Testul de completare a propoziț iilor Sack

Scop
Pentru a evalua ș i a măsura 4 domenii principale ale personalităț ii unui individ, în termeni de familie, sex,
relaț ia interpersonală ș i conceptul de sine, folosind Testul de Completare a Propoziț iilor al lui Sack.

Introducere
Ce este personalitatea?
Personalitatea se referă la modurile noastre caracteristice de a reacț iona la indivizi ș i situaț ii.
Oamenii pot exprima pur ș i simplu cum reacț ionează în diferite scenarii. Anumite cuvinte cheie precum
timid, sensibil, tăcut, îngrijorat, cald ș i aș a mai departe, sunt adesea folosite pentru a descrie personalităț ile.
Aceș ti termeni fac referire la diferite aspecte ale personalităț ii cuiva. În acest sens, personalitatea se referă la
calităț i unice ș i relativ stabile care caracterizează comportamentul unui individ pe parcursul
situaț ii diferite pe o perioadă de timp.

Teorii ale personalităț ii

Teorii comportamentale

Personalitatea, conform teoriilor comportamentale, este consecinț a interacț iunilor dintre

individul ș i mediul. Comportamentele observabile ș i măsurabile sunt studiate de
teoreticienii comportamentali, care resping teoriile care iau în considerare ideile ș i sentimentele interne. B. F.
Skinner ș i John B. Watson sunt doi teoreticieni comportamentali renumiț i.

Teorii psihodinamice
Teoria stadiilor psihosexuale a lui Sigmund Freud ș i fazele psihosociale ale lui Erik Erikson
dezvoltarea sunt două teorii psihodinamice. Teoriile psihodinamice ale personalităț ii sunt
influentat în mare măsură de lucrările lui Sigmund Freud ș i subliniază mintea inconș tientă ș i timpurie
influenț a evenimentelor asupra personalităț ii.

Structura Personalităț ii
Personalitatea, conform lui Freud, este împărț ită în trei părț i: Id, ego ș i super-ego.
principiul plăcerii guvernează id-ul, în timp ce principiul realităț ii guvernează ego-ul, ș i moralitatea
principiul guvernează super-ego. Diviziunea minț ii Mintea este împărț ită în trei părț i-
conș tient, pre-conș tient ș i inconș tient.
Erikson a simț it că personalitatea evoluează printr-o succesiune de etape, fiecare cu propriul său set de
conflicte. Succesul oricărei etape a depins de rezolvarea cu succes a acestor probleme.

Abordarea Post/Neo-Freudiană
Psihiatrii ș i psihologii neo-freudieni de la mijlocul secolului XX erau o
un grup de teoreticieni americani conectaț i liber, care au fost influenț aț i de Sigmund Freud,
dar cine ș i-a extins perspectivele, frecvent în domenii sociale sau culturale.

Carl Jung a creat psihologia analitică ca psihiatru ș i psihoterapeut elveț ian.

Individualizarea este un termen de bază în psihologia analitică. Este procesul psihologic de
reconcilierea opoziț iilor, cum ar fi conș tientul ș i inconș tientul, în timp ce se menț in relativitatea acestora
autonomie. Procesul central al creș terii umane, conform lui Jung, este individuaț ia.
arhetipul, inconș tientul colectiv, complexul ș i extraversia ș i introversia sunt doar
câteva dintre cele mai cunoscute concepte psihologice ale lui Jung.

Alfred Adler Accentul său pe impactul sentimentelor de inferioritate - complexul de inferioritate

a fost recunoscut ca un factor de izolare în formarea personalităț ii. Pentru că Alfred Adler
a văzut ființ ele umane ca indivizi, el a denumit psihologia sa 'Psihologia Individuală.'
Karen Horney A fost o psihoterapeută germană care ș i-a petrecut ultima parte a carierei în
Statele Unite. Teoriile ei pun la îndoială mai multe credinț e freudiene de mult timp acceptate. Aceasta a fost
în special adevărat în ceea ce priveș te teoriile ei despre sexualitate ș i orientarea instinctuală a psychoanalizei. Ca răspuns
La ipoteza lui Sigmund Freud despre invidia penisului, ea este creditată cu stabilirea feminismului
psihologie. Ea nu a fost de acord cu Freud cu privire la diferenț ele fundamentale dintre bărbaț i ș i
psihologia femeilor, dând vina pe societate ș i cultură în loc de natură.
Teorii umaniste
Experienț a individuală ș i liberul arbitru sunt importante în dezvoltarea personalităț ii,
conform credinț elor umaniste. Auto-actualizarea, definită ca o nevoie fundamentală pentru personal
progresul care generează acț iune a fost subliniat de teoreticienii umaniș ti. Carl Rogers ș i Abraham
Maslow are doi teoreticieni umaniș ti.
Teorii ale trăsăturilor

Una dintre cele mai populare abordări în psihologia personalităț ii este teoria trăsăturilor. Personalitatea este
format dintr-un număr de trăsături generale, conform acestei teorii. O trăsătură este o caracteristică rezonabil de stabilă
caracteristică care determină o persoană să se comporte în moduri specifice. Cele trei dimensiuni ale lui Eysenck
teoria ș i teoria celor cinci factori ai personalităț ii sunt două dintre cele mai cunoscute teorii ale trăsăturilor

Gordon Allport a fost unul dintre primii teoreticieni moderni ai trăsăturilor. Allport ș i Henry Odbert au lucrat
prin două dintre cele mai cuprinzătoare dicț ionare ale limbii engleze disponibile ș i
au extras aproximativ 18.000 de cuvinte care descriu personalitatea. Din această listă, au redus numărul
de cuvinte la aproximativ 4.500 de adjective care descriu personalitatea pe care le-au considerat că
descrie trăsăturile de personalitate observabile ș i relativ permanente. Allport a organizat aceste trăsături
într-o ierarhie de trei niveluri: trăsăturile cardinale domină ș i conturează comportamentul unui individ,
cum ar fi lăcomia lui Ebenezer Scrooge sau altruismul Maicii Tereza. Ele stau în vârful
iar ierarhia sunt cunoscuț i colectiv sub numele de controlul de bază al individului. Aceș tia sunt consideraț i
a fi pasiunile dominante ale unui individ. Trăsăturile cardinale sunt puternice, dar puț ini oameni le au
personalităț i dominate de o singură trăsătură. În schimb, personalităț ile noastre sunt de obicei compuse din
trăsături multiple.

Trăsăturile centrale vin apoi în ierarhie. Acestea sunt caracteristici generale întâlnite în variate
grade în fiecare persoană (cum ar fi loialitatea, bunătatea, plăcutul, prietenia, vicleș ugul,
sălbăticia sau iritabilitatea). Ele sunt blocurile de bază care modelează cea mai mare parte a comportamentului nostru.
Trăsăturile secundare există la baza ierarhiei ș i nu sunt atât de evidente sau constante.
ca trăsături centrale. Ele sunt abundente, dar sunt prezente doar în anumite circumstanț e;
includ lucruri precum preferinț e ș i atitudini. Aceste trăsături secundare explică de ce o persoană
poate la un moment dat să prezinte comportamente care par incongruente cu comportamentele lor obiș nuite. Pentru
de exemplu, o persoană prietenoasă se supără când oamenii încearcă să-l gâdile; alta nu este anxioasă
persoană, dar se simte întotdeauna nervoasă când vorbeș te în public.

Clasificarea lui Cattel

El credea că există o structură comună în care oamenii diferă. Aceasta ar putea fi
determinată empiric printr-o tehnică statistică. Apoi a dezvoltat Cele Şaisprezece Personalităţi
Chestionarul Factorial (16PF), un instrument de evaluare utilizat frecvent astăzi. 16
personality traits include: 1. Warmth (A) 2. Reasoning (B) 3. Emotional Stability (C) 4.
Dominance (E) 5. Liveliness (F) 6. Rule-consciousness (G) 7. Social Boldness (H) 8.
Sensitivity (I) 9. Vigilance (L) 10. Abstractedness (M) 11. Privateness (N) 12.
Apprehension/Apprehensiveness (O) 13. Openness to change (Q1) 14. Self-reliance (Q2) 15.
Perfectionism (Q3) 16. Tension (Q4)

Abordare de tip
Se bazează pe gruparea oamenilor pe baza trăsăturilor psihologice. Una dintre primele dintre acestea
teoriile propuse de Hipocrate au grupat oamenii pe baza fluidelor corporale: • Sanguin –
Cheerful and confident • Melancholic - depressed • Choleric – Hot tempered • Phlegmatic –
Calm ș i lent.

Friedman ș i Rosenman
Ei au clasificat indivizii în personalităț i de Tip A ș i Tip B. Teoria descrie
Indivizii de tip A sunt ambiț ioș i, rigid organizaț i, foarte conș tienț i de statut, sensibili,
impatient, take on more than they can handle, want other people to get to the point, anxious,
proactivi ș i preocupaț i de gestionarea timpului. Persoanele cu personalitate de tip A sunt adesea
oameni de succes "muncitori neobosiț i", se împing singuri cu termene limită ș i urăsc atât întârzierile, cât ș i
ambivalence. The theory describes Type B individuals as a contrast to those of Type A. Type
Personalităț ile de tip B, prin definiț ie, sunt cunoscute pentru că trăiesc la niveluri mai scăzute de stres. Ele lucrează, de obicei,

constant, ș i pot savura realizările, deș i au o tendinț ă mai mare de a ignora

stres fizic sau mental atunci când nu reuș esc. Când se confruntă cu competiț ia, ei pot
se concentrează mai puț in pe câș tig sau pierdere decât omologii lor de tip A ș i mai mult pe a se bucura de
joc indiferent de câș tig sau pierdere. Spre deosebire de ritmul personalităț ii de tip A de a multi-
persoanele de tip B sunt uneori atrase de carierele creative: scriitor,
consilier, terapeut, actor sau actriț ă.
Hans Eysenck
Trei Dimensiuni ale Personalităț ii Psihologul britanic Hans Eysenck a dezvoltat un model de
personalitate bazată pe doar trei trăsături universale: Spre deosebire de Allport ș i Cattell, teoreticianul Hans
Eysenck a inclus doar trei trăsături generale în lista sa. Acestea sunt:
1. Introversiune - Extraversiune Asemenea teoriei tipurilor de personalitate a lui Carl Jung, Eysenck a clasificat
oameni ca fiind introverti, cei care îș i îndreaptă atenț ia asupra lumii interioare, sau extraverti, cei care
acordă mai multă atenț ie altor oameni ș i mediului său.
2. Neuroticism-Stabilitate Emoț ională Această categorie este sinonimă cu "instabilitate emoț ională faț ă de stabilitate emoț ională"

temperanț a
la timp, în timp ce o persoană emoț ional stabilă tinde să menț ină o stare de spirit sau o emoț ie constantă.

3. Psihoticism Această dimensiune se referă la faptul că este greu să faci faț ă realităț ii. Un psihotic
o persoană poate fi considerată ostilă, manipulativă, antisocială ș i non-empathetică.

Teste proiective

Acest tip de test foloseș te proiecț ia, unul dintre mecanismele de apărare teorizate de Freud, pentru a examina
procese inconș tiente. Această metodă de testare implică arătarea persoanei testate unui set
de carduri neclare ș i încurajându-l să îș i proiecteze sentimentele, impulsurile ș i dorinț ele asupra
carț i prin nararea unei poveș ti, interpretând o imagine sau completând o propoziț ie. Multe teste proiective
au fost standardizate (de exemplu, Exner, 2002) ș i pot fi folosite pentru a determina dacă o
persoana are gânduri ciudate, este anxioasă sau este probabil să devină volatilă. Testul Rorschach
Testul cu pete de cerneală, Testul de Apperception Tematic (TAT) ș i Testul Rorschach cu pete de cerneală sunt
some examples of projective tests. Intentional distortion is less likely in projective tests; it's
dificil de falsificat „bun” pentru că nu este clar care este un rezultat „bun”. Pentru evaluator,
teste proiective durează mai mult decât inventarele de auto-raportare. Valabilitatea celorlalte proiective
teste, pe de altă parte, este discutabil, iar rezultatele sunt frecvent inutile în instanț ă
proceedings. (Goldstein, n.d.).

Hermann Rorschach (pronunț at "ROAR-ș oc"), un psiholog elveț ian, a creat

Testul Rorschach de pete de cerneală în 1921. Este un set de cartonaș e cu pete de cerneală simetrice pe care un psiholog
prezentări către un client. "Ce ar putea fi asta?" întreabă psihologul clientul după fiecare carte.
Ce vede persoana care dă testul reflectă emoț iile ș i provocările celor care se testează.
(Piotrowski, 1987; Weiner, 2003). Rorschach este un test pentru depresie, psihoză ș i anxietate.
care a fost standardizat.
Testul de Appercepț ie Tematică (TAT), dezvoltat în anii 1930 de Henry Murray, un
Psihologul american ș i Christiana Morgan, o psihoterapeută, este un al doilea test proiectiv.
TAT cere participanț ilor să spună o poveste despre fiecare dintre cele 8–12 fotografii confuze pe care le au.
aratate. Poveș tile descriu lumea lor socială, afiș ând speranț ele, anxietăț ile, interesele ș i
aspiraț ii. Formatul de povestire ajută la reducerea aversiunii unei persoane de a dezvălui
informaț ii personale nespuse (Cramer, 2004). TAT a fost folosit în medii clinice pentru
evaluează boli psihologice ș i a fost folosit recent în setările de consiliere pentru
asista clienț ii în a se cunoaș te mai bine ș i a atinge îmbunătăț irea personală. Clinic
standardizarea administrării testului este practic inexistentă, iar validitatea testului ș i
reabilitatea este moderată spre scăzută (Aronow, Weiss ș i Rezinkoff, 2001; Lilienfeld, Wood ș i
Garb, 2000). În ciuda defectelor sale, TAT este unul dintre cele mai utilizate teste proiective.
Revizuirea literaturii
Anwesha Mondal ș i Manish Kumar (2021) prezintă un studiu care analizează asocierea
între modelul de reacț ie Rorschach ș i diverse simptome la pacienț ii cu schizofrenie.
Dintr-un eș antion ales de 100 de pacienț i cu schizofrenie, informaț ii privind
date sociodemografice ș i caracteristici clinice au fost obț inute folosind datele sociodemografice
ș i fiș a de date clinice. Scala pentru evaluarea simptomelor pozitive ș i scala pentru
Evaluarea simptomelor negative a fost folosită pentru a examina simptomele de
pacienț i cu schizofrenie. Testul Rorschach a fost apoi oferit fiecărui participant individual.
examine structura de personalitate a fiecărui pacient cu schizofrenie. Constatările au dezvăluit o
relaț ie substanț ială pozitivă ș i negativă între schizofrenia pozitivă ș i negativă
simptome, precum ș i multe caracteristici Rorschach. variabilele Rorschach în schizofrenie
pacienț ii cu simptome atât pozitive, cât ș i negative indică un nivel moderat de cogniț ie
distorsiuni, afect slab controlat ș i dezorganizat, forme de răspunsuri mai puț in convenț ionale,
percepț ie slabă ș i pierdere a realităț ii, relaț ii interumane slabe, anxietate ș i agresivitate.
Tukaev, Vasheka ș i Dolgova (2012) au analizat relaț ia directă dintre epuizare,
aspectele organizatorice ale învăț ării ș i caracteristicile psihologice individuale ale studenț ilor.
Cercetarea a fost realizată pe 60 de studenț i în anul patru de Psihologie de Specialitate la
Universitatea Naț ională de Aviaț ie, în timpul unei perioade foarte aglomerate înainte de examene când studenț ii erau
copleș it de practici de laborator, lucrări de semestru ș i alte sarcini. Ei au folosit
tehnici de diagnosticare a motivaț iei pentru a evita eș ecurile (Elers); tematică proiectivă
Testul de Appercepț ie (TAT); ș i modalităț i de măsurare a motivelor activităț ilor de instruire pentru a examina
domeniul motivaț ional. De asemenea, au folosit testul de viaț ă Leontyeva Budassi, metoda de
cercetarea autoevaluării ș i Scala Locus ș i Control de J.B. Rotter pentru a diagnostica atitudinea
în direcț ia vieț ii, stimei de sine ș i nivelului de controllabilitate. S-a descoperit că activităț ile de studiu
cauzează epuizare emoț ională la studenț i, iar procentajul pacienț ilor este destul de ridicat.
Factorii organizaț ionali ai învăț ării, precum ș i trăsăturile psihologice individuale ale elevilor, au fost
cauzele pentru aceasta. Necesitatea de a evita epuizarea emoț ională a fost demonstrată în
studiul personalităț ii prin următoarele: sentimentul lor de împlinire în viaț ă. Emoț ional
burnout-ul este mai puț in probabil atunci când ai o stimă de sine ridicată. Studenț ii care nu au urmat
strategia de colaborare în relaț iile interumane sau a demonstra ostilitate erau mai
probabil să experimenteze epuizarea. Astfel, caracteristicile motivaț ionale ș i personale ale unui individ,
mai degrabă decât tacticile de comunicare interumană, a influenț at dezvoltarea epuizării în
studenț i în timpul studiilor.
Impulsul imediat pentru această carte a venit din provocările nerezolvate legate de
criteriile de evaluare ș i design,
Evaluarea de către Stern, G.G., Stein, M. I., ș i Bloom, B. S. Scopul său este "de a defini patru
metodologii de evaluare primară—analitice, empirice, sintetice ș i configuraț ionale
abordări—care dobândesc o nouă semnificaț ie ș i utilitate atunci când sunt privite prin prisma
structura teoretică tranzacț ională. Aceste formulări sunt susț inute pentru cititor printr-o serie
studiilor de caz care detaliază tipul specific de operaț iuni pe care fiecare dintre aceste abordări le implică.

Descriere Testul
Testul de completare a propoziț iilor Sack le oferă respondenț ilor începuturi de propoziț ii,
denumite 'tulpini', iar respondenț ii completează apoi propoziț iile în moduri care sunt
semnificativ pentru ei.

Este un test de 60 de itemi, în următoarea grupă de 4 variabile, care reprezintă 15 atribute diferite.
Scala familiei - dimensiunea familiei include 3 seturi de atitudini, ș i anume, cele faț ă de
mother, father, family unit,
Scala sexuală - această scală măsoară atitudinea respondentului faț ă de bărbaț i, femei ș i
relaț ie heterosexuală.
Relaț ia Interpersonală - această arie evaluează atitudinea faț ă de prieteni ș i cunoș tinț e,
colegi la muncă sau la ș coală, superiori ș i persoane supervizate.
Conceptul de sine - acest domeniu include evaluarea fricilor, vinovăț iei, sentimentelor, atitudinilor faț ă de sine.
capacitatea proprie, concept despre ei înș iș i aș a cum sunt, au fost ș i speră să fie.

Un formular de evaluare este conceput pentru test, care reuneș te, sub fiecare atitudine, cele 4 stimulente.
elemente ș i răspunsurile subiectului la acestea.

Despre Test
Testul de completare a propoziț iilor al lui Sacks (SSCT) a fost creat în 1950 de J.M. Sacks ș i S. Levy ș i
este unul dintre cele mai utilizate instrumente de clinicieni pentru a facilita personalitatea
evaluări. Majoritatea oamenilor sunt familiarizaț i cu SSCT ca o serie de completări.
Frază despre o varietate de întrebări psihologice.
Scopul general al SSCT este de a evalua atitudinile respondenț ilor faț ă de patru domenii principale:
familie, sex, relaț ii interumane ș i conceptul de sine, folosind răspunsuri scrise sau orale
până la 60 de fraze incomplete parț ial. Face proiecț ii inconș tiente ale celor de bază
tendinț e în persoana a treia, cum ar fi dorinț e, ostilităț i, iubiri, temeri ș i impulsuri.
În evaluarea personalităț ii, Testul de Completare a propoziț iilor al lui Sack este un test proiectiv sau de performanț ă-
măsură bazată. Aceasta înseamnă că modul în care oamenii răspund la activitatea destul de neestructurată a
completarea acestor fragmente de frază dezvăluie părț i ascunse ale personalităț ilor lor.

Deș i faptul că SSCT este proiectiv sugerează că este interpretat de clinician ș i

foarte slab evaluate de orice criterii obiective, rezultatele SSCT pot fi utilizate în diferite moduri.
Ele pot fi folosite pentru a ajuta la facilitarea interviurilor sau la dezvoltarea unei relaț ii, ș i pot fi percepute
de către clinician ca protective sau evaluat obiectiv ca parte a unei baterii de evaluare mai mari.

Atunci când apare o problemă, SSCT identifică clar componentele problematice ș i

categorii în viaț a unui individ, asistând intervenț ia psihologică ș i terapia ulterioară.
Aplicaț ie
Analiza personalităț ii, aplicaț ii terapeutice, evaluarea atitudinii, motivaț ia realizării,
ș i măsurarea altor dimensiuni sunt unele dintre aplicaț iile propoziț iei lui Sack
Test de completare. Sunt utilizate în psihologie, administraț ie, educaț ie ș i marketing.
printre alte domenii.
Teste non-proiective, cum ar fi teste de inteligenț ă, teste de înț elegere a limbii ș i limbaj
ș i evaluările dezvoltării cognitive au folosit, de asemenea, metrici de completare a propoziț iilor.

Fiabilitate
Coeficienț ii de acord între evaluatori raportati variază de la 0.48 la 0.57 ș i „77% din afirmaț ii
au fost evaluate în strânsă concordanț ă cu constatările clinice” (Sacks & Levy, 1950, p. 372).
Valabilitate
Validitatea de faț ă este de obicei ridicată în teste de completare a propoziț iilor. Acest lucru este de aș teptat, având în vedere multe
cotele de propoziț ii numesc sau se referă la articole specifice, iar respondentul oferă răspunsuri care sunt
specific pentru acele obiecte.

Metodă
Subiectul a fost rugat să răspundă la iteme semi-structurate completând cealaltă jumătate a
propoziț ie cu propriile lor cuvinte.

SCT a fost administrat individual ș i a necesitat aproximativ 35 de minute pentru finalizarea testului.

S-a subliniat că răspunsurile ar trebui să consistere în prima reacț ie spontană la fiecare

element de stimul, iar subiectul nu ar trebui să se oprească pentru a gândi la o completare logică.

Subiect Preliminar
Name:X
Age:20 years
Gender:Female
Calificare educaț ională: Licenț ă în Ș tiinț e Politice

Materiale necesare
Foaie SSCT
Conexiune Internet stabilă

Raport de formare
După ce subiectul a fost aș ezat confortabil, o conversaț ie uș oară, generală ș i informală a fost
ț inut pentru a-i atenua ș i elibera stresul ș i anxietatea înainte de administrarea testului.

Precauț ii
S-a asigurat că camera subiectului avea suficientă lumină ș i s-a observat că locul era
ventilat adecvat.
Subiectul a fost asigurat că răspunsurile sale vor fi păstrate strict confidenț iale.
A fost petrecut suficient timp pentru formarea raportului, iar subiectul a fost pus într-o stare de confort.

Instrucț iunile au fost explicate bine subiectului.

Nu au existat expresii sau comunicare non-verbală din partea experimentatorului în timp ce...
subiectul răspundea la SSCT.

Consideraț ii Etice
Dezbatere: subiectul a fost informat despre obiectivele studiului actual ș i despre cele proprii
rezultate.
Raportul de formare: a fost o componentă crucială în timp ce se administra testul, a ajutat să se pună
subiectul relaxat.
Protecț ia subiectului: Subiectul nu a fost presat să răspundă la întrebări la care nu a vrut.
vrea să răspundă sau să fie provocată într-un mod nepoliticos. Subiectul a fost întrebat dacă a întâmpinat vreo
declanș atoarele emoț ionale care au fost evocatoare în timpul desfăș urării administraț iei astfel încât aceste probleme să poată
va fi discutat.
Confidenț ialitate: rezultatele ș i răspunsurile subiectului au fost păstrate strict confidenț iale ș i
au fost folosite doar pentru cercetare ș i scopuri academice.

Consimț ământ informat: Consimț ământul subiectului a fost obț inut înainte de administrarea testului ș i
subiectul a fost de asemenea informat despre obiectivele cercetării ș i despre orice posibilă daune.

Participare voluntară: Participarea subiectului a fost voluntară.

Dreptul de retragere: subiectul a fost informat cu privire la dreptul său de a se retrage oricând în timpul
derularea testului.

Instrucț iuni
Subiectul a primit următoarele instrucț iuni:
Aceasta este o listă de 60 de propoziț ii incomplete ș i trebuie să completezi aceste propoziț ii cu
primul lucru care îț i vine în minte. Deș i nu există o limită de timp, încearcă să citeș ti fiecare lucru ș i
finalizează completarea cât mai repede posibil, folosind un cuvânt sau un grup de cuvinte. Nu te opri la niciun
item gândindu-te la un răspuns logic dar completează cu cel mai spontan răspuns. În cazul în care eș ti
imposibil să finalizezi un articol, învârte-l ș i treci la următorul. Aminteș te-ț i că nu există răspunsuri corecte
sau răspunsuri greș ite.

Administraț ie
Linkul Google Meet a fost împărtăș it cu subiectul ș i s-a asigurat că ea a fost
asezat confortabil. Apoi a avut loc o conversaț ie uș oară, informală ș i generală, aș a cum s-a menț ionat.
deasupra urmat de instrucț iunile legate de administrarea testului. Odată ce testul
a început, experimentatorul (eu) a fost precaut să nu sar peste nicio propoziț ie ș i că instrucț iunile
au fost înț elese bine de participant. După un vot de mulț umire, subiectul a plecat.

Raport introspectiv
Iniț ial, subiectul a simț it că ar fi plictisitor să completeze toate cele 60 de propoziț ii, dar pe măsură ce testul
a continuat să înainteze, a început să se bucure de asta ș i era foarte curioasă să afle rezultatele odată ce a fost
peste.

Raport de observaț ie
Subiectul părea calm ș i, din când în când, se gândea la răspunsurile ei. Se simț ea provocată de
câteva propoziț ii deoarece afirmaț iile se refereau la tatăl ei ș i l-a pierdut, dar după aceea
administrarea testului, o discuț ie a avut loc pentru a calma anxietatea subiectului ș i un non-
a fost oferit un mediu critic ș i empatic subiectului pentru a-ș i împărtăș i
emoț ii ș i sentimente, ș i pentru a o ajuta să îș i reducă anxietatea.

Scoring
O evaluare este făcută asupra gradului de perturbare a subiectului în cele 4 domenii, ș i anume familia, sexul,
relaț iile interumane ș i conceptul de sine, conform următoarei scale:
2- sever perturbat; pare să necesite ajutor terapeutic în gestionarea conflictelor emoț ionale
legat de această zonă
1- uș or deranjat; are o anumită cantitate de conflict emoț ional în acest domeniu, dar pare să fie
gestionarea lor fără niciun ajutor terapeutic.
0 - nicio perturbare semnificativă raportată în această zonă.

x - necunoscut; dovezi insuficiente.

Rezultate
Subiectul a obț inut un punctaj de 2 pentru atitudinea faț ă de tată, 0 pentru atitudinea faț ă de mamă ș i
1 pentru atitudinea faț ă de unitatea familială. În general, ajustarea ei pentru unitatea familială a avut un scor de
2.
Ea a obț inut 1 pentru atitudinea ei faț ă de bărbaț i ș i femei ș i încă 1, pentru atitudinea ei faț ă de
relaț ii heterosexuale.
Pentru relaț iile interumane, ea a obț inut 1 atât pentru atitudinea faț ă de prieteni cât ș i
cunoș tinț ele ș i atitudinea faț ă de colegii de muncă ș i ș coală. A obț inut 0 pentru ambele -
atitudine faț ă de superiori la muncă ș i la ș coală ș i faț ă de persoanele supravegheate.

For self-concept, the subject scored 1,2,0,0,1 and 1 for attitude towards fear, guilt, goals,
viitor, capacitatea proprie ș i trecutul, respectiv.

ATITUDINE PUNCTAJ

Atitudinea faț ă de mamă 0

 Atitudine faț ă de tată 2

Atitudinea faț ă de unitatea de familie 1

Atitudinea faț ă de femei 1

Atitudinea faț ă de relaț iile heterosexuale 1

Atitudinea faț ă de prieteni ș i cunoș tinț e 1

Atitudine faț ă de colegii de muncă sau 1

ș coală

Atitudinea faț ă de superiori la lucru sau la ș coală 0

Atitudinea faț ă de persoanele supravegheate 0

Atitudinea faț ă de frică 1

Atitudinea faț ă de vinovăț ie 2

Atitudinea faț ă de obiective 0

Atitudine faț ă de propriile abilităț i 1

Atitudinea faț ă de trecut 1

Atitudine faț ă de viitor 0

Table 1: Scores obtained by the subject on SSCT

Discuț ie ș i Analiză
Familie
Faț ă de tată - Subiectul a obț inut un scor de 2, indicând că relaț ia ei cu el
tatăl ei cauzează o suferinț ă emoț ională extremă ș i durere. Deș i pare să aibă o bună
relaț ia cu tatăl ei, deoarece l-a pierdut, este afectată emoț ional de acest lucru. Aceasta este
revealate de răspunsurile ei care sunt - „Îmi doresc ca tatăl meu să fie în viaț ă”, indicând o mulț ime de
resentimente, durere ș i lipsă de speranț ă. Prin declaraț iile ei se poate observa că tânjeș te după
tatăl ei (Simt că tatăl meu mă supraveghează). Acest lucru indică, de asemenea, că ea încearcă să
face faț ă pierderii ei, lucrând la asta în felul ei. Ea vrea să scape de această realitate ș i
îș i doreș te ca tatăl ei să fie în viaț ă ș i să fie cu ea.

Către mamă - Subiectul a obț inut un scor de 0, indicând sentimente pozitive faț ă de ea
mamă. Aceasta reflectă o relaț ie bună cu mama ei. Participanta spune „mama mea
mama este frumoasă”. “Mama mea ș i cu mine suntem acolo una pentru cealaltă”. Deș i ea îș i doreș te ca...
mamă să o înț eleagă mai bine.
În direcț ia unităț ii familiale - Subiectul a obț inut un punctaj de 1, indicând că este conș tientă că ea
familia nu o consideră matură, dar nu are dificultăț i în a relaț iona cu ei. De asemenea, principalul
problema din dinamica familială este că îi este foarte dor de tatăl ei ș i există multă vinovăț ie
pentru că ea spune că îi pare rău că nu a petrecut timp cu tatăl ei când era aici. Ea are
a obț inut 1 deoarece relaț ia pozitivă cu mama ei compensează problemele în ea
familie. Ea menț ionează, de asemenea, că îi este frică de sora ei, indicând că ar putea exista o uș oară
probleme cu ceilalț i membri ai familiei ei.

Pe întreaga arie de ajustare pentru familie a obț inut un scor de 2, din cauza pierderii ei.
tatăl este un eveniment traumatic major în viaț a ei. Deș i relaț ia ei cu mama ei echilibrează
dinamica familiei ei, dar chiar ș i conceptul ei de sine este definit de pierderea tatălui ei ș i de
vinovăț ia asociată cu nepetrecerea timpului cu el.

Sex
În ceea ce priveș te femeile ș i bărbaț ii - Subiectul a obț inut un punctaj de 1, indicând idei înalte dar
sentimente ambivalente faț ă de bărbaț i. Ea spune că ideea ei despre un bărbat ideal este cineva care poate
o înț eleg, dar majoritatea bărbaț ilor, conform ei, sunt necorespunzători, ceea ce indică neîncredere ș i
suspiciune într-o anumită măsură.

În ceea ce priveș te relaț iile heterosexuale - Subiectul a obț inut un punctaj de 1, indicând că poate
îi doreș te o relaț ie sexuală, dar este rezervată în privinț a capacităț ii sale de a menț ine relaț ii ș i
încrederea totală în bărbaț i. Crede în dragoste, dar are o atitudine neutră faț ă de viaț a de căsătorie.
O urăș te când genul opus abuzează, ce fel de abuz nu a fost menț ionat.

Relaț ii interumane
Către prieteni ș i cunoș tinț e - Subiectul a obț inut un punctaj de 1, indicând că ea
pare să aș tepte aprobarea înainte de a se angaja emoț ional faț ă de prietenii ei ș i
cunoș tinț e. Deș i se simte susț inută de prietenii ei ș i ei o apără în absenț a ei
ș i sunt în general amabili ș i empatici, dar nu-i plac oamenii care sunt aroganti ș i
iresponsabilă, ceea ce înseamnă că îș i alege prietenii cu grijă.
Către colegii de la serviciu sau ș coală - Subiectul a obț inut un scor de 1, indicând că ea a
unele dificultăț i cu colegii ei. Deș i are o legătură bună ș i o conexiune cu ei
colegii, dar ea spune că majoritatea celor care lucrează cu ea sunt răi. Ea îș i doreș te să
lucrează cu oameni care sunt de ajutor.

Către superior la locul de muncă ș i ș coală - Subiectul a obț inut un punctaj de 0, indicând niciunul
dificultăț i cu supervizorii ei la locul de muncă. Se simte susț inută de ei ș i simte că aceș tia sunt
oferind sprijin pentru ea. Are mult respect pentru superiorii ei ș i tinde să îi salute ori de câte ori
ea îi vede. Supraveghetorii ei sunt de obicei figuri de autoritate.

Persoane supravegheate - Subiectul a obț inut un punctaj de 0, indicând că sunt controlabili

ș i bine acceptat de ceilalț i. Ca supervizor, îi place să păstreze lucrurile în mod corespunzător.
avans. Ea pare să fie bună cu juniorii ei ș i pare să îi ajute. Participanț ii cred în
aratând bunătate ș i empatie faț ă de persoanele pe care le supraveghează.

În ansamblu, relaț ia interpersonală a participantului pare să fie 1, indicând că ea

ar putea avea unele probleme cu oamenii din locul său de muncă, relaț iile personale, dar ea
se pare că le face faț ă, deș i o anumită cantitate de neliniș te se vede prin alegerea cuvintelor ei
oamenii cu care lucrez sunt răi

Auto-concept
Frică - Subiectul a obț inut un rezultat de 1, indicativ al unei frici comune non-invazive de
afirmaț ie, mai ales în faț a surorii ei („prietenii mei nu ș tiu, dar mi-e frică de ”
sora”). Participantul se teme să fie judecat ș i frica ei uneori o obligă să se comporte necorespunzător
ș i vorbesc prea mult ș i explic prea multe lucruri.

Vinovăț ia - Subiectul a obț inut un punctaj de 2, ceea ce indică o vinovăț ie ș i regret puternice.
provenind din acț iuni anterioare. Vinovăț ia participantului nu se referă la aspecte spirituale ș i sexuale
îndemnuri, dar provine din relaț iile ei de familie ș i din lipsa timpului petrecut adecvat cu ea
tată ș i fiind nepoliticos cu părinț ii ei.
Se pare că auto-conceptul ei ș i vinovăț ia sunt definite de membrii familiei ei. Aceasta pare să fie o
o problemă majoră care trebuie abordată în terapie, deoarece pierderea tatălui ei pare să fi lăsat o
un cicatrice adâncă în auto-conceptul ei ș i dinamica familială.

Obiective - Subiectul a obț inut un punctaj de 0, sugerând lipsa unei deranjări semnificative.
participantul este optimist ș i pozitiv cu privire la obiectivele sale viitoare ș i pare să aibă determinare să
îndeplinească-le. Participantul vrea de asemenea să-ș i facă familia mândră. Participantul de asemenea
vrea să-ș i trăiască viaț a din plin.
Viitor - Subiectul a obț inut un punctaj de 0, indicând că este optimistă ș i încrezătoare în legătură cu
viitorul ei. Participanta este optimista că viaț a ei viitoare va fi liniș tită, plină de succes ș i
fericire. Participantul simte că în viitor va fi mai stabilă. Viitorul ei tinde să fie
definită de cariera ei ("cândva vreau să fiu la vârful carierei mele", aș tept cu nerăbdare să
devenind un avocat de succes în viitor
Abilitatea proprie - Subiectul a obț inut un scor de 1, indicând că participantul se simte
ea are capacitate dar se teme de dificultăț i. Îș i pune capabilităț ile în univers ș i nu
ea însăș i. Participanta simte că nu este asertivă, ceea ce este ceva ce pare să
îngrijorează-o.

trecut - Subiectul a obț inut un scor de 1, indicând că a fost greu, dar participantul a fost
protejat ș i susț inut pe parcurs. Deș i participantul are amintiri fericite ș i se simte
protejate ș i sprijinite, gândurile ș i emoț iile ei par preocupate de pierderea tatălui ei,
ș i ar putea fi afectat de conceptul său de sine („dacă aș fi din nou tânără, mi-ar plăcea să revivez
momente cu tata
Conceptul de sine general al participantului este evaluat cu 1, indicând că conceptul ei de sine a fost
într-o oarecare măsură afectată de pierderea tatălui ei, deș i încearcă să facă faț ă ș i să se descurce cu
la fel.
Concluzie ș i Recomandare
Pe baza întregii analize, este evident că subiectul are o problemă majoră în a face faț ă
cu pierderea tatălui ei. Acest lucru a afectat dinamica familiei ș i conceptul ei de sine. Se vede
că subiectul este prea ocupat cu sentimentele ș i gândurile sale pe aceeaș i problemă. Există
această vinovăț ie constantă pentru că nu a petrecut suficient timp cu tatăl ei. Doliul ș i resentimentul dictează
conceptul ei de sine.

Deș i încearcă să rezolve această problemă de una singură, se recomandă ca aceasta să fie luată
în terapie, în detaliu, pentru a o ajuta să-ș i relaxeze sentimentul de resentiment ș i durere.

Referinț e
Sacks, J. M., & Levy, S. (1950). Testul de completare a propoziț iilor. În L. E. Abt & L. Bellak
(Eds.), Psihologia proiectivă: Abordări clinice asupra personalităț ii totale (pp. 357–402).
Alfred A. Knopf. [Link]

Holaday, M., Smith, D.A. ș i Sherry, A. (2000). Teste de completare a propoziț iilor: O revizuire a
literatură ș i rezultatele unui sondaj al membrilor Societăț ii pentru Personalitate
Evaluare. Jurnalul evaluării personalităț ii, 74 (3), 371 – 383.