a consideră că plângerea nu este depusă corect. Restituirea este diferită de
refuzul ș i trebuie menț ionat. Restituirea acț iunii nu conotează că
reclamantul a gre ș it sau că regulile pentru redactarea plângerii nu au fost
conformat cu.
Asta înseamnă pur ș i simplu că instanț a nu are autoritatea de a judeca procesul pentru care
cererea este depusă. Dimpotrivă, cererea este respinsă dacă esen ț ialul
cerin ț ele unei plângeri nu sunt furnizate în plângere sau dacă anumite
elementele sunt vagi ș i ambigue.
Motiv pentru returnarea cererii

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Conform Ordinii 7 Regula 10(1) din CPC, o cerere este returnată pe baza unică
motivul lipsei de jurisdicț ie cu instanț a competentă.
De exemplu, o plângere este depusă la tribunalul civil al oraș ului de către 'A' împotriva lui
angajator pentru concediere ilegală de la un loc de muncă. Deoarece există specific
instanț ele de muncă pentru a se ocupa de aceste cazuri, instanț a civilă a oraș ului nu are
jurisdic ț ia de a judeca ș i, prin urmare, cererea poate fi returnată de
instan ț ă. Conform acestei reguli, instan ț a poate restitui plângerea pentru lipsă de
jurisdicț ie, dar reclamantul are tot dreptul să depună din nou plângerea în
forumul adecvat.

Respingerea cererii de chemare în judecată de către instanț ă

Ordinul 7 Regula 1 stabileș te conț inutul unei plângeri ș i unele dintre aceste conț inuturi
nu poate fi ratat de către pledant. Dacă un astfel de con ț inut lipse ș te, instan ț a este
împăvărat să respingă cererea, iar reclamantul trebuie să resubmite cererea
după efectuarea modificărilor necesare. Respingerea, totu ș i, nu este prima
opț iune în faț a instanț ei.
Legea nu este pentru a umili victima; este pentru a oferi o oportunitate unui
vigilent ș i victimă de bună credin ț ă să ceară remedii. Prin urmare, CPC permite
modificarea cererii oricând înainte de a fi pronunț ată sentinț a astfel încât
instanț a nu trebuie să respingă plângerea.
Motive de respingere
Ordinul 7 Regula 11 stabileș te motivele specifice pentru respingerea acț iunii.
Există ș ase motive pentru care o plângere poate fi respinsă în temeiul acestei dispoziț ii.
ș i acestea sunt următoarele:

1. Când reclamantul a omis sau s-a abț inut de la a dezvălui cauza

ac ț iune, adică actul deschis sau omisiunea inculpatului care a dus la
reclamant să depună această acț iune.
2. Când reclamantul a subevaluat intenț ionat sau neintenț ionat
plângere. Subevaluarea înseamnă a arăta că valoarea unei proprietăț i este
mai puț in astfel încât evaluarea acț iunii să fie la o sumă mai mică ș i instanț a
poate exercita jurisdicț ia asupra chestiunii care, în mod contrar, nu ar fi putut
exercitat dacă costumul a fost evaluat corect.
3. Conform Legii Timbrelor, fiecare document legal trebuie să fie redactat
pe o hârtie timbrată de valoarea necesară, care depinde de mai multe
factori precum natura documentului (dacă este cerere, chirie
contract, etc.), evaluarea acț iunii, etc. Dacă nu este depus pe timbru
documentul cu valoarea specificată de lege, instanț a poate solicita reclamantului să
predaț i hârtia timbrată ș i, dacă nu reuș eș te să facă asta, poate fi respinsă.
4. Când depunerea acț iunii este interzisă de lege ș i este evident din
declaraț ia plângerii, instanț a va respinge plângerea. De exemplu,
sub Legea Insolvenț ei ș i Falimentului, 2016, atunci când o companie este
neputând să-ș i plătească datoriile, creditorii săi pot iniț ia un proces de insolvabilitate.
Asta înseamnă că compania primeș te timp pentru a se revitaliza, a face profituri ș i a rambursa
creditorii săi. Această perioadă se numeș te moratoriu ș i conform Secț iunii 13 din
Codul, fiecare acț iune este interzisă împotriva companiei pe durata perioadei de
moratorium
5. Este necesar să fie depus în dublu exemplar. Aceasta înseamnă că reclamantul trebuie să depună
două copii ale plângerii, una pentru instanț ă ș i alta pentru pârât.
Dacă reclamantul nu a depus cererea în dublu exemplar, instan ț a este
împuternicit să-l respingă.
6. Articolul 7 Regulamentul 9(1) impune ca reclamantul să prezinte atâtea copii câte
instanț a cere să fie înaintat inculpaț ilor. Este de obicei

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

numărul de copii este egal cu numărul de acuzaț i ș i astfel de copii

trebuie să fie depus. Dacă reclamantul nu reu ș eș te să depună documentele necesare
numărul de copii ale plângerii, devine un motiv de respingere a
plângere.
7. Ordinea 7 Regulamentul 9(1A) prevede că reclamantul trebuie să depună taxele necesare
care va fi suportată de instan ț ă pentru a servi cita ț ia către
inculpaț i. Într-un caz penal, citaț ia este trimisă pe cheltuiala
stat. Cu toate acestea, într-un proces civil, onorariile trebuie plătite de reclamant.
Dacă o astfel de plată nu este efectuată în termen de 7 zile de la data comenzii
plata, plângerea este susceptibilă de a fi respinsă.
Diferenț ele dintre respingere ș i returnare:
1. Diferenț a privind modurile: Respinserea cererii poate fi pe baza unei solicitări sau Suo
Moto, Întoarcerea plângerii este întotdeauna pe Suo Moto
2. Diferen ț a în ceea ce prive ș te a doua cale de atac: În cazul respingerii cererii a doua
apelul poate fi depus, pe când al doilea apel nu este permis acolo unde plângerea
este returnat conform articolului VII regula 10.
3. Diferenț a în ceea ce priveș te decretul: Ordinul de respingere a plângerii constituie un decret ș i
Ordinul de returnare a unei plângeri nu este un decret.
4. Diferen ț a în ceea ce prive ș te revizuirea: Unde cererea este respinsă, revizuirea nu poate fi
cererea ș i Revizuirea pot fi depuse în cazul în care cererea este returnată.
5. Diferenț a în ceea ce priveș te natura: Ordinea de respingere a cererii nu este epuizată în
Natura ș i ordinea returnării plângerii sunt epuizate în natură.
6. Written Statement.
Răspuns: Introducere –
În dic ț ionarul juridic, termenul declara ț ie scrisă înseamnă o cerere pentru
apărare.
Cu toate acestea, expresia „declaraț ie scrisă” nu a fost definită în
codul
Ș i este un termen cu o conotaț ie specifică care semnifică în mod obiș nuit un răspuns la
cererea care este depusă de reclamant.
Cu alte cuvinte, o declaraț ie scrisă este plângerea pârâtului
în care se ocupă cu fiecare fapt material pretins de reclamant împreună
cu orice noi fapte în favoarea sa sau care ridică obiecț ii legale împotriva
reclama reclamantului.
Cine poate depune o declaraț ie scrisă?
O declaraț ie scrisă poate fi depusă de către pârât sau de agentul său autorizat.
În cazul în care există mai mulț i inculpaț i, declaraț ia scrisă comună depusă de
trebuie să fie semnat de toț i.
Termen limită pentru depunerea declaraț iei scrise:
O declaraț ie scrisă trebuie să fie depusă în termen de 30 de zile de la servicii de
summon pe el. Perioada menț ionată, totuș i, poate fi extinsă până la 90 de zile
(Regula - 1). Un pârât ar trebui să depună o declaraț ie scrisă a apărării sale în
perioada spusă.

6. Moduri de executare a unui decret.

Answer:Introduction:

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Când o persoană obț ine o hotărâre de la o instanț ă de judecată împotriva unei alte persoane
persoană, următorul său pas este să obț ină decretul satisfăcut. Procedura prin care
el mută instanț a pentru satisfacerea dekretului se numeș te proceduri de executare.
Există diverse modalităț i sub C.P.C prin care un decret poate fi executat.
Termenul „execuț ie” nu a fost definit în cod. Expresia
„ executare” înseamnă pur ș i simplu procesul de aplicare sau de punere în aplicare a
hotărârea instan ț ei. Principiile care guvernează executarea decretului ș i
comenzile sunt tratate în Secț iunile 36 până la 74 ș i Ordinul 21 din Procedura Civilă
Cod.
Meaning:
Executarea înseamnă literalmente „A da efect sau a duce la îndeplinire”.
Definiț ie:
Conform Dicț ionarului Oxford, Execuț ia este aplicarea
decrete ș i ordine prin procesul instan ț ei, astfel încât să permită
titularul de decret pentru a recupera fructele hotărârii.
Executarea înseamnă procesul prin care un decret este ajustat sau
satisfăcut.
Relevant Provisions:
Secț iunile 36 – 74 ș i ordinul 21 din C.P.C sunt dispoziț iile relevante
între tema în cauză.
Modurile de execuț ie a decretului: Următoarele sunt diferitele moduri de
executarea unui decret.
Decizie pentru Plata de Bani: Conform Ordinului 21 Regula 30 din C.P.C,
Fiecare Decret pentru plata banilor, inclusiv un decret pentru
plata banilor ca alternativă la o altă formă de compensa ț ie, poate fi
executat,
prin deten ț ia în închisoarea civilă a debitorului de drept sau,
prin ata ș amentul ș i vânzarea proprietă ț ii sale, sau
O ambele.
Decret pentru Proprietă ț i Mobile Specifice: Conform Ordinului 21 Regula 31
Sub Regula 1 din C.P.C, "Acolo unde decretul este pentru orice bun mobil specific sau pentru
orice cotă dintr-o proprietate mobilă specifică, aceasta poate fi executată,
prin sechestrarea, dacă este posibil, a bunurilor mobile sau a ac ț iunilor ș i
prin livrarea acestuia păr ț ii căreia i-a fost
declarat, sau pentru o astfel de persoană pe care o desemnează să primească livrarea
în numele său, sau
Prin deten ț ia în Închisoarea Civilă a Debitorului Judecătoresc, sau
Prin ata ș amentul acestei proprietă ț i, sau
Atât (închisoare cât ș i sechestrare de bunuri)
Decret pentru executarea specifică sau restituirea drepturilor conjugale sau pentru
o interdicț ie: Conform Ordinii 21 Regulamentul 32 din C.P.C, "Acolo unde partea
împotriva căruia se emite un decret pentru executarea specifică a unui contract, sau pentru
restituirea drepturilor conjugale sau pentru o interdicț ie, a fost emisă o suspendare,
a avut ocazia să se supună decretului ș i dacă a făcut-o inten ț ionat
neîndeplinirea acestuia, decretul poate fi aplicat, în cazul unui decret
pentru restituirea drepturilor conjugale,
prin ata ș amentul proprietă ț ii sale, sau în cazul unui decret pentru
performanț a specifică a unui contract sau pentru o ordonanț ă de restricț ie.
prin deten ț ia sa în închisoarea civilă, sau
prin ata ș area proprietă ț ii sale, sau
Ambele
Decret pentru Proprietăț i Imobiliare:

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Conform Ordinului 21 Regula 35 Sub-regula-1 din C.P.C, „Când o sentinț ă este pentru
livrarea unui bun imobil, posesia acestuia va fi livrată către
partidul căruia i-a fost adjudecat, sau unei astfel de persoane pe care o poate desemna
pentru a primi livrarea în numele său ș i, dacă este necesar,
prin îndepărtarea / dezpozi ț ionarea oricărei persoane legate de decret care
refuză să părăsească proprietatea.
Puterea instanț ei de a aplica executarea:
Dispoziț iile Secț iunii 51 din C.P.C. enumeră în termeni generali
various modes, în care instanț a poate, la discreț ia sa, să ordone executarea
un decret în conformitate cu natura ajutorului acordat poate fi necesar. Aceasta
secț iunea stabileș te în general puterile instanț ei în ceea ce priveș te executarea
decret lăsând detaliile a fi stabilite prin reguli.
Secț iunea 51 a C.P.C:
Secț iunea 51 din C.P.C prevede că instanț a poate, la cererea
titularul decretului este supus unor condiț ii ș i limitări care pot fi prescrise,
instanț a poate, la cererea detinatorului decretului, ordona executarea
decret.
prin livrarea oricărei proprietă ț i dispuse în mod specific.
prin ata ș ament ș i vânzare sau prin vânzare fără ata ș area oricărei proprietă ț i.
prin arestare ș i deten ț ie în închisoare.
prin numirea unui administrator.
într-o altă manieră în care natura ajutoarelor acordate poate necesita.
Curtea prin care poate fi executat decretul:
Conform Secț iunii 38 din C.P.C., un decret poate fi executat fie de
instanț a care l-a pronunț at sau de instanț a căreia îi este trimis pentru executare.
Ce decrete pot fi executate:
Decretul unei instan ț e împotriva căruia nu a fost făcută apel va fi
executat după expirarea termenului de prescripț ie.
Unde un decret este anulat, modificat în apel, singurul decret
capabil de executare este decretul de apel, dar în mod excep ț ional
unde hotărârea de apel respinge pur ș i simplu apelul. General
regula că doar decretul apelului trebuie executat nu se aplică
iar instanț a ar trebui să se uite la decretul ulterior pentru informaț iile sale
conț inuturi.
Conclusion:
În concluzie, putem spune că executarea înseamnă procesul prin care
care un decret este ajustat sau satisfacer. Decretele pot fi executate de diverse
moduri. Decretul pentru plata banilor poate fi executat prin detenț ie în
închisoarea civilă a debitorului judecătoresc sau prin sechestrarea ș i vânzarea proprietăț ii sale
sau prin ambele. În mod similar, diverse decrete adică decret pentru bunuri mobile specifice
proprietate, pentru executare specifică, pentru execuț ia documentului, pentru bun imobil
proprietatea poate fi de asemenea executată prin modurile explicate mai sus.

6. Depunerea E.P. pentru ataș area ș i vânzarea bunului ș i arestarea (arestare ș i

reț inere).
Proprietăț i care pot fi ataș ate / nu pot fi ataș ate de o instanț ă de judecată civilă
sub CPC
Răspuns:
O acț iune civilă este intentată împotriva unei persoane care cauzează un anumit tip de
daune sau act greș it faț ă de reclamant. De obicei, într-un proces civil, compensaț ia este
atribuit reclamantului, persoana care a suferit daune din cauza
ac ț iunea pârâtului. Prin urmare, se poate introduce o ac ț iune civilă împotriva unei

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

evacuare rezidenț ială după un contract încheiat, o dispută contractuală, daune cauzate
din cauza accidentelor auto, sau a nenumăratelor alte daune sau dispute. Principalul
obiectivul introducerii unui proces civil este de a compensa prejudiciul cauzat
persoana vătămată, spre deosebire de acț iunea penală care pune accent pe pedeapsă pentru
făcător de rău
Există trei etape ale fiecărei acț iuni civile. Aceasta începe cu instituirea unei
cerere, judecarea unei cereri ș i în cele din urmă implementarea unei cereri.
implementarea procesului este un pas în care rezultatele adjudecării
sunt puse în aplicare, de aceea această etapă este cunoscută sub numele de execuț ie. În acest proces,
ordonanț a sau hotărârea pronunț ată de instanț ă este aplicată sau are efect. Este
aplicarea decretului ș i oferă beneficiul titularului decretului în
în favoarea căruia a fost emis decretul. Secț iunea 38 din CPC specifică cine
poate executa decretul. Un decret poate fi executat fie de instanț a care
a fost transmis, sau de către instanț a la care este trimis pentru executare. Secț iunea 37 oferă
explicaț ii suplimentare ale unor expresii. Într-o procedură pentru arestarea
Debitor de sentinț ă, dacă Deț inătorul de Decret convinge Curtea că Sentinț a
Debitorul dispune de suficiente mijloace pentru a satisface decretul, instanț a nu poate refuza să
ordonanț a de arestare, pe fundamentul că există un remediu alternativ de sechestru
disponibil titularului de decret pentru realizarea sumei de decret.
Codul de procedură civilă, 1908 oferă diverse modalităț i de executare a
decret supus unor condiț ii ș i limitări: Secț iunea 51 din CPC prevede
următoarele moduri de executare a decretelor sunt supuse unor astfel de condiț ii ș i
limitările aș a cum pot fi prescrise.

(a) Prin livrarea oricărei proprietăț i decretate în mod specific;

(b) Prin ata ș are ș i vânzare sau prin vânzare fără ata ș area oricărui
proprietate
(c) Prin arest ș i deten ț ie în închisoare pentru o perioadă care nu depă ș eș te
perioadă;
(d) Prin numirea unui administrator;
(e) În alte moduri în care natura ajutoarelor acordate poate necesita.
Sechestrarea bunurilor este unul dintre modurile de executare aplicate de către
tribunal de justiț ie. O instanț ă de execuț ie este competentă să ataș eze proprietatea dacă este
situat în cadrul jurisdic ț iei instan ț ei. Locul unde se pronun ț ă o hotărâre
debitorul îș i desfăș oară activitatea nu este relevant.
Natura, Domeniu ș i Obiectiv
Ataș area bunului este una dintre modurile de executare a unei hotărâri într-un proces civil.
suită. Într-un decret, instan ț a poate solicita unei persoane (pârât) să plătească
suma necesară pentru deț inătorul decretului. În cazurile în care pârâtul nu reuș eș te să
plăti suma necesară, instanț a poate, în executarea hotărârii sale, să ataș eze
bunuri mobile ș i imobile ale pârâtului ș i recuperaț i suma
care trebuie eliminate prin vânzarea acestor active. Cu toate acestea, există unele active
care nu pot fi ataș ate pentru a recupera suma datorată.
Proprietate care poate fi ataș ată
Ataș amentul este un termen legal care se referă la acț iunea de a confisca proprietatea în
anticiparea unei decizii favorabile pentru un reclamant care susț ine că i se datorează bani
de către pârât. Titularul decretului este Dominus litis (persoana căreia îi este intentat procesul
aparț ine) ș i are dreptul de a alege modul de executare dintre cele
disponibil pentru el. Nici instan ț a, nici debitorul de judecată nu pot for ț a sau
persuade-l să aleagă un anumit mod de execuț ie. Acest lucru poate fi denumit
din cazul V. Dharmavenamma v. C. Subrahmanyam Mandadi.
În procesul de sechestru, instan ț a, la cererea decretului -
detinatorul desemnează proprietatea specifică deț inută de debitor care urmează să fie transferată către

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

creditorul sau vândut pentru beneficiul creditorului. Secț iunile 60 până la 64 ș i Regulile
Articolele 41-57 din Ordinul 21 al CPC 1908 se ocupă de chestiunea ata ș ării
proprietate.
Secț iunea 60 din CPC, 1908 descrie proprietatea care poate ș i nu poate fi
ataș at în timpul executării. Mai multe tipuri de proprietăț i sunt supuse ataș ării
şi vânzare în executarea unui decret de terenuri, case sau alte clădiri, bunuri,
money, banknotes, cheques, bills of exchange, hundis, government
securită ț i, obliga ț iuni sau alte valori mobiliare etc., ș i lucruri asupra cărora are un
puterea de a dispune. Există o menț iune expresă a detaliilor care nu vor fi
responsabil pentru ataș are sau vânzare. Decretul menț ionat în această secț iune este doar
un decret de bani ș i nu include un decret hipotecar. Prin urmare, este
important ca proprietatea să nu aparț ină doar debitorului, ci ș i
el are puterea de a dispune de acesta.
În cazul M. Balarajan împotriva M. Narasamma, s-a hotărât că respectiva casă a
Debitorul a fost supus vânzării pentru executarea hotărârii, deoarece acesta
conț inutul de produse agricole a scăzut.
Secț iunea 61 acordă scutire parț ială pentru produsele agricole - Statul
Guvernul poate, prin ordin general sau special publicat în Monitorul Oficial
declare orice teren agricol în scopul până la următoarea recoltă
sezonul pentru cultivarea terenului datorită ș i sprijinul debitorului de judecată
şi familia sa, scutind acea proprietate de a fi reţinută sau vândută în execuţie
al decretului.
Secț iunea 62 vorbeș te despre confiscarea proprietăț ii în cazul unei locuinț e. Nu
persoana care execută în temeiul codului va intra în incinta unei locuinț e
după apusul soarelui ș i înainte de răsărit. Nici o u ș ă a unei astfel de locuin ț e nu poate fi
rupt fără cuno ș tinț a debitorului de judecată. Acolo unde o femeie
locuieș te în această casă ș i nu este permis să apară în public. Persoana
executantul trebuie să-i dea o notificare pentru a fi liber să se retragă ș i, de asemenea,
timp rezonabil pentru a face acelaș i lucru. Odată ce ea se retrage, el are puterea de a
intra în incintă.
Secț iunea 63 spune că atunci când proprietatea ataș ată în executarea hotărârii judecătoreș ti este
se desfăș oară în mai multe instanț e, apoi decizia finală a instanț ei de grad superior
predomină ș i unde instanț ele sunt de acelaș i grad, atunci instanț a unde
cazul de ataș ament venit primul va avea o valoare mai mare.
Proprietate care nu poate fi ataș ată
Un fel de proprietate care nu poate fi atasata si vanduta in executarea unei
decretul este menț ionat în mod expres în Secț iunea 60 a Codului de Procedură Civilă.
Ele sunt bunuri precum îmbrăcămintea, vasele de gătit, paturile, uneltele de
meș teș ugari, cărț i de conturi, orice drept de serviciu personal, soț ie ș i copii
subven ț ii ș i gratifica ț ii acordate pensionarilor guvernului etc. ș i
mult mai multe.

Când poate fi ordonată arestarea ș i detenț ia?

Conform Secț iunii 51(c) din CPC, se stipulează că atunci când un deț inător de decret se deplasează
tribunal pentru executarea unei hotărâri, tribunalul poate executa o astfel de hotărâre prin arestare
ș i reț inerea debitorului în temeiul hotărârii.
1. Conform Regulii 30, o hotărâre pentru plată în bani poate fi executată de
arestarea ș i reț inerea debitorului de judecată.
2. Conform Regulii 31, în care decretul este pentru un bun mobil specific, acesta poate
să fie executat prin arestarea ș i reț inerea debitorului judiciar.
3. Conform Regulii 32, când decretul este pentru executarea specifică a
un contract sau o ordonanț ă, instanț a poate executa decretul prin arest
ș i detenț ia debitorului judiciar.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Cine nu poate fi arestat?

Există anumite categorii de persoane care sunt excep ț ionate de la arest ș i
reț inerea în conformitate cu diversele dispoziț ii ale CPC. Astfel de persoane includ:
[Link], conform Secț iunii 56,
2. Ofiț erii judiciari, conform Secț iunii 135(1),
3. În cazul în care o chestiune este pendinte, avocaț ii lor, mukhtarii, agenț ii de venituri,
şi martorii care acţionează conform unei citaţii, conform Secţiunii 135(2),
[Link] legislativelor, conform Secț iunii 135A,
5. Clase de persoane, a căror arestare conform guvernului de stat,
ar putea fi înso ț it de pericol sau neplăceri pentru public, sub
Secț iunea 55(2), ș i
6. Acolo unde suma decretală este mai mică de două mii de rupii, sub
secț iunea 58(1A).
Concluzie: Într-un proces civil, de ț inătorul decretului beneficiază de decizia de a
modul de executare a unui decret emis de instanț ă faț ă de hotărâre
debitorul. Creditorul poate alege din diferitele prevederi
men ț ionat în Cod. El nu poate fi for ț at sau convins să aleagă un
mod particular de către instanț ă sau orice altă persoană. Ataș area este primul pas
în procesul de executare ș i vânzare a proprietăț ii va fi efectuată după
procesul de ata ș ament. Uneori, vânzarea poate fi continuată cu,
fără o anexă a proprietăț ii de asemenea. Acest lucru nu face vânzarea
irregular în natură. Dar, în mod natural, procedura corectă care trebuie urmată este
încărcare urmată de vânzarea proprietăț ii.
Securizarea bunurilor, fiind una dintre modalităț ile de executare a unei hotărâri
recunoa ș te dreptul de ț inătorului decretului. Au fost efectuate diverse modificări.
efectuate în Cod pentru a proteja interesele atât ale datornicului în contravaloare, cât ș i ale
creant judiciar

8. Tipuri de apeluri (Foarte important. Apel împotriva decretului de apel / Al doilea

apel).
Introducere:
Procesul judiciar în India depinde de aplicarea „minț ii judiciare” ș i
«raț ionamentul judiciar» pentru a decide o dispută. Această aplicare a minț ii este efectuată de
judecătorul, care audiă cazul. Un judecător, de ș i antrenat să decidă astfel
dispute în timp ce aplică legea corectă ș i o explică pentru a se potrivi cu faptele,
este în cele din urmă un ființ ă umană. Există un proverb foarte faimos, cum ar fi 'un om este la
‘eroare’. Deoarece întregul sistem judiciar depinde de fiin ț a umană, nu este
imun la erori sau greș eli. Aceste erori pot fi verificate doar prin intermediul
acordarea dreptului de apel păr ț ilor din proces. Acest lucru subliniază
indispensabilitatea „apelului” ș i vitalitatea funcț ionării sale corecte pentru un sistem judiciar
sistem pentru a supravieț ui.
Cine poate face apel?
O apelare poate fi depusă de orice persoană dintre următoarele având un legal
plângere împotriva unei decizii
1. Orice parte la procesul afectată advers de decret, sau, dacă o astfel de parte
a decedat, prin reprezentantul său legal,
2. Orice cesionar al interesului unei astfel de părț i, care, în măsura în care interesul respectiv
este preocupat este legat de decret, cu condiț ia ca numele său să fie trecut pe
înregistrarea procesului.
3. An auction-purchaser may appeal from an order in execution setting
în afara vânzării pe baza fraudei.
Tipuri de Apel: Apelurile pot fi împărț ite în următoarele patru clase în funcț ie de
la dispoziț iile Codului de procedură civilă.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

1. Apeluri din decretele originale,

2. Apeluri din decretele de apel (Apeluri secundare),
3. Apeluri împotriva Ordinelor, ș i
4. Apeluri la Curtea Supremă (Articolul 132).

[Link]ț i de la Decretul Original

Secț iunea 96 din Cod prevede că prima modalitate de a contesta decretul,
trimis de o instanț ă care exercită jurisdicț ia originală, este prin depunerea unui apel în
instan ț a 'autorizată să audieze apeluri' din deciziile acestei instan ț e. Ea
de asemenea prevede că, o întârziere poate fi formulată împotriva unei hotărâri originale pronunț ate ex parte,
adică, fără a auzi cealaltă parte. Nu va exista posibilitatea de apel împotriva unei decrete emise
de către instanț ă cu consimț ământul părț ilor.
Acest tip de apel este cunoscut ș i sub numele de „prima apelare”. Este permis pentru
curtea de apel să reexamineze ș i reaprecieze dovezile, în primul rând
apel. Dreptul de a iniț ia procesul este un drept inerent, dar dreptul de
apelul este legal.(Baldev Singh v. Surendra Mohan Sharma, AIR 2003 SC
225).
Termen limită pentru apel: Apelul la Curtea de Apel este de 90 de zile ș i apelul la orice
cealaltă instanț ă este de 30 de zile, de la data decretului sau a ordonanț ei.
2. Apeluri din Decretele de Apel/Al Doilea Apel
Secț iunile 100-103 ș i 108 din CPC se ocupă de recursul secundar. Această parte a
codul con ț ine dispozi ț ii referitoare la apelul împotriva 'deciziilor de apel'
spre deosebire de decretul original. Aș a cum cuvântul „apel secund” denotă clar, este
o contestaț ie formulată împotriva ordonanț ei unei instanț e de apel. Al doilea aici denotă
numărul de apeluri, în terminologie simplă. Secț iunea 100 prevede că un
apelul se va face la Înalta Curte împotriva fiecărei decizii emise în apel de către orice
Instan ț a subordonată Tribunalului Superior dacă Tribunalul Superior este mul ț umit că
cazul implică o întrebare substan ț ială de drept. Trebuie men ț ionat că al doilea
apelul se bazează doar pe problema substanț ială a legii, nu pe problema de
fapte.
În cazul State Bank of India & Ors. v. S.N. Goyal, AIR 2008 SC 2594, Curtea Supremă
Curtea a explicat termenul „întrebare substanț ială de drept”, observând că,
Cuvântul 'substan ț ial' prefixat la 'întrebarea de drept' nu se referă la
miza implicată în caz, nici intenț ionând să se refere doar la întrebări de drept de
importanț ă generală, dar se referă la impactul sau efectul întrebării de drept asupra
decizia stă între părț i.
O "întrebare esenț ială de drept" înseamnă nu doar întrebări esenț iale de drept
de importanț ă generală, dar ș i întrebarea substanț ială de drept care apare într-un
caz ca între părț i. ….. Orice întrebare de drept care afectează finalul
decizia într-un caz este o întrebare substanț ială de drept între părț i. A
întrebare de drept care apare incidental sau colateral, fără a avea legătură cu
rezultatul final nu va fi o chestiune de drept semnificativă.
Jurisdicț ia Curț ii Supreme este acum restrânsă la a lua în considerare doar astfel de
apelurile implică o întrebare de drept substanț ială enunț ată în memorandum
de apel ș i formulat de Curtea Supremă.
Termenul limită: Termenul pentru a depune o contestaț ie la Curtea Supremă este de 90 de zile de la data
decret sau ordin.
[Link]ț ii din comenzi:
Este o regulă generală creată sub Cod că doar decretele sunt
apelabile ș i ordinele nu sunt apelabile. Totu ș i, pot exista
circumstanț e în care o ordonanț ă poate afecta în mare măsură drepturile părț ilor la un
costum ș i, prin urmare, Secț iunea 104 a fost promulgată pentru a oferi o listă de ordine din
la care se face apel.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

[Link]ț ii la Curtea Supremă:

Articolul 132 prevede posibilitatea de a face apel la Curtea Supremă împotriva oricărei sentinț e,
ordona ț ie sau decret din cazuri civile sau penale sau din orice alte proceduri.
Curtea Supremă este cel mai înalt forum din ierarhia instan ț elor.
în principal Curtea de Apel. Este cel mai înalt forum de apel din
ț ara. Puterea jurisdicț iei appellate este acordată Curț ii Supreme, prin
Constituț ia indiană conform Articolului 132, 133, 134, 134A.

9. Procese de interven ț ie.

Introducere:
Secț iunea 88 ș i ordonarea XXXV din Codul de Procedură Civilă din 1908 se ocupă cu
dispoziț ia acț iunii de intervenț ie. Acț iunea de intervenț ie este acț iuni în care mai multe
reclamantii care revendica proprietatea unul impotriva celuilalt. In acest tip de
suitul în disputa se referă la dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile
sau bani care sunt revendicaț i de două sau mai multe persoane una împotriva celeilalte.
obiectul principal al unui proces de interplead este de a obț ine cererile unei părț i dependente ș i
dedicat.
De exemplu
"A" moare lăsând în urmă un crore de rupii în numerar într-un cont bancar. Avea doi
soț iile ș i copiii lor. Ambele revendică suma menț ionată. Pentru a
având un reclamant autentic, proprietarul, băncile vor depune o acț iune în faț a instanț ei
ș i va primi comanda legată de adevăraț ii proprietari.

Semnificaț ia ș i definiț ia acț iunii de interpelare

Semnificaț ia dicț ionarului a Interplead este de a merge la proces unul împotriva altuia pentru a ajunge la un acord.
a determina un drept pe care se bazează acț iunea unei terț e părț i. Este un drept civil
procedură care permite unui reclamant sau unui pârât să iniț ieze un proces în scopul
a obliga două sau mai multe părț i să contesteze o dispută

Unde poate fi reinstituită acț iunea în interpelare (Secț iunea 88 din CPC)
Acolo unde două sau mai multe persoane revendică în mod advers unul faț ă de celălalt acelaș i
datorii, sumă de bani sau alte bunuri, mobile sau imobile, de la altul
persoană, care nu pretinde niciun interes în acest sens, în afară de taxe sau costuri si
cine este pregătit să plătească sau să-l livreze persoanei îndreptăț ite sau altor persoane
poate institui un proces de interpelare împotriva tuturor reclamanț ilor în scopul
de obț inere a unei decizii cu privire la persoana căreia îi revine plata sau livrarea
se va face ș i de obț inerea unei despăgubiri pentru sine:
Cu condiț ia ca în cazul în care există un proces în curs în care drepturile tuturor părț ilor
nu poate fi decis în mod corespunzător, nicio astfel de acț iune de intervenț ie nu va fi iniț iată.

Obiectul acț iunii de intervenț ie

Obiectul principal al intentării unui proces de interpelare este de a ob ț ine revendicările rivalilor
dependenț i adjudecaț i.

Condiț ii
a. Trebuie să existe o datorie, o sumă de bani sau alte bunuri mobile sau imobile
proprietate în dispută
b. Trebuie să existe două sau mai multe persoane care revendică advers acestuia.
altul
c. To ț i inculpa ț ii pot revendica unii altora proprietatea sau banii.
d. Persoana de la care provine o astfel de datorie, bani sau bunuri mobile sau imobile
proprietatea revendicată nu trebuie să revendice alte interese în ea decât

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

taxe ș i costuri ș i el trebuie să fie pregătit ș i dispus să plătească sau să livreze

către solicitantul legitim.
e. Nu trebuie să existe o ac ț iune în justi ț ie aflată în desfă ș urare pe acela ș i subiect.
f. Această ac ț iune nu poate fi intentată de două ori dacă hotărârea este dată în Res judicata.

Cine nu poate depune o acț iune de interpleader - (Ordinul XXXL Regula 5)

Un agent nu poate da în judecată pe principalul său sau un chiria ș pe proprietarul său pentru
scopul de a-i determina să se interpledeze cu persoane care nu sunt alte persoane
reclamând prin astfel de principii sau proprietari.

10. Revizuire ș i Revizie.

Răspuns: Recenzie:
Articolul 114 din Codul de Procedură Civilă defineș te dispoziț ia de revizuire. În cazul în care
recurs, partea care nu este mulț umită sau păgubită de hotărârea instanț ei
pot depune o solicitare de revizuire în aceea ș i instan ț ă care a emis decizia
decret. Această dispoziț ie a fost făcută pentru a facilita instanț a să revadă
propriul lor decret sau judecată ș i a corecta acelaș i lucru în cazul în care a existat o eroare
făcut în timp ce se pronunț a verdictul.
A fost desfăș urat în cazul Ram Baksh v. Rajeshwari Kunwar, AIR 1948 AII 213
că opț iunea de revizuire este încă disponibilă chiar dacă apelul a fost respins
pe orice fundament.
Ordinul 47 din CPC define ș te procedura care trebuie urmată în caz de
recenzie. În următoarea situaț ie, cererea de revizuire poate fi depusă de
părț ile:
1. Decretul sau hotărârea este apelabilă, totu ș i; nu a fost făcut apel.
preferat în faț a legii.
2. În cazul în care legea nu prevede o cale de apel pentru
decret sau judecată anumită.
3. Tribunalul de Mică Jurisdicț ie a trecut la decizie.

Orice ființ ă umană poate face o greș eală sau o eroare, iar judecătorii fac la fel.
A ș adar, procedura de Revizuire a fost integrată în sistemul legal pentru
corectează greș elile ș i previne orice injustiț ie, aș a cum s-a stabilit în
cazul [Link] v. Statul Karnataka. Cererea de revizuire nu este un
apel sau revizuire formulată către instanț a superioară, ci este o cerere de revocare ș i
reevaluează decizia luată anterior de aceeaș i instanț ă.
Legea defineș te anumite motive pe care se poate depune o cerere de revizuire:

1. Acolo unde există noi descoperiri ale faptelor, care nu au fost în

cunoș tinț e sau nu a putut produce la momentul adoptării decretului din cauza
ignoranta.
2. În caz că eroarea este găsită pe fa ț a înregistrării ș i nu
solicită din nou argumentul întregului caz. Aceste erori nu sunt
legate de deciziile greș ite luate de instanț ă.
3. Orice alt caz, în care deluziunea instan ț ei poate fi
considerat drept un motiv suficient.
Curtea Supremă în cazul S. Nagraj & Ors. V. Statul Karnataka & Anr.
1993 Supp SCC 595 a decis că orice alt temei suficient are o extensie
o semnificaț ie. O ordină emisă în cazul interpretării greș ite a faptelor reale poate
a fi considerat un motiv suficient.

Termen limită: Sec ț iunea 124 din Legea privind prescrip ț ia prevede că o dată cu decretul sau
ordinul a fost dat, părț ile trebuie să depună cererea în termen de 30 de zile de la data

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

de emitere a unei astfel de hotărâri. Hotărârea sau ordinul care este emis după revizuire
va fi final ș i obligatoriu pentru păr ț i. Este important de re ț inut că
entertainerea cererii depuse de părț i pentru revizuire este la discreț ia
tribunalul. Tribunalul poate să accepte sau să respingă cererea. În caz că,
instanț a nu găseș te niciun temei suficient pentru a lua în considerare o cerere, poate
respinge acelaș i lucru.
Aș a cum este definit în lege, chiar ș i Curtea Supremă poate revizui hotărârea sa
în conformitate cu articolul 137 din Constituț ia Indiei.

Revizuire
Dacă ne raportăm la sensul literal, "a revizui" înseamnă "a privi din nou" sau "a ...
a privi repetat la” sau “a trece printr-o chestiune cu atenț ie ș i a corecta unde
necesar”. Înalta Curte a fost împuternicită cu revizuirea
jurisdicț ie conform Secț iunii 115 din Codul de Procedură Civilă, 1908.

Obiectul: Obiectul din spatele împuternicirii Înaltei Cur ț i cu revizuirea

jurisdicț ia este de a preveni exercitarea arbitrară, ilegală sau neregulamentară a jurisdicț iei
de către instanț a subordonată. În temeiul Secț iunii 115, Curtea Supremă este împuternicită să
monitorizează desfăș urarea procedurilor instanț elor subordonate, că procedurile
sunt desfă ș urate în conformitate cu legea, sub jurisdictia sa pentru
pentru care este destinat ș i în sprijinul justiț iei, aș a cum s-a stabilit în cazul Major
S.S Khanna v. Brig.F.J. Dillion.
Dar, judecătorii instanț elor inferioare au jurisdicț ie absolută pentru a
decide o cauză ș i chiar ș i atunci când au decis greș it o cauză, ei fac
să nu comită nicio „ eroare jurisdicț ională”. Cu puterea de revizuire, Înalta
Instanț a poate corecta eroarea jurisdicț ională atunci când a fost comisă de subordonat
curte. Dispozi ț ia de revizuire oferă o oportunitate persoanei prejudiciate
parte pentru a-ș i corecta ordinele neapelabile.

Condi ț ii: Sec ț iunea 115 din Codul de Procedură Civilă stabile ș te toate
condiț ii în care Curtea Supremă poate exercita jurisdicț ia sa revină:
Cazul trebuie să fie decis.
2. Jurisdicț ia revizională se exercită atunci când nu există drept de apel în caz.
decis de instanț a inferioară.
3. Curtea subordonată a decis astfel de cazuri prin:
Exercitarea jurisdicț iei care nu este încredinț ată acelei instanț e prin lege, sau
Nu a reuș it să exercite jurisdicț ia dobândită, sau
Exercitarea ilegală a puterii învestite sau cu neregularitate imaterială.
Înalta Curte nu are dreptul să modifice sau să anuleze ordonanț a sau decizia de
instan ț a inferioară, cu excep ț ia cazului în care o astfel de ordonan ț ă este în favoarea păr ț ii care a
aplicat pentru revizuire. De asemenea, jurisdicț ia de revizuire nu trebuie exercitată dacă
în această chestiune, apelul se află la Înalta Curte.
Aș adar, analizând Secț iunea 115, putem observa că revizuirea este realizată
în principal pe erorile jurisdicț ionale ale instanț elor subordonate.

11. Motive pentru extinderea termenului de prescrip ț ie? Descrie ț i iertarea,

când se încheie condonarea? (Secț iunea 5).
Legea prescrip ț iei în India
Cuvântul limitare însuș i spune semnificaț ia. Cuvântul limitare în sensul său literal
termenul se referă la o restricț ie sau la regula sau circumstanț ele care sunt limitate. The
legea limitării a prescris termenul-limită care este dat pentru
costume diferite persoanei aggravate în cadrul cărora pot să se adreseze
instanț ă pentru repararea sau justiț ia.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Conceptul de bază al limitării se referă la stabilirea sau prescrierea

perioada de timp pentru interzicerea ac ț iunilor legale. Conform Sec ț iunii 2 (j) a
Legea privind termenul de prescrip ț ie, 1963, 'perioada de prescrip ț ie' se referă la perioada de prescrip ț ie
prescris pentru orice ac ț iune, apel sau cerere conform Anexei, ș i
‘ perioada prescrisă ’ înseamnă perioada de limitare calculată în conformitate
cu dispoziț iile acestei legi.
Legea Limitării înseamnă a preveni de la ultima dată pentru diferite
ac ț iuni legale care pot avea loc împotriva unei persoane vătămate ș i pentru
avansaț i procesul ș i căutaț i remediu sau dreptate înaintea instanț ei. Acolo unde un proces
se iniț iază după termenul de prescripț ie, va fi afectat de legea prescripț iei.
Principalul ș i fundamentalul scop al legii limitării este de a proteja
proces lung de penalizare a unei persoane indirect, fără a comite vreo infracț iune.
Conform dispoziț iilor prevăzute în act, este litigiul
care este iniț iat, Apelul care este acceptat ș i solicitările care sunt
realizate după termenul specificat care va fi respins chiar dacă
excepț ia de limitare nu este invocată ca apărare.
Când o instanț ă este închisă în data limită pentru depunerea oricărei acț iuni sau care poate
fii iniț iat în ziua redeschiderii instanț ei. O apel sau o cerere va
fii admis de către instanț ă după perioada specificată dacă litigantul convinge să
instan ț a prin prezentarea unui motiv adecvat pentru neîndeplinirea pregătirii unui apel
dacă depune o cerere în termenul specificat, atunci instanț a îi poate admite apelul sau
aplicaț ie. Este datoria unui litigant să ofere un motiv corespunzător pentru eș ecul său
pentru depunerea unei ac ț iuni, apel sau cerere. Pe lângă toate acestea, este actul
care prevede că atunci când o persoană care are autoritatea de a intenta orice acț iune
sau pentru a face orice cerere pentru execuț ia apărării unei persoane care este minoră sau nebună
sau un idiot în timpul specificat al depunerii trebuie să fie considerat. El poate fi
iniț iat să depună o acț iune sau o cerere care va fi depusă în aceeaș i perioadă de timp
după ce incapacitatea sa a luat sfâr ș it, sau în momentul în care
termenul specificat trebuie să fie considerat, ea poate ini ț ia ac ț iuni legale sau
aplicaț ii în cadrul aceleaș i termeni după ambele în capacităț i de dizabilităț i ale sale
s-au încheiat. Unde altundeva dacă incapacitatea sau dizabilitatea continuă
acea persoană până la moartea sa, apoi actul se odihneș te autorităț ile acelei persoane asupra
reprezentanț ii legali să iniț ieze acț iunile legale sau să facă orice cerere
după moartea sa în aceeaș i perioadă.
Motive pentru prelungirea termenului de prescripț ie:
Secț iunea 5 a Legii Limitării prevede că orice apel sau orice cerere
în afară de o cerere în temeiul oricărei prevederi a Ordinului XXI din
Codul de Procedură Civilă, 1908, poate fi admis după perioada prescrisă dacă
apelantul convinge instan ț a că a avut un motiv suficient pentru a nu
preferând apelul sau formulând cererea în această perioadă.
Este datoria instanț ei de a înregistra motivele pentru prelungirea termenului.
sub această secț iune.
În ceea ce priveș te iertarea întârzierii în prelungirea termenului prescris,
durata întârzierii este nesemnificativă. Curtea trebuie să ț ină cont de
dacă există o explica ț ie acceptabilă sau o explica ț ie iertabilă cum ar fi
motive suficient pentru a nu prefera un apel. Curtea nu are puterea de a extinde
perioada de prescripț ie pe motive de echitate.
Secț iunea 5 din Legea privind termenul de prescripț ie prevede că un apel poate fi admis
după perioada prescrisă, dacă apelantul convinge instanț a că a avut
cauză suficientă pentru a nu o prefera în cadrul limitării.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Ilustraț ii ale cauzei suficiente pentru extinderea termenului de prescriere: Bazat pe diferite
judecăț i, următoarele sunt motivele pentru a justifica întârzierea în mod suficient
categorie.
1. Boala păr ț ii poate fi considerată o scuză bună pentru întârziere în
prezentarea unei apeluri.
2. Dizabilitate legală: Dacă o persoană a fost incapabilă (deoarece era minoră sau nebună),
perioada de prescrip ț ie va începe după ce incapacitatea va fi eliminată.
[Secț iunea 6(1)]
3. Boala so ț iei ș i a cumnatei sale este un motiv suficient în conformitate cu
circumstanț e excepț ionale.
4. A rămas închis sub sfatul medical, la pat fiind un pacient de
boala de inimă este un motiv suficient pentru a justifica întârzierea în apel.
5. Prevenirea apelantului de a depune apelul din cauza ei
având avort ș i hemoragie consecventă este un motiv suficient pentru a
îngădui întârzierea în apel.
Întârzierea din cauza accidentului a fost acceptată ca un motiv suficient.
7. Întârziere din cauza neacordării informaț iilor părț ii de către avocat în ex parte
decretul este un motiv suficient pentru iertarea întârzierii.
8. Întârzierea în obț inerea copiei certificate a hotărârii ș i decretului este suficientă
cauză pentru a justifica întârzierea în apel.
9. Exigenț ele serviciului militar sunt considerate o cauză suficientă.
10. Încarcerarea unei părț i poate constitui un motiv suficient pentru
scuzând întârzierea în a formula un apel.
11. O gre ș eală a unui avocat care nu se datorează neglijen ț ei este un motiv bun pentru
condonarea întârzierii.
12. Greș eala instanț ei este un motiv suficient pentru a justifica întârzierea.
13. Pendenț a cererii de respingere înaintea Curț ii Supreme este un motiv suficient
pentru a ierta întârzierea în beneficiul acelor remedii.
14. Sărăcie, înapoiere, boala sunt cauze suficiente pentru
îngăduinț a întârzierii.

Ilustraț ii ale cauzelor insuficiente:

1. Absenț a plângerii pentru sfaturi greș ite în instanț a inferioară nu este un motiv suficient pentru a
a accepta întârzierea.
2. Absenț a consilierului nu este un motiv suficient.
3. Ignoranț a legii nu este un motiv suficient.
4. Activitatea unei partide în sine nu este un motiv suficient pentru a ierta.
întârzierea în apel.
5. Corespondenț a nu este suficientă pentru a justifica întârzierile.
6. Întârzierea din partea Guvernului de Stat din cauza lipsei de fonduri nu poate fi
considerat ca un motiv suficient.
7. Orice neglijenț ă sau inacț iune sau greș eală din partea unui avocat face
nu constituie o cauză suficientă.
8. Nerespectarea aplicării pentru o copie înainte de începerea vacan ț ei
nu poate fi considerat un motiv suficient pentru a justifica întârzierea.
9. Analfabetismul în sine nu este un temei pentru acceptarea întârzierii.
10. Lipsa de competen ț ă rezonabilă a practicianului în drept nu este suficientă
cauză.
11. Descoperirea târzie a dovezilor nu este un motiv suficient.

CAZURI IMPORTANTE
12. Locul acț ionării:

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

A. Un contract a fost semnat de 'A' ș i 'B' la Hyderabad, dar 'A' este un rezident al
Tirupati ș i „ B”, un rezident din Bangalore. Dacă „ A” dore ș te să depună o ac ț iune în justi ț ie pentru
executarea contractului, unde poate depune plângerea împotriva lui 'B'? (ian-2015).
B. ‚ A‘ este rezident în Delhi. „ B” este rezident al Mumbai-ului. „A” publicat în
Declara ț iile defăimătoare din Hyderabad referitoare la 'B'. În ce loc poate fi intentat procesul?
întocmit? (Dec-2015).

Issue:
Unde ar trebui să fie intentat procesul?
Ac ț iunea poate fi intentată la locul pârâtului sau unde
apelul se naș te.

Regulă:
Secț iunea CPC 19: Acț iuni pentru despăgubiri pentru daune aduse persoanei sau bunurilor mobile.
Unde o acț iune este pentru compensaț ia pentru un prejudiciu adus persoanei sau bunurilor mobile
proprietate, dacă greș eala a fost comisă în limitele locale ale jurisdicț iei
o instanț ă ș i pârâtul locuieș te, sau îș i desfăș oară activitatea, sau personal
lucrează pentru câș tig, în interiorul limitelor locale ale jurisdicț iei unei alte Curț i,
ac ț iunea poate fi intentată la alegerea reclamantului în oricare dintre cele men ț ionate
Instanț e.
Ilustraț ii
(a) A, care locuieș te în Delhi, îl bate pe B în Calcutta. B poate să-l acț ioneze în judecată pe A fie în Calcutta, fie

in Delhi.
(b) A, care locuieș te în Delhi, publică în Calcutta afirmaț ii defăimătoare la adresa lui B. B
poate da în judecată pe A fie în Calcutta, fie în Delhi.
Secț iunea 20 din Codul de procedură civilă: Alte acț iuni care trebuie intentate unde
defendenț ii îș i au reș edinț a sau cauza de acț iune se naș te.
Sub rezerva limitărilor menț ionate anterior, fiecare acț iune va fi intentată într-un tribunal
în cadrul limitelor locale ale căror jurisdicț ii
(a) pârâtul, sau fiecare dintre pârâț i în cazul în care sunt mai mulț i,
la momentul începerii procesului, de fapt ș i de bună voie
resides, or carries on business, or personally works for gain; or
(b) oricare dintre inculpaț i, atunci când sunt mai mulț i, în momentul în care
începerea procesului, de fapt ș i voluntar locuie ș te sau desfă ș oară activitate
afaceri sau personal lucrează pentru câș tig, cu condiț ia ca în astfel de cazuri fie că
permisiunea Tribunalului este acordată, sau inculpaț ii care nu rezidă, sau nu desfăș oară
afaceri, sau personal lucrează pentru câ ș tig, a ș a cum s-a men ț ionat, se conformează astfel
instituț ie; sau
(c) Cauza acț iunii, în întregime sau parț ial, se naș te.
O corporaț ie va fi considerată că desfăș oară activităț i comerciale la sediul său
sau birou principal în India sau, în ceea ce priveș te orice cauză de acț iune care apare în orice
loc în care are, de asemenea, un birou subordonat, la un astfel de loc.
Ilustraț ii
(a) A este un comerciant în Calcutta, B î ș i desfă ș oară afacerea în Delhi. B, prin intermediul său
agent în Calcutta, cumpără bunuri de la A ș i îi cere lui A să le livreze în Est
Compania Feroviară Indiană. A livrează bunurile în conformitate cu aceasta în Calcutta. A poate
dă în judecată pe B pentru preț ul bunurilor fie în Calcutta, unde a avut loc cauza acț iunii
a apărut, sau în Delhi, unde B îș i desfăș oară afacerea.
(b) A locuieș te la Simla, B la Calcutta ș i C la Delhi. A, B ș i C fiind împreună
la Benaras, B ș i C fac o promisiune comună de plată la cerere, ș i
înregistrează. A poate da în judecată pe B ș i C la Benaras, unde are locul de ac ț iune.
a apărut. De asemenea, el poate să îi acț ioneze în justiț ie la Calcutta, unde locuieș te B, sau la Delhi, unde

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

C locuieș te; dar în fiecare dintre aceste cazuri, dacă pârâtul nerezident îș i exprimă obiecț ia,
procesul nu poate continua fără autorizarea instanț ei.

Application:
Poziț ia în raport cu instituț ia încălcării mărcii comerciale
ac ț iune în temeiul dispozi ț iilor Codului de Procedură Civilă, a fost reiterată
recent, de către Onorabila Curte Supremă din Delhi în celebra caz al Burger King
Corporatia vs Techchand Shewakramani & Ors, unde problema care a apărut
pentru a fi luat în considerare de către stăpânirea lor în ceea ce priveș te divertismentul
acț iunea în temeiul Secț iunii 20 din Codul de Procedură Civilă ș i Secț iunii 134 din
Legea Mărcii Comerciale, unde nu există o temere credibilă ș i puternică la
momentul depunerii ac ț iunii ș i cauza ac ț iunii este cauza ac ț iunii quia timet
a fost transmis un lounge iminent de franciză de către Defendenț i în Delhi.
În acest caz, instanț a a susț inut pe bună dreptate că Articolul 134 din Legea Mărcilor
Secț iunea 62 din Legea dreptului de autor se adaugă ș i nu exclude Secț iunea
20 din CPC în măsura în care se referă la forumurile jurisdicț ionale, iar dacă reclamantul
este de succes în a determina cauza acț iunii în cadrul jurisdicț iei
instanț ă în temeiul Secț iunii 20 din CPC, nu este obligat să facă referire la
Secț iunea 134 a Legii privind mărcile comerciale.

Concluzie:
Cazul A: În cazul dat, reclamantul poate depune cazul unde
defendantul reside, adică, în Bangalore sau în locul cauzei acț iunii
de exemplu, la Hyderabad.
Cazul B: În acest caz, declaraț iile defăimătoare sunt făcute în Hyderabad
şi cazul poate fi depus la Hyderabad sau la Delhi unde ‘ A’
defendantul domiciliază.

13. Jurisdicț ie:

A. O ac ț iune pentru între ț inere este intentată la Judecătoria Civilă pentru Minori. Este aceasta
menț inut? (Ian-2015).
B.‘A’ a intentat un proces împotriva lui ‘B’ pentru recuperarea sumei de 500000 Rs. în faț a Judecătorului Civil Junior.

Instanț a, pe baza unui instrument negociabil. Este acț iunea menț inută? (Mai –
2019 ș i mai - 2016).

Problema:
Cazul A: Poate fi intentat un proces pentru întreț inere la Judecătoria Civilă Junior?
Nu, toate cazurile legate de familie, cum ar fi întreț inerea, adopț iile, divorț ul etc. sunt
a fost tratat în instanț ele de familie (sub jurisdicț ia materiei).
Caz: Poate fi intentat un proces pentru recuperarea a 5 lakh în instan ț a Judecătorului Civil Junior?
Da, acest tribunal este competent să se ocupe de sume de până la 20 de lakhs în temeiul dispoziț iilor financiare.
jurisdicț ie.

Regulă:
Conform Secț iunii 16 din LEGEA CURȚILOR CIVILE DIN TELANGANA, 1972.
(1) Jurisdic ț ia pecuniară a unui judecător de district va fi subiectul
dispoziț iile Codului de Procedură Civilă din 1908 ș i alte dispoziț ii ale
prezentul Act se aplică tuturor ac ț iunilor ș i procedurilor originale de natură civilă
inclusiv peti ț iile originale de achizi ț ie a terenurilor, suma sau valoarea
obiectul de care depăș eș te cincizeci de lakhs de rupee.
(2) Competenț a materială a unui judecător civil senior se va extinde asupra tuturor cazurilor similare
costume ș i proceduri de natură civilă, inclusiv achizi ț ionarea de terenuri, original
petiț ii care nu sunt în alt mod scutite de cunoș tinț a sa conform oricărei alte legi

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

în prezent, suma sau valoarea obiectului

care depăș eș te douăzeci de lakhs de rupii, dar nu depăș eș te cincizeci de lakhs.
(3) Jurisdicț ia pecuniară a judecătorului civil junior se va extinde la toate acț iunile similare
ș i proceduri, care nu sunt altfel scutite de competen ț a sa în virtutea vreunei
altă lege în vigoare pentru moment, suma sau valoarea subiectului
obiect care nu depăș eș te două milioane de rupii.

Aplicaț ie:
Pecuniar înseamnă 'legat de capital.' Se apropie de întrebarea dacă
instanț a este competentă să judece cazul de valoare financiară. Codul permite
analizând cazul, cu excepț ia cazului în care valoarea procesului depăș eș te limita financiară a
instanț ă. Secț iunea 15 din Codul de Procedură Civilă impune organizarea
al acț iunii în instanț a de gradul cel mai mic. Se referă la jurisdicț ia pecuniară
al instan ț ei civile. Este un curs al metodei ș i nu afectează
jurisdic ț ia instan ț ei. Obiectivul principal al stabilirii unei compensa ț ii pecuniare
jurisdicț ia este de a preveni împovărarea instanț ei de nivel superior
ș i pentru a oferi asistenț ă părț ilor. Cu toate acestea, instanț a va interveni dacă
constată că judecata este greș ită. De exemplu, 'A' vrea să-l acuze pe 'B' din cauza
o încălcare a contractului pentru a obț ine 5000 Rs în Bombay. Înaltul Tribunal din Bombay
Instanț a are jurisdicț ie iniț ială ș i instanț a pentru cauze mici cu jurisdicț ia până la
la Rs 50000. Aș adar, un proces pentru a obț ine Rs 5000 ar trebui, în mod ideal, să fie tratat cu mic
cauze scurte. În cazul Karan Singh împotriva Chaman Paswan, reclamantul a depus
o acț iune în instanț a inferioară implicând o sumă de 2950 Rs, dar instanț a
a respins cazul. Mai târziu, apelul său următor a fost acceptat de Curtea Supremă, dar acesta
i-a ordonat să plătească suma deficitară. Apelantul a contestat că
decizia instanț ei de district va fi o nulitate, dar Înalta Curte a respins
pretenț ia. Mai târziu, Curtea Supremă a confirmat decizia Înaltei Curț i
declarând că decizia instanț ei de district nu va fi nulă.

Conclusion:
Cazul A: Problemele de întreț inere, cum ar fi cele matrimoniale, sunt tratate în instanț ele de familie.
această cauză ar trebui să fie înregistrată la un tribunal de familie.

Cazul B: Conform Secț iunii 16 din Tribunalul Civil Telangana, 1972, Instanț a
Judecătorul civil junior este competent să se ocupe de acest caz.

Ierarhia instanț elor civile din India

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

14. Neaderarea unui membru necesar:

A. Care este efectul neparticipării unei părț i necesare într-un proces? (Ian–2019).
B. ‘ X’ a omis să includă o parte necesară în plângeri ș i ce este
efectul neparticipării unei părț i necesare într-un proces civil? (Mai–2016).
Problema:
Poate cauza să continue fără toate părț ile necesare? Nu, instanț a fie
poate respinge procesul sau permite adăugarea părț ilor necesare la proces.
Regulă:
Regula 9 Ordinea I din Codul de Procedură Civilă 1908 "Erori de asociere ș i neasociere"
Nicio acț iune nu va fi respinsă din cauza unirii sau nealăturării părț ilor,
ș i instanț a poate în fiecare proces să se ocupe de chestiunea în dispută în măsura în care
privind drepturile ș i interesele părț ilor efectiv în faț a sa:
Cu condi ț ia ca nimic din această regulă să nu se aplice nealăturării unui necesar
petrecere.

Application:
În absenț a părț ilor necesare, instanț a poate respinge acț iunea, aș a cum va ...
nu poate emite un decret eficace. Dar un proces nu poate fi niciodată respins din cauza
la absenț a părț ilor non-necessare. Logica de bază este că povara
responsabilitatea de a furniza ajutor ar trebui să revină tuturor pârâț ilor. Ar fi nedrept dacă
doar câ ț iva dintre acuza ț i au avut de îndeplinit această sarcină. Prin urmare,
reclamantul trebuie să cheme în judecată toate părț ile de la care revendică despăgubiri
costumul.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Lipsa de alăturare poate fi definită ca o omisiune de a alătura o persoană ca parte.

la un proces, fie ca este reclamant sau ca este pârât, care ar fi trebuit să fie inclus
conform legii. Cu alte cuvinte, neparticiparea înseamnă o omisiune de a se alătura unui
parte în proces. Codul nu defineș te ne-aderarea, dar stabileș te "Nu
acț iunea va fi respinsă din cauza ... neprezenț ei părț ilor, iar instanț a
poate în fiecare proces să abordeze chestiunea în litigiu în ceea ce priveș te
drepturile ș i interesele părț ilor aflate efectiv în faț a sa. " Clauza acestui Regulament
cu toate acestea exclude aplicabilitatea sa în cazurile de neasociere a necesarului
păr ț ile. Păr ț ile necesare sunt acele păr ț i în absen ț a cărora nu
un decret eficient poate fi emis de instan ț ă. De exemplu, într-un proces intentat
împotriva unei societă ț i de parteneriat, to ț i partenerii ar fi păr ț i necesare. Pe măsură ce
împotriva acestuia, părț ile non-necesare sunt acele părț i în absenț a cărora
instanț a poate încă să decidă într-un mod eficient.
Dacă un proces este respins imediat din cauza neparticipării părț ilor necesare,
reclamantul va trebui să depună din nou plângerea, ceea ce va duce la multiplicarea
litigiu. Codul, prin diverse dispozi ț ii legale, caută să prevină
multiplicitatea litigiilor. Din acest motiv, instan ț a poate adăuga necesarul
părț ile pe cont propriu sau pot chiar să îndrume reclamantul să facă acest lucru. Cu toate acestea, deoarece
adăugarea părț ilor necesare la proces este de natură procedurală, aceeaș i trebuie să
făcut la momentul judecăț ii, dar fără a aduce atingere excepț iei de prescripț ie
părț ile implicate.

Conclusion:
În absenț a unei părț i necesare, instanț a nu poate lua o decizie eficientă.
decret. Instan ț a va permite reclamantului să adauge păr ț ile necesare la
costum.

15. Cererea de executare:

A. ‘A’ a intentat un E.P. împotriva lui ‘B’ ș i a solicitat ataș area ș i vânzarea proprietăț ii.
„ B”. El a mai cerut ș i arestarea lui „ B”. Poate el să facă asta? (Ian-2020).
B. ‘ X’ dore ș te arestarea pârâtului într-un proces pentru recuperarea bunurilor imobile
[Link] el să facă asta? Explică. (Mai-19 ș i Ianuarie-2018).

Issue:
Poate deț inătorul decretului să aleagă atât sechestrul, cât ș i arestul sau arestul fără
mergi pentru ataș ament? Nu, el nu poate face ambele lucruri în acelaș i timp, arestul este posibil
doar după ce s-au epuizat celelalte opț iuni.
În [Link] Gounder v. Mahboob Ali Sahib ș i altul [(2003) 2 M.L.J 329],
banca principală a acestei instanț e a hotărât că "în ceea ce priveș te alegerea dacă
titularul decretului ar putea adopta ș i depune o cerere de executare pentru ataș are sau
în ceea ce prive ș te arestarea, în timpurile recente, s-a ajuns la concluzia că
forumuri superioare de drept care, înainte de a începe arestarea, celelalte
procedurile păstrate deschise, cum ar fi ataș amentul etc., ar trebui epuizate.

Regulă:
Mmodele variate în care poate fi ordonată executarea unei hotărâri sunt date
în Secț iunea 51 a Codului de Procedură Civilă, după cum urmează:
(a) Prin livrarea oricărei proprietăț i decretate în mod specific;
(b) Prin ataș are ș i vânzare, sau prin vânzare, fără ataș area vreunei proprietăț i;
(c) Prin arestarea ș i detenț ia debitorului judiciar;
(d) Prin numirea unui administrator judiciar; sau
(e) În orice alt mod în care natura măsurilor de remediere poate necesita.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemester

Regula 37 Ordinea XXI a Codului de Procedură Civilă 1908 "Puterea discreț ionară de"
permite debitorului de judecată să arate motivul împotriva detenț iei în închisoare

(1) Fără a aduce atingere oricăror prevederi din aceste reguli, atunci când o cerere este pentru
executarea unui decret pentru plata unei sume de bani prin arestarea ș i detenț ia
în închisoarea civilă a unui debitor judiciar care este supus arestării în
urmând cererea, Instanț a va emite, în loc să elibereze un mandat pentru
arestarea sa, emite o notificare prin care îl cheamă să se prezinte în faț a instanț ei într-o zi
a fi specificat în notificare ș i a arăta de ce nu ar trebui să fie încarcerat
la închisoarea civilă:
Cu condiț ia ca o astfel de notificare să nu fie necesară dacă instanț a este mulț umită,
prin declara ț ie pe propria răspundere, sau în alt mod, că, cu scopul sau efectul de a întârzia
executarea decretului, debitorul în temeiul hotărârii este probabil să se sustragă sau să părăsească
limitele locale ale jurisdicț iei Curț ii.
(2) Dacă nu se face apariț ia conform notificării, instanț a va
dacă de ț inătorul decretului solicită astfel, emite un mandat de arestare pentru
debitor judiciar.
Regula 38 Ordonan ț a XXI a Codului de Procedură Civilă 1908 "Mandat de arestare pentru
să fie adus debitorul în judecată
Fiecare mandat de arestare a unui debitor de judecată va îndrepta ofi ț erul
încredinț at cu executarea sa pentru a-l aduce în faț a instanț ei cu toată convenienț a
rapiditate, cu excepț ia sumei pe care a fost ordonat să o plătească, împreună cu
dobânda aferentă ș i costurile (dacă există) pentru care este responsabil, să fie mai devreme
plătit.

Regula 39 Ordinul XXI din Codul de Procedură Civilă 1908 "Alocaț ia de subzistenț ă"
(1) Niciun debitor de judecată nu va fi arestat în executarea unei hotărâri decât dacă ș i
până când de ț inătorul decretului va plăti în instan ț ă suma pe care judecătorul o consideră
suficient pentru subzisten ț a debitorului de drept de la momentul său
arestare până când poate fi adus în faț a instanț ei.
(2) Atunci când un debitor de judecată este încarcerat în închisoarea civilă în executarea unei
prin decret, instanț a va stabili pentru întreț inerea sa o alocaț ie lunară astfel cum el
poate fi îndreptăț it conform grilelor stabilite în conformitate cu secț iunea 57, sau, unde
nu au fost stabilite asemenea scale, deoarece consideră suficient în raport cu
clasa din care face parte.
(3) Alocaț ia lunară stabilită de Curte va fi furnizată de partea
pe baza cărei cereri debitorul judiciar a fost arestat lunar
plăț i în avans înainte de prima zi a fiecărei luni.
(4) Prima plată se va face către ofiț erul competent al Curț ii pentru astfel de
partea lunii curente care rămâne neexpirată înainte de judecată
debitorul este condamnat la închisoarea civilă, iar plăț ile ulterioare (dacă există)
va fi făcut ofiț erului responsabil cu închisoarea civilă.
(5) Sumele de bani plătite de deț inătorul decretului pentru subzistenț a judecăț ii
debitorul din închisoarea civilă va fi considerat costuri în proces:
Cu condiț ia ca debitorul să nu fie reț inut în închisoarea civilă sau
arestat din cauza oricărei sume astfel distribuite.

Application:
Ganesh împotriva lui Sankaran pe 3 aprilie 2006, Curtea Supremă din Madras: Curtea a dat
judecata de mai jos:
Instanț a executivă va desfăș ura o anchetă ș i va oferi o concluzie cu privire la corectitudinea
mijloacele debitorului de judecată pentru a plăti decretul înainte de a ordona arestarea
în temeiul Regulii 37 din C.P.C. Instanț a de executare ar trebui să urmeze procedura

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

stabilite în Regulile 39 ș i 40 din C.P.C. În aceste petiț ii, Executorul

Instan ț a nu a respectat principiile stabilite de Curtea Supremă în 2000
(II)CTC 168, 1995(II) CTC 20 ș i de către Curtea Supremă în AIR 1980 S.C.C.
Prin urmare, ordonanț a instanț ei de executare trebuie anulată.

Conclusion:
În cazul dat, creditorul nu poate solicita arestarea debitorului, mai întâi
ar trebui să încerce să recupereze banii, dacă nu este posibil, poate opta pentru
arestarea debitorului cu condiț ia să plătească cheltuielile necesare pentru
arestarea ș i detenț ia.

[Link] de prescrip ț ie:

A. Perioada de limitare pentru intentarea unui proces este de trei ani. Cu toate acestea,
reclamantul a fost încarcerat în perioada celor trei ani. Poate el
solicita ț i iertarea întârzierei în depunerea ac ț iunii după eliberarea din închisoare?
Decide. (Mai-2019).
B. Când expiră termenul în timpul vacanț ei de vară, când instanț a este
închis atunci când poate fi intentat procesul? Oferiț i motive.
C.A reclamant, care doreș te să depună o acț iune în instanț a inferioară ș i cauza sa
de ac ț iune este afectată de termen, depune o peti ț ie de condonare a întârzierii în aceea ș i
instan ț ă. Este aceasta peti ț ia men ț inută? (Mai-2019).
D.A reclamant, care doreș te să depună o acț iune în instanț a inferioară ș i al cărui motiv
de ac ț iune este prescris, depune o peti ț ie de admitere a întârzierii în acela ș i mod
instan ț ă. Această peti ț ie este între ț inută? (Mai-2016).
E. ‘X’ era proprietarul unui bun imobil. Acea proprietate era în
posesia lui 'Y' din anul 1998. 'X' a intentat un proces împotriva lui 'Y' pentru
recuperarea acelei proprietăț i pe baza titlului în anul 2012, este aceasta
sustenabil? (Dec-2015).
O instan ț ă inferioară a pronun ț at o hotărâre într-un proces pe 12.12.2012, dar certificatul
o copie a decretului a fost luată de către pârât pe 30.12.2012. El
vrea să depună o contesta ț ie împotriva acestuia. Care este data de la care
Când începe termenul de prescripț ie? Explicaț i. (Ian-2015).

Problema:
În cazul acț iunilor judecătoreș ti prescrise, poate petiț ionarul solicita iertarea întârzierii?
Da, poate, dar trebuie să convingă instanț a cu un motiv suficient pentru întârziere.
în intentarea procesului.

Regulă:
Conceptul de bază al limitării se referă la stabilirea sau prescrierea timpului
perioada de excludere a acț iunilor legale. Conform Secț iunii 2 (j) din Legea Limitării
Legea, 1963, 'perioada de prescripț ie' înseamnă perioada de prescripț ie prevăzută pentru
orice ac ț iune, apel sau solicitare conform Programului ș i 'perioada prescrisă'
înseamnă perioada de limitare calculată conform prevederilor
această lege.
Motive pentru prelungirea perioadei de prescripț ie:
Secț iunea 5 din Legea Limitării prevede că orice apel sau orice solicitare
în afară de o cerere în temeiul oricărei dispozi ț ii din Ordinul XXI al
Codul de procedură civilă, 1908, poate fi admis după termenul stabilit dacă
apelantul sau solicitantul dovedeș te instanț ei că a avut un motiv suficient
for not preferring the appeal or making the application within such period.
Este datoria instanț ei de a consemna motivele pentru extinderea termenului.
sub această secț iune.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC - 5thSemestru

În ceea ce priveș te iertarea întârzierii în prelungirea perioadei prescrise,

durata întârzierii este nesemnificativă. Instan ț a trebuie să ț ină cont de
dacă există o explica ț ie acceptabilă sau o explica ț ie iertată, a ș a cum
un motiv suficient pentru a nu prefera un apel. Curtea nu are puterea de a extinde
perioada de prescripț ie pe motive echitabile.
Secț iunea 5 din Legea privind limitarea prevede că un apel poate fi admis
after the prescribed period if the appellant satisfies the Court that he had
motiv suficient pentru a nu-l prefera în termenul limită.

Perioada prevăzută în Anexa 1 a Legii

Perioada a fost prescrisă în Anexa 1 la Lege. În general, este ca
urmează:
1. Perioadă de 3 ani pentru un proces legat de conturi, contracte, procese
referitor la bunurile mobile, recuperarea unei acț iuni în instanț ă în baza unui contract
etc.
2. Perioadă de 12 ani pentru acț iuni legate de deț inerea imobilelor
proprietate ș i un termen de 30 de ani pentru acț iuni legate de ipotecă
proprietate.
3. Un an pentru acț iuni legate de delicte (3 ani pentru compensaț ie în anumite
30 până la 90 de zile în cazul apelurilor conform Codului de Procedură Civilă
ș i Codul de Procedură Penală.

Application:
Condonarea întârzierii î ș i găse ș te men ț ionarea în Sec ț iunea 5 a Legii care
elaborează asupra extinderii perioadei prescrise în anumite cazuri. Conform
orice apel sau cerere poate fi admis după perioada prescrisă dacă
aplicantul/apelantul este capabil să convingă Tribunalul că a avut „suficient
„motive” pentru a nu introduce apelul/aplicaț ia în termenul prescris.
Ce este „Cauza suficientă”?
Termenul „cauză suficientă” nu este definit în mod explicit ș i variază de la caz la caz.
caz cu caz. Curtea are o largă discreț ie în a determina ce constituie
ca cauză suficientă, în func ț ie de faptele ș i circumstan ț ele fiecărei
caz.
În cazurile referitoare la neprezenț ă, amânare sau suspendare a executării unui
decretul, cauza trebuie să fie justă ș i adecvată, adică „suficientă”, altfel aceste
dispozi ț iile vor fi doar o modalitate de a prelungi fără încetare litigiile. Aceasta
principiul a fost sus ț inut în scopul urmării justi ț iei dar
nu ar trebui să îi refuzi cuiva justiț ia.
În cazul G. Ramagowda v. Ofiț erul Special de Expropriere a Terenurilor, a fost
a considerat că „ cauza suficientă” trebuie interpretată liberal pentru a urmări
justiț ie substanț ială.

Conclusion:
Cazul A: Iertarea va fi permisă deoarece deten ț ia a
petiț ionarul este un bun temei.
Cazul B: Conform regulii perioadei de prescripț ie, atunci când perioada de prescripț ie expiră
În orice zi de sărbătoare, ziua lucrătoare următoare va fi considerată termenul limită.
zi, astfel încât să poată depune plângerea după sărbătorile instanț ei.
Caz C: Cererea de iertare a întârzierii poate fi depusă în aceeaș i instanț ă, dar acolo
ar trebui să fie o cauză suficientă pentru a convinge instanț a.

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864

CPC – 5thSemestru

Cazul D: Cererea de iertare a întârzierii este depusă în aceeaș i instanț ă care

este corect ș i dacă instanț a consideră că există „motive suficiente” aceasta poate
a permite petiț ia, petentul trebuie să satisfacă instanț a.
Caz E: Pentru bunurile imobile, perioada pentru depunerea unei acț iuni este de 12 ani
conform Programului 1 (dat în notele de mai sus). În cazul dat este
excederea termenului de prescrip ț ie de 12 ani, prin urmare, procesul nu este
întreț inabil.
Caz F: Statutul de limite ar trebui să fie calculat de la data de
decret/cerinț ă emisă nu din pronunț area aceleaș i.

*****

Harinath Janumpally- harinath0012@[Link] – 94406 29864