Higiene y Seguridad Laboral:

Securitate în muncă:

Siguranț a în Muncă este ansamblul de cunoș tinț e, tehnici ș i acț iuni non-medicale destinate să elimine sau
cel puț in să reducă riscurile de daune materiale ș i accidente personale. Activitatea de Securitate în Muncă trebuie să
ser eminentemente preventiv, pentru a detecta ș i analiza cauzele de origine ale riscului ș i a căuta eliminarea sau
reducere. În orice proiect, fie că este vorba de produse, servicii, infrastructură, urbanism, recreativ, trebuie să se aibă în vedere
în considerare de la concepț ia sa condiț ii de siguranț ă, igienă ș i mediu încă din etapa de dezvoltare sau
fase constructva hasta la etapa operatva o productva, debiendo internalizarse los costos asociados con la
implementarea unei gestiuni adecvate.

Are ca obiective:

1. Preservarea integrităț ii psihofizice a persoanelor care desfăș oară activităț i într-o companie ș i a bunurilor acestora.
aceeaș i

2. Această obligaț ie de păstrare se extinde nu doar la personalul propriu, ci ș i la personalul angajat de

orice motiv, vizitele ș i furnizorii

3. Prevenirea bunurilor companiei

4. Evitarea daunelor aduse comunităț ii ș i mediului ca urmare a activităț ii companiei

În ț ara noastră, norma fundamentală de bază în domeniu este Legea 19587 - denumită „Legea privind igiena ș i securitatea în
munca”. Valabilitatea sa datează din anul 1972, publicată în B.O. cu data de 28/04/1972

Pericol: Sursă sau situaț ie cu capacitate de daune în termeni de leziuni (daune corporale), daune materiale,
daune aduse mediului sau o combinaț ie a ambelor.

Risc: Combinaț ia dintre frecvenț a sau probabilitatea care poate deriva din materializarea unui pericol

Evaluarea riscurilor: Proces prin care se obț ine informaț ia necesară pentru ca organizaț ia să fie în
condiț ii de a lua o decizie corespunzătoare cu privire la oportunitatea de a adopta măsuri preventive ș i, în acest caz, asupra
etapele de acț iuni care trebuie adoptate

PERICOL: este orice sursă de energie, factori psihologici ș i comportamentali, care atunci când nu sunt controlaț i conduc la o
cauza potenț ială de accident.

RIESCO: Este este efectul presupus al unui pericol necontrolat ș i probabilitatea de a se întâmpla, cauzând o leziune,
boală sau prejudiciu.

Ne întrebăm: în ce se deosebesc?

Pericolul este prezent în permanenț ă, fie la muncă, acasă, ca salvator, în trafic.

În schimb, riscul este produsul neefectuării acț iunilor ș i măsurilor care minimizează pericolul.

FÍSICOS: ILUMINACIÓN RUIDO ESTRES TERMICO RADIACIONES IONIZANTES RADIACIONES NO IONIZANTES

QUÍMICOS: CONTAMINANTES QUÍMICOS- VAPORES ORGÁNICOS CONTAMINANTES QUÍMICOS- GASES CONTAMINANTES
CHIMICE - AEROSOLI POLUANȚ I CHIMICI - METALE

BIOLOGICE: Sunt constituite dintr-un ansamblu de microorganisme, toxine, secreț ii biologice, ț esuturi, organe
corporale umane, animale ș i vegetale

MECANICI: ÎNCĂRCARE Ș I DESCĂRCARE VIBRAȚ II ERGONOMIE în toate aspectele

FACTORES PSICOSOCIALES: ORGANIZACIÓN DEL TRABAJO RITMO LABORAL AUTONOMÍA CLIMA LABORAL LA
PARTICIPACIÓN

Sănătate:

Sănătatea nu este doar absenț a bolii, ci ș i o stare optimă de bunăstare fizică, mentală ș i socială.
sănătatea nu este ceva ce se deț ine ca un bun comun, ci o formă de a funcț iona în armonie cu mediul de lucru ș i
ocio ș i forma de viaț ă în general.

Cum mediul de lucru constituie o parte importantă din mediul total în care trăieș te omul, sănătatea
depinde de condiț iile de muncă.

Accidente:

Accidentele sunt evenimente bruste, violente, cu efect traumatizant, dăunător, care prin natura lor trebuie evitate.
În cadrul securităț ii preventive, rezultatul acestuia fiind prevenirea accidentelor, devine principala preocupare.

ACCIDENTE DE

MUNCA, în art. 6, atunci când este definită ca: un eveniment brusc ș i violent care a avut loc din cauza sau ocazia
muncă, sau în drumul între domiciliul lucrătorului ș i locul de muncă (în itnere).

INCIDENTE: înț eles ca fiind un fapt sau o situaț ie periculoasă, care nu ajunge să cauzeze daune persoanei lucrătorului, dacă
bine, intervenț ia sa poate determina în vreun moment, ACCIDENTUL DE MUNCĂ.

Incidentele sunt evenimente neplanificate ș i neprevăzute, care pot produce daune sau accidente, din cauza unei „întâmplări”.
nu i-au produs

O formă mai completă de a analiza un accident ș i cauzele probabile care au intervenit în acesta ar putea fi
elemente care interrelaț ionează într-un accident de muncă:

- Agent.- Este este obiectul sau substanț a cel mai strâns legată de leziune, de exemplu: maș ini, unelte, manuale,
substanț e chimice, pulberi, printre altele

Partea Agentului.- Sunt acele părț i care cauzează direct leziunea (feronerie, burghiu, ciocan, presă,
cuț it

Condiț ie Insecure.- Sunt acele condiț ii de muncă care nu îndeplinesc normele de siguranț ă ș i, prin urmare,
prezintă un risc ridicat de accidente de muncă, de exemplu, podele murdare ș i alunecoase, iluminare deficitară
- Tipul accidentului.- Este mecanismul prin care se stabileș te contactul între persoana accidentată ș i obiectul care
ocaziona accidentul. ex: prins între unul sau mai multe obiecte, cădere pe acelaș i nivel

- Act de nesiguranț ă.- Este încălcarea unui procedeu normal, reglementat ș i acceptat ca fiind sigur (a efectua o
operaț iune fără autorizaț ie, a lucra într-un mod foarte rapid sau prea lent

- Factor uman.- Este este caracteristica mental sau fizică care are o predispoziț ie la accident, fie că
predispoziț ie individuală (personalitate accidentogenă), ca urmare a atitudinilor improprii (a nu respecta ordinele, a nu
înț elegerea indicaț iilor, neliniș te)

Există de asemenea indicatori de considerat:

◦ INDICE DE FRECUENȚ Ă

Expresa numărul de lucrători accidentaț i, într-o perioadă de un an, la fiecare un milion de ore lucrate.

INDICE DE PÉRDERE

Indicele de pierdere reflectă numărul de zile de lucru pierdute în decursul anului, pentru fiecare o mie de muncitori.
expusi.

INDICE DE BAJĂ

Indicatorul de absentism arată numărul mediu de zile de muncă pierdute într-un an, pentru fiecare angajat.
accidentat.

INDICE DE INCIDENȚ Ă PENTRU MOARTE

Indexul de incidenț ă pentru decese indică numărul de lucrători care mor, într-o perioadă de un an, pentru fiecare
un milion de lucrători expuș i.

Un accident este, de asemenea, o problemă de afaceri care irumpe brusc în funcț ionarea obiș nuită a
organizaț ie, care întrerupe mersul companiei

Securitatea industrială este o filozofie operaț ională a organizaț iei care trebuie aplicată cu aceeaș i convingere cu
ceea ce se caută este calitatea în producț ie

Este prioritare să se privilegieze tehnicile care studiază ș i normează prevenirea actelor ș i condiț iilor nesigure
cauzatoare de accidente de muncă.

Este responsabilitatea TUTUROR: autorităț i; angajatori ș i angajaț i

Trebuie să se elimine "Condiț iile nesigure": acestea derivă din mediul în care lucrătorii îș i desfăș oară activităț ile, citând
ca exemplu:

• Structuri ș i instalaț ii inadecvate

• Absenț a măsurilor de protecț ie împotriva incendiilor

• Echipamente fără întreț inere

• Unelte defecte sau inadecvate

• Lipsa de ordine sau curăț enie

Acte nesigure: depind de acț iunile propriului lucrător

• Lipsa de pregătire ș i necunoaș terea măsurilor preventive împotriva accidentelor

• Característcas personales: Confianza excesiva, Irresponsabilidad.

- Operaț iuni fără antrenament

Operarea echipamentelor fără autorizaț ie

- Blocaț i sau eliminaț i dispozitivele de securitate

Nu folosi echipamente de protecț ie

EVITAREA CONTAMINĂRII: A contamina sau a impregna un obiect sau aerul cu germeni patogeni sau substanț e nocive pentru
sănătate

Atmosferică

De la ape

Sonora

Higiena Industrială

Există diferite modalităț i de a caracteriza Higiena, deș i putem exprima că reprezintă "Prevenț ia ș i controlul de
riscuri generate în sau din locul de muncă care pot afecta sănătatea ș i bunăstarea, cauzând semnificative
incomoditate ș i ineficienț ă a muncitorilor sau a indivizilor din comunitate

O bine: Higiena Industrială ar fi „disciplina responsabilă de identificarea, evaluarea ș i controlul contaminanț ilor de origine
laboral

Este este disciplina îndreptată spre recunoaș terea, evaluarea ș i controlul agenț ilor la care sunt expuș i muncitorii
centru său de muncă ș i care pot cauza o boală profesională.

1. Higienă Teoretică: Este responsabilă de elaborarea criteriilor de evaluare. Pe baza schemei, higiena teoretică va fi
ce contribuie criteriile de evaluare pentru a determina dacă situaț ia este sigură sau periculoasă pentru muncitor.

2. Higiena de Campo: Este responsabilă de identificarea ș i măsurarea contaminanț ilor prezenț i în mediul de lucru. Ar fi
la care ar acț iona la nivelul etapelor de identificare ș i măsurare care apar în schemă.

3. Higiena Analitică: Această ramură ar fi foarte legată de igiena de câmp. Se referă la tehnici de laborator
folosite pentru a identifica ș i măsura contaminanț ii de muncă. Igiena de ș antier măsoară ș i identifică contaminanț ii în
locul de muncă ș i igiena analitică ia probe la locul de muncă ș i le analizează în laborator. Ar fi
indicată, fundamental, în contaminanț i chimici.

4. Higiena Operaț ională: Ar fi ramura responsabilă de controlul, eliminarea sau reducerea nivelurilor de contaminanț i la locul de muncă.
Condiț ii de mediu la locul de muncă

Ca o primă idee despre acest aspect, implică luarea în considerare a expunerii la condiț iile de mediu ale
locurile de muncă nu trebuie să implice un risc pentru siguranț a ș i sănătatea lucrătorilor.

Pe de altă parte, condiț iile de siguranț ă esenț iale rezultă din condiț iile de mediu ale locurilor de muncă
nu trebuie să constituie o sursă de disconfort sau de supărare pentru lucrători.

Când ne referim la astfel de „condiț ii”, în esenț ă înseamnă că în cadrul securităț ii trebuie
controlaț i ș i evitaț i prezenț a factorilor de risc enunț aț i. Totul va fi combătut cu un program de
securitate, ș i adoptarea de protecț ii colective sau personale, după caz ș i presupunere.

Regulamentul Legii 19.587, aprobat prin Decretul 351/79.

Se prezintă în continuare ANEXELE legii 19587, individualizate cu numere romane, în următoarea detaliere,
permiț ându-le astfel să formeze în voi cunoș tinț a reglementării exacte pe care o conț ine legea noastră, tot ce
trebuie să fie de cunoș tinț ă totală:

Capítulo 1: Establecimientos

Capitolele 2, 3 ș i 4: Serviciul de Medicină ș i de Igienă ș i Securitate în Muncă

Capitolul 5: Proiect, instalare ș i/sau modificare a unităț ilor.

Capitolul 6: Furnizarea de apă potabilă

Capitolul 7: Canalizări industriale

Capitolul 8: Sarcina termică

Capitolul 9: Contaminarea mediului

Capitolul 10: Radiaț ii

Capitolul 11: Ventilaț ie

Capítulo 12: Iluminación y color

Capitolul 13: Zgomote ș i vibraț ii

Capitolul 14: Instalatii electrice

Capitolul 15: Maș ini ș i unelte

Capítulo 16: Aparatos que puedan desarrollar presión interna

Capitolul 17: Lucrări cu riscuri speciale

Capitolul 18: Protecț ia împotriva incendiilor

Capitolul 19: Echipamente ș i elemente de protecț ie personală

Capitolul 20 ș i 21: Selecț ia ș i instruirea personalului

Capitolul 22: Statistici privind accidentele ș i bolile de muncă

Denomim ELEMENT DE PROTECȚ IE PERSONALĂ: Orice articol destinat să acț ioneze ca o barieră care protejează
corpul sau o extremitate a lucrătorului, de lovituri, căderi, abraziuni, puncț ii ș i răni, sau într-un element care
absoarbe sau reț ine o substanț ă sau radiaț ie nocivă, evitând astfel să se rănească sau să se îmbolnăvească

Conformarea Planului Anual de Igienă ș i Securitate 12

CONCEPTO: Significa el asesoramiento de higiene, seguridad y salud en el trabajo a empresas, organizaciones, civiles con
o entitate non-profit cu un număr mai mare de 5 angajaț i, aplicând ș i respectând legislaț ia actuală (Legile 19587 ș i
24557)3, al cărei obiectiv este de a păstra integritatea ș i sănătatea psihofizică a angajaț ilor.

a. Tâgâri de pregătire (Cursuri generale ș i specifice):

b. b. Măsurări ș i Evaluări ale mediilor de lucru

c. Prevenirea riscurilor

d. Consultan ț ă juridică ș i panouri de actualizare legală

e. Programe pentru administrarea contractelor

f. Programe speciale

g. Programe de securitate în construc ț ii conform Res. SRT

h. 051/97, 911/97, 319/99:

i. Programe pentru gestionarea focului.

j. OBIECTIV MAXIM: Implementarea unui sistem de gestionare conform normelor na ț ionale ș i interna ț ionale
Funcț ia la cerinț ele clientului, tehnicianul poate consilia cu privire la posibilitatea de a implementa un
sistem de gestion IRAM 3800 si OSHAS 18001, care sunt norme certificabile.

k. URGEN Ț E, cum să ac ț ionezi.

Dacă angajatorul ia la cunoș tinț ă de un accident de muncă sau o boală profesională, trebuie să facă o plângere.
formale către ART ș i trimiteț i către persoana afectată la furnizorul medical autorizat de ART

Ș i dacă angajatorul nu denunț ă sinistrul, acelaș i lucrător poate să o facă în faț a ART sau a furnizorilor.
abilitaț i.

Dacă angajatorul nu ar fi afiliat la niciun ART, va fi responsabil faț ă de lucrători ș i moș tenitorii acestora de
a oferi toate prestaț iile medicale ș i băneș ti prevăzute de Legea nr. 24.557.

Accidente de Muncă sau Boală Profesională

Se consideră accidente de muncă orice fapt brusc ș i violent care se întâmplă din cauza sau cu ocazia muncii, cum ar fi
de asemenea, cele întâmplate între domiciliul lucrătorului ș i locul de muncă, atâta timp cât lucrătorul nu
modifică sau alterează traseul din cauze externe muncii

Se consideră boli profesionale acelea care apar ca urmare a îndeplinirii sarcinilor lor
muncă.

Denunț are de Accident

Angajatorul este obligat să denunț e Asigurătorului orice accident de muncă sau boală profesională care
sufran sus trabajadores.

De asemenea, poate face plângerea lucrătorul însuș i, persoanele îndreptăț ite ale acestuia sau orice persoană care a avut
cunoaș terea accidentului de muncă sau a bolii profesionale.

Plângerea va fi adresată Asigurătorului, dar poate fi prezentată la furnizorul de servicii care acesta
abilite a tal fin.

Când plângerea este prezentată direct la Asigurător, acesta trebuie să ia măsurile necesare pentru ca
lucrătorul să primească imediat prestaț iile în natură.

În cazul în care lucrătorul, drepturile acestuia sau orice persoană care a avut cunoș tinț ă de accident
de muncă va prezenta plângerea în scris la ART, aceasta va trebui să conț ină o relaț ie a faptelor,
identificarea părț ilor (Lucrător / Angajator) ș i semnătura denunț ătorului.

Este responsabilă de a oferi toate prestaț iile medicale ș i financiare prevăzute de lege, imediat după
ser notificată a accidentului de muncă sau boală profesională.

Prestatii medicale ART are obligatia de a oferi, în cazul contingenț elor prevăzute de lege, următoarele
prestatii în natură:

Asistenț ă medicală ș i farmaceutică.

b) Proteze ș i ortopedie.

c) Reabilitare.

d) Recalificare personal.

e) Servicii funerare.

La Asistencia médica y farmacéutca, las prótesis y ortopedia y la rehabilitación deben ser otorgadas mientras subsistan
simptomele sau până la vindecarea totală.

Prestatii financiare

ART-ul trebuie să ofere lucrătorului o prestaț ie bănească lunară până când i se va acorda înălț area sau până când se va împlini
un an de la accidentul său.

În primele 10 zile de absenț ă a angajatului, prestaț iile băneș ti vor fi suportate de angajator.

Alta
Învoirea trebuie să fie acordată în scris ș i notificată lucrătorului.

Odată ce a fost acordat alta, lucrătorul trebuie să se prezinte în faț a angajatorului pentru a relua activitatea profesională.

În cazul în care nu sunteț i de acord cu încadrarea acordată, trebuie să informaț i angajatorul dumneavoastră pentru ca acesta să facă o solicitare.

reîntregire la ART, obț ineț i direct reîntregirea la ART.

Dacă nu primeș te un răspuns satisfăcător, lucrătorul poate iniț ia o procedură în faț a Comisiei Medicale
corespunzător pentru divergenț ă în înregistrare.

Procentaj de Invaliditate

În cazul în care va exista o sequela ca urmare a accidentului. Procentajul de incapacitate va fi estimat ș i notificat de
la ART dupa incheierea perioadei de lucru sau la implinirea unui an de la accident (ceea ce se intampla prima data).

Lucrătorul poate accepta procentul acordat de ART sau îl poate respinge.

În cazul în care procentul este acceptat, se va putea semna un acord, care va fi apoi omologat de Oficiu.
Homologări ș i Viză, Comisia Medicală sau organismele abilitate.

Dacă nu s-ar fi convenit, lucrătorul poate începe o procedură la comisia medicală cea mai apropiată de domiciliul său.

Superintendenta Riscurilor de Muncă (SRT)

În plus faț ă de aplicarea obiectivelor prevăzute în Legea Riscurilor de Muncă, în Superintendinț a Riscurilor de Muncă
La locul de muncă se pot face solicitări, solicita informaț ii ș i denunț a nerespectările de către ART ș i angajatori.

Oficiile de Homologare ș i Vizare (OHV)

OHV-urile sunt responsabile pentru omologarea tuturor acordurilor prezentate de Asigurătorul de Riscuri al
Lucru (ART) referitor la procentul de incapacitate semnat între ART ș i lucrător, atât timp cât procentul este
menor al 66% y sea definitvo.

Aceste birouri sunt compuse din medici care vor certifica dacă procentul acordat ș i convenit se corelează cu
incapacitate permanentă a persoanei afectate.

Comisii medicale

Comisiile Medicale intervin, la cererea lucrătorului, în următoarele cazuri:

Când ART a respins plângerea formulată de angajator sau de lucrător, negând natura de muncă a
accidente sau caracterul profesional al bolii.

* Când lucrătorul nu este de acord cu ART cu privire la incapacitatea permanentă determinată de

aceeaș i.

Când nu eș ti de acord cu ART cu privire la tratamentul medical primit.

Când plângerea a fost efectuată la ART, aceasta nu ar fi acceptat sau respins pretenț ia.

Când nu sunteț i de acord cu înaltul acordat de ART

PLAN DE HIGIENĂ

1. Organizarea serviciului intern sau extern al unui tehnician în igienă ș i securitate.

2. Trusă de prim ajutor

3. Serviciul de medicina muncii care de asemenea poate fi intern sau extern.

4. Realizarea examenelor medicale de admitere, periodice ș i de ieș ire.

5. Controlaț i ș i promovaț i eliminarea zonelor insalubre

6. A avea înregistrări medicale adecvate pentru fiecare angajat cu dosarul său.

7. Supravegherea continuă a igienei ș i securităț ii în întreaga arie ș i persoanele

8. Menț inerea relaț iilor de angajament ș i solidaritate cu angajaț ii bolnavi ș i familiile lor.

9. Controlaț i nivelul de furnizori ai ART

10. A arbitra toate măsurile preventive pentru eliminarea riscurilor la sănătatea lucrătorilor.

11. Control strict ș i măsurări în procesele ș i mediile fiecărui risc, chimic evitând
intoxicări, dermatoză, probleme respiratorii, contaminări cu elementele adecvate de protecț ie personală
o colectiv

12. Control preventiv al Riscurilor Fizice, nivelurile de zgomot ambiental, utilaje, temperatura, corespunzător
iluminare, contaminări, radiaț ii atât cele ionizante cât ș i cele non-ionizante.

13. Promovarea unui control special pentru cazurile de riscuri biologice, adoptând în acest sens cel mai mare rigori în
protecț ia microorganismelor patogene ș i a oricărei alte substanț e.

14. A lucra asupra obiceiurilor de viaț ă personale ș i familiale ale tuturor angajaț ilor pentru a detecta riscuri posibile
colaterale în sănătate.

15. Realizaț i campanii de vaccinare preventivă.

16. Lucrul la programe de educaț ie pentru sănătate, în principal pentru a elimina dependenț ele.

17. Interconsultări între serviciul medical ș i responsabilii de secț ie pentru a evalua comportamentele ș i atitudinile
angajaț ii, în principal dacă evidenț iază un anumit tip de „dezajustare”.

18. Controlul care se realizează prin igienă are ca scop protejarea sănătăț ii lucrătorului, ferindu-l de riscuri.
muncii, cei care ar putea fi enunț aț i ca:

Condiț ii ambientale de lucru: nuclează tot soiul de circumstanț e fizice care înconjoară angajatul. Este denumit
ambientefisic, în care se evidenț iază: factori precum iluminarea, condiț iile atmosferice precum temperatura,
zgomot; poluanț ii chimici ș i biologici, aș a cum s-a expus deja.

Condiț ii legate de timpul de lucru, în care influenț ează extensia zilei de lucru, dacă este diurnă sau nocturnă,
cantdad de ore suplimentare, regimul de zile libere ș i odihna legată de recuperarea sa organică ș i psihologică.

Condiț ii sociale, legate de aș a-numitul "climat de muncă" direct legat de relaț iile
interpersonale între angajaț i ș i ierarhici, pentru a evidenț ia ș i preveni situaț iile de violenț ă la locul de muncă sau de stres.
PLAN DE SECURITATE

1. Pentru abordarea acestui aspect, teoriile au demonstrat că comportamentele motivaț ionale au contribuit
rezultate pozitive în reducerea sinistralităț ii, înț elese ca dezvoltări ale premiilor către domeniile de
accidente minore; lucrări interacț ionate cu grupurile familiale pentru o conș tientizare a întregului grup care
rodea lucrătorul.

2. Trebuie promovate formări integrate ș i sistematice pentru a verifica adevărata dobândire a

cunoș tinț e de bază în materie de securitate, înț elegerea poziț iilor, utilizarea EPP-urilor, manevrarea corectă ș i adecvată pentru
târg, comportament în faț a riscurilor, în faț a urgenț elor, instruire la locul de muncă, cu realizarea de simulacre.

3. Instruirea trebuie să fie asigurată întregului grup, fără diferenț e sau separări.

4. A reflecta asupra sinistrilor care au avut loc pentru a căuta angajamentul ș i idei pentru a nu se mai repeta.

5. Tehnicienii în securitate trebuie să efectueze monitorizări ș i auditurile în fiecare dintre mediile de lucru pentru
verifica personal existenț a unor acte sau practici nesigure care trebuie corectate, pentru a avansa în
proactivitate de risc zero.

6. Evaluarea ș i clasificarea personalului în ceea ce priveș te performanț a evidenț iată în relaț ie cu Securitatea, deoarece o astfel de atitudine este
o valoare care trebuie adăugată conceptele de productivitate, ca aspecte pozitive.

7. A educa în interpretarea plăcilor ș i semnalelor.

8. Realizaț i campanii de conș tientizare privind măsurile de siguranț ă ș i igienă, cu mesaje ș i imagini pozitive.

9. Compania trebuie să fie responsabilă în delimitarea zonelor de pericol, la fel ca ș i în ceea ce priveș te produsele.
să aibă un risc ridicat.

10. A învăț a programe care obț in antrenament în securitate, cele care dezvoltă un pachet de procese precum:
Prim ajutor, tehnici pentru prevenirea accidentelor, utilizarea echipamentelor periculoase, comportamente în faț a
emergenț ă; utilizarea elementelor de siguranț ă, care sunt necesare pentru sarcinile de îndeplinit.

11. Programe de responsabilitate în gestionarea, utilizarea căș tilor, prevenirea în cazul utilizării motocicletelor.

12. Informaț ii despre asigurările contractate, cu dovezile corespunzătoare, ș i cardurile în cazul în care există.

13. Realizaț i împreună cu profesioniș tii medicali programe care să încurajeze renunț area la ț igări, educaț ie în legătură cu
Colera, drogadicț ie, sida, chagas.

14. Generaț i stimulente pentru respectarea întregului program de securitate, care pot consta în bani sau în
tot ce e premiu interesant.

Sănătate Ocupaț ională

DEFINIȚ IE: Pentru a defini cadrul de acț iune al Sănătăț ii Occupational, luăm în considerare
definiț ia Organizaț iei Mondiale a Sănătăț ii (OMS) care o conceptualizează ca: „O activitate multidisciplinară,
direcț ionată să promoveze ș i să protejeze sănătatea lucrătorilor, prin prevenirea ș i controlul bolilor ș i
accidente, ș i eliminarea factorilor ș i condiț iilor care pun în pericol sănătatea ș i siguranț a la locul de muncă.
În plus, se încearcă generarea ș i promovarea unui loc de muncă sigur ș i sănătos, precum ș i a unor bune medii ș i organizaț ii de lucru,
realizând bunăstarea fizică, mentală ș i socială a angajaț ilor ș i susț inând perfecț ionarea ș i menț inerea acestora
capacitatea de muncă; în acelaș i timp, caută să le ofere lucrătorilor posibilitatea de a-ș i duce viaț a socială ș i economică
produse ș i contribuie efectiv la dezvoltarea durabilă. Sănătatea ocupaț ională permite îmbogăț irea
umano ș i profesional la locul de muncă.

Sănătatea lucrătorului este unul dintre drepturile sale fundamentale, pe lângă faptul că este un drept uman protejat de
tratate internaț ionale. Este responsabilitatea celui care generează riscul să respecte în mod preventiv acest drept la sănătate.

Organizarea unui program de sănătate cu măsuri preventive pentru a anticipa evenimentele accidentelor sau bolilor.

Constă în planificarea, organizarea, executarea, controlul ș i evaluarea tuturor acelor activităț i menite să
preservarea, menț inerea ș i îmbunătăț irea sănătăț ii individuale ș i colective a lucrătorilor în scopul evitării accidentelor de muncă
ș i boli profesionale.

Principalul obiectiv al unui program de Sănătate Ocupaț ională este de a oferi siguranț ă, protecț ie ș i atenț ie angajaț ilor.
angajaț i în îndeplinirea sarcinilor lor de serviciu.

Trebuie să instruiască întreaga organizaț ie în primii ajutoare, astfel încât toț i să poată oferi acest ajutor în caz de nevoie.
necesar până ajunge ambulanț a sau serviciul de urgenț ă.

Obiectivul Sănătăț ii ocupaț ionale este de a asigura că lucrătorii sunt liberi de orice daună la sănătatea lor.
cauzat de condiț iile în care îș i desfăș oară activităț ile ș i de echipamentele, uneltele, maș inile ș i
substanț e care manipulează în munca lor. De asemenea, încearcă să-i asigure un mediu plăcut ș i liber de
inconveniente

LEGEA PRIVIND IGIENA Ș I SIGURANȚ A ÎN MUNCĂ LEGEA NR. 19.587 Bs. As., 21/4/72

Decret Naț ional Numărul: 351- Reglementar al Legii de Igienă ș i Siguranț ă.

Rezumat: Prevenirea riscurilor ș i repararea daunelelor derivând din muncă se vor reglementa prin această LRT ș i a sa
norme regulamentare.

Art. 6º — „Reglementările privind condiț iile de igienă ale mediilor de lucru trebuie să considere
primordialmente

a) caracteristici de design pentru plante industriale, stabilimente, locaț ii, centre ș i locuri de muncă, maș ini
echipamentele ș i procedurile urmate în muncă;

b) factori fizici: cubaj, ventilaț ie, temperatură, încărcătură termică, presiune, umiditate, iluminare, zgomote, vibraț ii ș i
radiaț ii ionizante;
c) contaminare ambientală: agenț i fizici ș i/sau chimici ș i biologici;

d) efluente industriale.

Art. 7º — „Reglementările condiț iilor de siguranț ă în muncă trebuie să ia în considerare în principal:

a) instalaț ii, artefacte ș i accesorii; unelte ș i unelte: amplasare ș i conservare;

b) protecț ia maș inilor, instalaț iilor ș i aparatelor;

c) instalaț ii electrice;

d) echipamentele de protecț ie individuală ale lucrătorilor;

e) prevenirea accidentelor de muncă ș i a bolilor profesionale;

f) identificarea ș i etichetarea substanț elor nocive ș i semnalizarea locurilor periculoase ș i în mod special periculoase;

g) prevención y protección contra incendios y cualquier clase de siniestros.”

Legea riscurilor de muncă 24.557 3 octombrie 1995.

Rezumat: Prevenirea riscurilor ș i repararea daunelor derivând din muncă se vor guverna prin această LRT ș i
norme regulamentare Antecedentul acestei legi a fost legea accidentelor 9688 ș i reformele sale, care efectuau doar
abordaje atunci când daunele deja se produsese, de aceea a fost notoriu schimbul conceptual pe care l-a introdus legea în vigoare.
Obiective

Reducerea sinistralităț ii la locul de muncă prin prevenirea riscurilor derivate din muncă.

Remedierea daunelor cauzate de accidente de muncă ș i de boli profesionale, inclusiv rehabilitarea

lucrător prejudiciat.

Obiective inevitabile ș i necesare dacă prevenț ia nu a fost satisfăcătoare.

Promovarea recalificării ș i relocării lucrătorilor afectaț i. Acest obiectiv vizează reconversia forț ei de muncă.
de a reabilita ș i a relocarea lucrătorului care suferă de incapacitate, ca urmare a unei boli profesionale sau accident de
muncă

Accidente ș i boli

Este tot un eveniment brusc ș i violent care apare din cauza sau cu ocazia muncii ș i care produce un prejudiciu psihic
y/ofsico verificabil în sănătatea lucrătorului, care îl împiedică să îș i îndeplinească munca obiș nuită.

De asemenea, oferă acoperire pentru accidentele care au loc "în itinerar", adică acelea care se produc în timpul traseului.
direct ș i obiș nuit între domiciliul lucrătorului ș i locul de muncă; lucrătorul poate declara în scris în faț a
angajator, acesta în termen de 72 de ore la asigurător, că itinerariul se modifică din motive de studiu,
concurenț ă cu un alt loc de muncă sau îngrijirea unui membru de familie direct bolnav, care nu locuieș te împreună.

În toate cazurile care pot provoca variaț ii în traiectul obiș nuit comunicat de lucrător, aceeaș i lege
ș i reglementările impun obligaț ii speciale de îndeplinit, tot ceea ce va trebui să fie comunicat anterior angajatului
para que sepa de qué manera debe conducirse”.
Aceste atribuț ii pot fi menț ionate ca:

a. „Angajatul, înainte de modificare, trebuie să comunice în scris această circumstanț ă angajatorului.

b. Întotdeauna, conducta trebuie să fie un fapt extern, nu cauzat sau provocat de acelaș i muncitor din culpă sau vătămare.
în care ART nu răspunde.

c. În cazurile de întoarcere la un membru de familie bolnav care nu locuieș te împreună, acesta trebuie să dovedească acest lucru într-un mod adecvat.

angajat, în faț a cererii ART.

d. Si el evento se produce cuando el empleado se traslada de un trabajo a otro, la ART que responde es la
corespunzătoare lucrării motivului transferului său, fără a afecta repetiț iile interne care se efectuează
asigurători.

Enfermedad profesional

La LRT nu defineș te conceptul de „Boală Profesională”, aș a cum se întâmplă cu Accidentul de Muncă.

De aceea, pentru ilustrarea sa, putem identifica Boala pe care LRT o denumeș te "Profesională", la tot
proces care devine lent, cu o evoluț ie agravantă, cauzat de repetarea miș cărilor sau reiterarea
prezenț a în medii afectate de factori fizici, chimici, biologici, mecanici, care afectează în mod direct
trabajador organic sau psihic, cauzându-i o daune permanente, care generează incapacitate de muncă, tot ceea ce
care anterior îi va obliga să solicite dosare medicale din acest motiv.

În cazurile de boală, ART trebuie să ofere aceleaș i prestaț ii ca ș i în cazul accidentelor de muncă

Sunt excluș i de la această lege:

a) Accidentele de muncă ș i bolile profesionale cauzate de intenț ia lucrătorului sau de forț a majoră
îi este dor de muncă:

b) Incapacităț ile lucrătorului preexistente începerea raportului de muncă ș i acreditate în examen

preocupacional efectuat conform liniilor directoare stabilite de autoritatea de aplicare.

Această a doua ipoteză va fi verificată prin intermediul examenului medical prealabil angajării, care este obligatoriu pentru angajator.

Analiza statistică a accidentelor de muncă este fundamentală, deoarece din experienț a trecută ș i cercetarea acesteia
vor apărea datele pentru a determina planurile de prevenire.

Permite analiza să reflecte, la rândul său, eficacitatea ș i rezultatul normelor de siguranț ă adoptate.

Obiectivele fundamentale ale statisticilor sunt:

Detectarea, evaluarea, eliminarea sau controlul cauzelor accidentelor.

Oferirea bazei adecvate pentru confecț ionare ș i punerea în practică a normelor generale ș i specifice preventive.

Determinaț i costurile directe ș i indirecte.

# Compararea perioadelor stabilite, în scopul evaluării aplicării orientărilor furnizate de Serviciu ș i sua
relaț ie cu indicii publicaț i de autoritatea de aplicare.
ERGONOMIE

Este o disciplină ș tiinț ifică de caracter multidisciplinar, care studiază relaț iile dintre om ș i activitatea pe care o desfăș oară.
ș i elementele sistemului în care este imers, cu scopul de a reduce sarcinile fizice, mentale ș i
psihice ale individului ș i de a adapta produsele, sistemele, posturile de lucru ș i mediile la caracteristici,
limitările ș i nevoile utilizatorilor săi; căutând să optimizeze eficienț a, securitatea, confortul ș i performanț a globală a
sistem.

Ergonomia este definită ca disciplina ș tiinț ifică care studiază designul sistemelor în care oamenii îș i desfăș oară activitatea.
munca. Aceste sisteme se numesc 'sisteme de muncă' ș i sunt definite într-un mod larg ca 'sectorul de
mediu asupra căruia munca umană are efect ș i din care ființ a umană extrage informaț iile de care are nevoie pentru
a lucra '. Obiectivul pe care îl are ergonome este de a descrie relaț ia dintre ființ a umană ș i toate elementele din
sistem de lucru.

Este convenabil să subliniem că în relaț ia dintre persoană ș i sistemul de lucru putem evidenț ia două aspecte
relativ diferite. Pe de o parte, avem aspectul pur fizic care face referire la structura
muscular ș i scheletica a persoanei

Prevenire.

Legea 24.557 la Inc. A al Art. 1: "Reducerea indicilor de sinistralitate profesională prin prevenirea riscurilor de
muncă

FACTORES DE RIESGO:

1) BĂRBATUL

2) LA MAȘ INA, DISPOZITIVUL, ECHIPAMENTUL Ș I MATERIALELE

3) MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

4) PROCEDIILE

VIGILANȚ Ă CONTINUĂ: Organizarea unui program integrat de Igienă ș i Securitate impune o atitudine de control ș i
monitorizare continuă, prin implementarea normelor de S ș i S, ceea ce trebuie să fie explicat eficient la
toate nivelurile, pentru a controla apoi că instrucț iunile ș i explicaț iile sunt îndeplinite fără variaț ii sau
inconveniente.

Angajamentele pe care trebuie să le conț ină programul trebuie să fie:

• Protecț ia mediului, inclusiv prevenirea poluării ș i a deș eurilor.

• Siguranț a ș i sănătatea la locurile de muncă, precum ș i eliminarea sau, dacă nu este posibil, minimizarea riscurilor ocupationale.

• Respectarea legislaț iei în vigoare aplicabile ș i a reglementărilor semnate de organizaț ie, trebuind să ajungă până la
îndeplinirea cerinț ei specifice care se aplică organizaț iei.

• Îmbunătăț ire continuă care să asigure un performanț ă eficace în ceea ce priveș te mediul ș i sănătatea ș i securitatea la locul de muncă.

• Prin urmare, integrarea acestor angajamente în sistemul general de gestionare al unei organizaț ii.

Definiț ia sistemului integrat trebuie să cuprindă toate aspectele legate de materie, având în vedere aspectul
ambiental, sănătate, siguranț ă, igienă, prevenire, analiză de risc, poluare, controlul urgenț elor, ș i
plane speciale.

Planificarea Sistemului Integrat de Gestionare include:

Identificarea, evaluarea ș i controlul aspectelor de mediu ș i al riscurilor profesionale.

• Cerinț e legale ș i alte cerinț e.

• Obiective, ț inte ș i programe

Aceste premize sunt:

Trebuie să existe angajamentul ș i conducerea Direcț iei organizaț iei.

• Toată legislaț ia în vigoare aplicabilă ș i cea semnată de organizaț ie trebuie să fie identificată.
• Trebuie să se bazeze pe îmbunătăț irea continuă a performanț ei sistemului integrat.

• Este o activitate permanentă. Obiectivele, ț intele ș i programele nu pot fi statice, ci dinamice.

• Se bazează fundamental pe acț iunea preventivă ș i nu pe cea corectivă. Eficienț a trebuie măsurată fundamental
pentru acte.

Este prioritar să prevenim riscurile atât în condiț ii normale, cât ș i anormale, precum ș i în situaț ii potenț iale care
pot să se întâmple.

• Sistemul trebuie să fie măsurabil. Va fi eficient doar dacă se poate măsura ș i evalua situaț ia în care se află
organizaț ie, unde se doreș te să se ajungă ș i ce este necesar.

• În cele două sisteme, tehnicile de identificare ș i evaluare sunt similare, ș i chiar unele identice, motiv pentru care se
pot integra. Este foarte important ca măsurătorile să fie efectuate pe indicatori prospectivi.

Este sarcina tuturor.

• Se realizează prin formare.

OHSAS 18001 abordează următoarele domenii cheie:

După evaluarea condiț iilor generale, se începe cu:

Planificare pentru identificarea, evaluarea ș i controlul riscurilor

Aplicarea programului de gestionare care conț ine OHSAS

Abarca întreaga structură a organizaț iei cu consigna de responsabilitate

Dezvoltarea valorilor de Formare, conș tientizare ș i competenț ă

Dezvoltarea consultanț ei ș i bugetelor pentru comunicarea eficientă

Exercitarea monitorizărilor pentru a controla funcț ionarea programului

Pregătirea măsurilor pentru un răspuns eficient la urgenț e.

În mod permanent, a măsura, a supraveghea ș i a aplica măsuri corective ș i/sau preventive pentru a menț ine o îmbunătăț ire a
randament.

Acest program este destinat organizaț iei, întreaga structură, dar ș i eventualilor participanț i,
pentru a fi aplicată clienț ilor ș i publicului în termeni generali.

Înseamnă că programul de gestionare în igienă, sănătate ș i securitate pentru eficacitatea sa trebuie să fie respectat de toate
persoane, pentru a exercita o eficienț ă în calitatea materiei Igienă, Sănătate ș i securitate în muncă.

MEDICINA LABORAL ș i TOXICOLOGIE

Ș i considerăm că mediul de lucru este grupul de factori naturali ș i artificiali prezenț i în zonele de
muncă ș i care pot influenț a potenț ial lucrătorul ș i afecta sănătatea acestuia, reluând principiile
înălț at de Ramazzini în secolul 18, este o responsabilitate etică să ne asigurăm că condiț iile de muncă sunt astfel
care permit omului să se realizeze ca persoană prin munca sa, care să servească drept substanț ă pentru el ș i pentru
familia, ș i nu să devină o cauză a bolii.

Pentru legislaț ia argentiniană, o boală profesională este definită în Legea 24557/95 care a creat sistemul de Riscuri
del Muncii. Legea în articolul său 2 (modificat de Decretul 1278/2000)4 stabileș te că:

a) Se consideră boli profesionale acelea care sunt incluse în lista pe care o va elabora ș i revizui
puterea executivă, conform procedurii din articolul 40 alineatul 3 din această lege. Lista va identifica agentul de
riscuri, tablouri clinice, expunere ș i activităț i în capacitatea de a determina boala profesională.La
boli neincluse în listă, precum ș i consecinț ele acestora, nu vor fi considerate compensabile, cu singura
excepț ia celor stabilite în incizii următoare.

b) Vor fi considerate la fel boli profesionale acele alte boli care, în fiecare caz concret, Comisia
Medicii Centrali determină ca fiind provocate de cauza directă ș i imediată a executării muncii, excluzând
influenț a factorilor atribuibili lucrătorului sau străini muncii.

În scopul determinării existenț ei acestor contingente, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiț ii:

i) Lucrătorul sau persoanele îndreptăț ite ale acestuia trebuie să iniț ieze procedura printr-o cerere motivată, prezentată în faț a
Comisia Medicală Jurisdicț ională, orientată să demonstreze concurenț a agenț ilor de risc, expunere, tablouri
clinice ș i activităț i cu eficienț ă cauzală directă în ceea ce priveș te afecț iunea lor.

ii) Comisia Medicală Jurisdicț ională va analiza petiț ia cu audierea persoanei sau persoanelor interesate, precum ș i a
angajatorul ș i ART; garantând respectarea procedurii legale, va produce măsurile de probă necesare ș i va emite o soluț ie
debidamente fundamentată în expertize de rigurozitate ştiinţifică.

În niciun caz nu se va recunoaș te caracterul de boală profesională a celei care este consecinț a imediată sau mediată
previzibile, de factori străini muncii sau atribuibili lucrătorului, cum ar fi predispoziț ia sau labilitatea de a contracta
doliț a determinată.

c) Când se invocă existenț a unei boli profesionale ș i ART consideră că aceasta nu se află
prevăzută în lista bolilor profesionale, trebuie să fie desfăș urată procedura din incisa b. Dacă Comisia
Medicul jurisdicț ional a considerat că boala se încadrează în condiț iile definite în acest obiect.
va comunica ART-ului, care, de la acea ocazie ș i până când situaț ia lucrătorului va fi soluț ionată definitiv,
va fi obligată să ofere toate prestaț iile prevăzute în prezenta lege. În acest caz, Comisia Medicală
Jurisdicț ional va trebui să ceară imediat intervenț ia Comisiei Medicale Centrale pentru a valida sau
rectifică această opinie. Dacă pronunț area Comisiei Medicale Centrale nu ar valida opinia Comisiei
Medicul Jurisdicț ional, ART va înceta acordarea prestaț iilor aflate în sarcina sa. Dacă Comisia Medicală Centrală
convalidarea pronunț ării va trebui, în caz contrar, să stabilească simultan procentul de incapacitate al
muncitor afectat, în scopul plăț ii prestaț iilor financiare care ar corespunde. Această decizie,
alcance circumscris cazului individual rezolvat, nu va importa modificarea listei de boli profesionale
vigente. Comisia Medicală Centrală trebuie să se pronunț e în termen de 30 de zile de la primirea cererii Comisiei
Medic Jurisdicț ional.
d) Odată ce Comisia Medicală Centrală s-a pronunț at, vor rămâne disponibile posibilele acț iuni de
repetiț ie în favoarea celor care ar fi suportat prestaț ii de orice natură, împotriva celor care vor rezulta în
definitiv responsabili de a le fi asumat.

Ca un rezumat, putem sintetiza că o boală profesională este patologia dobândită de lucrător.

în cadrul mediului de muncă care, prin caracteristicile ș i modul de desfăș urare a sarcinii realizate, produce o daune psihică ș i/sau
fizic în sănătatea sa ș i îl face incapabil să-ș i îndeplinească munca obiș nuită. Sunt excluse incapacităț ile lucrătorului
preexistente la iniț ierea relaț iei de muncă ș i acreditate în examenul de evaluare a stării de sănătate

Norma mamă a prevenirii în Argentina datează din 1972 ș i încă este în vigoare (Legea 19587 ș i Dec. 351/79).
Actualmente există o normativă abundentă legată de aceste teme, fiind încorporată ca unul dintre obiectivele
Legea 24557 privind prevenirea riscurilor de muncă ca asigurare pentru protecț ia sănătăț ii muncitorilor

Rezoluț ia SRT 37/2010 a redefinit examenele medicale care, în scop de prevenț ie, trebuie efectuate periodic.
lucrători cu scopul de a detecta în mod precoce orice afecț iune legată de activitatea profesională
desempeñată. Aceste examene au o legătură directă cu agenț ii poluanț i detectaț i în domeniu
laboral, conform celor stabilite în Dec. 658/966.

Medicina muncii se prezintă atunci ca o disciplină care are grijă de respectarea tuturor
conceptelor legale menț ionate anterior. Bunăstarea fizică, mentală ș i socială nu se realizează în mod întâmplător. Sănătatea
atunci este rezultatul unei lucrări integrale între diferitele părț i implicate în problemă: societate,
companii ș i propriul om.

Medicina Muncii trebuie să răspundă acestor cerinț e prin acț iuni de prevenire primară (examinări
preocupationale ș i periodice), prevenț ie secundară (diagnostic precoce ș i îngrijire timpurie) ș i îngrijire terț iară
(tratament, relocare ș i reabilitare a lucrătorului afectat)

Noț iunea de boală profesională se originează din necesitatea de a distinge bolile care afectează ansamblul de
populaț ia celor care sunt rezultatul direct al muncii pe care o face o persoană, deoarece generează drepturi ș i
responsabilităț i diferite faț ă de cele iniț iale. Între factorii care determină bolile profesionale
avem: Variabilitate biologică; în legătură cu acelaș i risc sau condiț ie patogenă profesională, nu toț i se îmbolnăvesc ș i
ceea ce îi îmbolnăveș te nu o fac toț i în acelaș i timp ș i cu aceeaș i intensitate. Multicausalitate; aceeaș i boală
poate avea diferite cauze sau factori de muncă ș i extramuncă care acț ionează simultan ș i care contribuie la aceasta
desencadenare. Nonspecificitate clinică; majoritatea bolilor profesionale nu au un tablou clinic
specific care permite relationar simptomatologia cu un anumit loc de muncă. Condiț ii de expunere; acelaș i
agente poate prezenta efecte nocive diferite în funcț ie de condiț iile de expunere ș i de calea de intrare în organism.

Pentru a atribui caracterul profesional unei boli, este necesar să se ț ină cont de câteva elemente de bază care
permit să le diferenț iem de bolile comune: AGENT; trebuie să existe un agent în mediul de lucru care
prin proprietăț ile sale poate produce un daune asupra sănătăț ii; noț iunea de agent se extinde la existenț a condiț iilor
de muncă care implică o suprasolicitare a organismului în ansamblu sau a unei părț i a acestuia. EXPUNERE; trebuie să existe
demonstrarea că contactul între lucrătorul afectat ș i agentul sau condiț iile de muncă nocive este capabil să
provoca o daună sănătăț ii.

BOALĂ; trebuie să existe o boală clar definită în toate elementele sale clinice anato - patologice ș i
terapeutic, sau un prejudiciu adus organismului lucrătorilor expuș i la agenț ii sau condiț iile menț ionate mai sus.
RELAȚ IA DE CAUZALITATE; trebuie să existe dovezi de ordin clinic, patologic, experimental sau epidemiologic.
considerate izolate sau concomitent, care permit stabilirea unei senzaț ii de cauză-efect între patologie
definida ș i prezenț a la muncă.
Introducerea, în legislaț ia privind bolile profesionale, a noț iunii de daune anterioare bolii
estmula la prevenț ie deoarece implică o acț iune care, de cele mai multe ori, corespunde direct companiei
implicată ș i nu doar organismul de asigurare, care în practică poate acț iona doar după declararea bolii.
Aceasta obligă la implementarea Programelor de supraveghere a sănătăț ii, identificând agenț ii ș i factorii de risc, populaț ia
expusă lor, intensitatea expunerii ș i indicatorii care vor fi utilizaț i pentru cercetarea precoce a daunelor.

3.2 - Boala Profesională – Definiț ie ș i Listă:

Este este patologia dobândită de lucrător în cadrul mediului de muncă care, din cauza caracteristicilor ș i modului de desfăș urare a activităț ii
realizată, produce un prejudiciu psihic ș i/sau fizic asupra sănătăț ii sale ș i îl incapacitează să îndeplinească munca obiș nuită2. PEN
a elaborat lista bolilor profesionale oficializată prin Dec. 658/96 ș i aceasta va fi revizuită
anual. Bolile care nu sunt incluse în această listă, precum ș i consecinț ele lor, în niciun caz nu vor fi
considerate ca fiind recuperabile. Sunt excluse:

Bolile profesionale cauzate de dolul lucrătorului sau de o forț ă străină muncii.

Incapacităț ile lucrătorului existente înainte de începutul relaț iei de muncă ș i dovedite în examen
preocupacional.

Bolile care nu sunt incluse în listă, precum ș i consecinț ele acestora

Accidente de trabajo – Definición:

Legea argentiniană (Legea 24557) consideră accident de muncă orice eveniment brusc ș i violent care are loc în urma
făcut sau în ocazia unei lucrări care produce un prejudiciu psihic ș i/sau fizic verificabil în sănătatea lucrătorului, care îl
incapacitate pentru a-ș i îndeplini sarcinile obişnuite.

Conceptual, principala diferenț ă care poate fi identificată este că un accident este ceva brusc, în timp ce
o boală profesională este un proces lent care implică modificări în organism. În plus, bolile
profesioniș tii sunt restricț ionaț i de lege, în timp ce accidentele nu au o listă taxativă, având limita restricț ionată
pentru activităț ile de muncă desfăș urate.

Se recomandă în această parte să se revizuiască lista actualizată a bolilor profesionale în vigoare conform Decretului 658/96
y Decretul 1167/2003

Epidemiologia muncii ne ajută în administrarea ș i planificarea gestionării medicinei muncii în domeniul

grup uman cu care se lucrează, în evaluarea riscurilor ș i în evaluarea eficacităț ii
tratamente medicale care se aplică populaț iei. Ne oferă de asemenea instrumente pentru studiul
eficacitatea măsurilor preventive aplicate. Principiile cercetării epidemiologice pot fi de asemenea
utilizaț i de un număr mare de persoane care nu se consideră epidemiologi, deș i este necesar să se ț ină cont
cu cunoș tinț e de tehnici statistice ș i metodologii de cercetare ș tiinț ifică. Este obiectivul acestui scurt curs
dar o sinteză sumară ș i generală a ceea ce cuprinde epidemiologia muncii, fiind medicul muncii al companiei care
trebuie să abordeze orice analiză epidemiologică lucrând împreună cu serviciul de igienă ș i securitate pentru a putea
realizarea unei gestiuni adecvate ș i integrale a sănătăț ii ocupaț ionale

Câteva dintre aplicaț iile epidemiologiei în gestionarea sănătăț ii ocupationale sunt:

- Identificare ș i căutare de cauze.

Controlul riscurilor profesionale.

- Determinarea nivelurilor permise de expunere.

Stabilirea priorităț ilor preventive.

- Determinarea ratelor aș teptate ș i valorilor normale.

- Identificarea factorilor care promovează sănătatea.

Evaluarea serviciilor de sănătate ocupaț ională.

- Studiu asupra altor factori de risc.

Principalul obiectiv al epidemiologiei muncii este prevenț ia, prin identificarea consecinț elor
pentru sănătate, expunerile la locul de muncă. Acest obiectiv subliniază abordarea preventivă a epidemiologiei.
de muncă. De fapt, toate cercetările efectuate în domeniul sănătăț ii ș i securităț ii în muncă ar trebui să
pentru scopuri preventive. Prin urmare, cunoș tinț ele epidemiologice pot ș i trebuie aplicate rapid

Un alt obiectiv al epidemiologiei muncii este de a utiliza rezultatele obț inute în medii specifice pentru a reduce sau
eliminarea pericolelor în cadrul populaț iei studiate. Astfel, pe lângă furnizarea de informaț ii despre efectele
pentru sănătatea expunerilor la locul de muncă, rezultatele studiilor din epidemiologia muncii
servesc de asemenea pentru a estima riscul populaț iei generale supuse la doze mai mici ale aceloraș i expuneri.
contaminarea ambientală provocată de procesele ș i produsele industriale tinde să genereze niveluri mai scăzute de expunere
decât cei experimentaț i în locul de muncă.

ARTICOLUL 1° — Normă aplicabilă ș i obiectivele Legii privind Riscurile de Muncă (LRT).

1. Prevenirea riscurilor ș i repararea daunelor generate de muncă se vor reglementa prin această LRT ș i reglementările sale.
reglementare.

2. Obiectivele Legii privind Riscurile de Muncă (LRT):

a) Reducerea sinistralităț ii la locul de muncă prin prevenirea riscurilor derivate din muncă;

b) Repararea daunelor cauzate de accidente de muncă ș i de boli profesionale, inclusiv reabilitarea

al muncitorului afectat;

c) Promovarea recualificării ș i reintegrării lucrătorilor afectaț i;

d) Promovarea negocierii colective a muncii pentru îmbunătăț irea măsurilor de prevenire ș i a prestaț iilor
reparatoare.

ARTICOLUL 20.

1. ART-urile vor acorda angajaț ilor care suferă de unele dintre evenimentele prevăzute în această lege următoarele
prestatii in natura:

a) Asistenț ă medicală ș i farmaceutică:

b) Proteze ș i ortopedie:

c) Reabilitare;

d) Recalificare profesională; ș i
e) Serviciu funerar.

2. ART-urile pot suspenda prestaț iile băneș ti în cazul unui refuz nejustificat al persoanei afectate, determinat
prin comisiile medicale, pentru a primi prestaț iile în natură ale punctelor a), c) ș i d).

3. Prestatiile la care se face referire în apartamentul 1, incisoarele a), b) ș i c) din prezentul articol, vor fi acordate persoanelor
daț i pe măsură ce se va vindeca complet sau în timp ce simptomele incapacitante persistă, conform modului în care
determinare la reglamentare.

În acest fel, legislaț ia argentiniană impune obligativitatea angajatorului (fie el însuș i sau prin intermediul Asigurătorului
de Riscuri de Muncă angajată) de a efectua examinările medicale necesare pentru a asigura reabilitarea completă
de la persoană sau prin aceste examene să se determine gradul de afectare sau incapacitatea reziduală în vederea realizării
calculul indemnizaț iei corespunzătoare.

În general, aceste examene se conformează cerinț elor legale. Adică, este improbabil ca un angajator sau ART să efectueze
estetpo de exámenes excedându-se cerinț ele stabilite în legislaț ie. Preventive: putem încadra în cadrul
de acest concept la cele care se realizează pentru a anticipa un eveniment sau un fapt legat de sănătate ș i nu la
consecinț a unui eveniment dat. Acestea sunt cele care oferă cele mai multe informaț ii atunci când se fac gestiuni de sănătate.
exituri de muncă eficiente ș i orientate către nevoile grupului de angajaț i.

Legislaț ia argentiniană prevede, de asemenea, efectuarea acestor examene, dar, spre deosebire de anterior, angajatorul
poate depăș i domeniul examenelor cerute de lege ș i să dezvolte o politică de prevenire în sănătate care se
orientează în mod conș tient să îmbunătăț ească calitatea vieț ii angajaț ilor săi. Această linie de gândire este legată
cu etica ș i angajament antreprenorial faț ă de societate (reflectat în angajaț ii săi) ș i valorile care sunt promovate ca
companie.

ARTICOLUL 4° — Obligaț iile părț ilor.

1. Angajatorii ș i lucrătorii cuprinsi în domeniul LRT, precum ș i ART sunt obligaț i să adopte
măsurile prevăzute legal pentru a preveni eficient riscurile de muncă.

Dentro de los exámenes médicos obligatorios a los trabajadores, algunos de ellos se encuentran a cargo del empleador y
altele de la asigurătorul de riscuri de muncă.

Conform dispune Res. SRT 37/2010 (care a abrogat Res. SRT 43/97) a Superintendinț ei Riscurilor Muncii
(SRT), în virtutea puterii date SRT prin Decretul 1338 Art. 9, examenele de sănătate care trebuie efectuate la
Lucrătorii sunt următorii:

Articolul 1º — Examinări medicale în sănătate.

Se stabileș te că examinările medicale în sănătate incluse în sistemul de riscuri la locul de muncă sunt următoarele:

1. Preocupacionales o de ingreso; 2. Periódicos; 3. Previos a una transferencia de actvidad; 4. Posteriores a una ausencia
prolongată, ș i 5. Precedente terminării relaț iei de muncă sau de ieș ire.

Unii se află în sarcina angajatorului ș i alț ii în sarcina ART, fără a aduce atingere posibilităț ii ca ambele.
conveniti ceva diferit (de exemplu, ca un examen pe seama angajatorului să fie realizat prin intermediul prestatoarelor)
de la ART). PRESTATORI MEDICALI. Sistemul de riscuri de muncă este structurat, în acest aspect, într-un mod similar
sistemul de sănătate, angajând asigurătorii ș i autoasiguraț ii către furnizorii lor prin capitation sau prin
prestatie. La aceasta se adaugă posibilitatea de a avea centre proprii.
Res. 37/2010 stabileș te cerinț a ca centrele unde se efectuează examenele medicale ș i
prestările asistenț iale trebuie să respecte reglementările existente în domeniu. În acest fel se urmăreș te
a proteja sănătatea lucrătorului de manevre nescrupuloase în ceea ce priveș te îngrijirea acestuia.

Art. 8º — Profesioniș ti ș i centre autorizate.

Examinările stabilite în prezenta hotărâre trebuie să fie desfăș urate în centre sau facilităț i complementare
(fiș e sau mobile) habilitate de autoritatea sanitară ș i sub responsabilitatea unui medic al muncii autorizat
autoritatea corespunzătoare.

În ceea ce priveș te examenele de evaluare medicală prealabilă angajării, este important de menț ionat că acestea sunt obligatorii ș i responsabilitatea angajatorului, fără

prejudiciul posibilităț ii de a conveni cu ART realizarea acestora. Realizarea acestora este

important ș i obligatoriu pentru companie, deoarece va fi necesar la momentul integrării angajatului la
sistemul din partea ART. Funcț ia sa este de a stabili aptitudinea psihofizică a lucrătorului pentru îndeplinirea
loc de muncă, deș i fără a pierde din vedere că nu trebuie să fie utilizate ca instrument de discriminare în
selecț ia personalului. În plus, sunt deosebit de utile pentru a delimita eventualele responsabilităț i viitoare, deoarece permit
a detecta patologii preexistente la începutul relaț iei de muncă, pentru acele locuri de muncă în care eventual
au fost prezenț i agenț i de risc (Decretul nr. 658/96). Dacă acest lucru se întâmplă (să apară boli
preexistente), examenele preocupationale vor fi avizate sau, după caz, fiscalizate în organisme sau entităț i
publice, naț ionale, provinciale sau municipale care au fost autorizate în acest scop de către Superintendenta
Riscurile de Muncă.

Examinările periodice au funcț ia de a detecta precoce afecț iunile produse de muncă sau de...
agenț i de risc la care lucrătorul poate fi expus din cauza sarcinilor sale, cu scopul de
a evita sau a limita consecinț ele dezvoltării bolilor profesionale. De asemenea, ajută la diagnosticarea
boli nevinovate. Sunt obligatorii în acele sarcini în care există expunere la agenț i de risc (Dec.
658/96). Sunt responsabilitatea asigurătorilor de riscuri de muncă atunci când există expunere la agenț i de risc, ș i în
responsabilitatea angajatorului atunci când o astfel de expunere nu se verifică.

Criteriul de expunere la un agent de risc este un subiect care generează permanent discuț ii. De exemplu, un
Un caz care generează controverse este dacă o persoană lucrează într-un mediu în care procesul productiv există.
hidrocarburi alifatici sau mercur, dar acestea sunt confinate ș i nu sunt detectate în mediu de lucru. În acest
în mod tehnic, nu există o expunere permanentă, dar aceasta poate fi generată accidental.

Angajatorul are obligaț ia de a efectua măsurările de mediu corespunzătoare ș i dacă aceste măsurări de
mediul de lucru evidenț iază inexistenț a contaminantului, ART nu ar fi obligată să efectueze examenele de
risk. Dar dintr-un punct de vedere al gestionării preventive a sănătăț ii ocupaț ionale, angajatorul ar trebui să efectueze cu un anumit
periodicitatea examinărilor destinate să detecteze expunerea sau contactul accidental al personalului cu contaminanț ii
care există în procesul lor productiv. În acest fel, este singura modalitate de a observa că un lucrător a suferit o
contaminare cu produsul, dacă fapta accidentală care a dus la expunere nu a fost raportată ca accident
laboral.

O altă situaț ie care se poate ivi este existenț a agentului de risc, dar la niveluri inferioare celor stabilite.
prin lege (Res. 297/03). În acest caz, un criteriu preventiv este să se considere personalul expus atunci când contactul cu...
agente se dă cel puț in în 50% din timpul de muncă sau concentraț ia contaminantului depăș eș te 50% din valoare
limita stabilită. Această definiț ie trebuie să fie convenită între angajator ș i ART-ul corespunzător.

Înrudite cu examenele de admitere ș i finalizare, se află examenele anterioare transferului de activitate,

Ei bine, obiectivele lor sunt similare. Este vorba despre examene care trebuie să aibă loc înainte de o schimbare efectivă a sarcinilor.
Sunt obligatorii atunci când schimbările implică începerea unei expuneri eventuale la unul sau mai mulț i agenț i de risc,
nu sunt legate de sarcinile pe care le efectua anterior lucrătorul. În acest caz, angajatorului îi revine
responsabilitatea pentru realizarea sa.

Examenelore ulterioare unei absenț e prelungite sunt, de asemenea, prevăzute de legislaț ie ș i importanț a acestora
radica în detectarea patologiilor non-lucrătoare, îndeplinind o funcț ie similară celor pre-occupationale. La fel ca acestea, trebuie
a se desfăș ura în mod prior înainte de reintegrarea lucrătorului sau lucrătoarei. Cine are responsabilitatea de
efectuarlos este ART, atâta timp cât angajatorul informează asigurătorul său despre această situaț ie. Dacă nu se efectuează, se riscă
riscul de a considera ca sunt legate de muncă afecț iuni care nu sunt asociate cu activitatea sau de a fi nevoit să suport costuri prevenibile
pentru a demonstra nelegătura dintre patologie ș i munca desfăș urată.

Examinările de absolvire au scopul de a verifica starea de sănătate a lucrătorului în momentul

desvinculare. Pe de o parte, permit detectarea ș i tratamentul oportun al bolilor profesionale ș i de
secuelas incapacitante. Pe de altă parte, servesc angajatorului ș i asigurătorului pentru a constata starea de sănătate la externare ș i
a se preveni - cel puț in într-o oarecare măsură - de posibile responsabilităț i. Examenele de finalizare au caracter
optatvo (deș i realizarea sa este mai mult decât recomandabilă din cauza posibilelor sale consecinț e, deoarece pe lângă faptul că
aceste examene certifică starea angajatului la părăsirea locului de muncă, au caracter preventiv în domeniul legal.
Relaț ia de muncă poate fi încheiată deja, atâta timp cât se respectă termenii stabiliț i. Prin normă se
recomandă realizarea acestora înainte de finalizarea contractului, deoarece, după ce angajatul a fost deconectat, poate fi foarte
dificultăț i în concretizare. Realizarea acestor examene este responsabilitatea ART.

Toate examenele medicale sunt obligatorii pentru angajat, care trebuie să ofere cu caracter de declaraț ie
jurada, la informaț ie despre antecedentele lor medicale ș i patologiile care îi afectează ș i de care au cunoș tinț ă,
întotdeauna cu salvaguarda dreptului persoanei interesate la protecț ia în domeniul intimităț ii informaț iilor
considerată sensibilă. Examenul trebuie să fie efectuat întotdeauna în centre autorizate de autoritatea sanitară ș i
sub responsabilitatea unui medic de muncă, corespunzător autorizat în faț a autorităț ii competente. Fără aceasta,
lipsit de orice valabilitate.

Rezoluț ia 37/2010 stabileș te conț inutul examenelor medicale de angajare ș i specifice, conform cu
riscuri. Aceș ti parametri stabilesc linia de bază, angajatorul putând efectua examene mai detaliate sau
specificitate, ceea ce poate fi convenit cu ART-ul său în legătură cu prestaț iile.

TOXICOLOGIA LABORAL

Toxicologia este ș tiinț a care studiază substanț ele chimice ș i agenț ii fizici în ceea ce priveș te capacitatea lor de a produce
alterări patologice ale organismelor vii, în acelaș i timp cercetând mecanismele de producț ie ale acestor alterări ș i
mijloace pentru a le contracara, precum ș i procedurile pentru a detecta, identifica ș i determina astfel de agenț i ș i a evalua
gradul său de toxicitate.

Toxic este orice substanț ă care poate produce un efect nociv asupra unei ființ e vii, alterându-i
echilibre vitale

Pe de altă parte, farmacologia este ș tiinț a care studiază răspunsurile unui organism la stimulii chimici pentru
a cunoaș te utilizarea lor raț ională ca medicamente

Din punctul de vedere al Higienei ș i Securităț ii în muncă, domeniul de cunoș tinț e care implică Toxicologia este
întotdeauna legată de conceptul de prevenț ie, dar ș i în domeniul contingenț ei.

Pentru a putea preveni ș i elabora planuri de igienă ș i securitate la locul de muncă axate pe riscuri ș i agenț i toxici
care pot fi prezente în activitatea profesională studiată.
Este esenț ial în orice program de prevenț ie a muncii să se efectueze un studiu detaliat al agenț ilor existenț i, ai lor
concentraț ii, forma de contact cu personalul care îndeplineș te sarcinile ș i posibilităț ile de eliberare accidentală
de toxico.

Cu aceste informaț ii, se vor efectua toate analizele corespunzătoare personalului pe baza informaț iilor.
toxicologică disponibilă, elaborarea planurilor de prevenire generală.

Ca premisă iniț ială, trebuie să avem în vedere următoarele puncte: Identificarea produselor toxice existente
în fiecare loc de muncă. Colectarea fiș elor toxilogice pentru fiecare element identificat Elaborarea
programe de monitorizare ș i măsurare a muncii ș i mediului pentru substanț ele chimice identificate. Analiza posibilităț ilor de
înlocuirea produsului (atâta timp cât este posibil din procesul de producț ie ș i că elementul de înlocuire posibil
nu avea efecte toxice mai nefavorabile decât originalul) Studiu al posibilităț ilor de izolare a toxinelor pentru a
evitarea contactului cu mediul înconjurător sau eliberarea acestuia pe parcursul procesului. Definiț ia programelor de sănătate a muncii
corespunzătoare în funcț ie de efectele fiecărui toxic ș i concentraț ia prezentă în mediul de lucru. Elaborarea de
programe de urmărire epidemiologică în grupul expus. Analiza riscului ș i studiul HazOp sau What If pentru
fiecare dintre situaț iile ș i procesele în care se utilizează substanț ele toxice, elaborând diferitele scenarii posibile de
situaț ii de urgenț ă, identificând tot universul atins de această situaț ie.

Elaborarea planurilor de urgenț ă ș i de contingenț ă pentru fiecare dintre scenariile identificate.

Este de o importanț ă crucială în programele de Igienă ș i Securitate în Muncă în orice industrie unde există
prezenţa produselor toxice o elaborare conştientă a analizelor de scenarii de urgenţă. Ca de asemenea
este vital analiza ș i monitorizarea tuturor efluentelor lichide ș i gazoase care, ca deș euri industriale, sunt deversate în
exteriorul stabilimentului, deoarece acestea pot genera afecț iuni generale în populaț ia din jurul terenului
industrial.

Legislaț ia argentiniană a abordat această problemă dintr-un punct de vedere ambiental, deoarece daunele cauzate de poluare cu
substanț e toxice generate de diverse procese industriale în comunitate au avut efecte foarte serioase.

În legătură cu ultimul punct, vom revizui pe scurt câteva evenimente legate de toxicele utilizate în procese.
industriale ș i care, accidental, din ignoranț ă ș i uneori din neglijenț ă, au afectat nu doar personalul
expuș i la toxice, ci au generat ș i afecț iuni comunităț ii în ansamblu.

A contnuación se presentan algunos de los tantos accidentes toxicológicos y sus consecuencias en las comunidades
vecinii zonelor de influenț ă ale industriilor, dintre care câț iva au miș cat societatea mondială ș i au marcat
o înainte ș i după în standardele de siguranț ă ș i în modul în care sunt gestionate riscurile derivate din acestea
procese.

Glosar basic ș i definiț ii

Atât în articolele anterioare, cât ș i în restul dezvoltării conț inutului acestor module, ne vom referi la
diverse termeni tehnici pe care este bine să-i revizuiț i pentru a evita confuziile. Pentru a extinde conț inutul, se recomandă
revizuirea articolului “Glosarul termenilor toxicologici. IUPAC (Duffus ș i colab. 1993. Asociaț ia Spaniolă de Toxicologie).
Toxicología: estudio de las sustancias tóxicas y sus efectos. Tóxico: Sustancia que puede producir algún efecto nocivo
despre un organism viu, alterându-i echilibrele vitale. Venin: toxic cu utilizare intenț ionată pentru a produce un efect nociv
Xenobioț i: toxic extern organismelor vii.

Dozaj: cantitatea unei substanț e la care o persoană este expusă pe o perioadă de timp determinată.
De obicei: mg de substanț ă pe kg de greutate corporală pe timp. Doza de expunere: cantitatea de substanț ă disponibilă
în mediul Dosis letal absolută (DL-100). Cantitatea minimă de substanț ă pe unitate de greutate corporală, care ucide
totalitatea animalelor testate în condiț ii definite. Doza letală medie (DL50). Doză, calculată
Statistic vorbind, de un agent chimic ofisic (radiaț ie) care se aș teaptă să omoare 50% din organismele unei
populaț ie sub un set de condiț ii definite. Dosa letal medie cumulativă. Cantitate totală administrată de o
substanț a asociată cu moartea a jumătate din populaț ia de animale, când dozele administrate sunt fracț ii
de la DL50. Cantitatea totală estimată poate varia în funcț ie de dimensiunea fracț iunilor ș i de timpul de observaț ie Dose
letală minimă (DLmin). Cantitatea minimă de substanț ă care introdusă în organism produce moartea la un anumit animal
sub o set de condiț ii definite. Dosing absorbit (de o substanț ă). Cantitate de
substanț ă care intră într-un organism sau se încorporează în organe sau ț esuturi, exprimată pe unitate de greutate sau volum Bio-
disponibilidad: cantdad de la sustancia o porción de la dosis que ejerce alguna acción sobre el organismo. Acumulación.
Retenț ii succesive ale unei substanț e de către un organism ț intă, un organ sau o parte a mediului înconjurător, care
conduc la la creș tere a cantităț ii sau concentraț iei substanț ei în aceleaș i Acut. Expuneri sau efecte la
pe termen scurt. Mediu. Ceea ce înconjoară sau se află aproape. Setul tuturor condiț iilor ș i influenț elor externe la care este
într-un anumit moment, sistemul supus studiului Mediu de lucru. Condiț iile care înconjoară locul
de lucru. Bioactivare. Conversia metabolică a unui xenobiotic într-un derivat mai toxic prin acț iunile proprii
organism. Bioacumulare. Creș terea progresivă a cantităț ii unei substanț e într-un organism sau într-o parte a acestuia, cum ar fi
consecinț ă că ritmul de absorbț ie depăș eș te capacitatea organismului de a elimina substanț a. Potenț ial de
bioacumulare. Capacitatea unui organism de a concentra o substanț ă, direct din mediu sau,
indirect prin intermediul alimentelor Coeficient de absorbț ie (în biologie). Relaț ia între cantitatea de substanț ă
absorbită ș i administrată; în cazul expunerii la particule pe cale respiratorie, coeficientul este relaț ia între
cantitatea absorbită ș i cea care ajunge în plămâni Concentraț ie. Cantitatea unei substanț e, exprimată în greutate sau în
moli (S), pe unitate de greutate sau volum al mediului în care se află (C=S/Kg; C=S/L). Poate fi exprimat ca
procentaj (bogăț ie). Nu este sinonim cu doza. Concentrarea letală minimă (CLmin). Concentrarea cea mai mică a unei
substanț ă toxică într-un mediu care omoară un anumit individ din organismele de experimentare sub un set de
condiț ii definite Concentrarea medie ponderată în timp (TLV-TWA). Este valoarea limită stabilită pentru o
o zi normală de muncă de 8 ore ș i o săptămână de lucru de 40 de ore, la care pot fi expuș i aproape toț i
muncitori repetitiv, zi de zi, fără a manifesta efecte adverse Concentrarea letală absolută (CL-100). Minimă
concentrarea unei substanț e în mediu care omoară totalitatea (100%) organismelor dintr-o specie
testate în condiț ii definite. Concentraț ia letală medie (CL50). Concentraț ia, calculată statistic, de
una sustancia en el medio, que se espera que mate al 50% de los organismos de una población bajo un conjunto de
condiț ii definite. Curba doză-răspuns. Exprimaț ia grafică a relaț iei dintre doză ș i proporț ia (%) a
indivizi ai unei populaț ii care experimentează sau nu un anumit efect. CMP (Concentraț ia Maximă Permisibilă
ponderada en eltempo) . Concentración media ponderada en eltempo para una jornada normal de trabajo de 8 hs/dia
ș i o săptămână de lucru de 40 de ore, la care se crede că pot fi expuș i aproape toț i lucrătorii repetat în fiecare zi
tras zi fără efecte adverse. (Res. SRT 295/2003) CMP-CPT (Concentraț ia maximă permisibilă pentru perioade scurte de
Concentraț ia la care se crede că lucrătorii pot fi expuș i în mod continuu durante un
spaț iu scurt de timp fără a suferi: 1) iritaț ie, 2) daune cronice sau ireversibile la ț esuturi, sau 3) narcoză în grad
suficiente pentru a creș te probabilitatea de leziuni accidentale, a dificulta ieș irea singur dintr-o situaț ie de pericol
o reduce substanț ial eficacitatea în muncă, ș i atâta timp cât nu se depăș eș te CMP zilnic. (Res. SRT 295/2003)
CMP-C (concentraț ia maximă permisibilă – valoare limită). Este concentraț ia care nu trebuie depăș ită în niciun caz.
momento durante una exposición en el trabajo. (Res. SRT 295/2003) Razón: relación entre 2 magnitudes Tasa: relación
între 2 magnitudini într-o perioadă de timp determinată Rată de mortalitate: Nr. de decese / Populaț ie într-un an
Tasa de morbilidad: Nº de enfermos / Población en un año Proporcion: comparación con cociente de un numero de
elemente ș i totalul setului la care aparț ine. Epidemie: boală care atacă într-o perioadă de timp ș i loc
determinat către un grup de persoane. Pandemia: boală care atacă într-o perioadă de timp un grup de
persoane într-o zonă geografică extinsă.

5.3-Studii epidemiologice în toxicologie

Revizuind conceptele prezentate în unitatea 3 despre epidemiologia muncii, ne amintim că acestea menț in ca
obiectivul principal este prevenirea în domeniile de muncă a contaminării sau intoxicaț iei cu substanț e chimice sau altele
produse utilizate în industrie. Am spus că unele dintre aplicaț iile epidemiologiei în gestionare
sănătatea ocupaț ională este:

- Identificare ș i căutare de cauze.

Controlul riscurilor de muncă.

Determinarea nivelurilor permise de expunere.

Stabilirea prioritatilor preventive.

Determinarea ratelor aș teptate ș i a valorilor normale.

Identificarea factorilor care promovează sănătatea.

Evaluarea serviciilor de sănătate ocupaț ională.

- Studiul altor factori de risc.

În acest fel, studiile epidemiologice ne oferă informaț ii valoroase pentru a putea elabora planurile de
prevenț ia muncii în industrie

Principal, ceea ce se caută în vigilenț a epidemiologică în activitatea profesională este prevenirea în procesul sănătăț ii -
boală legată de expunerea la contaminanț ii care sunt abordaț i din perspectiva toxicologiei.

Acest program de supraveghere permite colectarea, analizarea ș i interpretarea informaț iilor colectate prin activităț i.
de monitorizare, măsurare ș i observare ambientală ș i biologică. Trebuie să facă parte din Sistemul de Sănătate existent în
o companie care permite detectarea ș i caracterizarea riscurilor ș i, în funcț ie de structură, dimensiune ș i dinamică a
organizaț ie, să aibă următoarele etape: Supravegherea mediului: monitorizarea diferitelor poluanț i în
mediu de lucru. Include aer, apă ș i alimente. Supravegherea examenelor medicale: urmărirea
rezultatele analizelor periodice de risc pe baza contaminanț ilor determinaț i în Planul de Sănătate ș i Higienă
Laboral. Vigilenț a factorilor de risc: urmărirea factorilor de risc fizic, chimic ș i psihic identificaț i în
în companie. Supravegherea afecț iunilor: urmărirea atenț iilor acordate de serviciul medical.

Obiectivul realizării acestui program de vigilenț ă este de a anticipa consecinț ele expunerii la locul de muncă, este
a spune prevenț ie. Dar este util ș i pentru a evalua eficacitatea acț iunilor întreprinse ș i astfel pentru a putea determina dacă
măsurile luate sunt corecte sau trebuie revizuite sau reformulate.

Din punct de vedere epidemiologic, este crucial să se realizeze o standardizare a cazurilor, detaliind elementele
chei ș i comune pentru a putea elabora statistici. Fără date statistice nu se pot desfăș ura studii
epidemiologice.

Cu aceste date trebuie dezvoltate indicatorii specifici care să permită urmărirea evoluț iei unei boli,
eficacitatea unui tratament sau evoluț ia planurilor de monitorizare planificate. Indicatorii sunt instrumente de bază
pentru întreaga gestionare durabilă în timp, deoarece permit vizualizarea comportamentului temporal al oricărei părț i din
procesul în care se doreș te să se concentreze.

Conceptul de toxicitate reprezintă capacitatea unei substanț e de a provoca daune biologice în organismul viu.
întotdeauna atâta timp cât a atins punctul de acț iune sau organul ț intă.

Astfel, acț iunea toxică este un mecanism pur chimic ș i nu fizic, excluzând consecinț ele termice sau
mecanice. În acest sens, o arsură cauzată de un acid sau de un alcali, în ciuda conț inutului său termic
prin reacț ie, este produsul unei acț iuni toxice asupra celulelor afectate. În schimb, o arsură generată de
un lichid criogenic (azot sau oxigen, de exemplu) nu sunt acț iuni toxice, ci rănile produse sunt la
rădăcina unei acț iuni termice.

Intoxicaț iile profesionale se încadrează în acest mare subgrup, având în vedere că, ca premisă în mediile
de muncă, nimeni nu preconizează sau caută ca urmare o intoxicaț ie. Prin urmare, acestea trebuie să aibă ca etologie
expoziț ie accidentală. Intoxicaț ii ambientale: este intoxicaț ia produsă de poluanț ii prezenț i în mediu
medii în care ne desfăș urăm sarcinile. Poate fi determinată de expunerea la metale grele, compuș i
organoclorate, contaminanț i atmosferici, derivate din hidrocarburi, etc. Intoxicaț ii alimentare: în
în industria alimentară există riscul de intoxicaț ie atât prin utilizarea produselor chimice care pot rezulta
periculoase, cum ar fi defecț iunile din lanț urile de conservare care duc la descompunerea alimentelor ș i
generarea toxinelor proprii acestui proces, cum ar fi toxina botulinică.

Un alt tip de toxine prezente în produsele alimentare sunt derivatele utilizării pesticidelor, atât naturale cât ș i
agrochimice.

Este indiscutabil că igiena alimentară este astăzi mult mai strictă decât acum 10 ani, acoperind piaț a de
apă de consum.

Acest punct este crucial pentru a fi avut în vedere atunci când se analizează riscurile de intoxicaț ii în medii.
intoxicaț iile alimentare sunt în general acute ș i reversibile, dar afectează un număr mare
numere de persoane. Este suficient să ne gândim la prejudiciul economic pe care îl poate reprezenta pentru orice industrie
absenț ă masivă a personalului din cauza unei intoxicaț ii alimentare în cantina fabricii. Intoxicaț ii
iatrogene: sunt acele intoxicaț ii generate de automedicaț ie sau de efecte nedorite derivate din
protocole terapeutice.

Intoxicaț ii profesionale: în acest subgrup includem acele intoxicaț ii care apar direct
relacionate cu pătrunderea unui toxic în organismul uman utilizat în procesul de producț ie ș i care se întâmplă în interiorul
limitele fizice ale stabilimentului. Pentru legislaț ia argentiniană, aceste intoxicaț ii pot fi încadrare ca o
accidente de muncă (eveniment unic) sau expuneri profesionale care generează o boală profesională.

Evaluarea expunerii la locul de muncă

Putem defini evaluarea biologică ca evaluarea indirectă a expunerii profesionale la agenț i nocivi,
măsurând într-un mediu biologic adecvat fie concentraț ia agentului ca atare, fie a metabolitilor săi.

Conceptul de evaluare biologică a fost utilizat de mai multe decenii în practica clinică ș i în domeniul
toxicologie pentru a realiza corelaț ia între expunerea profesională ș i manifestările în organism.

Obiectivul controlului biologic este detectarea cât mai precoce posibil a expunerii la un contaminant din partea
de la lucrătorilor, chiar ș i înainte de a apărea alterări biologice importante sau manifestări biologice.
Aceste analize sunt utile ș i în domeniul muncii pentru: Stabilirea standardelor de expunere acceptabile Detectarea sensibilităț ii
de la muncitorilor sau afectări particulare Detectarea existenț ei intoxicaț iei profesionale sau excluderea acesteia.

ERGONOMIE

Prin Rezoluț ia 886/15 s-a reuș it sistematizarea ș i facilitarea evaluării condiț iilor de muncă care
contribuie la dezvoltarea tulburărilor musculare ș i scheletice (TME), hernii inghinale directe, mixte ș i crurale, hernie
discal lombo-sacral cu sau fără angajare radiculară care afectează un singur segment coloană ș i varice primitive
bilaterale, aș a cum se stabileș te în Articolul 1° din Rezoluț ia SRT 886/15, ș i acț iunile necesare pentru
a-i preveni

Controlul periodic efectiv al avansului ș i respectării acestor îmbunătăț iri se va efectua conform fiș ei nr. 4 a
Anexa I a Rezoluț iei SRT N° 886/15.

Sarcina de identificare a riscurilor, evaluare, definire a îmbunătăț irilor ș i gestionare nu este o sarcină individuală, ci
produs al unui lucru în echipă, respectând ceea ce este stabilit în Rezoluț ia MTEySS N° 295/03 în ceea ce priveș te
că ergonomia trebuie să fie participativă ș i la implementarea unui Program de Ergonomie Integrat (PEI).

Este necesar ca PEI să fie un proces stabil ș i permanent, astfel că, începând cu valabilitatea Rezoluț iei SRT N°
886/15 se va implementa în toate ramurile de activitate, fie că acestea sunt private sau organisme publice naț ionale,
provinciale sau municipale.

Acest proces stabil necesită implementarea unei Comisii de Ergonomie care să fie recunoscută de Direcț ie.
de la companie ș i coordonată de un reprezentant al Serviciilor de Sănătate ș i Securitate.

Comisia va fi integrată în mod corespunzător, în funcț ie de dimensiunea ș i complexitatea companiei, de

reprezentanț i ai Serviciilor de Sănătate ș i Securitate, Inginerie, Mentenanț ă, Producț ie, ș i acț iunile necesare
pentru a-i preveni.

Prezenta Ghid Practic are ca scop îndeplinirea Articolului 6 din Rezoluț ia SRT N° 886/15. Aceasta
poate fi modificată în funcț ie de nevoile utilizatorilor, căutând să faciliteze respectarea Normei.

Odată constituită Comisia, membrii săi ar trebui să fie instruiț i de către coordonatorul său (în conformitate cu ...
cunoș tinț e în ergonomie) sau de către un personal extern cu cunoș tinț e în ergonomie.

În mod similar altor procese de producț ie sau calitate, este convenabil ca PEI să fie documentat.

Rezolu ț ia 295/2003 MINISTERUL MUNCII, LOCURILOR DE MUNCĂ Ș I SIGURAN Ț EI SOCIALE 09-nov-2003 Rezumat:

SE APPROBĂ SPECIFICAȚ II TEHNICE PRIVIND ERGONOMIA Ș I RIDICAREA MANUALĂ A ÎNCĂRCĂRILOR, Ș I PRIVIND

RADIAȚ II. MODIFICAREA DECRETULUI NR. 351/79. SE ANULEAZĂ REZOLUȚ IA NR. 444/91MTSS.

Normele legale în vigoare privind sănătatea ș i securitatea în muncă

Introducere
Prezentul listă conț ine, în principal, o enunț are a instrumentelor normative legate de prevenire
primaria ș i secundară a sănătăț ii lucrătorilor.

Elaborarea acestuia a fost gândită printr-o clasificare tematică pe baza a zece aspecte selectate în acest scop,
cele care sunt ordonate cronologic, cu excepț ia primei puncte („Normatva General”) care este ordonată după ierarhie
normatva mai întâi ș i ordinea cronologică după.

Lista se actualizează în conformitate cu noutăț ile publicate în Buletinul Oficial al Republicii Argentine.

Consideraț ii preliminare asupra sănătăț ii ș i securităț ii lucrătorilor în cadrul normativ

Sănătatea ș i Securitatea Lucrătorilor este un drept de rang constituț ional, conform prevederilor din Art. 14
bis de la Constituț ia Naț iunii Argentiniene ș i în celelalte tratate ș i convenț ii privind drepturile omului
aprobată de Congresul Naț iunii Argentine (Art. 75 alin. 22), cum ar fi Declaraț ia Universală a Drepturilor
Oameni, Pactul Internaț ional cu privire la Drepturile Economice, Sociale ș i Culturale, la articolul 7, litera b): "Statele
Părț ile din prezentul Pact recunosc dreptul fiecărei persoane de a se bucura de condiț ii de muncă echitabile ș i
factori care să îi asigure în special: …

Siguranț a ș i igiena la locul de muncă;”.(Legile 23.313 ș i 26.663 care aprobă Protocolul Facultativ), Convenț ia
Americana de Drepturile Omului "Pactul de la San José din Costa Rica" ș i Protocolul său adiț ional privind Drepturile Omului
în materia de Drepturi Economice, Sociale ș i Culturale —Protocolul de la San Salvador— (Legea 24.658) care stabileș te în
art. 7 (Condiț ii juste, echitabile ș i satisfăcătoare de muncă) lit. e.: „Statele Părț i în prezentul Protocol
recunosc că dreptul la muncă la care se referă articolul anterior presupune ca fiecare persoană să se bucure de acelaș i lucru în
condiț ii juste, echitabile ș i satisfăcătoare, pentru care aceste State vor garanta în legislaț iile lor naț ionale,
în mod particular: … Siguranț a ș i igiena la locul de muncă;

Anterior, în Constituț ia Naț ională din 1949, Capitolul III (Drepturile muncitorului, ale familiei, ale bătrâneț ii ș i
de la educaț ie ș i cultură), articolul 37, punctul 5°, sănătatea ș i securitatea lucrătorului au fost declarate drept special:
Dreptul la preservarea sănătăț ii - Îngrijirea sănătăț ii fizice ș i morale a indivizilor trebuie să fie o preocupare
primordial ș i constant al societăț ii, căruia îi revine sarcina de a se asigura că regimul de muncă îndeplineș te cerinț ele
adecvate de igienă ș i siguranț ă, nu depăș iț i posibilităț ile normale ale efortului ș i permiteț i oportunitatea corespunzătoare
de recuperare prin odihnă.

1. General

Legi

Legea (Decret-Lege) 19.587/1972 privind Igiena ș i Securitatea în Muncă (B.O. 28/04/1972)

Legea 24.557 privind Riscurile de Muncă. (B.O. 13/09/1995)

Legea 26.773: Regimul de organizare a reparării daunelor cauzate de accidentele de muncă

boli profesionale. (B.O. 26/10/2012)

Decrete

Decretul 4159/1973: Se declară „Ziua Igienei ș i Securităț ii în Muncă” în Republica Argentina, în ziua de 21 aprilie
de fiecare an. (B.O. 06/07/1973)

Decretul 351/1979: Reglamentarea Legii 19.587 privind Sănătatea ș i Securitatea în Muncă.

Decretul 506/1995: Se împuterniceș te Autoritatea Naț ională de Reglementare Nucleară (ENRN) să emită norme în domeniul siguranț ei
radiologică ș i nucleară. ENRN va prelua toate atribuț iile ș i funcț iile atribuite CNEA prin Dec. 842/58, Art. 79
del Dec. 5423/57 ș i Art. 62 din Regulamentul Legii 19.587 aprobat prin Dec. 351/79, fără a prejudicia valabilitatea
de rezoluț iile adoptate de CNEA. (B.O. 17/04/1995)

Decretul 708/1996: Se stabileș te că angajatorii care se califică vor putea accesa regimul de autoseguro
al doilea nivel de conformitate cu normele de igienă ș i siguranț ă, fără a prejudicia cele stabilite în articolul 8°
decretul nr. 170/96. (B.O. 05/08/1996)

Decretul 491/1997: Se încorporează în domeniul de aplicare ș i în sistemul creat de Legea nr. 24.557 lucrătorii
domestic, celor conectaț i prin relaț ii non-muncă ș i lucrătorilor autonomi.

Rezoluț iile Ministerului Muncii

Res. 523/1995 MTSS: Modifică Art. 58 din Anexa I a Decretului 351/79 privind Furnizarea de Apă Potabilă (B.O.
26/12/1995)

Res. 113/2002 SRT: Se aderă la declaraț ia din 28 aprilie, ca „Ziua Naț ională în Memoria Lucrătorilor
Decedaț i ș i răniț i în urma muncii.”(B.O. 06/05/2002)

Res. 230/2003 SRT: Obligaț ia angajatorilor asiguraț i ș i a angajatorilor autoasiguraț i de a denunț a toate
accidentele de muncă ș i bolile profesionale la ART-ul său ș i la SRT. Obligaț ia de a investiga accidentele
morț i, boli profesionale ș i accidente grave. Se abrogă Res.23/97 SRT (B.O. 20/05/2003)

Res. 953/2010 SRT: Criterii de siguranț ă referitoare la sarcinile executate în spaț ii închise. (B.O. 15/07/2010)

Res. 960/2015 SRT: Se stabilesc condiț ii de siguranț ă pentru operarea Vehiculelor Autoelevatoare. (B.O.
07/05/2015)

Protocole

Res. 84/2012 SRT: Protocol pentru Măsurarea Iluminării în Mediul de Lucru. (B.O. 30/01/2012)

Res. 85/2012 SRT: Protocol pentru Măsurarea Nivelului de Zgomot în Mediul de Lucru. (B.O. 30/01/2012)

Res. 861/15 SRT: Protocol pentru Măsurarea Contaminanț ilor Chimici în Aerul dintr-un Mediu de Muncă.
23/04/2015

Res. 886/15 SRT: Protocol de Ergonomie. (B.O. 24/04/2015)

Res. 900/15 SRT: Protocol pentru măsurarea valorii de punere la pământ ș i verificarea continuităț ii maselor
în mediul de lucru. (B.O. 28/04/2015)

Res. 3345/15 SRT: Se stabilesc limite maxime pentru activităț ile de transport al obiectelor grele ș i pentru activităț ile de
împingere sau tracț iune a obiectelor grele. Definiț ii. (B.O. 29/09/2015)

Res. 523/2007 SRT: Se aprobă "Direcț iile Naț ionale pentru Sistemele de Management al Securităț ii ș i Sănătăț ii în"
Muncă". (B.O. 17/04/2007)

Construcț ie

Decretul 911/1996: Regulamentul de Igienă ș i Securitate pentru Industria Construcț iilor. (B.O. 14/08/1996)
Res. 231/1996 SRT: Regulamentarea Decretului 911/1996. (B.O. 27/11/1996)

Agro

Decretul 617/1997: Regulamentul de Igienă ș i Siguranț ă pentru Activitatea Agrară. (B.O. 11/07/1997)

Minerit

Decretul 249/2007: Regulamentul de Igienă ș i Securitate pentru Activitatea Minieră: (B.O. 23/03/2007)

Servicii de Sănătate ș i Securitate în Muncă

Res. 313/1983 MT: Se dispune autorizarea tehnicienilor în specialitate pentru exercitarea funcț iei la care se face referire
Art. 35º din Anexa I a Decretului 351/79. (B.O. 11/05/1983)

Decretul 1338/1996: Servicii de Medicină ș i Igienă ș i Securitate în Muncă. Lucrători echivalenț i. Se abrogă.
Titlurile II ș i VIII ale Decretului 351/79. (B.O. 28/11/1996). Art. 11 modificat prin art. 24 al Decretului 491/1997. (B.O.
04/06/1997)

Res. 905/2015 SRT: Se stabilesc funcț iile pe care trebuie să le dezvolte Serviciile de Higienă ș i Siguranț ă în Muncă
y de Medicina del Trabajo în conformitate

Decretul 1167/2003: Modifică Lista Bolilor Profesionale prevăzută la art. 6º, alin. 2, lit. a) din Legea Nr.
24.557. (B.O. 03/12/2003)

Res. 37/2010 SRT: Se stabilesc examenele medicale în sănătate care vor fi incluse în sistemul de riscuri al
muncă. Se abrogă Res. SRT 43/97, 28/98 ș i 54/98. (B.O. 27/01/2010)

Res. 295/2003 MTESS: Se aprobă specificaț ii tehnice privind ergonomia ș i ridicarea manuală a sarcinilor, precum ș i despre
radiaț ii. Se înlocuiesc Anexele II (Cursa Termică), III (Poluarea Ambientală) ș i V (Zgomote ș i Vibratii) din
Decretul Nr. 351/79. Se anulează Res. M.T.S.S. Nr. 444/91 (B.O. 21/11/2003)

Convenț ia de la Stockholm este un tratat internaț ional care are ca scop protejarea sănătăț ii umane ș i a mediului.
medii în faț a Contaminanț ilor Organici Persistenț i, stabilind în acest scop măsuri care să permită eliminarea ș i, atunci când
acest lucru nu este posibil, să reducem emisiile ș i descărcările acestor poluanț i.