Constanta de timp a unui circuit RC

1 Obiective
1. Pentru a determina constanta de timp a unui circuit RC, ș i

2. Pentru a determina capacitatea unui condensator necunoscut.

2 Introducere
Ce naiba este un condensator? Este unul dintre cele trei elemente pasive ale circuitului: rezistorul
(pe care l-am întâlnit deja), condensatorul (care stochează energie în câmpuri electrice), ș i
inductor (care stochează energie în câmpuri magnetice ș i este subiectul principal în câteva săptămâni de la
de asemenea cunoscu ț i sub numele de condensatori, condensatoarele stochează energie într-un câmp electric prin separarea
încărcături pozitive ș i negative pe terminale opuse cunoscute sub numele de „plăci” - care pot sau nu
nu sunt de fapt asemănătoare cu plăcile. Condensatoarele îș i au originea în mijlocul secolului XVIII
secolul ș i inventarea borcanului Leyden. Timp de patruzeci de ani, cele mai mari nume din domeniul natural
filozofia a petrecut timp studiind stocarea sarcinilor ș i îmbunătăț irea condensatoarelor, inclusiv
Volta (de la care numim voltul) ș i Franklin (de faima Părinț ilor Fondatori ai Americii).
În acest laborator, vom studia comportamentul condensatoarelor în timp ce adăugăm sau eliminăm sarcină din
platourile. Deș i nu vom aborda acest subiect în acest laborator, circuitele RC formează baza
electronica modernă care stă la baza unei întregi serii de tehnologii, inclusiv radio, computere,
senzori de mediu ș i medicali, ș i - nu în ultimul rând - ecranele tactile din telefoanele mobile
ș i suprafeț ele tactile ale laptopurilor.

3 Teorie
În mod normal scriem legea lui Ohm pentru rezistor ca V(t) = I(t)R. Dar ce este acel curent?
I(t)? În circuitele de aici (vezi figura1),este doar rata la care sarcina trece prin
rezistor. Deoarece totă sarcina care trece prin rezistor ajunge să meargă de la sau spre
capacitor,q(t), trebuie să fie de asemenea cazul că

dq(t)
I(t) =± ,
dt
unde q(t) este sarcina dependentă de timp pe condensator, cu semnul depinzând de dacă
Încărcătura pe condensator creș te sau scade. Pentru acest circuit, am putea în schimb

1
 Figura 1: Circuitul de comutare utilizat pentru a discuta despre încărcarea ș i descărcarea unui condensator.

scrie Legea lui Ohm în formă

dq(t) V(t)
=± .
dt R
În cuvinte, un resistor este un dispozitiv pasiv în care tensiunea aplicată determină curgerea sarcinii.
prin dispozitiv, în timp ce un condensator este un dispozitiv pasiv unde tensiunea aplicată cauzează
stocarea încărcăturii în dispozitiv; în formă de ecuaț ie

q(t) = CV(t).

Constant C se numeș te capacitate ș i este măsurată în Farazi (numită după Michael)

Faraday, al cărui output de cercetare vom învăț a mai târziu în acest semestru) unde F =C/V.
Deoarece condensatorii sunt folosiț i pentru a stoca sarcină, trebuie să găsim o modalitate de a schimba starea de sarcină.
pe condensator. Să discutăm despre circuitul din [Link] circuit are trei stări: 1. The
stare de echilibru, unde comutatorul este deschis, nu curge curent prin rezistor, iar starea de încărcare
pe capacitor este constant, 2. starea de „încărcare”, unde bateria sau sursa de alimentare este
conectat la condensator ș i adaugă sarcină la condensator, ș i 3. starea de „dezechilibrare”,
unde bateria este deconectată, cele două plăci ale condensatorului sunt conectate între ele
altul prin rezistor, care îndepărtează sarcina din condensator.
Putem analiza stările dinamice ale circuitului folosind regulile lui Kirchoff.1 :

Regula buclei (conservarea energiei) impune ca suma tuturor căderilor de tensiune din jurul unei
circuit închis pentru a dispărea, ș i

2. Regula jonc ț iunii (conservarea sarcinii) impune ca suma tuturor curentilor care intră într-o jonc ț iune
a dispărea.
Să aplicăm aceste reguli, mai întâi la starea de descărcare ș i apoi la starea de încărcare:

1. Deversare: În cazul deversării, curentul va curge din condensator într-o direcț ie contrară
direcț ia orară (de ce?). Când închidem acel întrerupător, regulile lui Kirchoff devin

Vc-VR= 0
dq(t)q(t)
− dt − RC = 0.
1 Atâta timp cât frecvenț ele nu sunt atât de mari încât să nu putem folosi aproximarea elementelor grupate; vorbeș te cu
întreabă-ț i instructorul dacă vrei să ș tii mai multe.

2
 Din nou, rata este negativă, deoarece condensatorul se dechargează, nu se încarcă.
metoda de soluț ionare pentru această ecuaț ie este dată în ApendiceA:

Vc (t) =VR (t) =Vs e−t/RC ,

presupunând că tensiunea iniț ială asupra condensatorului este Vs Această „curbă de descărcare” este
reprezentat în figură2.

2. Încărcare: În cutia de încărcare, curentul curge în sensul acelor de ceasornic de la baterie (la voltaj
Vs ), prin rezistor (laVR ), ș i peste condensator Vc vrem să rezolvăm pentru Vc
ca o funcț ie a timpului. Regulile lui Kirchoff ne spun

Vs−VR−Vc= 0
q
Vs−IR− C

Dar aici, curentul prin rezistor depinde de rata la care se schimbă sarcina.
pe condensator; au acelaș i semn aici deoarece sarcina pe condensator este
în creș tere

dq(t) q(t)
V s− R− =0
dt C
dq(t)q(t) Vs
+ = .
dt RC R
Putem rezolva această ecuaț ie diferenț ială ș i pentru profilul de tensiune dependent de timp.
condensatorul; vezi [Link]ă începem cu un condensator complet descărcat, atunci
tensiunile prin rezistori ș i condensatori variază după

Vc (t) =Vs1−e−t/RC
VR (t) =Vs e−t/RC .

Pe măsură ce condensatorul se încarcă, tensiunea de-a lungul - ș i prin urmare încărcătura pe - condensator
cre ș te exponen ț ial, în timp ce tensiunea prin - ș i, prin urmare, curentul prin -
rezistorul va scădea exponenț ial; vezi Figura2.

Cantitatea RC - care apare în argumentul exponentialei - este cunoscută sub numele de

constanta de timp a sistemului; are unităț i de timp (de aici numele), ș i determină timpul
intervalul în care tensiunile, sarcinile ș i curenț ii se schimbă în circuit. Constanta de timp
poate fi ajustat prin modificarea fie R, fie C. În practică, mai multe valori de rezistor decât de condensator
sunt disponibile comercial, aș a că de obicei este mai uș or să ajustezi valorile rezistorilor.
Având o rezisten ț ă cunoscută, putem măsura constanta de timp a circuitului RC, ș i
determinati algebric capacitatea C. Atunci când se descarcă condensatorul,

Vc (t) =Vs e−t/RC .

3
 Curbele de încărcare și descărcare a capacitoarelor
1
Descărcare
Încărcare

0.8

0.6

0.4

0.2

0
0 1 2 3 4 5
t/RC

Figura 2: Curbele de încărcare ș i descărcare ale condensatorului. Linia albastră verticală este "jumătate
punctul „viaț ă” al cronologiei de încărcare ș i descărcare.

Putem măsura ș i folosi cu uș urinț ă timpul de înjumătăț ire.1/2al

descărcării:T1/2este timpul pe care îl ia pentru
tensiunea să scadă la jumătate. Substituind în ecuaț iile de mai sus ș i rezolvând pentru T1/2 :

Vs
=Vs e−T 1/2 /RC
2
1 T1/2
ln = −
2 RC
T1/2= (Cln 2)R .

If we allowRto vary, then this equation defines a line with abscissaR, ordinateT1/2 , ș i
slopeCln 2. Dacă măsurăm multiple (R, T1/2 ) perechi, putem plasa acele puncte de date, se potrivesc
la o linie ș i extragerea pantei - ș i, prin urmare, capacitatea.

4 Proceduri
Ar trebui să primeș ti un osciloscop, un generator de funcț ii, un multimetru, un capacitor necunoscut
unitor, o cutie de capacitate decadală ș i o cutie de rezistenț ă decadală.

4.1 Constanta de timp a unui circuit RC

În această parte a experimentului, în loc de o tensiune continuă ș i un comutator mecanic, aplicăm
un semnal de undă pătrată la condensator, aș a cum este arătat în figură3.O
undă pătrată ideală are două
values: high and low (hereVsș i 0), ș i comută între ele instantaneu. Între
capacitorul se va încărca când tensiunea undei pătrate este Vs capacitorul se va descărca
când tensiunea undei pătrate este zero. Traseele osciloscopului ale încărcării ș i
dezgajarea condensatorului este de asemenea afiș ată în Figura3.

4
 Traiectorie prototipică a osciloscopului

Urmează A
Urmărire B
1

0.8

0.6

0.4

0.2

0 1 2 3 4 5
t/RC

(a) Circuit de măsurare (b) Afiș aj osciloscop

Figura 3: Figura din stânga este circuitul folosit pentru a măsura constanta de timp a unui RC
circuit, în timp ce figura din dreapta arată traț ele osciloscopului.

Dacă perioada undei pătrate Tseste mult mai mic decât constanta de timp τ=RC(Ts τ),
atunci condensatorul va începe să se descarce înainte de a avea suficient timp pentru a acumula maximum
taxa0 , făcând măsurarea constantei de timp dificilă. Cum va arăta aceasta pe
oscilloscopul? DacăTseste mult mai mult decât τ(Ts τ), nu vei putea să încadrezi ambele
încărcarea ș i descărcarea porț iunilor de tensiune ale condensatorului pe trasarea osciloscopului la
la aceeaș i oră. De ce?

1. Construi ț i circuitul prezentat în Figură3a.

2. Efectua ț i procedura ini ț ială de pornire pentru osciloscop (din laboratorul de osciloscop).
Pentru a începe, setaț i ambele canale la 0,2 V/div. Asiguraț i-vă că masa ambelor semnale este
în aceeaș i poziț ie pe ecran.
3. Începeț i prin a seta frecvenț a undei pătrate la aproximativ 100 Hz ș i ieș irea
tensiune la 0,5 V.
4. Acum trebuie să setăm R ș i C. Ajustaț i R la aproximativ 8 kΩ ș i C la aproximativ 0,1µF. Ce
este constanta de timp a acestei combinatii?

5. Ajustaț i frecvenț a undei pătrate, precum ș i setările de timp ș i tensiune ale

oscilloscop până obț ii urme asemănătoare cu figura3b.Măsuraț i ș i înregistraț i R, C, f,
V,T1/2 , ș i setările osciloscopului.
6. Măsura ț i tensiunea curbei de dezintegrare deasupra solului la mai multe puncte folosind
cursorii osciloscopului; în mod similar, măsuraț i înălț imea curbei de încărcare la un număr
a punctelor. Vei folosi acestea pentru a mapa curbele de încărcare/descărcare ș i a se potrivi pentru
constanta de timp.
7. Repeta ț i pentru un al doilea set de RandC.

4.2 Determina ț i capacitatea

Aici, vom folosi acelea ș i tehnici pe care le-am folosit pentru a determina valoarea unei necunoscute.
capacitor

5
 1. Înlocui ț i condensatorul cunoscut cu condensatorul necunoscut în circuit.

2. Setează rezistenț a la aproximativ 4 kΩ ș i fă ajustările necesare la osciloscop.

setările de domeniu pentru a obț ine din nou afiș ajul corespunzător pe osciloscop.

3. Măsura ț i ș i înregistra ț i R, f, V, setările osciloscopului ș i T1/2 .

4. Repetaț i pentru patru sau cinci valori ale R; aveț i nevoie de suficiente puncte pentru a potrivi o linie prin
(R, T1/2 ) perechi.
5. Foloseș te-ț i multimetru pentru a măsura direct capacitanț a, pentru a face comparaț ie cu ex-
trasvaloare.2

O Derivare a Solu ț iilor

Ecuaț iile diferenț iale din Secț iunea3sunt cele mai simple dintre toate ecuaț iile diferenț iale de rezolvat:
ecua ț ii liniare de ordinul întâi, cu coeficien ț i constan ț i. Aici, vom rezolva o problemă pu ț in mai
ecuaț ie complicată (o ecuaț ie liniară de ordinul întâi cu coeficienț i non-constanț i) completă
generalitate ș i folose ș te această solu ț ie pentru a găsi solu ț iile care ne interesează. Consideră
urmaț i ecuaț ia diferenț ială:

dy(x)
+P(x)y(x) = Q(x).
dx
Această ecuaț ie arată foarte asemănător cu ecuaț iile pe care le-am găsit în Secț iunea3folosind regulile lui Kirchhoff.
Putem rezolva aceasta în felul următor. În primul rând, vom înmulț i ambele părț i ale acestei ecuaț ii cu a
noua funcț ie, M(x), ș i mai întâi vom rezolva pentru M(x).

dy(x)
M(x) +M(x)P(x)y(x) =M(x)Q(x).
dx
Să presupunem acum că partea stângă este expansiunea regulii produsului M(x)y(x):

d
(M(x)y(x)) = M(x)Q(x).
dx
Ce trebuie să fie adevărat pentru ca aceasta să fie valabilă? Ei bine,

d dy(x) dM(x) dy(x)

(M(x)y(x)) = M(x) + y(x) = M(x) +M(x)P(x)y(x).
dx dx dx dx
Aceasta este adevărată dacă ș i numai dacă

dM(x)
=M(x)P(x).
dx
2 Multimetrul foloseș te o versiune automatizată exact a acestei proceduri pentru a calcula C, bazată pe un timp
măsurare constantă prin intermediul unui rezistor intern de precizie.

6
Aceasta este o problemă „trivială” de rezolvat doar separaț i ș i integraț i
R P(x)dx+c P(x)dx P(x)dx
M(x) =e =ec e R =c0 e R ,

unde este constanta de integrare pentru această integrală indefinită. Acum, mergi câteva rânduri înapoi
sus pe pagină
d
(M(x)y(x)) = M(x)Q(x).
dx
Putem rezolva aceasta trivial, de asemenea, doar integrând; să facem aceasta o integrală definită
între0ș i x. Obț inem partea stângă din Teorema Fundamentală a Calculului
x
M ( x ) y ( x ) − M ( x 0 )y(x0 ) = Z M ( x ) Q ( x ) d x
x0

unde, deoarece aceasta este o integrală indefinită, necesită o constantă de integrare c. În cele din urmă, atunci,
putem rezolva problema generală:
x
y(x) = M(x) −1M ( x 0 )y(x0 ) + Z M(x)Q(x)dx.
x0

Reț ineț i că constanta de integrare din definiț ia M(x) se anulează aici, aș a că nu contează cu adevărat
indiferent ce era; să alegem doar0= 1.
În cazul circuitului RC de încărcare cu sarcină iniț ială zero, x=t, y(x) =q(t), x0= 0,
y(x 0 ) = 0,P(t) = 1/RC, ș i Q(t) = Vs /R. Integrarea ne dă M(t) = et/RC , oferindu-ne
solution:
t
−t/RC Vs
q(t) = e Z et/RCdt
0 R
Vs
= −t/RC t/RC
R RCe e -1
−t/RC
=Vs C1−e ,

unde am folosit constanta de integrare pentru a obț ine valoarea t = 0 corect (aici, fără sarcină pe)
condensatorul). Împărț ind ambele părț i la C ne oferă tensiunea de-a lungul condensatorului la timpul t

Vc (t) =Vs1−e−t/RC .

În cazul circuitului de descărcare, avem

q(t) = V s Ce −t/RC ,

unde presupunem că tensiunea peste condensator la t = 0 este Vs . Din nou, împarte cu C pentru a obț ine
the voltage profile

Vc (t) =Vs e−t/RC .

7
Exerciț ii Pre-Laborator
Răspundeț i la aceste întrebări conform instrucț iunilor de pe Blackboard; asiguraț i-vă că le trimiteț i înainte de ...
sesiune de laborator!

1. Care este constanta de timp pentru un circuit RC cu R = 45 kΩ ș i C = 1.2µF?

2. Dacă durează 5 µs pentru un capacitoare să se încarce la jumătate din tensiunea bateriei, printr-un 10 kΩ
rezistor, care este capacitatea C?

3. Un circuit RC dat se încarcă printr-un anumit rezistor R ș i condensator, C. Dacă I

dublează capacitatea, ce se întâmplă cu timpul constant? Ce se întâmplă dacă dublez
rezistenț ă?

8
Exerciț ii post-laborator
1. Determinaț i constanta de timp a circuitului RC cu capacitate cunoscută. Faceț i acest lucru prin
trasând datele tale de timp faț ă de amplitudinea semnalului. Ar trebui să se potrivească aceste date.
la o exponenț ială ș i extrageτ. Există mai multe moduri de a face acest lucru: (a) foloseș te o
pachet de matematică capabil de analize statistice sofisticate, cum ar fi R, Octave,
Matlab, Mathematica, Root, etc., sau (b) folosind un spreadsheet, ajustează datele folosind un
analiza trendului exponenț ial. Alternativ, poț i transforma datele din foaia ta de calcul
într-un set de date liniar ș i efectuează o analiză a liniei de tendinț ă liniară. Estimează incertitudinea
a acestei constante de timp măsurate. Ar trebui să estimezi, de asemenea, constanta de timp din
măsuratT1/2 Aceste extracț ii experimentale multiple sunt de acord în cadrul estimării tale
incertitudine? Sunt de acord cu a ș teptările teoretice având în vedere R-ul măsurat?
ș iC?

2. Determinaț i capacitatea necunoscută. Plotaț i (R, T)1/2 ) perechi de date ș i se încadră datele
la o linie. Extrage capacitatea din parametrii liniei ajustate. Estimează
incertitudinea acestei capacitante extrase. De asemenea, poț i estima capacitanț a din
individul (R, T1/2 ) perechi; estimaț i nesiguranț ele dvs. Aceste estimări sunt de acord
cu estimarea ajustată pe linie?

3. Discutati pe scurt daca ati atins obiectivele exercitiilor de laborator.