Structura clasică a maș inilor von Neumann
O maș ină von Neumann, la fel ca practic toate computerele
moderne de uz general, constă din patru componente principale:
[Link] de operare (DO), care execută instruc ț iuni dintr-un set
specificat, numit sistem (set) de instrucț iuni, pe porț iuni de
informaț ii stocate, separate de memoria dispozitivului de operare
(deș i în arhitectura modernă dispozitivul operaț ional consumă mai mult
memoria - în general delbancă de registre-), în care operandii sunt
stocate direct în procesul de calcul, într-un timp relativ
scurt
[Link] de control (UC), care organizează implementarea consistentă de
algoritmi de decodificare a instrucț iunilor care provin din memorie
dispozitiv, răspunde la situaț ii de urgenț ă ș i îndeplineș te funcț ii de
direcț ia generală a tuturor nodurilor de calcul. În general, DO ș i
UC conformează o structură numităCPU. Ctrebuie să menț ionez că cerinț a este
consistenț ă, ordinea memoriei (ordinea schimbării adresei în
Contorul de program) este fundamental în momentul executării
instrucț iune. De obicei, arhitectura care nu se aderă la acest principiu nu
se consideră von Neumann
[Link] dispozitivului—un set de celule cu identificatori unici
(instrucț iuni), care conț in instrucț iuni ș idate.
[Link] de I/O (DES), care permite comunicarea cu lumea exterioară
de la computere, sunt alte dispozitive care primesc rezultatele ș i care le
transmit informaț ia către calculator pentru procesare.
Primele calculatoare bazate pe arhitectura von
Neumann
Prima saga se baza pe un design care a fost utilizat de multe universităț i ș i
companii pentru a construi computerele lors.12Între acestea, doar ILLIAC ș i ORDVAC
aveau un set de instrucț iuni compatibile.
Maș ina experimentală de mică scară din Manchester(SSEM), apodida
"Baby" (Universitatea din Manchester, Anglia) ș i-a făcut prima execuț ie
exitosa a unui program stocat pe 21 iunie 1948.
EDSAC(Universitatea Cambridge, Anglia) a fost primul computer
program practic de stocare electronică (mai 1956)
Manchester Mark I(Universitatea din Manchester, Anglia) Dezvoltat la
începând cu SSEM (iunie 1947)
CSIRAC(Consiliul de Cercetare Ș tiinț ifică ș i Industrială) Australia (noiembrie
de 1949)
EDVAC(Laboratorul de Cercetare Balistică, Laboratorul de Informatică de
Aberdeen Proving Ground, 1951)
ORDVAC(U-Illinois) enAberdeen Proving Ground, Maryland (finalizat în
noiembrie de1951)13
masina IASla Universitatea Princeton (ianuarie 1952)
MANIAC Iîn Laboratorul Ș tiinț ific Los Álamos (martie 1952)
ILLIACla Universitatea din Illinois, (septembrie 1952)
AVIDACîn Laboratoarele Argonne Naț ionale (1953)
ORACLEla Laboratorul Naț ional Oak Ridge (iunie 1953)
JOHNNIACla RAND Corporation (ianuarie 1954)
BESKîn Stockholm (1953)
BESM-1în Moscova (1952)
DASKîn Danemarca (1955)
PERMîn München (1956?)
SILLIACîn Sydney (1956)
WEIZACen Rehovoth (1955)