ETHIJ0J

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ FEDERICO VILLARREAL

FACULTATEA DE Ș TIINTE UMANISTICE

SPECIALIZARE ÎN ANTROPOLOGIE

ANTROPOLOGIE APLICATĂ AMAZOANĂ II

INTEGRANTES:

Castillo Peña, Orfelinda

Buelot Reategui, Diana Pilar

Estacio Arbieto, Sara

Reátegui Rojas, Reddy Ronald

2021
 MINERIT ILEGAL ÎN PĂDUREA PERUANĂ: MADRE DE DIOS

I. INTRODUCERE

Peru are un loc privilegiat în ceea ce priveș te producț ia de metale ș i minerale datorită
al potenț ial geografic pe care îl prezintă. Se află pe primul loc la nivel mondial în
produc ț ia de argint ș i pe locul doi în produc ț ia de cupru. De asemenea, la nivel de
America Latina este cel mai mare producător de aur, zinc, staniu, plumb ș i molibden.
investiț iile au crescut într-o asemenea măsură în ultimii ani încât Bursa de Valori din Lima a
creat un segment de Risc de Capital sau de Portofoliu de Proiecte, unde se cotizează
principalele companii miniere investitoare în Peru (MEM, 2013).

Din aceste motive, sectorul minier joacă un rol semnificativ în economie datorită
producț ia ș i exportul principalelor minerale precum cupru, aur, argint ș i zinc; aceasta
a avut un impact pozitiv atât asupra PIB-ului, cât ș i asupra ratei de ocupare ș i asupra impozitelor
indirecte

Exploatarea ilegală a mineralelor este considerată una dintre activităț ile care generează cele mai mari pierderi atât

ambientale, sociale ș i economice. În Peru, „Legisla ț ia ne indică că este

exploatarea ilegală este cea care se află în zone unde este interzisă activitatea minieră, cum ar fi
zonele protejate ș i cursurile râurilor" (Timoteo, 2014). De asemenea, producț ia ilegală
nu are autorizaț ia administrativă competentă ș i desfăș oară o activitate delincventă care
este prevăzut în Codul Penal. Avansarea mineritului ilegal în ultimii patruzeci
ani a generat daune ireversibile mediului ș i sănătă ț ii, din cauză că
minerii varsă mercur ș i cianură în râuri. În plus, această activitate nu este de supravieț uire,
deoarece este asociată cu marile mafii legate de traficul de persoane,
narcotrafique, spălare de bani ș i contrabandă.

Cazul Madre de Dios este unul dintre exemplele cu care se poate verifica realitatea de
mineriile ilegale. În prezent, conform cifrelor Ministerului Mediului, au fost distruse
50.000 de hectare din Rezervaț ia Naț ională Tambopata. Companiile responsabile de acestea
pierderi, care se concentrează în special pe extracț ia aurului, sunt aproape în totalitate ilegale.

Extracț ia mineralelor se realizează prin intermediul mai multor mecanisme, cum ar fi dragele, care
consistă în echipamente construite într-un râu care colectează material în condiț ii subacvatice
mecanic. Această echipă cauzează daune atunci când este utilizată la scară largă, deoarece îndepărtează material
organic ș i generează un impact mai mare asupra solului. Intervenț ia minieră ilegală afectează
direct în alte activităț i economice importante precum ecoturismul; agricultura,
prin distrugerea solurilor ș i activităț ile forestiere, prin intervenț ia în zonele de
reforestare

Cazul mineritului este destul de special în măsura în care în Peru această activitate joacă un
rol gravitante: actualmente reprezintă ceva mai mult de 12% din PIB, în acelaș i timp când
contribuie cu aproximativ 60% din exporturile peruană ș i reprezintă 21% din
stoc de Investiț ii Străine Directe.

Pentru această lucrare au fost găsite diferite articole despre mineritul ilegal în junglă
peruană, cum ar fi:

Gabriela Vivanco Valenzuela (2016) în articolul său intitulat „Efectul mineritului ilegal în
Peru: impacte economice ș i sociale” care menț ionează că trăim o creș tere
realitatea economică în ultimii ani datorită investiț iilor în diverse sectoare care au dat
pasul către o îmbunătăț ire a calităț ii vieț ii oamenilor. Cu toate acestea, dezvoltarea a evoluat din
o mână cu o serie de distrugeri sociale, economice ș i de mediu care afectează
direct către populaț ii ș i ecosisteme. Mineritul ilegal, considerat ca o activitate
delictivă care creș te accelerat în faț a ochilor societăț ii noastre. Sublinind că
mineritului este parte a procesului de dezvoltare, lăsând deoparte populaț iile afectate de
această activitate.

José de Echave (2016) în articolul său intitulat „Mineritul ilegal în Peru Între informalitate
ș i crima”, spune că creș terea mineritului a fost însoț ită de o creș tere
importanț a conflictului social: conform rapoartelor regulate emise de Defensorie
del Pueblo, aproximativ jumătate dintre conflictele sociale care au loc în ț ară au
originea sa în probleme de mediu, dintre care majoritatea (64%) sunt conflicte miniere

În interiorul statului, în mare parte, există conflicte legate de probleme

ambientale care în majoritatea lor provin din mineritul ilegal.

Într-o ț ară în care centrul conflictului social a fost în activităț i extractive

ca ș i mineritul, prezenț a tot mai mare a mineritului informal ș i ilegal a fost un ingredient
adicional de tensiune socială, dezbatere ș i polarizare care nu poate fi lăsată deoparte în
analiză.
Gillermo Reaño, în articolul “Mineria ilegală în Madre de Dios: Operaț iunea Mercur 2019,
„dansul celor lipsă” (2019), sugerează că nu există o intervenț ie de stat, de asemenea, subliniază
de care nu doar mineritul este singura activitate la care se dedică în regiune, comerț ul de
lemnul este de asemenea o sursă de venit, dar în acelaș i timp prezintă ș i efecte nocive
pentru viaț a din regiune, precum ș i mineritul, menț ionezi: „În ciuda a ceea ce spun mass-media
comunicare, acest oraș nu trăieș te din minerit: în Puerto Maldonado viaț a se organizează în
se întorc la serviciile ș i la afacerea cu lemn. Mineritul îl învăluie pe Mazuko ș i pe
localităț i apropiate de La Pampa ș i de numitul coridor minier. În Puerto Maldonado, în
schimbare, se trăieș te din lemn,” adaugă.

Autorul menț ionează că Centrul de Inovaț ie Ș tiinț ifică Amazoniană (CINCIA) estimează că
sunt 80 de mii de hectare care s-au pierdut în întreaga Mamă a Dumnezeului din cauza activităț ii
minera. Doar în zona La Pampa, distrugerea atinge, conform cifrelor care au fost
manevrat în aceste zile, unsprezece mii de hectare.

În plus, locuitorii în ș iș i nu sunt lua ț i în considerare. "Nu am fost

consultati, in cele aproape doua luni de gestionare nu am primit niciun oficiu sau document
pentru a coordona acț iuni. Noi cunoaș tem mai bine decât oricine problema districtului,
vivimos aquí, podemos dar ideas. Pudimos haber aportado datos estadísticos sobre cuánta
oameni sunt acolo, câte locuri de muncă se generează, inclusiv informa ț ii despre
remediere ecologică”. Aceasta evidenț iază necesitatea dialogului ș i a unei comunicări
între Stat ș i populaț ia afectată de efectele mineritului.

II. DEZVOLTARE (DISCUȚIE TEORICĂ)

Teritoriul Departamentului Madre de Dios se încadrează în aproape toată măsura în ceea ce se

înț elege ca mediu de junglă tropicală amazoniană ș i statul a înț eles, la sfârș itul
secolul XIX, că această regiune trebuia să primească atenț ie ș i să fie integrată în harta naț ională, având în vedere

povesteș te că în acele vremuri zona era foarte conflictuală din cauza boom-ului cauciucului ș i cu niș te

contururi pu ț in cunoscute, de aceea era necesar să se evite ș i să se neutralizeze apetitul

boliviene ș i braziliene sau orice miș care secesionistă, căci de toate era în acele vremuri
momente îndepărtate.

Societăț ile aborigene rezidente în Departamentul Madre de Dios sunt Huarayos

o Esse Ejja, din familia lingvistică Pano-Tacana ș i Harakmbet. Primii au povestit
cu trei aș ezări permanente pe teritoriu peruano, căci sunt mai multe în Bolivia ș i
secundele au fost întotdeauna afirmate în ț ările peruane.

În mod tradiț ional, aceș ti nativi au fost supuș i unei economii de subzistenț ă bazate pe
recoltarea anumitor fructe tropicale dispersate ș i la care era necesar să emigreze
sezonal, în mod rotativ, pescuind în râuri ș i pârâiaș e ș i vânând speciile
specifice unei păduri tropicale. A ș a au supravie ț uit timp de secole. Apari ț ia cauciucului
a reprezentat începutul unei schimbări bruș te ș i violente care încă nu s-a încheiat, pentru că
diverse politici i-au considerat puț in ș i i-au marginalizat mai mult decât altceva.

De asemenea, Mosquera, Chavez, Pachas ș i Moschella (2009) în studiul lor "Studiu diagnostic al
activitatea minieră artizanală în Madre de Dios" ne detaliază că în prezent ș i ca
consecin ț a unui secol de absen ț ă a unei prezen ț e reale ș i efective a statului, ș i de
politici ș i norme clare, aplicabile ș i aplicate, se constată că regiunea se află într-o situaț ie gravă
riscuri ș i, prin urmare, patrimoniul său de importanț ă capitală reprezentat în resursele sale. O
o parte din acest risc este generat de activitatea auriferă, practicată încă din timpurile prehispanice ș i
care s-a dezvoltat într-un mod informal ș i cu resurse limitate, sub
forme de minerit artizanal ș i mică minerit, intensificându-se începând cu anii '80 până la
data. Asta vrea să spună că realizarea acestei activităț i are o datare istorică foarte
lungă ș i totodată nu a fost foarte vizibilizată, cu importanț a cuvenită în tot acest timp

Încă de la momentul în care a apărut aurul, aborigenii s-au dedicat ș i ei la

extrac ț ie. De asemenea, harakmbet, ș i în mod special cei din partea
Amarakaeri, au dedicat eforturi tăierii lemnului pre ț ios ș i colectării de
castană, două bogăț ii prezente în teritoriile lor tradiț ionale, deș i încă nerecunoscute
totalmente de către statul peruan ș i este un subiect care continuă să fie discutat.

Conflictele cele mai frecvente între comunită ț ile native ș i companiile miniere se
plantează problema apei potabile, utilizării terenului ș i poluării generate de maș ini
angajate în extracț ie. Legislaț ia prevede plata unei taxe pe teren
malogrado din cauza acț iunilor negative ș i acest canon trebuie să se întoarcă în vistieriile guvernelor

locale ș i regionale ale acelor zone în care are impact exploatarea ș i care nu au
posibilităț i proprii de a stabili o politică de regenerare, cu excepț ia apelării la aceasta
modalitate.

Conform lui Pachas (2013), există două tipuri de conflicte sociale în Madre de Dios: conflicte
sociale pentru nerespectarea acordurilor verbale privind utilizarea resurselor naturale ș i
conflicte sociale din cauza administrării resurselor naturale. Primul apare pentru că
actorii sociali (mineri la scară mică, nativi ș i agricultori) au drepturi asupra unei
aceeaș i zonă ș i stabilesc acorduri pentru exploatarea aurului, la încălcarea acordurilor,
apar conflicte.

Pentru a rezolva problemele menț ionate, regiunea dispune de câteva spaț ii de

concertare. Unul dintre ele este Masa tehnică privind conflictele de suprapunere agricolă,
minera ș i forestală, un spa ț iu considerat important deoarece are ca obiectiv să ajungă la
acorduri ș i propuneri legate de drepturile de proprietate, în esenț ă prin design ș i
implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Regiunii. În plus, există
Masa de suport pentru procesul de formalizare a activităț ilor miniere în Madre de Dios. De
pe de altă parte, există ș i Comisia Regională de Mediu care urmăreș te să formeze o
Autoritatea Regională de Mediu aș a cum a fost implementată în alte regiuni (San
Martín ș i Arequipa) ca cazuri de succes. Ideea de a avea acest organism autonom este
centralizarea într-o singură entitate a rectoratului politicii regionale privind resursele naturale,
mediul înconjurător ș i teritoriu. Ceea ce se realizează prin proiectarea de politici pentru
gestionarea ș i monitorizarea utilizării ș i ocupării teritoriului, pe baza acestora
potenț ialităț ile, care ar fi exercitate de către managerii de linie, unităț ile executante
regionale, cum ar fi sectoare ș i proiecte speciale ș i instituț iile private legate de
Tema. Între aceste politici se evidenț iază prioritatea asupra resurselor forestiere, biodiversitatea
ș i resursele de apă pe care le oferă pădurea, în măsura în care este vorba despre o circumscripț ie
fundamentalmente amazonică.

Noua ‘frenzie a aurului’ din Madre de Dios atrage mafii de exploatare a forț ei de muncă ș i
sexual infantil

Trata de persoane este un fenomen care pare să se intensifice în spaț iile în care există
economii extractive ș i în zone în care există o prezenț ă slabă a statului. Acest lucru se datorează
tipuri de actori ș i forme de producț ie asociate acelor scenarii ș i la controlul redus ș i
garanț ia drepturilor pe care absenț a Statului o permite. Astfel, victimele sunt captate în...
regiuni de origine (Cusco, Moquegua, Puno sau Arequipa) cu promisiuni de muncă demnă ș i
alte remuneraț ii.

Impactul mineritului ilegal a depăș it daunele aduse naturii ș i exploatarea

resursele noastre naturale au modificat structura ș i comportamentul societăț ii în
global, partea din populaț ie care este afectată ș i la care ne vom referi este la
infanț ii.

Mineritul informal din Madre de Dios a servit de asemenea ca un context pentru a se încălca
drepturi ș i încalcă normele în domeniul muncii, mediului, fiscal sau altor ș i în care se
comet infracț iuni precum traficul de persoane de copii, fetiț e ș i adolescenț i.

În Madre de Dios ș i în zona denumită „La Pampa” în special, tipurile cele mai comune
Traficul de persoane este aproape întotdeauna legat de mineritul aurifer informal ș i ilegal ș i există două:
traficul de persoane în scopuri de exploatare sexuală ș i traficul de persoane în scopuri de
exploatarea muncii.

În 'La Pampa', sute de adolescenț i sunt victime ale reț elelor de exploatare a muncii ș i
sexual în mineritul ilegal din Madre de Dios.

Fiebre aurului a provocat un fenomen migraț ional înconjurat de exploatare a muncii,

prostituț ia minorilor, boli cu transmitere sexuală, alcoolism, poluare ș i
defriș are.

Bolile prevalente în rândul grupului de adolescenț i care sunt victime ale traficului nu
diferea mult de cea care este pe scenă din alte motive. Acest lucru poate fi datorat, în
pe aceeaș i linie ca în cazul bărbaț ilor muncitori, că, deș i condiț iile de
sosirea ș i controlul sunt diferite, condiț iile de muncă ș i siguranț a sunt aceleaș i, ș i pentru
aceasta poate explica această situaț ie.

Deș i este adevărat că bolile prin care trec copiii exploataț i sunt diferite,
deoarece unii sunt luaț i pentru a se dedica muncii 24 de ore pe zi, pe baza utilizării lor
for ț ă pentru a extrage acest mineral pre ț ios, deoarece altele sunt duse pentru a fi exploatate
sexual, bolile prin care trec nu au aceeaș i intensitate, dar la final
se termină transmiterea.

Adăugând că atenț ia medicală este precară, deoarece personalul de îngrijire nu are un

acces liber la această zonă specifică, deoarece locul este dominat de mafia de
ilegalitate

Încă o dată se evidenț iază lipsa de acț iune a statului faț ă de această problemă, deoarece niciuna
instituț ia are date aproximative despre numărul de victime ale traficului în zonă, se ș tie că
sunt sute de minori, dar ilegalitatea afacerii, alături de ameninț ările mafiilor
face ca vizualizarea unei date reale a problematicii din zonă să fie imposibilă.

Un nou focar de minerit ilegal ameninț ă indigenii din Pariamanu, pentru a începe
indigenii amazoni amazhuacas au fost uciș i ș i sclavizaț i acum un secol în timpul
febra cauciucului ș i acum teritoriile lor sunt marcate, lupta pentru viaț ă continuă deoarece
întreaga lor teritoriu este înconjurat de mineri ambiț ioș i după aur. Unul dintre aceste teritorii este
comunitatea nativă Boca Pariamanu.

Comunitatea nativă Boca Pariamanu se află în provincia Tambopata din Madre de

Dumnezeu, pe malul râului Las Piedras. Acesta poate fi găsit la două ore de oraș ul
Puerto Maldonado

Boca Pariamanu a fost fondată de descenden ț i ai etniei amahuaca, la începutul

decada anilor 1980. Aici locuiesc aproximativ 180 de persoane, împărț ite în puț in peste 20 de familii.

Comunitatea deț ine peste 4 mii de hectare care au fost recunoscute cu titlu de proprietate
înregistrat corespunzător din 2019. Locuitorii mizează pe conservarea
păduri ș i activităț i productive durabile.

Cunoscând pu ț in despre comunitatea nativă, trebuie men ț ionat că este regiunea

amazónica a Peru mai devastată de mineritul ilegal. În Boca Pariamanu nu este lumină
electrică. De asemenea, apă potabilă. Indígenii amahuacas au instalat un sistem propriu
pentru a avea apă în casele lor în fiecare zi. O aspirează dintr-un punct îndepărtat de râul Las
Pietre unde cred că poluarea este mai mică în comparaț ie cu râul Pariamanu,
apă tulbure din cauza cantită ț ii de mercur care emană din taberele miniere
cercanos. Cu toate că Pariamanu nu este un sector de concesiuni miniere, creș terea de
această activitate a obligat populaț ia indigenă să renunț e la pescuit ca activitate zilnică pentru
alimentatie.

Contaminarea generată de miningul ilegal în râul Pariamanu afectează nu doar Boca

Pariamanu, împreună cu alte două comunităț i native din apropiere. Indigenii au suspendat
munci zilnice de pescuit pentru a nu pune în pericol sănătatea lor.

Se estimează că primele tabere miniere din zonă au început să se stabilească acum

aproximativ cinci ani pe malul stâng al Pariamanu, de cealaltă parte a comunităț ii. La
la început, minerii operau aproape de mal, dar cu timpul au început să pătrundă în
terenuri de castane căutând noi puncte de extrac ț ie ș i de asemenea pentru a ascunde
activitate. Astfel, distrugerea pădurii a devenit copleș itoare. Focurile de minerit
ilegal deja sunt dispersa ț i în jungla pădurii ș i că în fiecare dintre aceste sectoare există
defriș area a cinci, opt sau zece hectare. Cel mai apropiat punct de operare minieră de la
comunitatea nativă se află la aproximativ 20 de minute cu barca. Se crede că este vorba despre tabăra de

extracț ia mai mare din suprafaț a uriaș ă câș tigată de pădure.

Niciun indigen nu are clar câte focuri miniere sunt acum în zona Pariamanu, dar
se presupune că sunt cel puț in opt enclave din cauza zgomotului motoarelor pe care le aud zi ș i
noapte din direcț ii diferite. Locuitorii zonei au reuș it să stabilească că
timpul minim pe care minerii îl dedică pentru a drenaj un teren în căutarea aurului este de 15 zile. Dacă

în acea perioadă nu găsesc metalul, se mută în alte păduri de castani ș i astfel extind
defri ș are. Un alt indiciu pentru indigeni că taberele sunt
se incrementează numărul de bărci care parcurg Pariamanu.

Liderul amahuaca, într-una dintre călătoriile sale de întoarcere în comunitatea sa, pe drum vedea la
persoane, dar nu identifica pe niciunul ca fiind comunero din vreo localitate
aledaños la râurilor Las Piedras sau Pariamanu, de asemenea ca unul dintre concesionarii de
castane. Pe drum, când i-a văzut coborând din ambarcaț iuni aproape de zonele
defriș ate, a confirmat că erau mineri ilegali. Există informaț ii că în sectoarele
De excavare deja există magazine, baruri ș i că s-au înregistrat chiar ș i mai multe jafuri.
armada. De aceea, indienii din Boca Pariamanu au ajustat o denumire pentru aceasta
zona de creș tere a focarelor de extracț ie a aurului care face referire la acel infern al mineritului ilegal, trafic

de persoane, sicariat ș i prostituț ie cunoscut sub numele de La Pampa, sector situat în zona de
amortizarea Rezervaț iei Naț ionale Tambopata, aceasta se datorează creș terii preț ului aurului
durante criza din 2008 care a crescut interesul pentru metal ș i a atras în regiune mii de
mineri ilegali.

Los amahuacas creen que el escaso control policial en su territorio ha generado la migración
paulatină a minerilor care operau în La Pampa, unde activitatea extractorilor ilegali ș i
delictele fuseseră extraordinare până nu demult. În februarie 2019, guvernul
peruanul a executat interven ț ia militară ș i multisectorială denumită Opera ț iunea Mercur
pentru a eradica mineritul ilegal din acel sector situat la înălț imea tronsonului cuprins
între kilometrii 98 ș i 115 ai căii Interoceanice. Cu toate acestea, acest lucru a adus mai multe ameninț ări
de moarte către locuitorii comunităț ilor native din partea minerilor ilegali ș i
nu doar în Boca Pariamanu, ci ș i pentru indigenii harakbut din comunitatea nativă
de Masenawa, atât de mult încât au fost nevoiț i să-ș i părăsească casele din cauza ameninț ărilor.

Ultimul raport al Proiectului de Monitorizare a Amazoniei Andine al Asociaț iei pentru

la Conservarea Bazinului Amazonian, care a măsurat impactul mineritului ilegal din
începuturile anului 2017 până la sfârș itul lunii mai 2020, arată că rata defriș ării în La
Pampa a scăzut de la aproape 175 de hectare pe lună la mai puț in de 20 de hectare pe lună. A existat o

reducere de 92 %. Raportul subliniază focalizarea avansului mineritului ilegal post

operaț iunea Mercur ș i în lunile de carantină.

Raportul dezvăluie, de asemenea, că în zona Pariamanu creș terea defriș ărilor din cauza
consecuencia a mineritului ilegal ș i a fost de 70%. Se subliniază că Pariamanu configurează
sectorul Madre de Dios care a prezentat cea mai importantă creș tere în ceea ce priveș te mineritul
ce cauzează defriș area.

La aproximativ 25 de minute de Boca Pariamanu se află pădurea Papa Francisco. O suprafaț ă de 1800
hectare care adăpostesc copaci de castan, cedru, mahon. De asemenea, există jaguari, tapiroase,
huanganas, venados, maquisapas, printre alte specii animale. Comunitatea indigenă
Papa Francisc a numit această parte din vasta sa întindere de pădure în semn de recunoaș tere a
îngrijorarea legată de mediu a Suveranului Pontif, care atunci inclusese la
Mama lui Dumnezeu, parte din prima ei călătorie prin Peru. Boca Pariamanu a început de acolo.
momentul unei serii de gestionări pentru ca pădurea Papa Francisc să fie recunoscută ca un
zonă de conservare privată. Această denumire oferea comunităț ii sale siguranț a de
că pădurea ar fi bine protejată de tăietori sau mineri. Acum toț i în Boca Pariamanu
sunt conș tienț i că defriș area este deja foarte aproape de cele 1800 hectare, abia de
cealaltă parte a râului.

Ș i dacă minerii ilegali nu au intrat încă în Papa Francisc, este în mare parte din cauza
patrulări periodice pe care le realizează indienii din comunităț ile apropiate. Unii chiar
permanecen en los límites del área que buscan establecer como zona de conservación a la
aș teptarea avansului extractorilor de aur.

Ceea ce este grav ș i trist sunt eforturile izolate ale comunităț ilor native de a se apăra. Ș i în
cazul particular al indienilor din Boca Pariamanu, pentru a-ș i proteja resursa strategică
cel mai important ș i cel pe care l-au conservat cel mai mult: copacii de castan. Satele din
Amazonia nu caută doar să-ș i apere resursele, ci ș i să protejeze un stil de viaț ă, moș tenit
de sus ancestros, care este în comuniune cu mediul înconjurător.

Tranzitul pe râul Pariamanu nu s-a oprit nici în lunile de mobilizare socială

obligatorie din cauza coronavirusului. În timpul pandemiei, flagelul de mediu
inclusiv ar fi crescut în ceea ce se numeș te zona joasă Madre de Dios.

În articolul lui Fernando Osores Plenge, Jesús Eduardo Rojas Jaimes, Carlos Hermógenes
Manrique Lara Estrada, titlu: “Mineria informala si ilegala si contaminarea cu mercur in
Mama lui Dumnezeu: O problemă de sănătate publică”, se menț ionează că mineritul constituie
principala activitate economică a MDD. Exploatarea auriferă datează din anii treizeci ș i
s-a crescut exponential din anii cincizeci până în prezent, fără a avea o mai mare
controlul statului peruan.

În prezent, expansiunea acestei activităț i este legată de miș cările migratorii.

dezordonaț i ai populaț iilor alto-andine, care vin să se alăture celor mii de mineri
informale. Acest lucru generează noi arii de extindere geografică pentru mineritul informal ș i
ilegal ca Pampa, Delta ș i Quebrada Huacamayo, ceea ce va duce la o creș tere a
contaminarea ș i distrugerea mediului prin defri ș are, eroziunea solurilor,
eliberarea surselor de apă de metale grele, în principal mercur, infiltraț ie de
lan ț urile trofice alimentare cu compu ș i toxici care ajung în final la organism
uman, pe lângă activită ț i precum prostitu ț ia asociată cu o cre ș tere de
boli cu transmitere sexuală, deschiderea canalelor de transmitere pentru boli
metaxenice precum dengue, malaria ș i leishmanioză, un risc ridicat pentru diseminare
de la tuberculoză, traficul de persoane ș i creș terea altor procese de violenț ă socială precum
accidente de muncă.

În 2008, Agenț ia pentru Protecț ia Mediului (EPA) ș i Laboratorul Naț ional ARGONNE
(LNA) ambele din Statele Unite ale Americii (EUA) au realizat un studiu în care
au demonstrat concentraț iile de mercur vaporizat în zonele interne ș i externe
contigue de unsprezece ș i ș apte magazine de colectare ș i de refugiere a aurului în Puerto Maldonado ș i

Laberint.

În acest studiu, nivelurile de mercur au fost ridicate dincolo de limitele permise în

interiorul ș i zonele exterioare contiguë foarte aproape pentru a coborî rapid pe
sub nivelul recomandat de OMS în prima ș i a doua stradă adiacente
la magazinele de aur. Cu toate acestea, nivelurile detectabile de mercur au fost găsite în
altitudini fluctuante între 20 ș i 40 de metri înălț ime, la un kilometru distanț ă de magazine
unde se realiza refogarea.

Luis A. Fernández, realizează un eș antion despre speciile de peș ti cele mai consumate în
oraș ul Puerto Maldonado, luat ca un singur punct de eș antionare, Piaț a Centrală
de Puerto Maldonado, cu un eș antion de muș chi dorsal limitat la cinci exemplare pe
specie al cărei origine de pescuit este de greu de determinat, cu excep ț ia celor provenite din

piscigranjas.

Pentru aceasta, se utilizează spectrometria prin absorb ț ie atomică pentru mercur. În studiu se
au găsit trei specii de peș te care depăș esc nivelurile permise de mercur în
peș te crud, fiind speciile cu concentraț ii mai mari de Hg cele de natură
carnivore (de poziț ie înaltă în lanț ul alimentar).

În cazul oamenilor s-a realizat un studiu important de tip transversal ș i componentă

analitic intitulat "Niveluri de expunere la mercur în populaț ia din Huepetuhe-Madre de
Dumnezeu ș i factorii de risc de expunere 2010.

Populaț ia a fost captată în mod pasiv pe o mostră predeterminată de 292 de persoane

în districtul Huepetuhe, cărora li s-a cerut un eș antion de urină pentru analiză
concentraț ii de mercur.

Proba a fost procesată la Centrul Na ț ional de Sănătate Ocupa ț ională ș i Protec ț ie a

Ambiente pentru Sănătate "CENSOPAS", tehnica validată pentru măsurarea mercurului care se
a utilizat a fost (MET-CENSOPAS-002), tehnica de vapori de mercur - spectrofotometrie de
absorb ț ie atomică AA-400. Conform Raportelor de Testare Nr. 048/10-LQ-
DEIPCROA-CENSOPAS/INS s-au considerat persoane neexpuse profesional la
acelea cu niveluri de mercur în urină <5ug de Hg/L ș i persoane expuse
ocupț ional cu un limită de toleranț ă biologică de mercur în urină de 50 µg de
Hg/L(LTB).

Astfel, starea sănătă ț ii publice în Madre De Dios este legată de activită ț ile
predominantemente depredatoare ș i fără control efectuate de mineritul informal/ilegal ș i
care generează nu doar poluare cu mercur, ci ș i defriș are, distrugerea solurilor
aluviale amazone, colmatarea cursurilor de apă, poluarea apei
microbiologică ș i fizicochimică, etc.

De exemplu, doar în ultima decadă, având în vedere cifrele oficiale de producț ie

de aur, în Madre de Dios au fost eliberate aproximativ 400 de tone de mercur la
mediu înconjurător, cel care în cele din urmă a fost depus în fundul cursurilor de apă în
unde suferă procese de metilare generând procese de contaminare în lan ț
trica alimentară a tuturor acelora vieț uitoare - în special peș ti - care depind de
surse de apă care în cele din urmă ajung să facă parte din dieta umană.

Pe de altă parte, se lipseș te de servicii adecvate de asistenț ă medicală primară la fel ca

de sisteme de supraveghere în sănătatea ocupa ț ională din partea statului, la fel ș i
serviciile de apă potabilă, gestionarea deș eurilor solide ș i a apelor uzate sunt aproape inexistente
generând un risc grav pentru sănătatea populaț iilor care folosesc apa direct din
râuri. Spa ț iile miniere sunt locurile propice care favorizează proliferarea
boli asociate consumului de "apă murdară" contaminată de deș euri organice
inorganice ș i care generează diaree de origine infec ț ioasă ș i neinfec ț ioasă, precum ș i
boli în care apa serve ș te ca bază ecobiologică pentru dezvoltarea acestora
distrugerea pădurii ș i generarea de noi zone de stagnare ș i colectare a acestuia
lichid element, care creș te patologiile precum malaria, dengue, leishmanioza etc.

Mineria informal în contextul covid-19.

Datorită contextului stabilit de pandemia coronavirusului, statul a decis

anumite restricț ii asupra mai multor activităț i economice, dând cale continuării
minerit evident formal. Cu toate acestea, Gárate (2020) ne specifică că: “În ciuda
restricț ii generate de starea de urgenț ă decretată ca urmare a pandemiei, în
în ț ara noastră, unele activităț i au continuat să funcț ioneze. Este cazul marii mineritului oficial,
dar ș i altele care sunt în afara legii, cum ar fi mineritul ilegal.” Cu alte cuvinte, că în ciuda
propagarea unui virus, persoanele implicate nu au renunț at la această faptă ilegală.

Un caz clar este descris ș i pe pagina web a SERVINDI (2020), detaliind

De aceea, guvernul peruan a continuat să desfăș oare operatiuni pentru a combate
această activitate se desfă ș oară în plin statut de urgen ț ă din cauza pandemiei. Joi, 10 de
septembrie în cadrul operaț iunii Mercur, Parchetul cu sprijinul Forț elor Armate
iar Poli ț ia Na ț ională a realizat o opera ț iune de transport aerian în Rezerva ț ia Comună
Amarakaeri, care acoperă departamentele Cusco ș i Madre de Dios”. Acest lucru vizibilizează
interesele inescrupuloase ale extracț iei acestui mineral, nu doar fără a le păsa de mediu
mediu, afectând de asemenea comunită ț ile care se află în jurul acestuia
activitate. Un caz particular este detaliat de Cárdenas (2020), descriind că: "În plin
Stare de Urgen ț ă din cauza Covid-19, indigenii comunită ț ii Boca Inambari,
apar ț inând poporului Harakbut, în Madre de Dios, au interceptat joi o
nava cu butelii de combustibil care sunt folosite pentru mineritul ilegal. Aceasta
s-a întâmplat când conducătorii supravegheau râul Inambari ș i accesul la teritoriul lor, după ce
care au decis să se izoleze acum câteva săptămâni pentru a evita contagiu cu coronavirus.
mismas comunităț i au, de multe ori, trebuie să fie aceleaș i care se protejează, pentru că
până la reacț ia autorităț ilor competente, va fi fost foarte târziu ș i aceasta pentru antreprenori
ilicită vor fi devastat natura în care ei trăiesc, ș i nu doar cu asta, de asemenea
afectându-i cu propagarea acestui virus, care este mai mortal pentru aceste grupuri, deoarece
nu au centre de sănătate în apropiere. Astfel, se fac cunoscute uitarea ș i lipsa de sprijin de către
parte a statului către aceste comunităț i. Cu toate că trăim o pandemie ș i o criză
total în ceea ce priveș te sănătatea, impactul minerilor ilegali rămâne acelaș i, nu
neimportându-le deloc consecinț ele pe care le aduc ș i adăugând virusul mortal
del COVID-19.

III. CONCLUSIÓN

După cum se poate observa, mineritul informal ș i cel deschis ilegal fac parte din
recenta istorie de cre ș tere minieră a Peru. Contextul favorabil al pre ț urilor
internaț ionale, slăbiciunea instituț ională a statului, necesitatea de a găsi alternative
economice ș i de muncă pentru sectoare importante ale popula ț iei ș i, desigur,
rentabilitatea extraordinară în anii de bunăstare a cotizaț iilor internaț ionale a
sunt principalele elemente care au permis expansiunea recentă a acestei activităț i.

Acest tip de minerit prezintă diferite caracteristici care au evoluat în

timp, atât în zăcăminte primare din Cordiliera Andes, cât ș i în aluviuni în
râuri amazoane. Ini ț ial, această minerit se observa în special în zăcăminte u ș or accesibile
exploatare, la adâncimi mici, în aflorimente superficiale ș i corpuri de apă,
mina abandonată subterană, etc. Cu toate acestea, activitatea în sine a dezvoltat
tehnici specifice de explorare ș i exploatare de o complexitate mai mare ș i a reuș it astfel
aumenta rezervele ș i extrage volume mai mari.

Impacturile mineritului ilegal sunt încălcări grave ale drepturilor omului. La

contaminarea apei ș i expulzarea popoarelor indigene în izolare voluntară sunt
câteva indicii ale daunelor aduse binelui comun. Pe lângă impactul asupra mediului, există un
impactul cultural ș i economic în perpetuarea mineritului.

IV. REFERENCIAS
Alvarado,L(2014) Cauze, impacte ș i lec ț ii învă ț ate despre conflicte

socio-ambientale: Cazul mineritului ilegal ș i informal în Madre de Dios

,recopilat de
[Link]
df
Echave (2016) Mineria ilegal în Peru Între informalitate ș i crimă, compilat

de[Link]
Garcia,J(1982) De la cauciuc la aur: Procesul colonizator al Madre de Dios,
recopilat de [Link]
%[Link]

Fernando Osores Plenge, Jesús Eduardo Rojas Jaimes, Carlos Hermógenes

Manrique Lara Estrada. (2012). Minerit informal ș i ilegal ș i poluare cu

mercuriu în Madre de Dios: O problemă de sănătate publică. Recopilat de
Mineria informala si ilegala si contaminarea cu mercur in Madre de Dios: Un
problemă de sănătate publică ([Link])

Junquera,C(2010) Impactul mineritului de aur în Departamentul Madre de

Dumnezeu (Peru),recopilat de
[Link]
9A/21193
MEM (2014). Peru: o ț ară plină de oportunităț i... Ministerul Energiei ș i Mineritului.

[Link]

Mosquera, C; Chavez, M; Pachas, V; Moschella, P. (2009). „studiu de diagnostic al

activitate minieră artizanală în Madre de Dios. Fondul pentru conservare

[Link], Peru

Reaño, Guillermo, (2019). Minerit ilegal în Madre de Dios: Operaț iunea Mercur

2019, dansul celor care lipsesc. Lima.

Timoteo, P. (2014). Legea junglei. Punto Educaț ie.

Vivanco, G(2016) Efektul mineritului ilegal în Peru: impacturi economice ș i

sociale, compilat din

Nu pot să accesez sau să traduc conț inutul de pe site-urile externe.

Gárate, L. (2020). Mineriile ilegale în vremea [Link]

de:[Link]

timpuri-de-pandemie

Cárdenas, C. (2020). Covid-19 în Madre de Dios: Indigenii supraveghează râurile ș i interceptă

bote cu combustibil pentru mineritul ilegal. OJO PÚBLICO. Recuperat de:

Indigenii din Madre de Dios supraveghează râurile pentru a opri

al-covid-19