MONOPOLUL

INTEGRANTES:
•BAUMAN LOPEZ, NATALY
CORDOVA URBANO, MIGUEL
•PEȘTERA CHAVEZ, SNAPER
MUNDO MORENO, JHOMIRA
RAMIREZ CASTILLO, THALIA
RAMIREZ ROBLES, PEDRO
SEVILLANO LEÓN, CUEVA
 INTRODUCERE
În piață există diverse forme și modalități de
a obț ine un bun sau un serviciu. •Vom menționa diverse puncte din
•Fie direct, fie indirect, toți lo etimologic al termenului, al său
pieț ele gestionează economia fiecărei respective defini ț ie, caracteristici, cauze ș i
sectorul populaț iei ș i în asta se concentrează tipuri de monopol
microeconomie.
În prezentul lucru, vom face cunoscut cum se
•Vom expune deodată niște
da un tip de nenumăratele modalităț i de a dobândi un consideraț iile pe care trebuie să le avem
produs. în cont când ș i cum i se
Monopolul este una dintre structurile de piață consideră monopolul unei companii ș i
care au loc în aproape toate ț ările din lume, ș i în sfâr ș it ni ș te exemple care
acest lucru nu este străin guvernului care, deș i reglementează complementar la investigaț ia.
multe ori companiile încalcă anumite
norme, acaparând tot sau parte din achiziț ie
de achiziț ie a consumatorului.
 MONOPOLUL
Monos Unic
Monopol
Polein Vinde

Monopolul este un tip de pia ț ă

unde există o formă de competiț ie
imperfectă, deoarece se prezintă
bare pentru a intra pe pieț e, nu
exista la competi ț ie sau este destul de
limitata.
 DEFINIȚIE
Situa ț ia unui sector al
piaț a economică în care un
vânzător sau producător unic
oferta bunului sau serviciului care
cererea necesită pentru
a- ț i satisface nevoile în acest sens
sector. Pentru ca un monopol să fie eficient
nu trebuie să existe niciun fel
de produs substitut sau
alternativ pentru bunul sau serviciul
ce oferă monopolistul, ș i nu
debe să existe cea mai mică
amenin ț area intrării unui altuia
competitor în acea piaț ă. Acest
permite monopolistului controlul
de la preț uri.
Au vânzător
unic.
Posează un unic
ofertante.
Există bariere de
intrare ș i ieș ire.
Au capacitate
pentru a fixa diferite
precios.
1. Controlul unui resurs indispensabil pentru
obț ine produsul.
2. A dispune de o tehnologie specifică
ce permite companiei sau societă ț ii
a produce, la pre ț uri rezonabile, toată
cantitatea necesară pentru a aproviziona
pia ț ă; această situa ț ie uneori se
denumirea „natural” pentru monopol.
3. A dispune de dreptul de a dezvolta o
patent pentru un produs sau un proces
productiv
4. A beneficia de o franciză guvernamentală
ce oferă companiei dreptul în
exclusivă pentru a produce un bun sau un serviciu în
determinată arie.
1. MONOPOLUL PUR SAU DE PRE Ț LINEAR
Monopolul pur este un caz special de monopol în
cual există doar o singură companie într-o industrie.
Cerinț e:
Există o singură companie.
•Produsul este omogen și nu
există produse substitutive apropiate.
Există bariere de intrare pe această piață și
se maximizează beneficiul perioadă cu perioadă.
Nu există nicio intervenție guvernamentală.
Monopolistul are cunoștințe perfecte despre
condiț iile de piaț ă fără
nici o incertitudine.
•Există mobilitate perfectă a factorilor de
producț ie.
2. MONOPOLUL ARTIFICIAL

Monopolul artificial se caracterizează printr-o

bariere de intrare artificiale impuse de
Statul prin regimul de licen ț e sau de
protecț ia brevetelor ș i a drepturilor de autor.

Un monopol artificial este un tip de monopol în care

monopolistul foloseș te un anumit mijloc pentru a împiedica să meargă la
piaț a mai multe produse decât ale lor. Mijloacele de care se
poate valora pot merge de la violenț ă la o restricț ie puternică
de la cererea din partea consumatorilor, trecând prin
impunerea de bariere de intrare artificiale sau de reglementare.
3. MONOPOLUL NATURAL
Un monopol natural este un caz
particular în care o companie care poate
a produce toată producț ia de care are nevoie el
piaț ă cu un cost mai mic decât dacă ar fi fost
mai multe companii concurând.

Un exemplu de monopol natural este

distribuț ia apei potabile în
oraș e. Cu timpul, orice
monopolul natural este destinat să moară
bine pentru schimbări legale sau, din cauza
schimbări tehnologice.
4. MONOPOLUL DISCRIMINATOR DE PRE ȚURI
Monopolul discriminator de
precios este cel care pune
pre ț uri diferite în func ț ie de
caracteristicile pie ț ei, ale
produs sau al consumatorilor
pentru a ob ț ine un beneficiu mai mare •A avea capacitatea de a segmenta piața
economic. în mai multe tipuri, în care fiecare tip are o
curba de cerere diferită.
•Considera condițiile de arbitraj, care
nu există posibilitatea de revânzare, cum ar fi
Pentru a putea discrimina exemplu. Excedentul consumatorului este
monopolul este necesar economia reală a unui consumator dat la un
preț ul este la fel ș i este egal cu zona de sub
curba cererii ș i deasupra
preț ul de piaț ă. Discriminarea de
preț urile cresc surplusul oferitorului ș i
elimina complet surplusul din
consumator.
5. MONOPOLUL BILATERAL
Poate părea imposibil deoarece reuneș te
lasă două forme puras
demonopsonioymonopolio, un
comprador un vânzător. Cu toate acestea
sunt destul de frecvente deoarece
reprezentant el intercambio
de bunuri care nu sunt comune sau
corrente. Puterea de negociere se
transformă într-un factor cheie pentru
determinarea preț ului.

Un monopoliu bilateral este o piaț ă în care coabitează un

monopol de ofertă ș i unul de cerere, ș i în unde atât
vânzătorul, la fel ca ș i cumpărătorul, pot influenț a preț urile.
 CONDUITA UNEI ÎNTREPRINDERI MONOPOLISTE

•O companie monopoly știe că nu

confrunta competitori pentru ceea ce poate influenț a
directamente preț ul ș i cantitatea de piaț ă.
Se spune atunci că monopolistul
are puterea de piaț ă, pe care o foloseș te de obicei
pentru a creș te preț urile ș i a reduce cantitatea
producită în mod de a ob ț ine mai mari
utilităț i.
•Cu toate acestea, puterea de
monopolul are un limită, aceasta este cererea,
oricare ar fi preț ul pe care vrea să-l pună,
va putea vinde doar ceea ce oamenii sunt
disponibile să cumpere la acest pre ț . Din aceasta
forma, ș i pre ț ul pe care îl pune este foarte ridicat,
va vinde pu ț ine unită ț i în timp ce dacă este
mai puț in, va vinde mai multe unităț i.
 CE PREȚ Ș I CANTITATE VA ALEGES UN MONOPOL?
Alegerea optimă a monopolistului constă în maximizarea sa
beneficii, Adică, diferenț a dintre veniturile sale ș i costuri
de vânzare:
P= precio

Max: P*Q–C*Q Q=cantidad

C=costuri unitare

Condiț ia pentru alegerea optimă este aceeaș i ca

în cazul unei competiț ii perfecte, aceasta înseamnă că
venitul marginal trebuie să fie egalat cu costul
marginal (IM=CM). În caz contrar, monopolistul
ar putea cre ș te beneficiile sale modificând
cantitatea pe care o produce.
 INEFICIENȚA CAUZATĂ DE MONOPOL
Când există un monopol, Când monopolistul produce o
cantitatea produsă este mai mică ș i cantitate inferioară fa ț ă de concuren ț ă
pre ț ul este mai mare decât în cazul perfecta, există mai multe niveluri de producț ie
unde sunt indivizi dispuș i să plătească
de competiț ie perfectă. pentru o unitate mai mult decât îi costă pe
monopolul de a o produce.

În acest fel, dacă monopolistul

pudiera vinde unităț i suplimentare
fără a reduce preț ul unităț ilor
ceea ce anterior vindea, ar exista
posibilitate de îmbunătăț ire în sensul
de Pareto, adică, a creș te
bunăstarea cuiva fără ca
să prejudicieze pe alț ii.
 LEGILE ANTIMONOPOL

Majoritatea ț ărilor moderne

dispune de legi antimonopol.
da, cu legi care caută să prevină
existenț a monopolurilor ș i sancț ionarea
practici anticoncurenț iale din partea
de la companiilor.
 LEGI ANTIMONOPOL
Primul se referă la situaț ia în care o persoană a conceput un produs
nou care a fost protejat printr-un brevet, în acest caz, există un
monopol temporar. Oficiul de brevete acordă inovatorului un
un anumit timp pentru a fi singurul care poate explora ideea, asta se
asta deoarece dezvoltarea de produse noi implică în mod obiș nuit o
serie de mari investiț ii de timp ș i capital care sunt dificile de abordat
pentru o persoană.

DOS
Al doilea dintre exemple sunt monopolurile publice sau de stat, în acest
EXEMPLE cazul este un anumit stat care controlează întreaga pia ț ă a unui
determinat bine sau serviciu, în aceste cazuri, în teorie, nu există pericol de înalte
pre ț uri ș i calită ț i scăzute, deoarece sunt generate cu scopul de a furniza un
determinat bun sau serviciu pentru întreaga populaț ie a unei ț ări, bun sau serviciu care
poate fi chiar nerentabil, dar ca cetăț enii acelei ț ări anumite
considerând necesară existenț a sa, (există anumite rute de autobuze care
nu sunt rentabile, motiv pentru care companiile de transport private nu le
realizan).
TABLOU COMPARATIV
COMPETIȚIE IMPERFECTĂ
NUMĂRUL OFERTANȚILOR Ș I
STRUCTURA DE GRADE DE CONTROL
GRAD DE DIFERENȚIERE EXEMPLU
PIATĂ DESPRE PREȚ
PRODUCTOS

Un singur ofertant, nu există Monopolul serviciilor de

Monopol Complet
produse de substituț ie apă potabilă (nereglementată)

Fabricarea vehiculelor
Puț ini ofertanț i cu
(diferent) o Fabricare
Oligopol produse omogene sau Cineva
de produse chimice (nu
diferentiati
diferentiat

Competiț ie Mulț i oferenti cu

Unii Mâncare rapidă
monopolistică produse diferenț iate

Monopsoniu Un singur solicitant Complet Obra publică

Oligopsoniu Puț ini solicitanț i Cineva Mari distribuitori
EXEMPLE DE MONOPOLII

MICROSOFT
GOOGLE
COCA-COLA
MC DONALS
FIFA
INTEL
DISNEYLAND