PREFECTURA DE ALEGRETE

SECRETARIATUL PENTRU EDUCAȚIE, CULTURĂ, SPORT Ș I TEMPO DE RELAXARE

EMEB SILVESTRE GONÇALVES
POLO RINCÃO DO 28

Nome:................................................................................................................................ 6-lea an de învăț ământ fundamental

Disciplina:Ciências
Profesor: Willian da Silva Medeiros Data:Abril/2021 2

AM MISTURILE ZILEI DE ZI

Salutări, clasă! Ce mai faceț i?

Voi vă aminti ț i că în materialul anterior am lucrat pu ț in despre apă. Aceasta resursă naturală,
fundamental pentru menț inerea vieț ii, are capacitatea de a dizolva numeroase materiale. Datorită acestei
caracteristica apei, nutrienț ii ș i gazele (oxigenul ș i dioxidul de carbon) sunt transportate în sânge ș i
produsele de excreț ie sunt eliminate din organismul diverselor animale.
Apa, totuș i, nu dizolvă materialele în aceeaș i proporț ie. Unele dintre ele se dizolvă mai mult decât
altele ș i există cei care nu sunt dizolvaț i.
Cunoș ti materiale care nu se dizolvă în apă? Scrie aici: ............................................................
Când adăugăm un material în altul, obț inem un amestec.
Observaț i câteva amestecuri comune în viaț a noastră de zi cu zi.

Lapte în cafea Zahăr în cafea

Ingredientes da massa de um bolo Suc în pulbere

CÂTEVA PROPRIETĂȚI ALE MATERIALILOR

Când face o pâine, brutarul mai întâi pregăteș te un aluat (materia) pentru pâine. Apoi, separă o
o porț ie din această masă (corpul) pentru a confecț iona chifla (obiectul). Pâinea produsă va avea caracteristici
diferite de alte pâini, în funcț ie de ingrediente, de reț eta pâinii ș i de echipamentele utilizate.

Caracteristicile observate în orice material sunt numite proprietăț i. Ele pot

sunt clasificate în generale ș i specifice.
Proprietăț ile generale, cum ar fi masa ș i volumul, sunt caracteristici comune tuturor materialelor ș i, din această
raț iune, nu permit identificarea lor. De exemplu, dacă ș tim că un obiect are masa de 1 kilogram,
nu este posibil să se descopere din ce material este făcut, doar că are această masă.
În afară de masă ș i volum, există ș i alte proprietăț i comune materialelor, vezi tabelul de mai jos.

Proprietăț i Generale Característcas

Extensie Toată materia ocupă un loc în spaț iu.
Impenetrabilitate Două corpuri nu ocupă acelaș i loc în spaț iu.
Comprimabilitate Materia îș i diminuează volumul sub acț iunea unei forț e.
Elastitate Materia revine la volumul original după ce a fost comprimată.
Divizibilitate Toată materia poate fi împărț ită în părț i mai mici.
inerț ie Este tendinț a naturală a unui obiect de a rezista la modificări în starea sa originală
repouso sau miș care. Cu alte cuvinte, un obiect care stă pe loc tinde întotdeauna să
a rămâne staț ionar, iar un corp în miș care tinde să menț ină miș carea.
Pe YouTube există un videoclip cu numele „ Proprietăț i Generale ale Materiei”. Acest videoclip aduce o
animatie despre proprietă ț ile pe care le observăm în tabelul de mai sus ș i câteva altele. Po ț i
accesaț i această resursă prin citirea codului de mai jos.

Nome do vídeo:Propriedades Gerais da Matéria

Canal:Histórias Periódicas
Plataforma:YouTube - htps://[Link]/watch?v=MlNmrF4WF50

Proprietăț ile specifice sunt caracteristici care sunt diferite în fiecare material ș i ansamblul lor
permite identificarea materialului.
 2
Există mai multe proprietăț i specifice ale materiei. Unele dintre ele se află în tabelul de mai jos.

Proprietăț i specifice Caracteristici

Temperatura de fuziune Temperatura la care un material trece din starea
solid în stare lichidă.
Temperatura de solidificare Temperatura la care un material trece din starea
lichid în stare solidă.
Temperatura de fierbere Temperatura la care un material trece din starea
lichid în stare gazoasă.
Conductivitate Capacitatea de a conduce electricitate.
Magnetism Capacitatea de a fi atras de un magnet.
Dureț ea Rezistenț ă la risc.
Maleabilitate Capacitatea de a fi modelat.
Ductilitate Capacitatea de a fi transformat în fir.
Densitate Relaț ia între masa ș i volumul materialului.
Printre proprietă ț ile specifice ale materiei utilizate în studiul ș tiinț elor, cele mai folosite sunt
temperaturile de fuziune ș i de ebuliț ie (le-am văzut în materialul anterior) ș i densitatea.

Densitatea este o proprietate care nu depinde de porț iunea de material, adică, putem folosi o mică
o mostră sau o mostră mai mare ș i valoarea va fi aceeaș i. Această proprietate se leagă de masa materialului ș i de volum
ocupat de el.
Orice material găsit atât pe Pământ cât ș i în afara acestui planet este formate dintr-o substanț ă sau prin
o combinaț ii de substanț e. Putem defini substanț a ca o porț iune a materiei care are un ansamblu de
proprietă ț i specifice bine definite ș i caracteristici. Eventual. două substan ț e diferite pot avea
unele proprietăț i specifice identice. dar niciodată toate acestea. Dacă toate proprietăț ile a două substanț e sunt
la fel, deci, în realitate. Este vorba despre aceeaș i substanț ă.

Aș a cum a fost pentru Proprietăț ile Generale, voi lăsa din nou un videoclip pentru a ajuta cu Proprietăț ile.
Specificată materie.

Nome do vídeo:QUÍMICA - 6º/9 - Propriedades Específicas da Matéria

Canal: Ș coala Santa Helena
Plataforma:YouTube - htps://[Link]/watch?v=Sc81ijBzsbg

ACTIVITĂȚI
1. Sunt proprietăț i generale ale materiei:
a) starea fizică, gustul ș i culoarea.
b) punct de topire, culoare ș i inerț ie.
c) elasticitate, inerț ie ș i divizibilitate.
d) densitate, color ș i impenetrabilitate.
e) solubilitate, divizibilitate ș i densitate.

2. Eș ti aș ezat în interiorul unei autobuz în miș care. Deodată, un animal traversează ...
drumul este ș i el frânează brusc, e ș ti proiectat violent înainte, dar cum era
utilizând centura de siguranț ă, nu te-ai rănit. Acest lucru s-a întâmplat datorită proprietăț ii generale a 2
materie denumită:
a) densitate.
b) inérț ie.
c) impenetrabilitate.
d) volum.
e) elasticitate.

Proprietatea prin care două sau mai multe corpuri nu pot ocupa acelaș i loc în spaț iu în acelaș i timp
tempo denumim:
a) porozitate
b) extensie
c) densitate
d) înerț ie
e) impenetrabilitate

4. Asociază corect coloanele.

. . Două corpuri nu pot ocupa aceeaș i
Masa
loc în acelaș i timp
. . Posibilitatea de a fi împăr ț it în păr ț i
Extensie minori

Impenetrabilitate . . Măsura iner ț iei ș i a cantită ț ii de

materie.
Comprensibilitate . . Diminarea volumului sub acț iunea unei
forț ă.
. . Întoarcerea la volum ș i la forma ini ț ială
Elasticitate
când încetează compresia.
Divizibilitate . . Materia ocupa un loc în spaț iu.

5. O mostră a unei substan ț e X a avut unele dintre proprietă ț ile sale determinate. Toate
Alternativa prezintă proprietăț i care sunt utile pentru a identifica această substanț ă, cu excepț ia:
a) densitate.
b) masa probei.
c) solubilitate în apă.
d) temperatura de ebuliț ie.
e) temperatura de fuziune.

SUBSTANȚELE Ș I MATERIALELE ÎN NATURĂ

 Muitos moradores de grandes centros urbanos imaginam que a água e o ar dos lugares distantes
Aceste centre sunt pure. Oare asta corespunde, de fapt, realităț ii?

Puraț ea unui material este un concept relativ. În anumite situaț ii folosim acest adjectiv pentru
indicarea ceva curat sau fără poluanț i (aer curat, apă pură). Dar, atenț ie, nu confundaț i "apă pură" cu
apă potabilă. Aminteș te-ț i că apa este clasificată ca potabilă atunci când este adecvată pentru consum.
apa unui râu fără poluanț i vizibili poate conț ine încă microorganisme care cauzează boli. În alte
situaț ii. folosim termenul pur pentru a indica că obiectul conț ine doar o substanț ă - o verighetă de
aur pur, de exemplu.

Frasco cu apă utilizată în între ț inerea

bateria de determinare a pozi ț iei tractorului. Asta
apa este numită distilată pentru că trece prin
o procedură specifică care retrage
substanț e dizolvate în ea.

În natură, materialele sunt greu de găsit sub formă de substanț e pure. Atât
materiale pe care le găsim în natură, cât ș i produsele pe care le consumăm sunt, de fapt, o
măsurarea substanț elor. Obț inerea substanț elor pure se face în laboratoare ș i industrii.
Pe lângă faptul că au un set de proprietăț i fizice constante, substanț ele pure se caracterizează
pentru a menț ine aceeaș i constituț ie în tot materialul considerat.

Clasificarea mixturilor
Ce tipuri de amestecuri există? Se dizolvă întotdeauna materiale solide precum sarea sau nisipul?
când sunt amestecate cu un lichid? Ș i un lichid se poate dizolva într-un alt lichid?
Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom efectua un experiment folosind materiale din
cotdiano: sal, areia. água e óleo.
O amestec se caracterize prin faptul că este compus din două sau mai multe substanț e. În viaț a de zi cu zi, este comun
ne întâlnim cu o diversitate de amestecuri. Acestea se găsesc în medicamente, cosmetice,
produse de curăț enie, alimente, apa etc. Pot fi gata sau pregătite de noi.
 Spre deosebire de substan ț e, amestecurile nu au proprietă ț i specifice constante. Prin
exemplu. temperaturile de topire ș i de fierbere nu apar la un punct sau valoare specifică, ci în
o bandă de temperatură.
Trebuie să fi observat că în unele amestecuri nu este posibil să identifici
vizual componentele care le formează. Nu putem să vedem zahărul
dizolvat în apă, de exemplu. În alte cazuri, este posibil să-i identificăm, cum ar fi
când adăugăm pământ în apă.
Conform aspectului vizual, putem clasifica amestecurile în
omogenă/heterogenă. 2
Amestecurile omogene prezintă un aspect uniform pe toată durata lor
extensie, adică. punct la punct. Pe de altă parte, amestecurile heterogene
prezentăm mai mult de un aspect în întinderea sa, sunt multe forme de la un punct la altul.
Într-un amestec heterogen, fiecare regiune care prezintă aceleaș i aspecte este denumită fază.
Pe prátca, se poate găsi o diversitate de tipuri de amestec, fiecare cu o cantitate de
fazele diferite.
Amestecurile heterogene pot fi, de asemenea, clasificate în func ț ie de starea de agregare a
diferite faze. De exemplu:
TIP SISTEMA NUMĂR DE FAZE
Solid + Lichid
Două faze
(fază apă + fază nisip)

Mistura bifásică

Lichid + Lichid
Două faze
(fazã ulei + fază apă)

Mistura bifásică

Solid + Solid Trei faze

(Granitul este compus din trei tipuri de
rocha: cuarț , feldspat ș i mica.)

Mistura trifazică

Când un amestec prezintă mai mult de o fază, este clasificat ca bifazic, trifazic, tetrafazic sau
polifazică, conform cu cantitatea de faze care există în ea.
Amestecurile omogene - care au doar o fază sunt denumite soluț ii. În soluț ii, de
În general, componenta în cantitate mai mică se numeș te solut ș i este dizolvată într-un
componente care se găse ș te în cantitate mai mare, denumit solvent. O solu ț ie poate con ț ine
multe solute dizolvate în acelaș i solvent. Este cazul apei minerale, care conț ine diverse tipuri de săruri
minerale ș i chiar gaze dizolvate în ea.
 2

De ș i majoritatea amestecurilor omogene (solu ț ii) sunt în stare lichidă, există ș i

soluț ii gazoase ș i soluț ii solide. De exemplu, aerul pe care îl respirăm este un amestec omogen de mai multe
substanț e gazoase precum azot, oxigen ș i altele. O bombă de chimarrão este o soluț ie solidă
compusă din metalele argint ș i cupru.
Tabloul de mai sus reuneș te câteva exemple de amestecuri întâlnite în viaț a noastră de zi cu zi ș i le corelează.
respectă compoziț iile, adică componentele amestecului.
MISTURA COMPONENTE
Bijuterie de aur Aur ș i alte metale precum cupru ș i argint
Apă de mare Apă ș i mai mulț i minerali dizolvaț i
Oț et Apă ș i acid acetic, în principal
Lapte de magnezie Apă ș i hidroxid de magneziu
Alcool hidratat Alcool ș i apă
bronze Cupru ș i staniu

ACTIVITĂȚI
1. Observa ț i imaginea recipientelor de mai jos ș i clasifica ț i amestecurile în omogene sau
heterogêneas.
Eu - ...........................................................

II - .........................................................

III - ........................................................

[Link]ă fiecare amestec reprezentat în activitatea anterioară cu indica ț iile următoare

Gheaț ă ș i apă gazifiată.
b) Granit. gheaț ă, apă ș i ulei.
c) Apă. gheaț ă ș i ulei.

3. Pe baza celor studiate în acest material, clasifici apa de la robinet ca fiind o mixtură.
homogenă, amestec heterogen sau o substanț ă? Justifică-ț i răspunsul.
[Link] ț i op ț iunile de mai jos în substan ț ă, amestec omogen sau amestec eterogen.
Lacrima
b) Soră
Granito
d)Leite
Lama
f) Apă minerală 2

5. Tabelul următor prezintă temperaturile de fuziune ale diferitelor metale care, teoretic,
ar putea fi folosite la fabricarea oalelor.
Presupunând că temperatura flăcării de
determinată aragazul poate atinge până la
800ºC, se recomandă utilizarea oalelor de:

a) cupru ș i fier;
b) aluminiu ș i cupru;
c) zinc ș i aluminiu;
staniu ș i zinc;
e) aluminiu ș i fier.

[Link] ț i materialele din fotografiile A ș i B ca amestec omogen sau heterogen. Justifica ț i

a sa răspuns.

7. Pentru a face o re ț etă de biscuit, un brutar a amestecat pu ț ină apă cu măsura unei
linguriț ă de zahăr, agitando-o până când zahărul s-a dizolvat în apă. Apoi, a introdus o anumită
cantitate de ulei de soia, conform fotografiei.

Clasifică amestecul obț inut de brutar ș i identifică

câte faze prezintă acest amestec.

a) Amestecul este omogen ș i prezintă trei faze.

b) Amestecul este heterogen ș i prezintă trei faze.
c) Amestecul este omogen ș i prezintă două faze.
d) Amestecul este heterogen ș i prezintă două faze
2