Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof.

BV YCLC Karad | CPC

DSC–501 CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ Ș I LEGEA ASUPRA PRESCRIPȚIEI (Lucrarea - I)

SILABUS
Unitatea I: Introducere
1.1 Conceptile de bază în codul de procedură civilă
1.2 Distincț ia între decret ș i judecată ș i între decret ș i ordin
1.3 Competenț a instanț ei
1.4 Acț iune de natură civilă - domeniu ș i limite

1.4 Res-subjudice and Resjudicata

1.6 Locul acț iunii în judecată

Unitatea II: Instituț ia Acț iunii

2.1 Semnificaț ia ș i esenț ialele acț iunii în justiț ie

2.2 Instituirea acț iunii în justiț ie

2.3 Părț ile la proces, Unirea, neîntreaga unire sau neparticiparea părț ilor
2.4 Acț iune reprezentativă.
2.5 Cadru de acț iune: Importanț a cauzei acț iunii
2.6 Citarea ș i modalităț ile de înmânare a citaț iei

Unitatea III: Cereri

3.1Reguli fundamentale de pledare, semnare ș i verificare.
3.2 Plaint: rules and particulars,
3.3 Admiterea sesizării ș i returnarea ș i respingerea sesizării
3.4 Declaraț ie scrisă: detalii, reguli de probă
3.5 Distincț ia între cererea reconvenț ională ș i cererea principală ș i modificarea pledoariilor

3.6 Rezolvarea problemelor ș i descoperirea, inspectarea ș i producerea documentelor

3.7 Întrebări
3.8 Documente privilegiate
3.9 Declaraț ii pe propria răspundere

Unitatea IV: Apariț ie, Examinare ș i Proces

4.1 Apariț ia ș i procedura Ex-parte
4.2 Rezumat Costume
4.3 Rezumat ș i prezenț a martorilor
4.4 Proces
4.5 Amânări

[Link] P a g e 1 | 107
Note de studiu asupra Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent universitar BV YCLC Karad | CPC

4.6 Dobânzi ș i costuri.

Unitatea–V Ordine interimare ș i diverse:
5.1 Ordonanț ă
5.2 numirea unui administrator judiciar

5.3 comisioane
5.4 Arestare sau ataș are înainte de judecată,
5.5 Transferul cazurilor
5.6 Caveat
5.7 Puterile inerente ale tribunalelor

5.8 Judecata: Semnificaț ie ș i elemente esenț iale

Unitatea VI: Execuț ie.

6.1 Conceptul.
6.2 Principii generale (Ss.52.54).
6.3 Puterea de executare a decretelor.
6.4 Procedura de executare (Ss.55.54)
6.5 Aplicarea legii, arestare ș i detectare (Ss.55.59).
6.6 Anexă (Ss.60-64).
6.7 Vânzare (Ss.65-97).
6.8 Livrarea proprietăț ii.
6.9 Suspendarea executării.

Unitatea VII: Costume, Apeluri, Revizuire, Referinț ă ș i Revizie

7.1 De către sau împotriva guvernului (Ss.79-82)
7.2 De către extratereș tri ș i de către sau împotriva conducătorilor străini sau ambasadorilor (Ss. 83-87 A)

7.3 Soluț ionarea disputelor în afara instanț ei (S.89)

7.4 Acț iuni judiciare de sau împotriva firmei

7.5 Acț iuni de interpleading

7.6 Acț iuni referitoare la organizaț iile caritabile publice.

7.7 Apeluri, Revizuire, Referinț ă ș i Revizie

7.8 Apeluri împotriva decretului original, decretului de apel, Ordin

Unitatea - VIII: Legea Limitării

8.1 Condamnarea întârzierii
8.2 Bar al Limitării

[Link] P a g e 2 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector Asistent BV YCLC Karad | CPC

8.3 Expirarea termenului prescris când instanț a este închisă

8.4 Extension of prescribed period in certain cases

8.5 Dizabilitate legală ș i Continuarea curgerii timpului
8.6 Calculul perioadei de prescripț ie
8.7 Achiziț ia proprietăț ii prin posesie
Books Recommended:
1. Mulla - Codul de Procedură Civilă - Tripathi
2. Takwani C. K. - Codul de Procedură Civilă, Eastern Book Company, Lucknow
3. Manual Civil - Eliberat de Înalta Curte Bombay
4. Ganguly A. C. - Practica ș i Procedura Judiciară Civilă
5. Mitra B. R. - Legea limitării
6. Taxman – Codul de Procedură Civilă 1908
7. SanjiwaRao - Codul de Procedură Civilă.
8. Judecător C. K. Takkar (Takwani) - Codul de procedură civilă.
9. Dr. S.R. Myneni-Codul de Procedură Civilă ș i Limite.
10. B. B. Mitra: Legea Limitării, Eastern Law House, Allahabad.

[Link] P a g e 3 | 107
Note de studiu pe Codul de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

Unitatea I: Introducere
1.1 Conceptele de bază în codul de procedură civilă

1.2 Distincț ia între decret ș i judecată ș i între decret ș i ordin

1.3 Jurisdicț ia instanț ei
1.4 Acț iune de natură civilă - domeniu ș i limite

1.4 Res-subjudice ș i Resjudicata

1.6 Locul acț iunii

1.1 Conceptele de bază în codul de procedură civilă

Legea poate fi clasificată în linii generale ca–

1. Dreptul Substantiv ș i
2. Drept procesual.
Dreptul Substantiv, fie că se bazează pe dreptul statutory sau pe dreptul comun, defineș te ce
faptele constituie un fapt sau o obligaț ie. Cu alte cuvinte, dreptul substanț ial
defineș te diverse principii referitoare la drepturile ș i responsabilităț ile. (Exemplu: Indian
Codul Penal, 1860 care descrie diverse infracț iuni pedepsibile conform actelor penale).
dreptul procedural sau dreptul adjectival, pe de altă parte, prescrie procedura ș i
mecanismele pentru aplicarea acestor drepturi ș i obligaț ii. Cu alte cuvinte,
dreptul procesual se ocupă cu aplicarea acelor drepturi ș i obligaț ii stabilite
în conformitate cu regulile dreptului substanț ial.[2] (Exemplu: Codul civil
Procedura 1908, Codul de Procedură Penală, 1973 etc).
1. Codul de Procedură Civilă: Context Istoric
Până în 1859, în India, nu exista o lege uniformă codificată pentru procedurile care trebuiau urmate.
în tribunalele civile. În acele vremuri vechi, sub stăpânirea britanică, existau tribunale ale Coroanei în
Oraș ele prezidenț iale ș i tribunalurile provinciale din Mofussils.

Pentru prima dată în 1859, un cod de procedură civilă uniform a fost introdus prin adoptare.
Codul de procedură civilă (Legea VII din 1859).
• Codul din 1859 a fost amendat regulat din când în când ș i a fost
înlocuit prin adoptarea Codului de Procedură Civilă din 1877. Acest cod din 1877 a fost
modificat în 1878 ș i 1879, iar al treilea cod de procedură civilă a fost adoptat în
1882, care a înlocuit codul anterior. Codul de procedură civilă 1882
a fost modificat de mai multe ori ș i, în cele din urmă, codul civil actual
Procedura, 1908 a fost adoptată eclipsând defectele Codului din 1882.

[Link] P a g e 4 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

a) Procedura civilă Judecătorie: Semnifica ț ie ș i Obiect

Legea referitoare la practicile ș i procedurile care trebuie urmate în instanț ele civile este
reglementat de Codul de Procedură Civilă, 1908. Cuvântul COD înseamnă 'un sistematizat
colecț ie de statute, corp de legi aranjate astfel încât să evite inconsistenț a ș i
suprapunere
Obiectul principal al acestui cod de procedură civila este de a consolida ș i modifica legile
referitor la procedura ș i practicile urmate în instanț ele civile din India. Astfel, acesta
a fost consacrat în preambulul codului că a fost adoptat pentru a consolida ș i a modifica
legile referitoare la procedura care trebuie urmată în instanț ele civile având civil
jurisdicț ie în India. Codul de Procedură Civilă reglementează fiecare acț iune în instanț ele civile ș i
părț ile din faț a sa până la executarea gradului ș i ordinii.
Scopul dreptului procesual este de a implementa principiile dreptului substanț ial.
Acest cod asigură justiț ia echitabilă prin aplicarea drepturilor ș i obligaț iilor.

Codul de Procedură Civilă: Schema

Codul are două părț i ș i acestea sunt–

1. Corpul Codului
2. Programul
Corpul Codului are 12 părț i care conț in 158 de secț iuni. Programul este al doilea
parte care conț ine ordine ș i reguli.
Corpul Codului stabileș te principii generale referitoare la Puterea instanț ei, ș i
în cazul celei de-a doua părț i, adică, programul prevede procedurile, metodele
şi modalităţile prin care jurisdicţia instanţei poate fi exercitată.

1.2 Distincț ia între decret ș i judecată ș i între decret ș i ordin

Diferenț a dintre Decret, Sentinț ă ș i Ordonanț ă

Când o instanț ă judecă o dispută, după audiere, aceasta trebuie să pronunț e fie...
decizia printr-un decret sau respingerea cazului. Această decizie se numeș te Decret. În timp ce
ajungând la o astfel de decizie, instanț a va explica motivele pentru care instanț a
a ajuns la o astfel de concluzie. Un astfel de temei pentru decizie se numeș te Judecată.

To constitute a decree, there should be an adjudication by a court in which the rights

sau obligaț iile părț ilor au fost stabilite în mod concludent. Ar fi trebuit să fie
exprimat formal de către Curte.
O Hotărâre este de asemenea o decizie a instanț ei, dar care nu va intra sub incidenț a
Decret
1. O comandă nu va determina drepturile sau obliga ț iile păr ț ilor.
2. Orice număr de ordine poate fi efectuat într-un singur proces.

[Link] P a g e 5 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asist. BV YCLC Karad | CPC

3. Ordonan ț a poate fi pronun ț ată atât pe o ac ț iune, cât ș i pe o cerere.

4. Există–
• Ordinile apelabile.
• Ordine neapelabile.
Nu există apeluri secundare pentru ordinele apelabile.
• Comandă: Definită subSecț iunea 2(14)al Codului din 1908, ordinea pur ș i simplu
oferă indicaț ii despre cum va continua un caz într-un tribunal civil. Aș a cum prevederea
oferă, comanda conotează expresia formală a unei decizii a instanț ei civile, dar
excluză în mod expres o hotărâre.

• Decizie: Definita subSecț iunea 2(2)din Codul de Procedură Civilă, 1908, decretul
este, de asemenea, o expresie formală a unei adjudecări care stabileș te drepturile
părț ile într-un caz civil care sunt reclamantul ș i pârâtul. Un decret trebuie să aibă
următoarele esenț iale; drepturile părț ilor, procesul, judecata, concludent
stabilirea drepturilor decise ale părț ilor, ș i ar trebui să fie în scris.
• Judecată: Definita subSecț iunea 2(9)al Codului din 1908, o hotărâre este o
declaraț ie pronunț ată de judecător într-un caz civil pe baza ordonării, sau a
decret anterior emis de acesta sau aceasta, către părț ile implicate în caz.
judecata trebuie să constea în enunț ul faptelor, punctele determinante,
decizia instanț ei ș i motivul din spatele deciziei instanț ei.

1.3 Jurisdicț ia instanț ei

Jurisdiction & Important Doctrines

Jurisdictia înseamnă autoritatea prin care o instanț ă examinează acț iuni, apeluri ș i
aplicaț ii, iar instanț a administrează justiț ia conform prevederilor legii.
Competenț a instanț ei civile poate fi clasificată după cum urmează–
1. Jurisdic ț ie teritorială sau locală
2. Jurisdic ț ia pecuniară
3. Jurisdic ț ia asupra materiei
4. Jurisdic ț ie originală ș i de apel
• Fiecare instanț ă are o limită teritorială dincolo de care nu poate exercita puterea învestită.
Această limită bazată pe teritoriu se numeș te jurisdicț ie teritorială.
Judecătorul de district din Districtele East Godavari îș i poate exercita competenț ele doar
în cadrul districtului East Godavari. El nu poate exercita puterile sale în niciun alt
district. În acelaș i mod, Înaltele Curț i vor exercita puterile în cadrul statului
în care este situat ș i teritoriile unione vecine ataș ate acestuia
Curtea Supremă.

[Link] P a g e 6 | 107
Note de studiu asupra Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

• Jurisdicț ia pecuniară: Pecuniar înseamnă „implicând bani“. Instanț ele civile,

în funcț ie de notele lor, au unele limitări de a încerca costume ș i de a susț ine apeluri pentru
valoarea banilor care nu depăș eș te o sumă stipulată. Instanț ele superioare ș i
Tribunalele de sesiune au jurisdicț ie pecuniară nelimitată. Judecătorii civili juniori au
jurisdicț ia pecuniară de 3.00.000 Rs. ș i judecătorii civili senior au jurisdicț ie pecuniară
jurisdicț ie de 10.000.000 RON.
• Jurisdicț ia asupra materiei: Există instanț e civile înființ ate pentru a judeca procesele.
sau cazuri de o natură particulară. De exemplu, instanț ele mici pot judeca doar cazuri non-
cazuri controversate, cum ar fi procesele legate de biletele la ordin etc.

• În mod similar, există tribunale industriale ș i curț i de muncă care au jurisdicț ie pentru a judeca
procese legate de disputele industriale ș i de muncă doar.
• Tribunalele administrative sunt acolo pentru a judeca doar problemele legate de serviciu ale
Funcț ionari guvernamentali. Aceste tribunale nu sunt instanț e, dar le-au fost conferite
puteri judiciare pentru a judeca chestiunile ș i a aplica ordinele

• Jurisdicț ie Originală ș i de Apel:

Curtea în care acț iunea este intentată iniț ial ș i dacă curtea are jurisdicț ie să judece
acț iuni originale (suitul iniț ial referitor la subiectul în cauză), astfel de jurisdicț ie se numeș te
jurisdicț ie originală.
Odată ce cazul este decis, partea afectată poate face apel la instanț a corespunzătoare.
Această jurisdicț ie a instanț ei de a judeca apelul se numeș te jurisdicț ie apelativă.
Curtea Supremă, Curtea înaltă ș i instanț ele judecătoreș ti sunt atât instanț e originale, cât ș i de apel
jurisdicț ie ș i poate audi atât apeluri cât ș i procese originale.

Principii importante: Există câteva principii importante legate de jurisdicț ie.

instanț e. Aceste principii sunt menite să îmbunătăț ească eficienț a instanț elor ș i să evite
orfanii întârzieri.

1.4 Acț iune de natură civilă - domeniu ș i limite

În proces, dacă întrebarea principală se referă la determinarea unui drept civil, atunci procesul este de
o natură civilă.
Expresia acț iune de natură civilă acoperă drepturile ș i obligaț iile private ale unui cetăț ean. Dacă
întrebarea principală se referă la caste sau religie, nu este un proces de natură civilă.

Secț iunea 9 din CPC se ocupă cu „jurisdicț ia unei instanț e de a judeca procesul.”

Secț iunea 9 clarifică faptul că toate instanț ele civile, supuse dispoziț iilor actului, au
jurisdicț ia de a judeca toate acț iunile de natură civilă "cu excepț ia acț iunii de care cunoaș terea este fie
exclusiv sau implicat interzis.
Termenul civil denotă drepturi ș i „remedii căutate prin acț iune”. Se referă la o acț iune care nu este
criminal în natură ș i se referă la drepturile ș i nedreptăț ile făcute indivizilor consideraț i ca
persoane fizice.
1.4 Res-sub judice ș i Res judicata
• Sub-judice:

[Link] P a g e 7 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

'Res' înseamnă "o chestiune". 'Sub-judice' înseamnă "în aș teptarea unei anchete judiciare".
expresia ‘Res Sub-judice’ înseamnă "o chestiune care este în aș teptarea unei anchete judiciare".

Conform Secț iunii 10 din Codul de Procedură Civilă, 1908, atunci când o acț iune este pendinte
în faț a unei instanț e competente, între aceleaș i părț i ș i sub aceeaș i titulatură atunci, nu
alte instanț e din India ar trebui să examineze ș i să judece astfel de acț iuni.

ThisSection 10 of the Civil Procedure Code, 1908 is based on the principle“Res

Sub-Judice” ș i obiectul acestei secț iuni este de a preveni declanș area de instanț e multiple de procese
referitor la aceeaș i problemă între aceleaș i părț i. Aceasta împiedică instanț ele să încerce
două costume paralele simultan.
• Res Judicata:
'Res' înseamnă "o chestiune". 'Judicata' înseamnă "deja decisă". Expresia 'Res
„Judicata” înseamnă „o chestiune deja decisă de o instanț ă competentă.”
Secț iunea 11 din Codul de Procedură Civilă, 1908 se ocupă cu Res Judicata.
Conform Secț iunii 11, o instanț ă nu va judeca nicio problemă în care părț ile ș i subiectul
afacerea este aceeaș i ș i deja a fost decisă de o instanț ă competentă.
Acest lucru se bazează pe următoarele principii:
O persoană nu ar trebui să fie supărată de două ori pentru aceea ș i cauză.

2. Ar trebui să existe un sfâr ș it al litigiilor, în interesul statului.

3. Fiecare decizie a instan ț ei trebuie acceptată ca fiind corectă ș i definitivă.
Uneori, Res Judicata este considerat un fel de principiu al estoppel-ului. Estoppel-ul este
legat de dovezi ș i împiedică o persoană să spună altceva contrar cu ceea ce
a spus mai devreme.
1.6 Locul acț iunii
Expresia 'locul de acț iune' semnifică locul desfăș urării procesului. Acelaș i lucru nu are nimic
a face cu competenț a instanț ei.
Secț iunile 15 până la 21-A se ocupă de locul acț iunii în care secț iunea 15 se referă la cele pecuniare.
jurisdicț ia Sec 16 până la 18 se ocupă cu forumul de acț iune pentru proprietăț i imobile sec 19
pentru bunurile mobile sec 20 este o secț iune reziduală sec 21 vorbeș te despre renunț area la defecte în timp ce 21
-A vorbeș te despre bar pentru a contesta decretul trecut în procesul anterior.

Există în esenț ă trei tipuri de jurisdicț ii pe baza cărora se stabileș te locul acț iunii în justiț ie.
pot fi determinate. Acestea sunt-
Jurisdictia pecuniară
2. Jurisdicț ii teritoriale, ș i
3. Jurisdicț ii de materie
Secț iunea 15 aCodul de procedură civilă, 1908obligează reclamantul să depună o acț iune în
instanț a de cea mai joasă clasă competentă să o judece.

[Link] P a g e 8 | 107
Note de studiu despre Codul de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Professor BV YCLC Karad | CPC

Fiecare acț iune va fi introdusă în instanț a de cel mai mic grad competentă să o judeca.

Jurisdictia territorială
Pentru a discuta despre jurisdicț ia teritorială a unei instanț e, cele patru tipuri de procese care trebuie să fie
sunt considerate:
1. Ac ț iuni în legătură cu proprietatea imobiliară (Sec ț iunile 16-18);
2. Ac ț iuni referitoare la bunurile mobile (Sec ț iunea 19);
3. Ac ț iuni în legătură cu compensa ț ia pentru daune (Sec ț iunea 19);
4. Alte costume(Secț iunea 20).

Proprietate Imobilă: Sec- 16-18

Secț iunile 16: Acț iuni care să fie intentate unde se află obiectul litigiului Sub rezerva limitelor pecuniare
sau alte limitări prescrise de orice lege, procese-
(a) pentru recuperarea bunurilor imobile cu sau fără chirie sau profituri,
(b) pentru împărț irea bunurilor imobile,
(c) pentru executare silită, vânzare sau răscumpărare în cazul unei ipoteci sau al unei garanț ii asupra
proprietate imobiliară
(d) pentru determinarea oricărui alt drept sau interes asupra unui bun imobil,
e) pentru compensaț ie pentru prejudiciul adus proprietăț ii imobile,
(f) pentru recuperarea bunurilor mobile aflate efectiv sub sechestru sau poprire, va fi
instituit în instanț a în limitele locale ale cărei jurisdicț ii se află proprietatea
situat.

Secț iunea 17: Acț iuni pentru bunuri imobile situate în jurisdicț ia diferitelor instanț e
Acolo unde un proces este necesar pentru a obț ine o soluț ie în legătură cu, sau compensaț ie pentru, prejudiciul adus bunurilor imobile

proprietate situată în jurisdicț ia diferitelor instanț e, procesul poate fi intentat în

orice instanț ă în limitele locale ale cărei jurisdicț ii se află o parte din proprietate
situaț i.
Secț iunea 18: Locul deschiderii acț iunii judiciare unde limitele locale ale jurisdicț iei instanț elor sunt
incert
Secț iunea 19: Acț iuni pentru compensaț ie pentru vătămări aduse persoanei sau bunurilor mobile

Acolo unde o acț iune este pentru compensarea daunelor cauzate persoanei sau bunurilor mobile,
dacă fapta greș ită a fost comisă în cadrul limitelor locale ale jurisdicț iei unei instanț e ș i
defendantul îș i are reș edinț a, sau desfăș oară activitate, sau lucrează personal în scopul câș tigului, în cadrul local
limitele jurisdicț iei unei alte instanț e, acț iunea poate fi intentată la alegerea
reclamant în oricare dintre instanț ele menț ionate.

[Link] P a g e 9 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

Ilustraț ii:-
(a) A, care locuieș te în Delhi, îl loveș te pe B în Calcutta. B poate să-l dea în judecată pe A fie în Calcutta, fie în Delhi.
(b) A, care locuieș te în Delhi, publică în Calcutta declaraț ii defăimătoare la adresa lui B.
B poate da în judecată pe A fie în Calcutta, fie în Delhi.

Secț iunea 20: Alte acț iuni să fie intentate acolo unde rezidă parț ii sau cauza acț iunii
apare
Sub rezerva limitărilor menț ionate anterior, fiecare acț iune va fi intentată în instanț ă în termenul
limitele locale ale căror jurisdicț ii
a) pârâtul, sau fiecare dintre pârâț i atunci când sunt mai mult de unul, la momentul
la începutul procesului, de fapt ș i în mod voluntar locuieș te sau desfăș oară
afaceri sau personal lucrează pentru câș tig; sau
(b) oricare dintre inculpaț i, atunci când există mai mult de unul, în momentul în care
începerea procesului locuieș te de fapt ș i în mod voluntar, sau îș i desfăș oară afacerea, sau
lucrează personal în scop de câș tig, cu condiț ia ca în acest caz să existe fie aprobarea instanț ei
dati, sau acuzaț ii care nu locuiesc, sau desfăș oară afaceri, sau lucrează personal pentru
câș tig, după cum s-a menț ionat, să se supună unei astfel de instituț ii; sau

(c) cauza acț iunii, în întregime sau parț ial, apare.

Aș adar, atunci când un proces este legat de proprietăț i imobile, instanț a în incidenț a căreia se află localitatea

proprietatea asupra jurisdicț iei se află în jurisdicț ia de a judeca problema.

Obiecț ie la jurisdicț ie: Articolul 21 din CPC, 1908
Nicio acț iune nu va contestă valabilitatea unui decret emis într-o acț iune anterioară între
aceleaș i părț i, sau între părț ile sub care ele sau oricare dintre ele pretind, litigând
sub acelaș i titlu, pe orice temei bazat pe o obiecț ie referitoare la locul de judecată.
Explicaț ie.-Expresia "acț iune anterioară" se referă la o acț iune care a fost decisă anterior
decizia în procesul în care se contestă validitatea decretului, fie că este vorba sau nu
acț iunea decisă anterior a fost instituită înainte de procesul în care valabilitatea acestuia
decretul este contestat.
Scopul Secț iunii 21 este de a proteja litigatorii oneș ti ș i de a preveni hărț uirea
reclamantii care au început acț iuni de bună credinț ă înaintea unei instanț e care mai târziu
hotărât să nu aibă jurisdicț ie. Această clauză nu poate fi folosită de litigatori rău intenț ionaț i.

[Link] P a g e 10 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

Unitatea II: Instituț ia Procesului

2.1 Semnificaț ia ș i esenț ialele acț iunii în justiț ie

2.2 Instituirea acț iunii

2.3 Părț ile la proces, Adunarea, adunarea greș ită sau neadunarea părț ilor
2.4 Acț iune reprezentativă.
2.5 Cadru al acț iunii: Importanț a cauzei acț iunii
2.6 Citarea ș i modurile de comunicare a citaț iei

2.1 Semnificaț ia ș i esenț ialele acț iunii în justiț ie

Termenul 'proces' nu a fost definit în CPC, 1908. În general, este înț eles ca un
procedura care începe prin prezentarea unei plângeri într-un tribunal civil. O plângere este
o declaraț ie în scris a unei cauze de acț iune în care despăgubirile cerute sunt prezentate în detaliu.
Dispoziț iile privind instituirea unei acț iuni sunt specificate în Secț iunea 26 ș i Ordinile I, II,
IV, VI, VII.

Elementele esenț iale ale unui costum

Există patru elemente esenț iale ale unui costum, care sunt explicate astfel:

1. Păr ț i (Ordin I)
Într-un proces, trebuie să existe cel puț in două părț i, adică reclamantul ș i pârâtul. Există
nu există limite pentru numărul maxim de reclamanti sau pârâț i. Există două categorii
de părț i, ș i anume partea necesară ș i partea corespunzătoare. Semnificaț ia părț ii necesare
într-un proces, prezenț a unei asemenea părț i este vitală pentru constituirea procesului ș i
se solicită ajutor împotriva unei astfel de părț i ș i fără o astfel de parte, nu poate fi emisă o ordonanț ă eficientă
a trecut. O petrecere corespunzătoare este aceea în absenț a căreia poate fi emis un ordin eficient,
cu toate acestea, a cărei prezenț ă este necesară pentru o decizie completă ș i finală asupra
întrebarea implicată în procedură.
2. Obiectul
trebuie să existe un subiect, adică un set de fapte care trebuie dovedite pentru a permite
reclamantul să obț ină despăgubirea solicitată de el. Include calea de acț iune. Subiectul -
materia poate fi bunuri mobile, precum ș i bunuri imobile, iar detaliile referitoare la
acelaș i lucru trebuie să fie inclus în plângere de către reclamant pentru a avea un dosar de succes al plângerii sale ș i
obț inerea despăgubirii solicitate în cererea de chemare în judecată.

3. Cauza de Ac ț iune

[Link] P a g e 11 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

Conț ine un set de fapte sau circumstanț e pe care reclamantul trebuie să le dovedească înainte să
poate reuș i. Serveș te ca bază a acț iunii. Include toate faptele esenț iale
care constituie dreptul unui reclamant ș i presupusa sa încălcare ș i astfel este un
antecedent la depunerea sau instituirea oricărei acț iuni. Faptele trebuie menț ionate clar
ș i termeni neambigui.
O persoană este parte în proces dacă există o cauză de acț iune împotriva sa. Este important
a observa că fiecare plângere trebuie să dezvăluie o cauză de acț iune sau un act efectuat de
defendant altfel, instanț a are obligaț ia de a respinge o astfel de cerere conform Ordinului 7, Regula 11.

4. Despăgubirea solicitată de reclamant

Remediul este un remediu în sens juridic pentru un prejudiciu suferit de reclamant. Nicio instanț ă nu va oferi
relief cu excepț ia cazului în care este revendicat în mod specific de părț ile la proces. Există două tipuri de
reliefs: Specific and Alternative.

2.2 Instituirea acț iunii

Instituț ia acț iunii în justiț ie conform CPC

Există diferite etape ale unui proces, ș i anume, instituirea procesului sau începerea procesului,
serviciul de citaț ii, declaraț ii scrise, prima audiere ș i stabilirea problemelor, producț ie
de dovezi ș i audierea finală, argumente, judecată, pregătirea unui decret ș i a acestuia
executare. Accentul acestui articol este să se ocupe de prima etapă, adică deschiderea unei acț iuni în justiț ie.
Instituirea unui proces constă în următorii paș i:
Uniunea Reclamantilor:
Oricine poate să se alăture într-un proces ca reclamant conform condiț iilor necesare.
sub Regula 1 din Ordinul 1. Aceste condiț ii care trebuie să fie îndeplinite sunt
dreptul la despăgubire care se pretinde că există în fiecare dintre reclamanț i care rezultă din aceleaș i faptei de
tranzacț ie; ș i cazul este de o natură astfel încât, dacă o astfel de persoană ar avea procese separate,
orice întrebare comună de drept sau întrebare de fapt poate apărea.

Alăturarea pârâț ilor:

Just the opposite to the joinder of plaintiffs, that, a persona can join as a defendant as
conform prevederilor Regelui 3 din Ordinul 1. Condiț iile care trebuie îndeplinite
în cazul unui inculpat, dreptul la despăgubiri care pretinde că există împotriva lor iese la iveală
al aceleaș i acte de tranzacț ie; ș i cazul este de o astfel de natură încât, dacă acț iunile sunt separate
adus împotriva unei astfel de persoane, orice întrebare comună de drept sau întrebare de fapt poate
ridica-te.
2.3 Părț ile la proces, aderarea, neaderarea sau neaderarea părț ilor
Părț ile necesare într-un proces civil
O parte necesară este acea parte fără de care o cerere sau o afirmaț ie nu poate fi soluț ionată.
onorabila instanț ă în mod legal. În termeni simpli, în absenț a unei „părț i necesare”,
nicio hotărâre eficace ș i absolută nu poate fi adoptată de către instanț ă.

[Link] P a g e 12 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Conf. Univ. BV YCLC Karad | CPC

Neîntreț inerea părț ilor

Alăturarea sau încorporarea unei persoane ca parte într-un proces, contrar dispoziț iilor
Codul este cunoscut ca fiind o eroare de asociere. Motive pentru o hotărâre a instanț ei că există o
includere eronată a celor care:
• Părț ile din proces nu au aceleaș i drepturi la o hotărâre.
• Ei au un conflict de interese.

• Situaț iile din fiecare acuzaț ie trebuie să fie unice sau contradictorii.

• Chiar ș i puț in, inculpaț ii nu sunt implicaț i în aceeaș i tranzacț ie. În

în cazul unei urmăriri penale, cea mai obiș nuită cauză pentru neînț elegere este
defendantii sunt considerati implicati in diferite crime reclamate sau
taxele sunt bazate pe tranzacț ii unice separate.
Cu toate acestea, o asociere greș ită poate fi o asociere greș ită a reclamanț ilor sau o asociere greș ită a cauzei de
acț iune.
Neîntâlnirea Reclamatorilor
Unde două sau mai multe persoane s-ar fi pututuni împreună ca Reclamante într-un singur proces, dar Dreptul la
Pretenț ia de despăgubire care se pretinde că există în fiecare reclamant, NU provine din aceeaș i acț iune sau aceeaș i
tranzacț ie (sau serie) ș i dacă acț iuni separate au fost intentate de fiecare dintre reclamanț i, nu
o întrebare comună de fapt sau o întrebare de drept poate să fi apărut, va exista o neîntrebare
al reclamantului.
Împreună nejustificată a Pârâț ilor

În mod similar, unde două sau mai multe persoane pot fi alăturate ca Pârâț i într-un singur proces
dar dreptul la apărare, care se pretinde a exista pentru fiecare inculpat, NU provine din
aceeaș i acț iune sau aceeaș i tranzacț ie (sau serie) ș i dacă acț iuni separate au fost intentate de fiecare dintre
defendantul, nicio întrebare comună de fapt sau întrebare de drept nu poate fi apărută, acolo
va fi o necorelare a pârâtului.
Neînț elegerea cauzei acț iunii
Acest aspect poate coexista cu neîncadrarea corectă a reclamanț ilor sau a pârâț ilor.
Prin urmare, subiectul poate fi considerat referitor la următoarele capete.
Neîntâlnirea reclamanț ilor ș i a cauzei de acț iune
Unde există doi sau mai mulț i reclamanț i într-un proces ș i două sau mai multe cauze de acț iune,
reclamantii vor fi interesati in mod comun in toate cauzele de actiune. Daca nu, cazul este unul de
asocierea greș ită a reclamantilor ș i a cauzei de acț iune.

2.4 Acț iune reprezentativă.

Acț iune reprezentativă
Introducere
În general, în interesul unei soluț ionări complete ș i finale a cazului, toate părț ile interesate
o litigiu ar trebui să fie alăturat ca părț i la acesta. Cu toate acestea, excepț ia de la această regulă este

[Link] P a g e 13 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

prevăzut de Ordinul 1 Regulile 8 din Codul de Procedură Civilă sub forma de

Costume reprezentative, în care una sau mai multe persoane, pot, dacă sunt mai multe persoane
de asemenea interesat de proces, cu permisiunea instanț ei sau la o direcț ie din partea
tribunalul, a da în judecată sau a fi dat în judecată în numele lor ș i al celorlalț i

O acț iune reprezentativă este cea care este intentată de sau împotriva uneia sau mai multor persoane în numele
ei înș iș i ș i alț ii care au un interes legitim în rezultatul procesului.
Acț iunea reprezentativă se bazează pe politica publică. Aceasta economiseș te timp, bani, muncă ș i previne
multiplicitatea acț [Link] 1 Regulamentul 8 din Codul de Procedură Civilăse ocupă cu
costume reprezentative.
Ca regulă generală, toate persoanele interesate într-un proces ar trebui să fie incluse ca părț i în acesta astfel încât
problema implicată în aceasta poate fi în cele din urmă judecată ș i litigiu nou asupra
aceeaș i chestiune poate fi evitată. Regulamentul 8 din Ordinul 1 al Codului de Procedură Civilă (CPC) este
o excepț ie de la această regulă generală.

Elemente esenț iale ale acț iunii reprezentative

Pentru aplicarea Ordinului 1 Regulament 8 din Codul de Procedură Civilă, următoarele elemente
trebuie îndeplinită:
Ar trebui să fie mai multe partide
Prima condiț ie pentru o acț iune reprezentativă este existenț a mai multor părț i. Cuvântul "mai multe"
"părț ile" implică un grup de persoane ș i nu înseamnă persoane nenumărate.
2. Trebuie să aibă acelaș i interes
Interesul comunităț ii este următorul element esenț ial ș i este condiț ia prealabilă pentru a aduce
o acț iune reprezentativă. De aceea, interesul trebuie să fie comun pentru toț i, sau trebuie să aibă o
grija comună pe care caută să o remedieze. Nu este necesar ca interesul să fi avut
a apărut din aceeaș i tranzacț ie. Explicaț ia clarifică faptul că persoana nu trebuie să
au aceeaș i cauză de acț iune.
3. Permisiunea sau Direcț ia de la Curte este necesară
Acț iunea nu devine o acț iune reprezentativă până când instanț a nu acordă permisiunea sau
instrucț iunile au fost date de instanț ă. Calea corectă este că permisiunea de
trebuie obț inută autorizarea instanț ei înainte de a fi depusă acț iunea.

4. Notificarea trebuie să fie dată

Toț i persoanele interesate care ar fi legate de decret vor primi notificare. Notificare
poate fi în persoană sau în public. ÎnKumaravelu Chettiar vs T.P. Ramaswami Ayyar
(1933), toaletăCouncil held that the issue of notice is peremptory, and if it is not
Dat fiind, decretul va lega doar părț ile care sunt înregistrate.

[Link] P a g e 14 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

Condiț ii
Curtea Supremă în Kalyan Singh v. Chhoti (Kalyan Singh v. Chhoti, AIR 1990)
SC 397 ) a stabilit condiț iile necesare pentru a depune o acț iune reprezentativă.
Acestea sunt:
• părț ile trebuie să fie numeroase;

• trebuie să aibă acelaș i interes pentru costum;

• permisia sau direcț ia de a depune acț iunea reprezentativă trebuie să fie dată de instanț ă;

• notificarea trebuie emisă părț ilor care urmează să fie reprezentate de

costum.

Adăugarea sau substituț ia părț ilor

Ordinul 1 Regula 8 sub-regula 3 a Codului de Procedură Civilăprevede că orice persoană pe
în numele căruia a fost intentat sau apărat un proces în conformitate cu subregula 1 din Codul de Procedură Civilă
poate solicita instanț ei să fie adăugat ca parte la proces. O astfel de persoană trebuie să demonstreze că
conducerea procesului nu este în mâini potrivite ș i că interesul său va fi afectat grav
afectat de prejudecăț ile sale dacă nu este asociat ca parte în proces.
Retragerea sau Compromisul Acț iunii Reprezentative
Următoarele dispoziț ii sunt prevăzute cu privire la retragerea ș i compromisurile unui
suită reprezentativă în CPC:
• Sub-regula 4 aRegula 8 Comanda 1al Codului de Procedură Civilă, nicio parte din
pretenț ia într-o acț iune reprezentativă poate fi abandonată conform subregulii 1 din Regulamentul 8,
Ordinul 1 al Codului de Procedură Civilă.

• Niciun astfel de proces nu poate fi retras conform subregulii 3 dinRegula 1 Comanda 23al civil
Codul procedurii.
• SubOrdine 23 Regulă 3al Codului de Procedură Civilă, niciun acord, compromis
sau satisfacț ia poate fi înregistrată în orice astfel de suită.

2.5 Cadru de acț iune: Importanț a cauzei de acț iune

Încadrarea unui costum

Fiecare acț iune (plângere) ar trebui să fie formulată într-un mod care să permită instanț ei să descopere
disputa în cauză ș i pentru a decide aceea judicios pentru a preveni litigii suplimentare.
Ordonanț a II, Regulamentul 1 CPC se citeș te astfel -

Cadru de costum: Fiecare costum va fi, pe cât posibil, structurat astfel încât să ofere suport
pentru decizia finală asupra subiectelor în dispută ș i pentru a preveni litigii suplimentare
în legătură cu ei.

[Link] P a g e 15 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

Obiectul procesului nu este doar să rezolve disputele pentru prezent, ci să soluț ioneze
rezolvă odată pentru totdeauna. Pentru a atinge acest obiectiv, costumul ar trebui să fie perfect ș i complet. El
nu poate fi o chestiune fragmentară. Compensarea totală ar trebui să fie cerută în proces. Nu putem
renunț aț i la o parte din revendicare ș i păstraț i dreptul de a depune o acț iune ulterioară pentru
a renunț at la o parte din revendicare la un moment dat, conform convenienț ei noastre.

Ordinul II se ocupă de cadrul procesului.

Are ș apte reguli-

• Regula 1 se ocupă în general de cadru al acț iunii.
• Regula 2 prevede că acț iunea trebuie să includă întreaga cerere ș i toate desele care decurg din aceasta.
a unei cauze de acț iune ș i efectul său pentru neincluziune.
• Rule 3 provides Joinder of causes of action, whereas
• Regula 4 prevede că doar anumite cereri pot fi unite pentru recuperare de
proprietate imobiliară ș i nu altele.
• Regula 5 prevede că în cererile formulare de sau împotriva executorului, administratorului sau moș tenitorului,
pretenț iile personale nu pot fi unite.
• Regula 6 împuterniceș te instanț a să ordone procese separate (împărț irea acț iunilor) în caz de
uniunea cauzelor de acț iune.
• Regula 7 prevede că obiecț iile privind neînlăturarea unor părț i pot fi făcute cât mai devreme posibil.
opurtunitate.

Structura cererii
Pentru o plângere, nu există reguli stricte sau vreo formulă prestabilită. Dar Codul de Procedură Civilă
oferă anumite linii directoare privind detaliile care trebuie incluse în plângere. Noi
find those guidelines in Rule 1, Order VII of Civil Procedure Code which runs as
urmează
Particularităț ile care trebuie să fie incluse în cererea de chemare în judecată: Cererea de chemare în judecată va conț ine următoarele

particulars:
1. Numele instan ț ei în care este intentat procesul;
2. Numele, descrierea ș i locul de re ș edinț ă al reclamantului;
3. Numele, descrierea ș i locul de re ș edinț ă al acuza ț ilor, în măsura în care ace ș tia
poate fi constatat; ș i
4. Acolo unde reclamantul sau defendantul este un minor sau o persoană cu capacitate mintală restrânsă,
o declaraț ie în acest sens;
5. Faptele care constituie temeiul ac ț iunii ș i când au apărut;
6. Faptele care arată că instan ț a are jurisdic ț ie;
7. Suma de despăgubire pe care o solicită reclamantul;

[Link] P a g e 16 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. asistent BV YCLC Karad | CPC

8. Acolo unde reclamantul a acceptat o compensare sau a cedat o parte din dreptul său.
cerere, suma astfel acceptată sau abandonată;
O declaraț ie a valorii obiectului litigiului în scopul jurisdicț iei
şi taxele de judecată în măsura în care cazul permite.

Ghidurile de mai sus se aplică tuturor proceselor intentate conform Codului de Procedură Civilă. Pe baza
conform liniilor directoare de mai sus, structura plângerii poate fi împărț ită în mod general în patru
părț i. Ele sunt:
1. Titlu.
2. Date descriptive ale păr ț ilor.
3. Corpul plângerii.
4. Por ț iunea de relief.

Fiecare acț iune (plângere) ar trebui să fie structurată într-un mod care să permită instanț ei să descopere
disputa în cauză ș i a decide aceea judicios pentru a preveni litigiile ulterioare.
Ordonanț a II, Regula 1 CPC se citeș te astfel -

„Cadru de costumul: Fiecare costum va fi, în măsura posibilităț ilor, structurat astfel încât să ofere un teren
pentru decizia finală cu privire la subiectele în dispută ș i pentru a preveni alte litigii
în legătură cu ei.
Obiectul procesului nu este doar să rezolve disputele pentru prezent, ci să solutioneze
rezolvăm o dată pentru totdeauna. Pentru a atinge acest obiectiv, costumul ar trebui să fie perfect ș i complet. El
nu poate fi o chestiune parț ială. Compensarea totală ar trebui solicitată în proces. Nu putem
renunț aț i la o parte din cerere ș i păstraț i dreptul de a depune o acț iune ulterior pentru
am renunț at la o parte din revendicare la un moment dat, conform convenienț ei noastre.

Importanț a Cauzei Acț iunii

Termenul Cauza de Acț iune se referă la un set de fapte sau acuzaț ii care constituie baza
pentru intentarea unei acț iuni în justiț ie. O Cauză de Acț iune este, prin natura sa, esenț ială pentru o acț iune civilă
Acț iune, deoarece fără un temei juridic nu poate apărea o acț iune civilă.
Cauza de acț iune sau dreptul de acț iune, înlegea, este oun set de fapte suficient pentru a justifica intentarea unei acț iuni în judecată pentru
a obț ine bani sau proprietăț i, sau a justifica aplicarea uneidrept legalîmpotriva unei alte
petrecere.

Introduction:-
Cauza acț iunii este un aspect important al plângerii pe care se bazează. Dacă nu există
cauza acț iunii în plângere, va trebui să fie respinsă. Fără o cauză de acț iune, Civil
Acț iunea în justiț ie nu poate apărea. Prin urmare, o cauză de acț iune este esenț ială pentru acț iunea civilă prin natura sa.

[Link] P a g e 17 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Universitar BV YCLC Karad | CPC

Cauza acț iunii constă în ansamblul faptelor sau acuzaț iilor care constituie temeiul
pentru a intenta o acț iune în justiț ie împotriva pârâtului. Termenul Cauza Acț iunii nu a fost
definit în Codul de Procedură Civilă.
Cauza de Acț iune:-
O cauză de acț iune, în drept, este un ansamblu de fapte suficient pentru a justifica un drept de a da în judecată.
a obț ine bani, proprietate sau aplicarea unui drept împotriva unei alte părț i. Aspectul legal
documentul care conț ine o cerere este adesea numit „declaraț ie de cerere” în dreptul englez.
o plângere în SUA.
Importanț a cauzei de acț iune:-
Aș a cum am discutat mai sus, este o parte esenț ială a procesului ș i constă în
pachet de fapte al cererii reclamantului împotriva pârâtului. Este
centru al costumului. Acesta constă în următoarele:-
1. Dreptul substan ț ial existent în reclaman ț i,
2. Încălcarea acestui drept de către inculpat.

Este un pivot al întregii acț iuni, deoarece toate factorii, cum ar fi soluț ionarea problemei,
probele să fie analizate ș i judecata să fie pronunț ată ș i, de asemenea, soluț ionarea
întrebarea materialului în litigiu etc. depinde în întregime de cauza acț iunii. Cauza acț iunii ar trebui să fie
indicat clar de către reclamant, iar povara probei revine de asemenea reclamantului pentru a
demonstreze cazul său de acț iune fără îndoială.

2.6 Citarea ș i modalităț ile de comunicare a citării

Citarea ș i modurile de comunicare a citaț iei

Cuvântul „somatie” nu a fost definit în Codul de Procedură Civilă.

Notificarea trimisă pârâtului de către instanț ă este cunoscută sub numele de [Link]ă
5ș isecț iunile 27 până la 29Codul de Procedură Civilă se ocupă de citaț iile în materie civilă
litigiu.
O citaț ie este o notificare scrisă adresată unei persoane sub autoritatea instanț ei pentru a
apara personal în faț a instanț ei. Conceptul de citaț ie derivă din natura
principiul justiț iei audi alteram partem (ascultă ambele părț i).
În codul de procedură civilă din 1908, citaț iile pot fi emise persoanelor următoare:
Citaț ie către Pârât - Ordonaț ia 5 din Cod ș i Secț iunile 27 până la 29 din Procedura Civilă
1908
Când o parte (Reclamantul) a intentat un proces împotriva celeilalte părț i, adică Defendentul. The
Defendantul trebuie să fie informat că acț iunea a fost intentată împotriva sa ș i este necesar să
apărea în faț a instanț ei de judecată pentru a se apăra în astfel de situaț ii, instanț a trimite un
documentul de notificare către pârât este denumit citaț ie către pârât.

[Link] P a g e 18 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

Citaț ia pârâtului poate fi comunicată în două scopuri, adică fie pentru soluț ionare.
probleme sau pentru soluț ionarea finală a procesului.

Citaț ie pentru martori - Ordinul 16 ș i Secț iunile 27-31 din Codul de Procedură Civilă
Citaț ia va fi emisă de către instanț ă către orice persoană pentru a da declaraț ii ca martor sau
produce documentul care se află în posesia sa în faț a instanț ei la o dată anume cum ar fi
documentul de intimare este numit citaț ie pentru martor. citaț ia martorilor poate
a servit două scopuri, adică fie pentru a da dovada sa orală, fie pentru producerea finală a
documente.
Obiectul emiterea citaț iei
Obiectivul emiterii citaț iei este de a susț ine ideea de justiț ie naturală ș i de a oferi.
defendantul cu ocazia de a spune ce are de spus împotriva cererii formulate de către
reclamant.
Elementele esenț iale ale citaț iei

ConformRegula 1ș iRegula 2de Ordin 5 al Codului de Procedură Civilă, fiecare

încheierea va fi semnată de judecător sau de ofiț erul numit de instanț ă ș i va
poartă sigiliul instanț ei. O plângere trebuie să însoț ească fiecare citaț ie.

Există anumite condiț ii de care trebuie să se ț ină cont, cum ar fi:

1. Citarea va fi emisă de instan ț a în care procesul se află în curs.
apariț ia pârâtului ș i oportunitatea de a răspunde cererii reclamantului.
2. Citările pot fi serve ș ti în termen de 30 de zile de la ini ț ierea procesului.
3. Fiecare cita ț ie va fi semnată de judecătorul pre ș edinte sau de un ofi ț er al acestuia, cu sigiliul.
instanț a.
4. Copia cererii trebuie să fie înso ț ită de cita ț ie.
5. Citarea către pârât trebuie să arate scopul emiterii acesteia.

Conț inutul Somatiei

ConformRegula 5 din Ordinul 5Codul de procedură civilă, citaț ia trebuie să menț ioneze
fie că data specificată este pentru soluț ionarea problemelor doar sau pentru soluț ionarea finală
al procesului. Citarea ar trebui să includă de asemenea o ordonanț ă prin care se cere pârâtului să
să producă orice documente sau copii ale documentelor aflate în posesia sau controlul său pe care le
intenț ionează să se bazeze pe în sprijinul cazului său.

Serviciul de citaț ie
Codul de procedură civilă specifică cinci metode pentru a înmâna o citaț ie unei
defendant. Ei sunt:
[Link] Personal sau Direct

[Link] P a g e 19 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

[Link] prin Tribunal

[Link] de către Reclamant
[Link] Substituit
[Link] prin Poș tă
Să învăț ăm mai multe despre aceste metode de a transmite citaț ii.

1. Serviciu Personal sau Direct

Citaț ia trebuie să fie înmânată pârâtului personal sau printr-un autorizat
reprezentant oriunde este posibil. Dacă inculpatul este absent de la reș edinț a sa la
timpul de servire a citaț iei, citaț ia poate fi servită oricărui adult membru sau
membru feminin al familiei inculpatului. Un servitor nu poate fi spus că este o familie
membru.
Acolo unde sunt doi sau mai mulț i învinuiț i, citaț ia trebuie să fie înmânată fiecăruia.
pârât
Serviciul citaț iei trebuie să fie realizat prin livrarea unei copii a citaț iei.
După aceea, ofiț erul care execută mandatul trebuie să facă o menț iune pe citaț ia originală
referitor la livrarea citaț iei.
2. Notificare de către instanț ă

Când un inculpat se află în jurisdicț ia instanț ei, citaț ia va fi

servit prin intermediul ofiț erului judiciar sau orice serviciu de curierat aprobat. Acolo unde pârâtul este
rezident în afara jurisdicț iei instanț ei, citaț ia va fi remisă printr-un ofiț er
al instanț ei în circumscripț ia căreia rezidă acel pârât.
3. Serviciul de către Reclamant

În plus faț ă de serviciul de citare de către instanț ă, instanț a poate permite reclamantului să
aduce citaț ia.
4. Serviciu Substituit (Ordinul 5 Regula 20)
Serviciul substitutiv poate fi efectuat în următoarele circumstanț e:
• Dacă inculpatul sau agentul său refuză să semneze recunoaș terea, sau dacă
oficerul de serviciu nu reuș eș te să-l localizeze pe inculpat după o diligenț ă corespunzătoare ș i acolo
nu pare să existe nicio ș ansă de a-l găsi, serviciul de citaț ie poate fi efectuat de
fixarea unei copii a citaț iei pe uș a exterioară sau într-un loc vizibil
partea casei în care se află sau desfăș oară activitate pârâtul sau
lucrează personal pentru câș tig.

• Unde instanț a este mulț umită că inculpatul evită înmânarea citaț iei sau
citaț ia nu poate fi înmânată pârâtului în mod obiș nuit, înmânarea
poate fi realizat fie prin lipirea unei copii a citatiei intr-un loc vizibil
place in the courthouse and also where the defendant last resided, carried on a
afacere, sau unde a lucrat personal pentru câș tig sau într-un mod pe care instanț a
consideră potrivit.

[Link] P a g e 20 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

În cazul InBasant Singh vs Misiunea Catolică Română (2002), instanț a a afirmat că trebuie să
aminteș te-ț i că acesta nu este un mod obiș nuit de servicii. Prin urmare, nu ar trebui, în mod normal, să fie
permis ș i ar trebui folosit doar ca ultimă soluț ie.
5. Serviciul prin Poș tă

Când instanț a primeș te o confirmare care se pretinde a fi semnată de către inculpat

sau agentul său, sau când inculpatul sau agentul său refuză să accepte livrarea
citaț ia atunci când i se admite, instanț a care emite citaț ia va declara că
citarea fusese înmânată corect.
Serviciul de Somare prin Mesaj Electronic - (Ordinul 5 Regula 9 (3) din CPC)
Este admisibil în zilele noastre pentru eficienț ă ș i rapiditate în serviciul citaț iilor, Serviciul
notificarea de citare a pârâtului poate fi făcută prin înmânarea o copie a citării pârâtului
prin orice medii electronice, cum ar fi emailurile sau faxurile, conform regulilor prescrise de înaltă
Curte.
Objection to Service of summons
Orice obiecț ie privind serviciul citaț iei trebuie să fie ridicată de parte cât mai curând posibil.
o oportunitate altfel se consideră că a fost renunț ată de către parte.

[Link] P a g e 21 | 107
Note de studiu pe tema Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asist. BV YCLC Karad | CPC

Unitatea III: Acte procesuale

3.1 Reguli fundamentale de pledare, semnare ș i verificare.

3.2 Plângere: reguli ș i detalii,
3.3 Admiterea cererii ș i returnarea ș i respingerea cererii
3.4 Declaraț ie scrisă: detalii, reguli de probă
3.5 Distincț ia între cererea reconvenț ională ș i cererea de apărare ș i modificarea plângerilor

3.6 Soluț ionarea problemelor ș i descoperirea, inspectarea ș i producerea documentelor

3.7 Întrebări
3.8 Documente privilegiate
3.9 Declaraț ii pe proprie răspundere

3.1 Reguli fundamentale de pledare, semnare ș i verificare.

Introducere
Plângerea este o declaraț ie scrisă depusă de avocatul reclamantului. Aceasta formează fundaț ia
pentru orice caz în instanț ă.
Codul de Procedură Civilă (CPC) în ordinea 6, Regula 1 defineș te actele de procedură ca fiind o declaraț ie scrisă
sau o plângere.

Obiectivul pledoariei
Întregul obiectiv în spatele pledoariei este de a restrânge problemele ș i de a oferi o claritate.
imaginea cazului.
Obiectul plângerilor este – (i) de a aduce părț ile la probleme definite; (ii) de a preveni
surpriză ș i eroare judiciară; (iii) pentru a evita cheltuieli ș i probleme inutile; (iv) pentru a
salvaț i timpul public; (v) a eradica irelevanț a; ș i (vi) a asista Curtea.
Pentru o înț elegere corectă a regulilor de pledare, acestea pot fi împărț ite în două categorii:-
A. Reguli fundamentale sau de bază; ș i B. Reguli particulare sau alte reguli

A. Reguli fundamentale sau de bază;

Sub-regula (1) a Regulilor 2 din Ordinul VI al Codului de Procedură Civilă, 1908, stabileș te
principiile fundamentale ale plângerilor. Se citeș te astfel:-
Fiecare plângere va conț ine, ș i va conț ine doar o declaraț ie într-o formă concisă a
faptele materiale pe care partea care face plângerea se bazează pentru cererea sau apărarea sa, după caz
poate, dar nu dovada prin care trebuie să fie dovedite.
Acț iunea este documentul depus de reclamant care conț ine versiunea sa asupra faptelor materiale
ș i temeiul acț iunii împotriva pârâtului.

[Link] P a g e 22 | 107
Note de studiu pe codul de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, asistent profesor BV YCLC Karad | CPC

Declaraț ia scrisă este depusă de pârât ca un răspuns la fiecare paragraf al

reclamantul fie trebuie să răspundă printr-un contracont sau să admită toate afirmaț iile conț inute în acesta.

Din dispoziț ia de mai sus se poate spune că următoarele sunt fundamentale sau de bază
regulile cererilor:-
1. Pleadings should state facts and not law; 2. The facts stated in pleadings should be
faptele materiale; 3. Actele de procedură nu ar trebui să menț ioneze dovezile; ș i 4. Faptele din actele de procedură
ar trebui să fie exprimat într-o formă concisă.

1. Cererile trebuie să expună fapte ș i nu lege - Este prima regulă fundamentală a

întâmpinări. Se spune că întâmpinările ar trebui să enunț e doar fapte ș i nu lege. În cazul
de Kedar Lal vs Hari Lal - s-a hotărât că este datoria părț ilor să declare doar
faptele pe care se bazează asupra afirmaț iilor lor. Este datoria instanț ei să aplice legea la
faptele invocate.

2. Faptele enunț ate în plângeri ar trebui să fie fapte materiale - Spune că plângerile
ar trebui să conț ină o declaraț ie a faptelor de fapt ș i doar a faptelor de fapt. Cererea ar trebui să
conț in doar faptele materiale pe care părț ile se bazează pentru a-ș i dovedi cazurile.
Termenul „fapte materiale” - Acest termen nu a fost definit în Codul Civil
Procedură, 1908. Dar Curtea a definit acest termen în multe pronunț ări judecătoreș ti.
Aș a cum este cazul Uniunii Indiei vs Sita Ram, instanț a a spus că „faptele materiale” înseamnă
toate faptele pe care se bazează cauza de acț iune a reclamantului sau apărarea pârâtului,
sau, în alte cuvinte, toate acele fapte care trebuie dovedite pentru a stabili
dreptul reclamantului la despăgubire solicitat în cererea de chemare în judecată sau apărarea pârâtului în scrisoare
declaraț ie.
Faptele materiale sunt acele fapte pe baza cărora părț ile doresc să obț ină
relief. În general, acestea sunt decise de avocatul care redactează actele de procedură. Ea decide
pe baza faptelor materiale după ce l-a ascultat pe clientul ei.
Detalii despre fraudă, denaturare, influenț ă necorespunzătoare, înș elăciune, defăimare, încălcare
de încredere, neîndeplinire voită, influenț ă nejustificată, etc. sunt fapte materiale.

Faptele sunt de două tipuri:-

a. Facta probanda – faptele care trebuie dovedite (fapte materiale); ș i
b. Fapte probante - faptele prin mijloacele cărora trebuie să fie dovedite (detalii sau
dovezi).
Paragraphs should be Numbered
Este recomandat să se împartă plângerea în paragrafe numerotate, unde fiecare acuzaț ie
fiind, atât cât este convenabil, conț inut într-un paragraf separat.
Nu anticipa pledoariile adversarului tău ș i nu pleda pentru nicio chestiune care nu este pretinsă.
împotriva ta.

[Link] P a g e 23 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asist. BV YCLC Karad | CPC

3. Cererea nu ar trebui să conț ină nicio lege

Aceasta este una dintre regulile fundamentale ale procesului. Plângerile ar trebui să indice doar materialele relevante.

fapte ș i nu orice lege pe care cred că ar putea fi aplicabilă în caz. Cu alte cuvinte,
nicio dispoziț ie a legii nu ar trebui să fie menț ionată în plângeri.

Nu ar trebui să conț ină nicio dovadă sau lege. Se presupune că judecătorul cunoaș te deja
legea ș i ea poate aprecia probele corespunzător odată ce procesul începe. Părț ile
trebuie doar să enunț i faptele materiale ș i nimic altceva.

De ce nu există dovezi în cereri?

Acest lucru se datorează faptului că cererile sunt depuse înainte de a începe procesul. Dovezile sunt necesare pentru

dovedeț i acuzaț iile după formularea problemelor.

Odată ce părț ile ș i-au depus cererile, este datoria instanț ei de judecată competente să
formulează probleme ș i cere părț ilor să prezinte dovezi pentru a demonstra acele probleme.

4. Cererile ar trebui să fie concise ș i clare

Una dintre regulile fundamentale ale cererilor este că acestea trebuie să fie concise, precise, certe,
clare, definite ș i specifice. Nu ar trebui să fie vagi ș i abstracte.
Pentru această problemă, ar trebui evitate pronumele ș i în schimb să se folosească Reclamantul sau
Defendant după caz.
B. Reguli particulare sau alte reguli

Pe lângă regulile fundamentale sau de bază ale plângerilor, există alte reguli sau reguli particulare de
demersurile care sunt următoarele:-
1. Oriunde există reprezentare eronată, fraudă, încălcare a încrederii, neexecutare intenț ionată sau influenț ă necorespunzătoare
sunt invocate în cererile de chemare în judecată, detaliile cu datele ș i articolele ar trebui să fie indicate. (Regula 4)

de Ordinul VI)
2. Executarea unei condiț ii prealabile nu trebuie să fie invocată, deoarece este implicită în
cererile. Nerespectarea unei condiț ii prealabile, totuș i, trebuie să fie specific
ș i a fost invocat în mod expres. (Regula 6 din Ordinul VI)

3. În general, abateri de la plângere nu sunt permise, cu excepț ia cazului în care prin intermediul
amendament, nicio parte nu poate invoca niciun temei de revendicare sau conț ine nicio afirmaț ie de fapt
inconsecvent cu plângerile sale anterioare. (Regula 7 din Ordinul VI)
4. O negare simplă a unui contract din partea celeilalte părț i va fi interpretată doar ca o negare de
fapta unui contract ș i nu legalitatea, valabilitatea sau aplicabilitatea unui astfel de contract.
(Regula 8 din Ordinul VI)
5. Documentele nu trebuie să fie prezentate în detaliu în plângeri, cu excepț ia cazului în care cuvintele din acestea sunt
material. (Regula 9 din Ordinul VI)
6. Oriunde există răutate, intenț ie frauduloasă, cunoș tinț ă sau altă condiț ie a minț ii unui
persoana este materială, poate fi susț inută în plângere doar ca un fapt fără a fi detaliată
circumstanț ele din care trebuie să se deducă. Astfel de circumstanț e constituie cu adevărat

[Link] P a g e 24 | 107
Înt notes de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

probe în sprijinul faptelor materiale. (Regula 10 din Ordonanț a VI)

7. Ori de câte ori este necesar să se ofere o notificare unei persoane sau este o condiț ie prealabilă,
actele de procedură ar trebui să stipuleze doar referitor la transmiterea unei astfel de notificări, fără a detalia forma
sau termenul precis al unei astfel de notificări sau circumstanț ele din care se poate deduce,
cu excepț ia cazului în care sunt materiale. (Regula 11 din Ordinul VI)

8. Contractele sau relaț iile implicite între persoane pot fi invocate ca un fapt, iar
seria de scrisori, conversaț ii ș i circumstanț ele din care acestea trebuie deduse
ar trebui să fie pledat în general. (Regula 12 din Ordinea VI)

9. Faptele pe care legea le prezumă în favoarea unei părț i sau cu privire la care povara probei
minciunile de pe cealaltă parte nu trebuie să fie invocate. (Regula 13 din Ordinul VI)
10. Fiecare cerere trebuie să fie semnată de parte sau de una dintre părț i sau de către avocatul său.
(Regula 14 din Ordinul VI)
11. O parte în proces ar trebui să îș i furnizeze adresa. De asemenea, ar trebui să furnizeze adresa de
partidul opus. (Regula 14-A din Ordinul VI)
12. Fiecare memoriu ar trebui să fie verificat prin declaraț ie pe proprie răspundere de către parte sau de către una dintre părț i

sau de o persoană familiarizată cu faptele cazului. (Regula 15 a Ordinului VI)

13. O instanț ă poate ordona anularea unei plângeri dacă este inutilă, scandaloasă sau frivolă,
vexatoriu sau tinde să prejudicieze, să încurce sau să întârzie procesul echitabil al cauzei. (Regula 16 din
Ordine VI)
14. O instanț ă poate permite modificarea plângerilor. (Regula 17 din Ordinul VI)

15. Formele din Anexa A a Codului ar trebui folosite oriunde sunt aplicabile.
Acolo unde nu sunt aplicabile, forme de aceeaș i natură ar trebui utilizate. (Regula 3 din Ordin)
VI)
16. Fiecare cerere trebuie să fie împărț ită în paragrafe, numerotate consecutiv. Fiecare
Acuzaț ia sau afirmaț ia ar trebui să fie menț ionată într-un paragraf separat. Datele, totalurile ș i
numbers should be written in figures as well as in words. (Rule 2(2) and 2(3) of Order
VI)

Modificarea cererii
Modificarea este revizuirea formală sau adăugarea, alterarea sau modificarea
cererile. Regulile 17 ș i 18 din Ordinul VI al Codului de Procedură Civilă, 1908 se ocupă cu
dispoziț ii privind modificarea cererilor ș i neîndeplinirea modificării după ordin
respectiv.
Regula 17 a Codului de Procedură Civilă, 1908 prevede că, "Instanț a poate, în orice
stage of the proceedings allow either party to alter or amend his pleadings in such
mod ș i în condiț ii care pot fi juste, iar toate aceste modificări vor fi făcute după cum
poate fi necesar în scopul determinării adevăratelor întrebări în litigiu
între părț i.
Provisia la Regula 17 din Ordinul VI al Codului de Procedură Civilă, 1908, aș a cum a fost inserată de
Legea privind modificarea Codului de procedură civilă (Amendamentul) din 2002 restricț ionează ș i limitează puterea

Instanț a va permite modificarea înplângeri. "Nicio cerere de modificare nu ar trebui să fie

[Link] P a g e 25 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector Asistent BV YCLC Karad | CPC

permis după ce procesul a început, cu excepț ia cazului în care Instanț a ajunge la concluzia că în
în ciuda diligenț ei necesare, partea nu ar fi putut aduce în discuț ie problema înainte de
începerea procesului.
Modificarea plângerilor atunci când este refuzată

Modificarea actelor de procedură poate fi refuzată în multe circumstanț e. Următoarele sunt

situaț ii sau circumstanț e în care modificarea cererilor poate fi refuzată de instanț ă:-
1. Când propunerea de modificare este inutilă.
2. Când propunerea de amendament provoacă o vătămare părț ii opuse care nu poate
a fi compensat prin costuri.
3. Când modificarea propusă schimbă natura cazului.
4. Atunci când cererea de modificare nu este făcută de bună credinț ă.
5. Când a existat o întârziere excesivă în depunerea cererii de modificare.

3.2 Plângere: reguli ș i detalii,

Plângere
O plângere este un document legal care conț ine declaraț ia scrisă a reclamantului.
reclamă.
O plângere este un document legal care conț ine declaraț ia scrisă a reclamantului
reclamatie. O plângere este primul pas spre iniț ierea unui proces. Poate fi spus că este o
cerere de chemare în judecată, un document, prin prezentarea căruia se deschide procesul.
Cu toate acestea, expresia „plângere” nu a fost definită în cod. Este un act procesual de
reclamantul.
Secț iunea 26 a Codului de Procedură CivilăOrice acț iune va fi intentată de către
prezentarea unei plângerii sau în orice altă manieră care poate fi prescrisă.” Această secț iune
arată clar că cererea este foarte necesară pentru înființ area unui proces înainte de
instanț a civilă sau comercială.
Ordonanț a VII din Codul de Procedură Civilăafaceri, în special cu plângerea. În Ordinea VII de
CPC, există multe reguli diferite care se ocupă de diferite constituente ale
plâ[Link] 1 to 8 se ocupă cu detaliile plâ[Link] 9 din CPCse ocupă cu modul în care
cererea va fi admisă ș i după aceeaRegula 10 la 10-Bvorbeș te despre întoarcerea
plângerea ș i apariț ia părț ilor. Ș i regulile principale adică11 la 13 decu al
respingerii cererii ș i în ce circumstanț e cererea poate fi respinsă.
Conț inuturile necesare ale unei cereri

O plângere este un document legal care conț ine o mulț ime de conț inuturi necesare în absenț a
care, nu poate fi considerată drept o plângere. Con ț inuturile necesare pentru o plângere sunt
menț ionate în Regulile 1 până la 8 din Ordinul VII al CPC. Acestea sunt menț ionate mai jos:

• Plângerea ar trebui să conț ină numele instanț ei comerciale sau civile unde se află un proces
va fi iniț iat.

[Link] P a g e 26 | 107
Note de Studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

• Plângerea ar trebui să conț ină detalii despre reclamant, cum ar fi numele, adresa ș i
descriere.
• Plângerea ar trebui să conț ină numele, reș edinț a ș i descrierea pârâtului.
• Când un reclamant are unele defecte sau probleme de sănătate sau de orice tip
disabilitate, plângerea ar trebui să conț ină o declaraț ie a acestor efecte.

• Cererea ar trebui să conț ină faptele datorită cărora apare cauza acț iunii ș i unde
cauza acț iunii apare, de asemenea, ar trebui menț ionată.
• Acț iunea nu ar trebui să menț ioneze doar faptele datorită cărora apare cauza acț iunii, ci
de asemenea, acele fapte care ajută la recunoaș terea jurisdicț iei.
• Acț iunea ar trebui să conț ină, de asemenea, informaț ii despre acel răspuns pe care reclamantul îl caută de la
curte.
• Când reclamanul este gata să deducă o parte din cererea sa, Plangerea ar trebui să
conț ine acea sumă care a fost astfel aprobată.
• Cererea ar trebui să conț ină o declaraț ie a valorii obiectului litigiului, nu
doar în scopul jurisdicț iei, ci ș i în scopul taxelor de judecată.
• În cele din urmă, conț inutul care ar trebui să fie pe plângere este verificarea reclamantului pe jurământ.

Detalii ale cererii:

Numele instanț ei particulare unde se intentată acț iunea; [R.1(a)];

- Numele, locul ș i descrierea reș edinț ei reclamantului; [R.1(b)]
Numele, locul ș i descrierea reș edinț ei pârâtului; [R.1(c)]
- O declaraț ie de nebunie sau minoritate în cazurile în care reclamantul sau pârâtul
aparț ine fiecărei dintre categorii; [R.1(d)];
- Faptele care au dus la cauza acț iunii ș i când a apărut aceasta; [R.1(e)];
- Faptul că subliniază jurisdicț ia instanț ei; [R.1(f)];
O declaraț ie a valorii obiectului litigiului în scopul jurisdicț iei
ș i taxe de judecată; [R.1(i)];
Soluț ia solicitată de reclamant, simplu sau alternativ;
- Acolo unde reclamantul depune o acț iune în calitate de reprezentant, faptele care arată că
reclamantul are un interes concret existent în obiectul litigiului ș i a luat măsuri care
poate fi necesar să-i permită să depună o astfel de acț iune; [R. 4];
În cazul în care reclamantul a acceptat o compensaț ie sau a renunț at la o parte din cererea sa,
suma astfel permisă sau cedată; [R.1(h)];
- Acolo unde acț iunea este pentru recuperarea banilor, suma exactă solicitată;
- Acolo unde cererea este pentru conturi sau profituri omeneș ti sau pentru bunuri mobile în posesia
defendant sau pentru datorii care nu pot fi stabilite, suma sau valoarea aproximativă
dintre acestea; [R. 2]
– Unde obiectul litigiu este proprietate imobiliară, descrierea proprietăț ii
suficient pentru a-l identifica, de exemplu, limite, numere de cadastru, etc; [R.3]
Interesul ș i răspunderea pârâtului în obiectul cauzei; [R. 5]

[Link] P a g e 27 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector Asist. BV YCLC Karad | CPC

În cazul în care acț iunea este afectată de prescripț ie, temeiul pe care se bazează excepț ia de la legea
se afirmă o limitare; [R. 6 ]

Primirea plângerii:
Regula 9 stabileș te procedura atunci când plângerea este admisă de instanț ă. Ea prevede pentru
completarea copiilor plângerii de către reclamant ș i de asemenea îi cere să plătească taxa necesară
taxele pentru serviciul de citaț ie asupra pârâtului în termen de ș apte zile.

Semnătură ș i verificare:
Semnătura reclamantului pusă la sfârș itul plângerii. În cazul în care reclamantul nu este
prezent din cauza oricărei motive legitime, atunci semnătura unui reprezentant autorizat
ar fi suficient.
Plângerea ar trebui să fie, de asemenea, verificată în mod corespunzător de către reclamant. Când reclamantul nu este capabil să

fă astfel, reprezentantul său poate face acelaș i lucru după informarea instanț ei.

Reclamantul trebuie să precizeze împotriva paragrafelor din plângere, ce anume are.

verificat de propria sa conș tientizare a faptelor ș i ceea ce a fost verificat conform
informaț ii primite ș i, ulterior, considerate a fi adevărate. Semnătura
reclamant/verificator, împreună cu data ș i locul, la sfârș itul plângerii este esenț ial.
Verificarea poate fi efectuată doar înaintea unei instanț e competente sau în faț a unui Jurământ
Comisar.

3.3 Admiterea plângerii ș i returnarea ș i respingerea plângerii

Respingerea cererii
Cererea va fi respinsă în anumite situaț ii când cerinț ele nu sunt îndeplinite. Unele
situaț iile în care cererea este respinsă sunt următoarele:
• Cererea este respinsă în cazul în care cauza acț iunii nu este dezvăluită. Dacă
cauza acț iunii nu este dezvăluită, atunci nu este posibil să se dovedească daunele
cauzate reclamantului. Pentru a solicita despăgubiri împotriva pârâtului, faptele trebuie să
a fi menț ionat clar.
• Plângerea este, de asemenea, respinsă în cazul în care daunele solicitate de reclamant sunt subevaluate.
iar reclamantul este solicitat de instanț ă să corecteze evaluarea în termenul stabilit
perioada de timp stabilită, dar reclamantul nu reuș eș te să o facă.

• Cererea este respinsă într-un caz în care toate documentele nu sunt corect.
ș tampilat ș i reclamantul, fiind solicitat de instanț ă să furnizeze cele necesare
actul de timbru într-un termen fixat de instanț ă nu reuș eș te să facă acest lucru.

• Plângerea este în mare parte respinsă din cauza afirmaț iei menț ionate în plângere.
asigurat de orice lege sau statut care nu oferă nicio dreptate reclamantului de a depune
costumul.

[Link] P a g e 28 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector asistent BV YCLC Karad | CPC

• Când o copie duplicată a plângerii nu este prezentată, deș i este menț ionată
că este obligatoriu să se depună copia duplicat, apoi în acea condiț ie plângerea
este pasibil de a fi concediat.

• Cererea este respinsă atunci când reclamantul nu respectă dispoziț iile

Regula 9 din Ordinul VII al C.P.C.
Dispoziț ii privind respingerea cererilor în temeiul C.P.C.

Aș a cum am spus deja în ce circumstanț e plângerea poate fi respinsă ș i acum ce

sunt dispoziț iile care se referă la respingerea acț iunii conform Codului Civil
Procedură. Unele dintre dispoziț iile referitoare la respingerea unei plângeri sunt menț ionate
sub
Articolul VII, Regula 12 din C.P.C. stabile ș te procedura de respingere a cererii astfel încât
poate fi folosit ca precedent pentru cazuri viitoare.

2. Articolul VII Regula 13 din C.P.C afirmă că respingerea cererii nu opre ș te

prezentarea sau completarea plângerii proaspete.
Două moduri care sunt menț ionate pentru a arăta modul în care cererea poate fi respinsă:
1. Acuzatul are dreptul de a depune o cerere sub formă de ordonan ț ă interlocutorie
aplicaț ie în orice etapă a procedurilor pentru respingerea acț iunii.
2. Suo moto (de la sine): Înseamnă că suo moto însu ș i define ș te modul de
respingerea cererii. Respingerea din oficiu este conform Articolului 7 Regulamentul 11 care
Respingerile cererii. O instanț ă poate judeca singură o acț iune conform Ordinului 7, Regula
11 dacă plângerea îndeplineș te condiț iile discutate în primul punct.

3.4 Declaraț ie scrisă: detalii, reguli de probă

Meaning-
Termenul declaraț ie scrisă nu a fost definit în cadrul codului. Dar poate fi definit ca
o pledoarie a inculpatului. În aceasta el se ocupă de fiecare fapt material susț inut de către
reclamantul în plângere ș i de asemenea declară fapte noi ș i obiecț ii legale care sunt în favoarea sa
în favoarea ș i împotriva reclamaț iei reclamantului.

O declaraț ie scrisă este declaratia acuzatului în apărarea sa. În ea, el fie

admite pretenț iile sau neagă faptele susț inute de reclamant în plângerea sa.
Declaraț ia scrisă este depusă de inculpat sau de agentul său împuternicit. Acolo unde există
sunt mai mulț i inculpaț i, aceș tia pot depune fie declaraț ii scrise diferite individual, fie una
declaraț ie scrisă, semnată de toț i. Dar poate fi verificată de unul dintre ei care este
conș tient de situaț ie. O declaraț ie scrisă depusă de un acuzat nu obligă celălalt
defendenț i.
RULE 1: WRITTEN STATEMENT
Regula 1 din Ordinul VIII al codului de procedură civilă prevede că, după tserviciul al
citare, dedefendantul trebuie să depună declaraț ia scrisă în termen de 30 de zile.

[Link] P a g e 29 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

Dezvinovatul, în termen de 30 de zile de la comunicarea citaț iei, trebuie să depună documentul scris
declaraț ia apărării sale. În cazul în care inculpatul nu depune declaraț ia sa scrisă în termen de
În 30 de zile, el poate depune acelaș i lucru în orice altă zi, aș a cum permite instanț a, cu motive de a fi.
înregistrat în scris, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data comunicării
citare.
Caracteristicile declaraț iei scrise
• Acuzatul trebuie să se prezinte în faț a instanț ei în data menț ionată în citaț ie.

• Înainte de data apariț iei în instanț ă, inculpatul trebuie să depună documentul scris
declaraț ie în instanț ă.
• Declaraț ia ar trebui să nege sau să accepte acuzaț iile impuse asupra lui. Orice
acuzatiile care nu sunt contestate de către inculpat sunt considerate acceptate
de către inculpat.
• Declaraț ia trebuie să conț ină verificarea pârâtului, afirmând că
conț inutul scris în declaraț ie este adevărat ș i corect conform cunoș tinț elor
defendant
• Dacă pârâtul nu reuș eș te să depună declaraț ia scrisă înainte de 30 de zile, el poate solicita
instanț a să extindă termenul, în acest caz, instanț a poate extinde perioada de timp
până la 90 de zile.

PARTICULARS OF A WRITTEN STATEMENT: RULE 1A-5 & 7-10

1. Această regulă vorbe ș te despre protec ț ia ș i produc ț ia documentului.
defendant se bazează pe.
Regula 1A impune o obligaț ie pârâtului de a produce documentele pe care se bazează.
un reclamant, un pârât este de asemenea obligat să prezinte documentele care sunt în posesia sa
ș i care sunt în favoarea apărării sale. Dacă inculpatul nu reuș eș te să prezinte aceste documente
împreună cu declaraț ia scrisă, atunci nu vor fi primite ca dovezi decât fără
permisiunea instanț ei. Cu toate acestea, nimic din această regulă nu se aplică documentelor
rezervat pentru contrainterogarea martorilor reclamantei sau documentelor transmise
martor doar pentru a-ș i reîmprospăta memoria.

Regula 2 din Ordinul VIII se referă la noile fapte care ar trebui să fie invocate.

Regula 2 prevede ca faptele noi să fie formulate în mod specific. Defendorul trebuie să declare toate
fapte noi cu privire la menț inerea ș i valabilitatea tranzacț iei ș i toate celelalte
motive de apărare, care dacă nu sunt ridicate, ar putea lua prin surprindere reclamantul sau ar ridica
probleme de fapt care nu decurg din cererea de chemare în judecată, cum ar fi fraudă, prescripț ie, eliberare, plată,
performanț ă sau fapte care arată ilegalitatea.

3. Regula 3 prevede că negarea trebuie să fie specifică. Regula impune o obligaț ie pârâtului.
că trebuie să nege afirmaț iile reclamantului în mod specific. Nu va fi suficient pentru
un inculpat în declaraț ia sa scrisă pentru a nega în mod general faptele aș a cum sunt susț inute de

[Link] P a g e 30 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

reclamantul. Pârâtul trebuie să se ocupe în mod specific de fiecare afirmaț ie de fapt

pe care nu o admite ca adevăr, cu excepț ia daunelor.
Regula 4 se ocupă de negarea evasivă. Regula afirmă că, atunci când un pârât neagă o
acuzarea unui fapt în plângere, el nu trebuie să o facă în mod evasiv, ci să răspundă punctului de
substanț ă. Astfel, dacă se afirmă că a primit o anumită sumă de bani, nu va fi
suficient pentru a nega că a primit acea sumă anume, dar trebuie să nege că el
a primit acea sumă sau orice parte din aceasta, sau altfel să precizeze cât a primit. Ș i dacă un
o afirmaț ie este făcută cu diverse circumstanț e, nu va fi suficient pentru a o nega împreună
cu acele circumstanț e.
Regula 5 prevede o negare specifică. Aceasta prevede că fiecare afirma ț ie din plângere, dacă
nu este negat specific sau prin implicaț ii necesare sau declarat că nu este admis
considerat a fi admis, cu excepț ia unei persoane cu dizabilităț i. Condiț ia acestei reguli
arată o discreț ie asupra instanț ei că aceasta poate solicita ca orice fapt astfel admis să fie dovedit altfel
decât admiterea făcută de pârât în declaraț ia scrisă.
Regula 7 prevede o apărare bazată pe motive separate. Aceasta afirmă că acolo unde
defendantul se bazează pe mai multe motive distincte de apărare sau de compensare sau de contraclaim
faptele separate ș i distincte, acestea vor fi expuse, pe cât este posibil, separat ș i
distinctiv.
7. Regula 8 prevede noi motive de apărare. Aceasta stipulează că orice motiv de apărare
care a apărut după introducerea acț iunii în justiț ie sau prezentarea unei declaraț ii scrise
revendicarea unei compensa ț ii sau a unei contra-reclama ț ii poate fi ridicată de către pârât în scrisoarea sa
declaraț ie.
Regula 9 se ocupă de pledoariile ulterioare. Aceasta afirmă că nicio pledoarie ulterioară la
declaraț ia scrisă a unui pârât, altfel decât prin apărare prin compensare sau contestaț ie
va fi prezentat decât fără permisiunea instanț ei ș i în astfel de condiț ii cum ar fi
Instanț a consideră adecvat; dar instanț a poate, în orice moment, solicita o declaraț ie scrisă sau suplimentară.
declaraț ie scrisă din partea oricărei părț i ș i stabilirea unui termen de maximum treizeci de zile pentru
prezentând acelaș i lucru.

9. Regula 10 se ocupă de procedura atunci când o parte nu reu ș eș te să prezinte o declara ț ie scrisă numită
for by court. In case the defendant fails to present his written statement in time permitted
sau stabilit de către instanț ă, instanț a va pronunț a împotriva sa sau va trece orice altceva în acest sens.
consideră că este potrivit ș i se va emite un decret pe baza respectivului verdict.

3.5 Distincț ia între cererea reconvenț ională ș i cererea principală ș i modificarea cererilor

Însemnătate ș i definiț ie a compensaț iei

1. Semnifica ț ia ș i defini ț ia compensa ț iei nu sunt oferite în Procedura Civilă

Codul ș i sunt decodificate din Interpretarea Judiciară.
2. În limbaj simplu, compensa ț ia este o cerere contrară fa ț ă de cererea reclamantului.

[Link] P a g e 31 | 107
Note de studiu privind Codul de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asoc. BV YCLC Karad | CPC

Regula VIII, Articolul 6 se ocupă de compensare.

Compensarea în declaraț ia scrisă este o cerere adăugată de către pârât împotriva reclamantului pentru a
a se apăra. Compensarea este o acț iune în justiț ie între reclamant ș i pârât în care
reclamantul este legal răspunzător să plătească acei bani pârâtului.
Elementele esenț iale ale compensaț iei

• Acț iunea intentată de reclamant trebuie să fie legată de recuperarea banilor

• Cererea inculpatului de compensare trebuie să fie pentru o sumă specifică de

bani.
• Banii revendicaț i de către pârât în declaraț ia scrisă trebuie să fie legaț i în mod legal
recuperabil. De exemplu, inculpatul nu poate solicita nicio sumă de bani care
a câș tigat într-o pariu cu reclamantul.
• Suma solicitată de pârât nu trebuie să depăș ească suma bănească
limita instanț ei. Aceasta înseamnă pur ș i simplu că fiecare instanț ă are propria limită pe care
instanț a poate trata doar cazurile în care o anumită sumă de bani este în
problema. Pârâtul nu poate solicita compensarea sa care este dincolo de
jurisdicț ia pecuniară a instanț ei. De exemplu, o instanț ă are
jurisdicț ia pecuniară de 1 lakh, dar pârâtul revendică o compensaț ie care
este suma de 5 lakh, în acest caz, jurisdicț ia pecuniară este
depăș ind. Acuzatul nu poate revendica acest set-off în acel caz.
• Atât inculpatul, cât ș i reclamantul trebuie să completeze acelaș i caracter pe care îl umplu.
în cererea reclamantului. Asta înseamnă că pârâtul nu poate solicita o compensaț ie în
în care reclamantul nu a fost partea principală. Pârâtul nu poate revendica
bani care pot fi recuperaț i de la o persoană care se află în calitate de reclamant
relaț ie.
Scopul compensării într-o declaraț ie scrisă
• Pentru a preveni instituirea unei noi acț iuni în instanț ă.
• Previne litigii multiple între reclamant ș i pârât.
• Previne timpul valoros al instanț ei.

Types of set off

Există mai mult de două tipuri de compensaț ie, dar discutăm doar despre două tipuri de compensaț ie.
ș i aceste două tipuri de compensare sunt discutate de instanț e în cazuri diferite.
Există două tipuri de compensare:
Compensare legală
2. Compensare echitabilă

[Link] P a g e 32 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asst. Prof. BV YCLC Karad | CPC

1. Compensare legală

a. Compensarea legală este prevăzută în Ordinul VIII Regula 6(1) din Codul Civil
Procedură, 1908, ș i toate elementele esenț iale prezente în Regula 6(1) vor
condiț ii necesare pentru a revendica compensarea legală.

b. Compensarea legală este prevăzută în cazul în care suma este determinată.

c. Compensarea legală va fi invocată de către pârât în termenul limită
perioadă.
d. Acuzatul trebuie să plătească taxe de judecată în compensa ț ia legală.

2. Compensare echitabilă

1. Conceptul de compensare echitabilă provine din „dreptate, justi ț ie, bună

conș tiinț ă”. Compensarea echitabilă nu este prevăzută în Codul Civil
Procedură, 1908.
2. Este o dispozi ț ie independentă.
3. Compensarea echitabilă este acordată la discre ț ia instan ț ei.
4. Cererea formulată de inculpat nu este o chestiune de drept al inculpatului ci
este o chestiune de discreț ie a instanț ei.
5. În compensa ț ia echitabilă, taxele de judecată pot fi plătite sau nu.

Diferenț a dintre compensarea legală ș i compensarea echitabilă

Date personale Compensare legală Compensare echitabilă

Conceptul de compensare legală este

Conceptul de compensare echitabilă este
prevăzute în Ordinul VIII Regula
Concept furnizate sub „echitate, justiț ie, bine
6(1) sub Codul Civil
conș tiinț ă.
Procedură, 1908.

Compensarea echitabilă este acordată pe

Compensarea legală va fi
Aspect juridic fapte ș i circumstanț e ș i pe
reclamate ca un drept.
disciplina instanț ei.

În compensaț ia legală, suma

În compensaț ia echitabilă, suma
ceea ce este recuperat este
Recuperare de ceea ce este recuperat trebuie să fie stabilit
stabilit ș i în cadrul
bani ș i cazul este admis la
jurisdicț ia pecuniară a
discreț ia instanț ei.
curte.

[Link] P a g e 33 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

În compunerea echitabilă a cheltuielilor de judecată

În compensarea legală a cheltuielilor de judecată
poate să nu fie plătită de către inculpat ș i aceasta
Taxe de judecată urmează să fie plătit de către
depinde de diferite fapte ș i
defendant.
circumstanț ele cazului.

Cererea pentru compensare echitabilă este

Limitare Este în cadrul limitării
acceptat după perioada de limitare,
perioadă perioadă.
este la discreț ia tribunalului.

Cerere reconvenț ională

Conceptul de contestaț ie
Cererea reconvenț ională a fost introdusă în Codul de Procedură Civilă prin modificarea adusă
în 1976, conceptul de contra-reclamă este introdus pentru a reduce multiplicarea acț iunilor legale intentate
de către părț i.

Ordinul VIII Regulamentul 6A

Regula 6A din Ordonanț a VIII se referă la Cererea reconvenț ională. Aceasta spune că pârâtul are dreptul la
dreptul de a adăuga orice revendicare sau drept care a apărut din cauza acț iunii împotriva
reclamant. Această cauză de acț iune poate fi înainte de introducerea acț iunii intentate de
reclamant sau după depunerea acț iunii. Această cerere este cunoscută sub numele de cerere reconvenț ională.
motivaț ia din spatele adăugării contraclaimei în aceeaș i acț iune este de a preveni multiplicarea
procesele pentru că pârâtul ar fi putut iniț ia un nou proces pentru această cauză de acț iune,
deci contraclaimul a fost adăugat în declaraț ia scrisă pentru a economisi timpul instanț ei ș i
petreceri.
Caracteristicile contrademandei
• Nu ar trebui să depăș ească limitele jurisdicț iei pecuniare a instanț ei.
• Cerinț a reconvenț ională este considerată ca un proces încruciș at. Aceasta permite instanț ei să
anunț ă judecata asupra acț iunii simple ș i a cererii reconvenț ionale.

• În cazul unei contraclaimi, instanț a oferă perioada de timp pentru

reclamantul să depună o declaraț ie scrisă
• Cererea reconvenț ională este tratată ca o plângere ș i toate regulile necesare ale
plângerea se va aplica la contra-reclamă.
Ordinul VIII Regulă 6B

Se spune că inculpatul ar fi trebuit să declare motivele acț iunii reconvenț ionale de care
el se bazează pe în proces.

[Link] P a g e 34 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asist. BV YCLC Karad | CPC

Diferenț a dintre compensare ș i contraclaim

Particularităț i A porni Reclamă în contra

Se oferă o contraventă
Scutirea este prevăzută în baza Ordinului
Legal sub Ordinul VIII Regulamentul 6A pentru
Regula VIII 6 din Codul Civil
Provizion Regula 6G a codului civil
Procedură, 1908.
procedură, 1908.

Obiectul compensării este de a oferi un

Obiectul contorului
oportunitate pentru inculpat de a stabili
Obiect îș i susț ine revendicarea pentru recuperarea banilor
pretenț ia este de a evita multiplicarea
al procedurilor.
din cererea reclamantului.

Revendicarea contrară poate fi

Deducerea poate fi solicitată în pretins în toate celelalte procese astfel
Reclamatie recuperarea banilor se potriveș te doar. ca titlu, posesie sau în
ordonanț ă

Are un domeniu restrâns sau este legat de

Domeniu Are un domeniu mai larg.
bani.

Originea setului provine din Contraclama este o parte a

Geneza
equitate a pornit ș i are un domeniu mai larg.

Reguli Stabiliț i regulile referitoare la scris În regulile referitoare la contrademandă

aplicabilitate vor fi urmate declaraț iile. plângerea va urma.

3.6 Soluț ionarea problemelor ș i descoperirea, inspectarea ș i producerea documentelor

Rezolvarea problemelor
Soluț ionarea problemelor este tratată în Ordinul 14 ș i Regulamentul 1 din Regulile Civile de Practică.
11 din Regulile Civile de Practică descrie cum trebuie formulate problemele. În timp ce formulăm
problemele, de obicei, următoarele puncte sunt avute în vedere de judecători.
1. Fiecare propoziț ie materială de fapt în acelaș i mod în care fiecare propoziț ie de drept care este
confirmat de ambele părț i ș i care este contestat de cealaltă parte va face
subiectul unei probleme separate.

2. Fiecare problemă de fapt va fi formulată astfel încât să indice asupra cărui

povara probei stă.

[Link] P a g e 35 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector Asistent BV YCLC Karad | CPC

3. Fiecare problemă de drept trebuie formulată astfel încât să indice, fie printr-o declaraț ie de acceptare
sau faptele pretinse sau prin referire la plângere sau prin unele documente menț ionate acolo ca
la întrebarea precisă de drept care trebuie decisă.

4. Propoziț ia de fapt care nu este în sine o propoziț ie materială, dar este relevantă
doar pentru a dovedi o propunere materială nu se va face subiectul unei probleme.
5. Nicio întrebare privind admisibilitatea probelor nu va fi pusă în discuț ie.
Exemplu-
Reclamanta este o soț ie musulmană. Ea afirmă că soț ul o trata cu cruzime prin
a bătut-o. Ea a mai susț inut că soț ul a abandonat-o. A cerut divorț .
Soț ul, în declaraț ia sa scrisă, susț ine că niciodată nu ș i-a tratat soț ia cu cruzime ș i
nu a abandonat-o. El a susț inut că soț ia a părăsit căminul conjugal fără
cauză justificată.
ÎNTREBĂRI DE FORMULAT:
1. Dacă reclamantul ș i-a tratat soț ia cu cruzime?
2. Dacă inculpatul este vinovat de dezertare?
3. Dacă reclamanta are dreptul la dizolvarea căsniciei sale printr-un decret de
divorț ? ș i
4. La ce uș urare?
Importanț a descoperirii ș i inspecț iei documentelor
Introducere
Pentru a înț elege conceptul de descoperire ș i inspectare a documentelor, să luăm o
exemplu în care A (reclamantul) depune o acț iune civilă împotriva lui B (defendantul). Cazul implică
documente importante. Unele dintre documente sunt deț inute de A, iar altele de B. Mai târziu,
după depunerea unei plângeri ș i a unei declaraț ii scrise (DS) de către A ș i B, în mod respectiv, A
doreș te să acceseze unele documente deț inute de B. Aici, A are opț iunea de a vizualiza
astfel de documente prin depunerea unei cereri în fa ț a onorabilei instan ț e solicitând
discovery of documents that are in possession of B. The reasons for filing such an
aplica ț iile trebuie să fie men ț ionate de A, care pot fi fie pentru o desfă ș urare mai lină
funcț ionarea cazului sau pentru o înț elegere mai bună a cazului sau că descoperirea
documentele sunt importante pentru ca problemele să fie formulate corespunzător astfel încât el să poată distruge
cazul adversarului său la audiere.
Cuvântul „document” în termeni foarte simpli înseamnă o bucată de material scris, fie în
formă tipărită sau electronică care oferă un tip de informaț ie sau acț ionează ca o piesă de
dovezi.
Când poate cineva depune o cerere pentru descoperirea documentelor?
Într-un proces civil, cererea de descoperire a documentelor trebuie depusă după plângere.
ș i declaraț iile scrise sunt prezentate în faț a instanț ei. O astfel de cerere poate fi formulată
fie de către reclamant, fie de către pârât.

[Link] P a g e 36 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

Under Order XI Rule 12-21 of the CPC, the rule for the inspection of discovery is
furnizate.
Ordinul XI: Regula 12-21 discută despre descoperirea ș i inspectarea documentelor
Ordinul XI Regula 12: cerere pentru descoperirea documentelor
Ordinul XI Regula 12 din Codîmputerniceș te partea să facă o cerere de descoperire
a documentelor către instanț ă solicitând acele documente care sunt în posesia sau puterea
cealaltă parte. Această cerere poate fi depusă fără a depune nicio afirmaț ie. Dacă apare că
curtea că o astfel de descoperire nu este necesară sau nu este importantă în acel stadiu al procesului, atunci
instanț a fie respinge cererea, fie o amână. Instanț a are o putere discreț ionară de
a se ocupa de o astfel de aplicaț ie în sensul că ar putea da o ordonanț ă care va permite
accesul partidului la anumite documente doar.
Ordinea XI Regula 13: declaraț ie pe propria răspundere a documentelor

Partida împotriva căreia a fost depusă o cerere pentru descoperirea unui document trebuie să
fă o declaraț ie prin care să specifici documentele pe care se opune să le producă ș i să le furnizeze
cea de-a doua parte. Această declaraț ie va fi întocmită subFormular Nr. 5 din Anexa C.
Articolul XI Regulament 14: prezentarea documentelor

Regula 14 din Ordinul XI împuterniceș te instanț a să ordone partea împotriva căreia se face o solicitare pentru
producț ia documentului se face pentru a produce astfel de documente în posesia sa sau
putere. După ce astfel de documente sunt prezentate în faț a instanț ei, instanț a ar putea analiza
într-un mod corect ș i corespunzător. Această cerere poate fi tratată de către instanț ă ș i o ordonanț ă
acelaș i efect poate fi realizat în orice moment pe parcursul desfăș urării oricărei acț iuni în justiț ie.

Regula XI Articolul 15: inspecț ia documentelor la care se face referire în concluzii sau declaraț ii pe proprie răspundere

Regula 15 din Ordinul XI permite părț ilor să transmită o notificare celeilalte părț i solicitând
producț ia acelor documente care au fost fie menț ionate în acte, fie
declaraț ie sub jurământ. Parte poate găsi astfel de documente verificând listele care sunt ataș ate împreună
cu reclamantul sau W.S. Părț ile trimit astfel de notificări ș i solicită producț ia de
documente cu intenț ia de a inspecta astfel de documente. Aceste notificări transmise de o parte
către cealaltă parte sau avocatul acestora solicită, de asemenea, copii ale acestor documente.

Ordinul XI Regula 16: notificare pentru a produce

Conform acestuiaOrdinul XI Regula 16, notificarea pentru producerea documentelor menț ionată
în plângerea sau W.S. a părț ii este necesar să fie făcut subrForma nr. 7 din Anexă
C. Cu toate acestea, notificarea este supusă modificărilor în funcț ie de faptele ș i circumstanț ele în care se află.
Ordinul XI Regula 17: termen pentru inspecț ie când se dă notificare

ConformOrdinea XI Regulamentul 17 din Cod, partea căreia i se adresează notificarea de a produce un document
este servit este obligat să răspundă (sub formă de notificare) unei alte părț i în termen de zece zile de la
primirea unei astfel de notificări. O astfel de parte va mai oferi un termen de trei zile pentru
cealaltă parte să vină ș i să verifice acele documente pentru inspecț ie. Aceste trei zile vor
începând de la data livrării notificării anterioare.

[Link] P a g e 37 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Prof. BV YCLC Karad | CPC

Ordinul XI Regulamentul 18: ordin de inspecț ie

Ordonanț a XI Regula 18(1)odacă Codul împuterniceș te instanț a să emită o ordine referitoare la

inspecț ia documentelor în cazul în care partea căreia i se dă notificare conform Regulii 15 pentru
inspecț ia documentelor nu reuș eș te să ofere un aviz de inspecț ie în termen de zece zile sau să pună anumite
condiț ii precum ridicarea obiecț iei de a produce documentele sau oferirea documentelor către
petrecere într-un loc diferit de biroul avocatului.
Ordinul XI Regula 18(2)Codul face obligatorie pentru partea care depune o cerere
pentru inspecț ia documentelor pentru a lista documentele necesare pentru inspecț ie în
formă de declaraț ie pe propria răspundere.

Regula 19 din Ordinul XI: copii verificate

Ordinul XI Regulamentul 19(1)Codul

prevede că în cazul unei cereri făcute pentru inspecț ie
în cărț ile de afaceri, instanț a are puterea de a solicita o copie a acelor înscrieri care sunt
menț ionate în cărț i de afaceri astfel.

Ordonanț a XI, Regula 21: neexecutarea ordinii de descoperire

Ordonanț a XI Regula 21este una dintre cele mai importante reguli. Într-un proces civil, dacă reclamantul nu reuș eș te să
conformă cu ordinele instanț ei, plângerea sa va fi respinsă ș i, în plus,
conform articolului 21(2), reclamantul nu va putea depune o nouă plângere într-un nou proces pe baza
aceeaș i cauză de acț iune. În cazul în care, pârâtul nu respectă ordinele instanț ei, el
dovezile sau apărarea vor fi eliminate ș i pârâtul nu va avea ș ansa să
prezentarea cazului său. În consecinț ă, decizia va fi pronunț ată în favoarea Reclamanț ilor.

3.7 Întrebări
Interogatoriile sunt reglementate de Secț iunea 30 ș i de Ordinul XI, Regula 1 până la 11, 21 ș i 22 din
Codul de Procedură Civilă, 1908.
Defini ț ie - Interogatoriile sunt un set de întrebări pe care o parte le adresează celeilalte păr ț i.
cealaltă parte cu aprobarea instanț ei.
Partea căreia i se administrează întrebările trebuie să răspundă în scris ș i
sub jurământ. Partea căreia îi sunt adresate întrebările interogatorii, descoperă sau dezvăluie prin
această declaraț ie pe propria răspundere, în răspuns la întrebări, natura cazului său. Aceasta se numeș te
Descoperire prin Interogatorii.
Interogatoriile trebuie să fie limitate la faptele care sunt relevante pentru chestiunile în
întrebare, dar nu în ceea ce priveș te concluziile legale, inferenț ele din fapte sau interpretarea cuvintelor
sau documente.
Cererea de concediu pentru a administra interogatorii este, de regulă, făcută ex parte ș i
Instanț a va decide asupra respectivei cereri în termen de 7 zile de la depunerea acesteia. (Regula 2)

Întrebările vor fi în Forma 2 din Anexa C. (Regula 4)

Scopul interogatoriilor
Interogatoriile sunt permise pentru următoarele scopuri:

[Link] P a g e 38 | 107
Note de studiu asupra Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

1. Pentru a stabili natura cazului adversarului sau faptele materiale care constituie
cazul său
2. Pentru a sus ț ine propria cauză, fie-
a. Direct, prin ob ț inerea de admitere, sau
b. Indirect, prin distrugerea cazului oponentului
Ce tipuri de interogatorii pot fi interzise
• Interogatoriile pentru obț inerea descoperirii de fapte, s-ar putea să nu fie permise, care-

constituie dovada păr ț ii opuse

nu con ț ine nicio comunicare confiden ț ială sau privilegiată

inclusiv divulgările dăunătoare intereselor publice

Consecinț a neîndeplinirii interogatoriilor (Regula 21)

Dacă o parte nu se conformează unei comenzi de a răspunde la interogatorii, atunci:
• Dacă partea care eș uează este un reclamant, procesul său va fi desființ at pentru lipsă de
procuratură
• Dacă partea care eș uează este un Pârât, apărarea sa va fi anulată ș i plasată într-un
poziț ie ca ș i cum nu ar fi apărat.

3.8 Documente privilegiate

Privilegiul este un drept legal; unul care garantează unei persoane că poate rezista compulsoare
divulgarea informaț iilor sau documentelor.
Documentele privilegiate sunt cele care nu trebuie să fie dezvăluite celeilalte părț i.
nici înainte, nici după începerea procesului. Ne divulgarea lor este
permise de legea însăș i, iar partidul care deț ine un astfel de privilegiu poate să-l reclame ca pe un drept legal
de a nu dezvălui documentul care conț ine informaț iile în cauză.
Toate documentele privilegiate sunt confidenț iale, dar nu toate documentele confidenț iale sunt
documente privilegiate.
Legea indiană a probelor din 1972 protejează comunicaț iile profesionale între
avocaț i ș i clienț i ca comunicaț ii private. Secț iunea 126 din Legea Indiană a Dovezilor
Actul împiedică avocaț ii să dezvăluie informaț ii către terț e părț i, cu excepț ia cazului în care au...
permisiunea specifică a clientului.

Pentru a sublinia că motivele principale pentru existenț a Documentelor Privilegiate în baza Codului
Codul de Procedură Civilă este:

• Pentru a preveni confidenț ialitatea ș i exclusivitatea uneia dintre părț i

afectat de partajarea informaț iilor menț ionate.

• Pentru a proteja drepturile ș i a asigura un proces liber ș i echitabil părț ilor.

[Link] P a g e 39 | 107
Note de studiu pe tema Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

• Pentru a ne asigura că partea adversă nu beneficiază de niciun avantaj nejustificat.

în cazul în care

• Pentru a asigura că cazul este rezolvat conform justiț iei naturale.

Test pentru ca un document să fie calificat drept document privilegiat

În general, se crede că orice creat după începutul litigiului

ar deveni automat un document privilegiat.
Testul real pentru ca un document să fie calificat ca document privilegiat este dacă motivul pentru care acesta
a venit în existenț ă datorită examinării litigiilor.
3.9 Afi davituri
Ordinul 19 se ocupă cu declaraț iile pe propria răspundere. O declaraț ie pe propria răspundere este o afirmaț ie sub jurământ a faptelor de către un

persoana care este familiarizată cu faptele ș i circumstanț ele care au avut loc. Persoana
cine îl face ș i îl semnează este cunoscut sub numele de Deponent.

În declaraț ia sub semnătură, conț inutul este adevărat ș i corect, conform cunoș tinț elor persoanei care
a semnat-o ș i nu are nimic ascuns din aceasta.
Este certificată corespunzător de notarul sau comisarul de jurământ numit de instanț ă
de drept. Datoria notarului ș i a comisarului de jurământ este de a se asigura că semnătura
deponentul nu este falsificat. Declaraț ia pe propria răspundere trebuie să fie împărț ită în paragrafe ș i numerotată conform

dispoziț ia codului.
Semnificaț ia declaraț iei pe propria răspundere:-

Deș i expresia „declaraț ie pe proprie răspundere” nu a fost definită în

cod, a fost în mod obiș nuit înț eles ca "o declaraț ie sub jurământ în scris făcută
în special sub jurământ sau prin afirmaț ie în faț a unei persoane autorizate sau a unui magistrat.

Atributele esenț iale ale unei declaraț ii sub semnătură sunt următoarele:

•
Trebuie să fie o declaraț ie făcută de o persoană,
• Trebuie să se refere la fapte ș i nu la inferenț e din acestea,
• Declaraț ia pe propria răspundere trebuie să conț ină fapte ș i circumstanț e cunoscute de o persoană ș i trebuie să
nu a expus opiniile ș i credinț ele celui care depune mărturie.
• Trebuie să fie la persoana întâi.
• Trebuie să fie în scris, ș i
• Trebuie să fie o declaraț ie sub jurământ făcută sau afirmată în faț a unui magistrat sau a oricărei alte persoane
oficer autorizat.
• It must be paragraphed and numbered.
• Persoana care face declaraț ia (deponentul) trebuie să semneze partea de jos a fiecărei pagini
în prezenț a unei persoane autorizate, cum ar fi un avocat.

[Link] P a g e 40 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

• Trebuie să conț ină numele complet, adresa, ocupaț ia ș i semnătura persoanei

(deponent) facând o astfel de declaraț ie pe proprie răspundere ș i data ș i locul unde a fost făcută această declaraț ie

făcut.
Consecinț ele depunerii unei declaraț ii false:

Completarea unei declaraț ii false în faț a instanț ei este o infracț iune conform Secț iunilor.
191, 193, 195, 199 din Codul Penal Indian (IPC), 1860. Este o chestiune gravă ș i serioasă
ș i o viziune permisivă nu este justificată. Acolo unde un astfel de afidavit este depus de un ofiț er al
guvernul ar trebui să ia măsuri foarte stricte. În plus, dispreț ul penal faț ă de instanț ă
pot fi iniț iate acț iuni legale împotriva persoanei care depune o declaraț ie pe propria răspundere falsă.

Unitatea IV: Apariț ie, Examinare ș i Proces

4.1 Apariț ia ș i procedura Ex-parte
4.2 Rezumat Costume
4.3 Rezumat ș i prezenț a martorilor
4.4 Proces
4.5 Suspendări
4.6 Dobânzi ș i costuri.

[Link] P a g e 41 | 107
Note de studiu privind Codul de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

[Link] P a g e 42 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

4.1 Apariț ia ș i procedura Ex-parte

Fiecare procedură, pe cât posibil, trebuie să se desfăș oare în prezenț a părț ilor ca un
principiul general al [Link] IX din Codul de Procedură Civilăstabileș te legile
în ceea ce priveș te apariț ia partidelor ș i care sunt consecinț ele ne-
aparitia partilor.
Apariț ia părț ilor în proces
Aș a cum este menț ionat subRegula 1 din Ordinea IXal
Codului de procedură civilă, părț ile implicate în proces
sunt obligaț i să se prezinte în instanț ă fie personal, fie prin avocaț ii lor în ziua care a fost
a fost corectat în citaț ie. Dacă reclamantul sau un pârât, atunci când sunt ordonaț i să se prezinte în
persoană, nu apare în faț a instanț ei ș i nici nu arată cauza suficientă pentru absenț a sa
având în vedere apariț ia, instanț a este împuternicită conform Regulamentului 12 din Ordinea IX în următorul mod.

1. Dacă reclamantul nu se prezintă, respinge ț i procesul.

2. Dacă pârâtul nu apare, emite o ordin anex-parte.

[Link] P a g e 43 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

Neapariț ia ambelor părț i în proces

Când nici reclamantul, nici pârâtul nu se prezintă în faț a instanț ei când procesul este
convocată pentru audiere, atunci instanț a este împuternicită să respingă acț iunea în bazaRegula 3 din Ordin
IX. Respingerea acț iunii în conformitate cu această regulă nu împiedică depunerea unei noi acț iuni pe
aceeaș i cauză de acț iune ca conformRegula 4.

Reclamantul poate aplica de asemenea pentru anularea respingerii dacă este capabil să convingă instanț a.
că a existat un motiv suficient pentru neprezentarea sa. Dacă instanț a este mulț umită de cauză
a neprezentării, atunci poate anula ordinul de respingere ș i programa o zi pentru
audierii procesului.
Apariț ia reclamantului
Când numai reclamantul se prezintă, dar pârâtul nu se prezintă, se emite ordine anex-părte.
poate fi adus împotriva pârâtului. Dar, reclamantul trebuie să demonstreze că citaț ia a fost
întreț inut către acuzat.
Dacă serviciul citaț iei este dovedit, atunci doar instanț a poate continua cu un ex-parte.
împotriva pârâtului ș i instanț a poate pronunț a o hotărâre în favoarea reclamantului. Aceasta
dispoziț ia se aplică doar primei audieri ș i nu audierilor ulterioare.
metodă
Apariț ia pârâtului
Dispoziț iile stabilite pentru a face faț ă apariț iei doar a pârâtului au fost stabilite.
de laregula 7-11 din Ordinul IX . Când inculpatul apare, dar nu există
aparitia reclamantului, atunci pot exista doua situatii:
1. Defendan ț ii nu admit cererea reclamantului, fie în întregime, fie par ț ial.
parte din asta.

2. Defendantul admite cererea reclamantului.

Dacă inculpatul nu admite cererea reclamantului, atunci instanț a va dispune pentru
respingerea cererii.
Decret Ex-parte
Când inculpatul este absent în ziua audierii aș a cum este stabilit în citaț ie, un ex-
o parte a decretului poate fi emisă. Ordinul ex-parte este emis când reclamantul apare în faț a
instanț a în ziua audierii, dar inculpatul nu apare nici după citarea acestuia
a fost legal citat. Instanț a poate audia procesul ex-parte ș i să emită o hotărâre ex-parte împotriva
defendantul.
Un decret ex-parte este unul valid ș i nu este nul ș i neavenit, ci poate fi pur ș i simplu anulabil.
cu excepț ia cazului în care este anulat pe o bază legală ș i valabilă. Anex-parte poate fi aplicat ca un bi-
parte decret ș i are toate forț ele ca un decret valabil
Remedii împotriva unei hotărâri ex-parte

Când a fost pronunț ată o decizie ex-parte împotriva unui pârât, următoarele remedii sunt
disponibil pentru el.

[Link] P a g e 44 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent. Prof. BV YCLC Karad | CPC

1. El poate aplica la instan ț ă în bazaregula 13 din Ordinul IXpentru a exclude fostul

parte a decretului adoptat de instanț ă.

El poate face apel împotriva acelui decret în temeiulsecț iunea 96(2)al Codului sau, prefer
revizie subsecț iunea 115al codului când nu există cale de atac.
3. El poate solicita o revizuire în cadrulOrdinul 47 Regula 1.

4. O ac ț iune în instan ț ă pe baza fraudei poate fi intentată.

Anularea unei hotărâri ex-parte

Pentru anularea unei hotărâri emise în lipsă, o cerere poate fi făcută de către pârât. O
cererea de anulare a decretului poate fi făcută la instanț a care a emis acel decret. Există
anumite reguli care trebuie respectate pentru anularea unei hotărâri date în lipsă ș i dacă pârâtul
satisface instanț a cu un motiv suficient, doar atunci decretul în lipsă care a fost
poate fi anulat.
Perioada de limitare pentru depunerea unei cereri de anulare a unui decret pronunț at în absenț a părț ilor
este de 30 de zile.

Motivările pe care un decret ex-parte poate fi anulat sunt:

1. Când cita ț ia nu a fost înmânată în mod corespunzător.

[Link] cauza oricărei „cauze suficiente”, el nu a putut apărea în ziua audierii.

4.2 Rezumat Acț iuni

Acț iunea sumar este prevăzută în XXXVII din Codul de Procedură Civilă, 1908.
este folosit pentru a impune în mod eficient un drept. Instanț ele pronunț ă o hotărâre fără a audierea
apărare într-o acț iune de judecată pe scurt.

Procedura sumarizată este o procedură juridică utilizată pentru aplicarea unui drept care intră în vigoare mai rapid.
ș i mai eficient decât metodele obiș nuite.
Instituirea acț iunilor sumarizate

Pentru a introduce o acț iune în temeiul procedurii sumare, natura acț iunii trebuie să fie printre
următoarele clase:-
Acț iuni pe cambii, hundi ș i bilete la ordin
Acț iuni pentru recuperarea unei datorii sau a unei cereri lichidate în bani, cu sau fără dobândă,
arising:-
1. Pe un contract scris, sau
2. Într-o lege (suma recuperabilă ar trebui să fie stabilită în bani sau ar trebui să
a fi în natura unei datorii altceva decât o penalitate), Sau
3. Pe o garan ț ie (aici reclama ț ia ar trebui să se refere la o datorie sau la o sumă lichidată)
cerere doar)
O acț iune sumară este intentată prin prezentarea unei cereri într-un tribunal civil adecvat.

[Link] P a g e 45 | 107
Note de studiu pe tema Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

Conț inutul plângerii pentru procedura sumară

Pe lângă faptele despre cauza acț iunii, plângerea trebuie să conț ină o afirmaț ie specifică
că acț iunea a fost intentată sub această ordonare. De asemenea, ar trebui să conț ină că nu a fost acordat un astfel de remediu.
a revendicat care nu se încadrează în domeniul de aplicare al regulii XXXVII din CPC. În titlul de
costumul, următoarea inscripț ie trebuie să fie acolo sub numărul costumului:-
(Conform Ordinului XXXVII din Codul de Procedură Civilă, 1908)
Proceduri după instituirea acț iunii sumare
Under summary procedures, the defendant has to get the leave to defend from the court.
O povară este pusă asupra pârâtului de a divulga faptele suficiente pentru a-i da dreptul la
a se apăra în cererea de autorizare a apărării.
Proceduri detaliate
• După instituirea unui proces sumar, pârâtul trebuie să fie citat cu
o copie a cererii ș i a citaț iei în forma prescrisă.
• În termen de 10 zile de la primirea cita ț iei, pârâtul trebuie să depună o
apariț ie.
• Dacă inculpatul se prezintă, reclamantul va notifica inculpatul
o citaț ie pentru judecată.
• În termen de 10 zile de la primirea unei astfel de citaț ii, pârâtul trebuie să solicite
permisiunea de a se apăra în proces.

• Permisiunea de a se apara poate fi acordată lui necondiț ionat sau cu anumite condiț ii.
poate părea Curț ii sau Judecătorului a fi just.
• Dacă pârâtul nu a solicitat permisiunea de a se apăra, sau dacă o astfel de cerere
a fost făcut ș i refuzat, reclamantul devine îndreptăț it la judecată
imediat.
• Dacă condiț iile pe care a fost acordată concediul nu sunt respectate de către
defendantul devine astfel ș i reclamantul îndreptăț it să primească o sentinț ă imediat.

• Subregula (7) a Ordinii 37 prevede că, cu excepț ia celor prevăzute de această ordine,
procedura în cazuri rezumate va fi aceea ș i cu procedura în cazuri
instituit în mod obiș nuit.
Scopul său este de a rezuma procedura proceselor în cazul în care pârâtul nu are nimic.
apărare.
O acț iune de rezumare poate fi intentată în Curț ile Superioare, Curț ile Civile ale Oraș ului, Curț ile de Mici
Cauze ș i orice alt tribunal notificat de Curtea Supremă. Curț ile Supreme pot restricț iona, extinde
sau variaț i categoriile de procese care să fie aduse sub această ordine.

Clase de procese în care se aplică procedura sumară.

Acț iunile sumare pot fi iniț iate în cazul unor documente specificate, cum ar fi o factură de...
schimb, hârtii de valoare ș i bilete la ordin. Procedura sumar este aplicabilă pentru a recupera o

[Link] P a g e 46 | 107
Nota de studiu pe marginea Codului de procedură civilă, deDr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

datorie sau cerere lichidată în bani care apare dintr-un contract scris, o reglementare sau pe o
garanț ie.
Decret în cazurile sumare
Reclamantul are dreptul la un decret al unei sume care nu depăș eș te suma menț ionată în cerere,
împreună cu dobânda ș i costul în următoarele condiț ii:-
1. Dacă pârâtul nu se prezintă (ex parte decret)
2. Dacă pârâtul nu a solicitat permisiunea de a se apăra
3. Dacă pârâtul a solicitat permisiunea de a se apăra, dar aceasta este refuzată

4. Dacă se acordă permisiunea de a apăra, atunci procesul continuă ca un proces obi ș nuit ș i
decretul este acordat conform CPC.
costumele de tip suit sunt diferite de costumele obiș nuite

Tabelul dat mai jos demonstrat diferenț a dintre un suit sumar ș i un

ordinary suit:-

Costume de sumar Costume obiș nuite

Doar pentru costume legate de factură

exchange, hundies, promissory
Chestiune Pentru orice problemă de natură civilă.
note ș i contracte, acte legislative,
garanț ii de natură specificată.

Nu se aplică dacă o acț iune de rezumat este aplicabilă. Nu se poate depune.

Aplicabilitate
poate fi depus pe această temă o altă acț iune în justiț ie pe această chestiune
ofres sub-
direct ș i substanț ial în direct ș i substanț ial în
judecată
problemă într-un proces ordinar anterior. problemă într-un proces anterior.

Dreptul de Acuzatul va avea o ș ansă Acuzatul are dreptul la

defendantul a se apăra doar dacă există permisiunea de a se apăra apără afirmaț iile făcute în
a apăra este acordat. costumul.

În caz de neprezentare a
Multiple citatii sunt
Facilitatea de a obț ine acuzatul sau refuzul de a acorda permisiunea de a
în serviciu pârâtului când
decret apără, reclamantul are dreptul la
decret ex parte este emis.
decret imediat.

Pune deoparte Mai strict ș i mai sever.

Cauză suficientă pentru ne-
ex parte Circumstanț e speciale pentru non-
aspectul trebuie să fie arătat.
decret aparentă trebuie să fie arătată.

[Link] P a g e 47 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

4.3 Rezumat ș i prezenț a martorilor

Ordinul XVI ș iSecț iunile 27către31a se ocupa de "convocarea ș i prezenț a lui"
martorii”. Regulile 1 până la 21 din Ordinul XVI au prevederi pentru aceeaș i situaț ie.

Odată ce o acț iune de natură civilă a fost intentată, pasul următor ș i unul semnificativ este
emiterea unei citaț ii. Doar după emiterea citaț iei apar martorii ș i
declaraț iile sunt înregistrate ș i cauza continuă.
Prezenț a martorilor
Instanț a are puterea de a obliga prezenț a individuală a oricărui martor care locuieș te în interiorul
jurisdicț ia instanț ei sau indiferent de restricț iile jurisdicț ionale.

Dispoziț ii în Secț iunea 27 până la 31

Secț iunea 27 până la 31 menț ionează aspectul citării martorilor în CPC, în afară de
the Order XVI of CPC. Without the summons to witnesses, the suit cannot move
mai departe.
Secț iunea 27 menț ionează că odată ce cazul este instituit, în termen de 30 de zile de la acesta,
se emite o citaț ie către pârât, solicitându-i să se prezinte.
Regula 1 Ordinea XVI din Codul de Procedură Civilă 1908 "Lista martorilor ș i citaț ia"
la martori
(1) Cu sau înaintea datei pe care o poate stabili instan ț a, ș i nu mai târziu de cincisprezece zile
după data la care problemele sunt soluț ionate, părț ile vor prezenta în faț a instanț ei o listă de
martorii pe care intenț ionează să-i cheme fie pentru a oferi dovezi, fie pentru a prezenta documente
ș i obț ine citaț ii pentru aceste persoane pentru a fi prezente în instanț ă.

(2) O parte doritoare să obț ină o citaț ie pentru prezenț a unei persoane va
depuneti la tribunal o cerere prin care sa precizati scopul pentru care este propus martorul
a fi chemat.

(3) The Court may, for reasons to be recorded, permit a party to call, whether by
întrelewând prin instanț ă sau în alt mod, orice martor, altele decât cele ale căror nume
apar în lista menț ionată în sub-regula (1), dacă această parte arată un motiv suficient pentru
omisiunea de a menț iona numele unui astfel de martor în lista menț ionată.

(4) Sub rezerva dispoziț iilor sub-regulii (2), citaț iile la care se face referire în această regulă pot fi
obț inut de părț i la o cerere adresată instanț ei sau unui astfel de ofiț er cum poate fi
numit de către Curte în această privinț ă.

[Link] P a g e 48 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector Asociat BV YCLC Karad | CPC

Regula 1A, Ordine XVI din Codul de Procedură Civilă 1908 "Producerea martorilor"
fără citaț ie
Sub rezerva dispoziț iilor sub-regulii (3) din regula 1, orice parte în proces poate, fără
aplicând pentru citaț ie conform regulii 1, aduceț i orice martor pentru a depune mărturie sau pentru a produce
documente.
Regula 2 Ordinul XVI din Codul de Procedură Civilă 1908 "Cheltuielile martorului urmează a fi plătite"
în faț a instanț ei pentru a solicita un citare

(1) Parte care aplică pentru o citare trebuie, înainte ca citarea să fie acordată ș i în cadrul unei
perioada să fie stabilită, a plăti în instanț ă o sumă de bani care pare instanț ei a fi
suficient pentru a acoperi cheltuielile de călătorie ș i alte cheltuieli ale persoanei citate în trecere
la ș i de la tribunalul la care este obligat să se prezinte, ș i pentru o zi de prezenț ă.

(2) Experț i - În determinarea sumei de plată conform acestei reguli, Curtea poate, în
în cazul în care o persoană este chemată să depună mărturie ca expert, se permite un termen rezonabil

remuneraț ia pentru timpul ocupat atât în a​ da mărturie, cât ș i în a efectua orice muncă
al unui caracter expert necesar pentru caz.

(3) Scara cheltuielilor - Atunci când instanț a este subordonată unei Curț i Supreme, se va ț ine cont de
a avut, în stabilirea scalei acestor cheltuieli, să se conformeze unor reguli stabilite în acest sens.

(4) Cheltuieli care trebuie plătite direct martorilor - Când citaț ia este înmânată direct de
partidul în calitate de martor, cheltuielile menț ionate în sub-regula (1) vor fi plătite către
martor de către parte sau de agentul său.

Regula 5 Ordinul XVI din Codul de Procedură Civilă 1908 "Timpul, locul ș i scopul"
prezenț a să fie specificată în citaț ie
Fiecare citare pentru prezenț a unei persoane pentru a oferi mărturie sau a prezenta un document
va specifica timpul ș i locul la care este necesar să se prezinte, precum ș i dacă acesta
prezenț a este necesară în scopul de a da mărturie sau de a produce un document, sau
pentru ambele scopuri; ș i orice document particular, la care persoana convocată este chemată
a produce, va fi descris în citaț ie cu o precizie rezonabilă.
Regula 6 Ordinul XVI din Codul de Procedură Civilă 1908 "Soma ț ie de a produce"
document
Orice persoană poate fi chemată să prezinte un document, fără a fi chemată să ofere
dovezi, iar orice persoană chemată doar pentru a prezenta un document va fi considerată că
a respectat citaț ia dacă a făcut ca un astfel de document să fie prezentat în loc de
participând personal pentru a produce acelaș i lucru.

Regula 7, Ordinea XVI din Codul de Procedură Civilă 1908 "Puterea de a solicita persoanelor"
prezent în instanț ă pentru a da mărturie sau a prezenta documente

Orice persoană prezentă în instanț ă poate fi obligată de către instanț ă să depună mărturie sau să producă
orice document atunci ș i acolo în posesia sau puterea sa.

[Link] P a g e 49 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Profesor Asistent BV YCLC Karad | CPC

4.4 Proces
Etapele Procesului Civil conform Codului de Procedură Civilă, 1908-
1) Prezentarea cererii (Ordonanț a 7)
2) Serviciul de citaț ie asupra pârâtului ((Ordinul 5)

3) Apariț ia părț ilor

4) Decret Ex-partid (Ordin 9)
5) Depunerea unei declaraț ii scrise de către pârât (Ordinul 8)
6) Produsele documentelor de către părț i
7) Examinarea părț ilor
8) Formularea problemelor de către instanț ă (Ordinea 14)

9) Convocarea ș i Prezenț a Martorilor (Ordinul 16)

10) Audieri de procese ș i examinarea martorilor
11) Argument
12) Judecată
13) Pregătirea Decretului
14) Executarea Decretului

Un caz civil tipic ar trece prin următoarele etape:

Faza instituț ională
▪ Instituț ia acț iunii în justiț ie

▪ Emiterea ș i servirea citaț iilor

▪ Apariț ia inculpatului
▪ Declaraț ie scrisă ș i contestaț ii de compensare de către pârât

▪ Replica răspunsului de către reclamant

▪ Încadrarea problemelor

Faza de probă
▪ Dovezi ale reclamantului

▪ Interogarea încruciș ată a dovezilor reclamantului

▪ Dovada pârâtului

▪ Interogarea încruciș ată a dovezilor defendenț ei

[Link] P a g e 50 | 107
Note de studiu pe tema Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistant BV YCLC Karad | CPC

▪ Argumentul final

Faza de Judecată
▪ Sentinț ă/Decret
▪ Revizuirea Decretului

▪ Apel

▪ Executarea Decretului

Procesul civil
Procesele civile, la fel ca procesele penale, urmează un proces rigid de evenimente atunci când încearcă
a ajunge la un verdict. O procedură de proces civil constă în regulile prin care instanț ele îș i desfăș oară activitatea
procese civile. După perioada de descoperire pre-judiciară, procesul de selecț ie a juriului ș i un
incapacitatea continuă a părț ilor de a ajunge la o soluț ie în afara instanț elor, reclamantul ș i
defendantii vor prezenta contestaț iile lor în faț a unui judecător ș i a unui juriu într-un proces civil. Dacă tu sau
cineva pe care îl cunoș ti intră într-un proces civil, este important să înț elegi ce este un civil
caz de judecată ș i procesul pe care să te aș tepț i.

Ordinea evenimentelor în procesul judiciar civil include:

• Declaraț ii de deschidere

• Prezentarea dovezilor de către reclamant

• Interogatoriul direct al martorilor

• Interogarea martorilor

• Cereri de respingere, sau cereri pentru un verdict direct

• Prezentarea dovezilor de către inculpat

• Replici ale reclamantului

• Motive finale din partea pârâtului ș i a reclamantului

• Argumentele de închidere ale inculpatului ș i reclamantului

Declaraț ii introductive

În timpul secț iunii unui proces civil cunoscută sub numele de faza declaraț iilor introductive, reclamantul ș i
părț ile inculpate vor discuta în instanț e o serie de fapte ș i probleme legate de
cazul aflat în discuț ie ș i încercarea de a oferi tuturor părț ilor prezente o idee asupra disputelor în cauză.
Pe parcursul unui proces civil, reclamanț ii vor căuta să dovedească, printr-o preponderenț ă a dovezilor,
probe, că părț ile inculpate cumva au comis nelegiuiri în disputa care este
auzite de judecător ș i juriu.

[Link] P a g e 51 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

Prezentările de dovezi ale reclamantului

În încercarea de a dovedi printr-o prevalenț ă a dovezilor că un pârât sau

defendantii au comis o ilegalitate, reclamantii au două forme de dovadă care sunt
permis în instanț e, inclusiv dovezi directe ș i circumstanț iale. Dovezi factuale
este cunoscut sub numele de dovadă directă, care este aparent prima facie în sine. Circumstanț ial
dovezile, totuș i, încearcă să sugereze sau să insinueze fapte unui judecător ș i unei juriu ș i pot
sugeraț i faptele reprobabile ale părț ilor inculpate.

Interogarea directă ș i încruciș ată a martorilor

Ca parte a prezentării probelor de către reclamanț i, martorii vor fi chemaț i să

apara pentru examinarea directă. În această fază, avocaț ii reclamantului vor pune întrebări
martorilor din jurul disputei în competiț ii, precum ș i în unele cazuri, a solicita
opinie ș i concluzii ale martorilor experț i pe o anumită chestiune.
În timpul contrainterogatoriului martorilor, inculpatulavocaț iva căuta să pună sub acuzare, sau
altfel, a discredita mărturia martorilor în mai multe moduri, inclusiv
punând la îndoială turpitudinea morală a acestora sau istoria lor de a fi oneș ti. În plus, avocaț ii
interogarea contrarurmătoare a martorilor poate produce întrebări orientate care vor încerca să promoveze
inconsecvenț e în mărturia unui martor în timpul etapei de examinare directă.
Prezentarea dovezilor de apărare
La încheierea prezentării dovezilor de către reclamant, apărarea va încerca să
moț iune pentru respingerea sau un verdict direcț ionat al procesului de către judecător din cauza incapacităț ii
reclamantul trebuie să producă o prevalenț ă a dovezilor care să dovedească responsabilitatea lor. De obicei, o
judecătorul va respinge această moț iune, iar apărarea trebuie să continue să-ș i prezinte
argumente ș i dovezi. În plus, avocaț ii apărării într-un caz civil pot prezenta
martorii, să-i examineze direct ș i să reexamineze martorii anteriori.
Replică a reclamantului ș i argumente finale
În urma prezentării dovezilor de apărare, reclamanț ii au ocazia să
respinge aceste afirmaț ii prin faza de repulsie a unui proces civil. După această fază este
complet, fiecare parte, reclamantul ș i pârâtul, pot face moț iuni finale judecătorului,
care poate solicita un verdict dirijat ș i evita trimiterea juriului în deliberări.
În general, însă, judecătorii vor respinge aceste cereri în majoritatea cazurilor, iar
aș adar, ambele părț i vor pregăti pledoarii finale pentru juriu.
În faza argumentelor finale, ambele părț i vor face rezumate sau vor căuta să revizuiască
ș i reiterează punctele relevante ale cazului în faț a juriului sau judecătorului. În plus,
avocaț ii ș i consilierii nu pot introduce nimic nou în această fază care să nu fi
altfel a fost menț ionat anterior în procesul civil. De obicei, reclamantul va începe mai întâi
să-ș i prezinte argumentele finale, urmate de prezentarea apărării a argumentelor lor finale
argumente. Urmând acest lucru, reclamanț ii au o ultimă oportunitate de a face apel la judecător
sau juriu, cunoscut sub numele de replica în încheiere, care va căuta din nou să infirme
argumentele finale ale apărării. În acest moment, ambele părț i îș i încheie argumentele iar judecătorul va emite
instrucț iuni pentru juriu cu privire la pronunț area unui verdict.

[Link] P a g e 52 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector asociat BV YCLC Karad | CPC

Audirea părț ilor de către Instanț ă

La prima audiere, instanț a va întreba fiecare parte dacă acuzaț iile sunt adevărate sau
false. This can be asked orally by the judge. The response is recorded by the judge in
scriere.
Încadrare a problemelor

La prima audiere a procesului, instanț a formulează problemele legate de proces. Apar probleme
când afirmaț iile unei părț i sunt negate de cealaltă. Fiecare astfel de afirmaț ie (care este
denied by other party) shall be a issue and in the end judgement is given individually on
problemele. Problema poate fi o problemă de fapt sau o problemă de drept. Curtea poate forma problemele prin
privind la plângerea ș i declaraț ia scrisă, sau poate interoga părț ile, martorii
ș i sau a analiza documentele pentru a determina problema. Pentru aceasta, instanț a poate fi
amânat în continuare, cu excepț ia cazului în care instanț a poate formula problemele. Problemele sunt formal
înregistrat de instanț ă. Cu toate acestea, dacă acuzaț iile nu sunt contestate în prima audiere
atunci problemele pot să nu fie formulate ș i judecata poate fi dată.

Modificarea problemelor
The court may amend or remove any issues before passing a decree as it seems fit.
Deș i o cerere poate fi depusă ș i la instanț ă de către oricare dintre părț i pentru modificare de
probleme.
Dovezi ș i Contraîntrebaterea reclamantului
Reclamantul are dreptul să înceapă, de unde trebuie să prezinte probele. Cu excepț ia cazului în care
defendantul este de acord cu acuzaț iile făcute de reclamant, dar nu este de acord cu despăgubirile
atacatorul atunci pârâtul are dreptul să înceapă. Reclamantul trebuie să îș i expună cazul în faț a
al judecătorului. Reclamantul trebuie să prezinte probele care au fost marcate anterior. Dacă există vreo
dovezile care nu au fost marcate anterior nu vor fi luate în considerare de către instanț ă.
reclamantul va fi supus unui contraexamen de către avocatul pârâtului. Martorii de la
părț ile reclamante trebuie să apară ș i ele în instanț ă, care sunt de asemenea supuse contrainterogatoriului de către

avocatul pârâtuluir.
Dovezi ș i interogarea încruciș ată a pârâtului
Acuzatul îș i prezintă ș i el partea de poveste susț inută de martori ș i
dovezile din partea sa. Dovezile trebuie să fie marcate mai devreme de către instanț ă,
altfel nu va fi luat în considerare de către instanț ă. Avocatul reclamantului va then cross-
examinează inculpatul.
Argumentul final
Odată ce dovezile au fost prezentate ș i interogatoriul a fost efectuat de către
reclamantul ș i pârâtul, ambele părț i sunt autorizate să prezinte un rezumat al cazului lor ș i
probe pentru judecător în sesiunea de argumentare finală.

[Link] P a g e 53 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

4.5 Amânări
Termenul suspendare înseamnă amânarea audierii unui caz până la o dată ulterioară.
dată. Amânarea poate fi făcută la data specificată pentru o perioadă nedeterminată. (Sine Die) Dacă un
suspendarea este finală, se spune că este sine die, "fără zi" sau fără un timp fixat pentru
rezumă munca.
Ordonanț a XVII din codul de procedură civilă se ocupă cu dispoziț iile referitoare la amânare.
Orice parte care este dispusă să formuleze o cerere de amânare trebuie să o solicite cât mai curând posibil.
audierile acelei zile încep. O cerere de amânare poate fi făcută oricând după
procedurile judiciare au început ș i înainte de ziua judecăț ii.
Regula 1 din Ordinul XVII al CPC prevede că doar dacă se arată un motiv suficient în orice moment
în etapa procesului, instanț a poate acorda termen părț ilor ș i poate amâna audierea.
dispoziț ia prevede că nicio astfel de amânare nu va fi acordată de mai mult de trei ori unei
petent în timpul audierii procesului.
Regula 1 (1) din Ordinul XVII al Codului de Procedură Civilă (care se ocupă cu
amânări) statorniceș te că instanț a poate acorda o amânare unei „părț i” dacă „suficient
cauza” este prezentată. Sub-Regula (2) a acelei Reguli spune apoi că amânările sunt de
se va acorda doar dacă circumstanț ele sunt dincolo de controlul părț ii care o solicită;
că avocatul unei părț i angajat într-un alt tribunal nu este un motiv pentru
amânare; ș i că boala pledantului poate fi un motiv de amânare, dacă poate fi
s-a arătat că partea nu a avut suficient timp pentru a angaja un alt avocat.
4.6 Dobândă ș i costuri.
Secț iunea 35 - "Costuri" - Secț iunea 35 din Codul de Procedură Civilă prevede costurile.
Dispoziț ia acordă dreptul la discretia instanț ei de a emite o ordonanț ă pentru
plata costului către partea câș tigătoare pentru cheltuielile suportate în menț inerea procesului sau
a plăti suma pe care partea câș tigătoare a suportat-o în timpul redactării notificărilor legale
ș i contracte.
Secț iunea 35 - Costuri pentru cauzarea întârzierii - Această secț iune a fost introdusă prin actul de modificare a

1976. Această Secț iune prevede amenzi care sunt impuse pârâtului pentru
cauzând întârzieri. Aș a cum este evident din starea actuală a sistemului judiciar, unul dintre
motivul pentru un număr mare de dosare în aș teptare este că avocaț ii folosesc tactici diferite pentru a
întârzie procesul judiciar.
SECTIUNEA 34 - CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ
Secț iunea 34 din Cod este o dispoziț ie procedurală generală. Aplicabilitatea sa sau
neaplicabilitatea sau amploarea aplicabilităț ii ar depinde de matricea factică ș i de
situaț ia problemei în cauză, Banca Centrală a Indiei v. Ravindra, (2002) 1 SCC 367.
Secț iunea 34 din Codul de Procedură Civilă, aș a cum a apărut înainte de Legea 104 din 1976, se ocupă cu
cu tema de interes în trei faze. Prima etapă este interesul de la data de
instituț ia acț iunii până la data decretului, a doua etapă este dobânda de la data

[Link] P a g e 54 | 107
Note de studiu asupra Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

decret până la data realizării sumei decretale, iar a treia etapă este dobânda de la
data decretului până la data actualizării sumei decretale.
Secț iunea 34 nu specifică nimic pentru prima etapă, dar afirmă că dobânda care trebuie
acordat va fi aș a cum instanț a de judecată consideră corect pentru a doua etapă.

Dreptul instanț ei de a acorda dobânzi pe parcursul celei de-a treia perioade, de la data decretului
înainte de actualizare, este limitat, ceea ce înseamnă că nu poate fi mai mult de 6% pe an

Interes pre-lite
Interesul pre-lichidă constă în partea care ar trebui să fie dată înainte de iniț ierea
acț iune. Dobânda pentru perioada de timp anterioară începutului cazului/acț iunii este un subiect
de drept substanț ial care poate fi clasificat în două părț i: I unde un contract/
acord pentru plata dobânzii la o rată fixă de dobândă deja (rata contractuală)
există, ș i (ii) unde nu există o astfel de clauză/acord conform dispoziț iilor legale
furnizând o anumită rată a dobânzii ș i, în absenț a acesteia, conform Legii dobânzii, de la
data notificării de cerere, precum ș i rata dobânzii de piaț ă actuală conform
bănci de credit ș i instituț ii financiare.
Pendent- Lite Interest/Post Lite Interst
Este dobânda suplimentară pe suma principală stabilită sau declarat datorată de la data
al procesului, fie la rata contractuală dacă este rezonabilă, fie la o rată pe care instanț a o consideră
raț ional în discreț ia sa.
Interes penal
Interesul penal trebuie distins de interesul normal ș i cele trei forme ale acestuia.
proceduri legale. Dobânda penală este o responsabilitate extraordinară suportată de un debitor ca
un rezultat al devenii sale un răufăcător pentru că a omis să efectueze o plată a sumei sale
scadenț a când ar fi trebuit plătit în favoarea părț ii prejudiciate ș i nu este legat de
sau limitate la daunele suferite.

[Link] P a g e 55 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. asistent BV YCLC Karad | CPC

Unitatea–V Ordonanț e provizorii ș i Diverse:

5.1 Ordonanț ă de restricț ie

5.2 numirea unui receivor

comisioane 5.3
5.4 Arestare sau ataș ament înainte de judecată,

5.5 Transferul cazurilor

5.6 Atenț ie
5.7 Puterile inerente ale instanț elor

5.8 Judecată : Semnificaț ie ș i esenț iale

5.1 Injunction
O interdicț ie este un remediu acordat de instanț ă care interzice comiterea unei fapte greș ite
ameninț at sau continuarea unei acț iuni ilegale deja începute.
Dacă o parte nu respectă o interdicț ie acordată de o instanț ă, atunci partea ar putea fi supusă
penalităț i penale sau civile sau dispreț faț ă de instanț ă.

Halsbury defineș te „O interdicț ie este un proces judiciar prin care o parte în ordine pentru
se abț ine de la a face sau a realiza un act sau lucru particular.

Înseamnă-
O interdicț ie este o ordonanț ă judecătorească care interzice unei persoane să înceapă sau să continue
o acț iune care ameninț ă sau încalcă drepturile legale ale altuia, sau forț ând o persoană să
a efectua un anumit comportament, cum ar fi a face compensaț ie unei părț i vătămate.

Secț iunea 94 ș i Secț iunea 95 din CPC prevăd că trebuie stabilite reguli în baza cărora
o instanț ă poate dispune măsuri de protecț ie într-un caz particular pentru care sunt prescrise reguli
sub Ordinul 39.
Ordonanț a 39(1) ș i (2) se ocupă în principal de măsuri provizorii ex parte.

Cerinte pentru o cerere de interdictie

Solicitantul poate furniza cererea pentru o interdicț ie dacă:
• Petentul are un caz puternic, de facto, care are potenț ialul de a avea succes.
• Balanta convenienț ei sau a neplăcerii este în favoarea
petent

[Link] P a g e 56 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

• Nefurnizarea unei ordonanț e temporare sau permanente ar forț a petentul

a suferi daune ireparabile.

Legea privind remediile specifice, 1963 are scopul de a proteja ș i de a impune drepturile primare ale părț ilor.
Următoarele tipuri de interdicț ii sunt acordate de instanț ă.
1. Măsuri interzicitive temporare ș i permanente (Articolele 36 ș i 37)

2. Interdicț ii perpetue (Secț iunea 38)

3. Ordine judiciare obligatorii (secț iunea 39)

4. Daune în locul sau în plus faț ă de interdicț ie (Secț iunea 40)

5. Ordonanț ă de a executa un angajament negativ (secț iunea 42)

O interdicț ie este un ordin al unui tribunal competent care-

1. Care interzice comiterea unei fapte greș ite ameninț ate, sau

2. Interzice comiterea unei erori deja începute, sau

3. Comandă restaurarea stării de fapt

Clauzele 1 ș i 2 se ocupă de măsurile preventive, în timp ce clauza 3 se referă la măsuri obligatorii.

ordonanț ă judecătorească, care urmăreș te să rectifice comportamentul greș it al pârâț ilor. Prevenț ia
Interdicț ia va fi acordată la discreț ia exclusivă a instanț ei, care se va baza pe
ghidat de principii judiciare sound ș i rezonabile.
Injunț ii temporare sau injunț ii interimare sunt cele care rămân în vigoare până la
timp specificat sau până la data următoarei audieri a cazului, sau până la noi ordine ale instanț ei.
Astfel de interdicț ii pot fi acordate în orice etapă a procesului ș i sunt reglementate de Ordinul 39 de
Codul de Procedură Civilă, 1908 ș i nu prin Legea privind Relieful Specific, 1963.

Interdicț iile permanente, pe de altă parte, sunt conț inute într-un decret emis de
instanț a după ce a ascultat complet cazul. O astfel de interdicț ie interzice în mod perpetuu
defendantii de a invoca un drept sau de a comite un act care ar fi contrar
drepturile reclamantului. Se bazează pe acț iunea în instanț ă. Rămâne în vigoare pentru totdeauna.

Injunț iile perpetue pot fi acordate, la discreț ia instanț ei, pentru a preveni
încălcarea unei obligaț ii care există în favoarea reclamantului, fie că este expresă sau prin
implicaț ie.
Ori de câte ori acuzaț ii invadează sau chiar ameninț ă să invadeze dreptul reclamantului de
proprietate sau de bucuria acesteia, instanț a poate acorda o interdicț ie perpetuă către
reclamant în următoarele patru cazuri;
1. Unde defendantul este un fiduci al proprietăț ii pentru reclamant.

[Link] P a g e 57 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

2. Acolo unde nu există un standard pentru determinarea daunei efective cauzate sau care ar putea fi
cauzate, reclamantului, de invazia drepturilor sale.
3. Unde invazia dreptului reclamantului este astfel încât despăgubirea în bani ar fi
nu îș i permit o compensaț ie adecvată.

4. Unde este necesară o interdicț ie pentru a preveni multiplicarea procedurilor judiciare. Dacă
plata daunelor nu va compensa adecvat reclamantul, instanț a va acorda
o interdicț ie, cu excepț ia cazului în care există un motiv special împotriva acesteia.

Instanț a poate refuza ordonanț a ș i poate acorda despăgubiri în următoarele cazuri, dacă
vătămarea este (i) mică ș i (ii) capabilă să fie estimată în bani ș i să fie adecvată
compensarea cu o sumă de bani ș i acordarea unei interdicț ii ar fi opresivă.
O interdicț ie poate fi, de asemenea, refuzată pe baza consimț ământului reclamantului ș i
întârziere. În mod similar, interdicț iile nu ar trebui acordate atunci când cauzează mai multă daune asupra
persoana căutată să fie injectată decât avantajul solicitanț ilor aș a cum s-a decis în cazul
Tituram V. Cohen.
Interdicț ie perpetuă atunci când este refuzată (secț iunea 41) -

În următoarele cazuri, interdicț ia perpetuă nu poate fi acordată;

1. A restricț iona orice persoană de la a urmări o procedură judiciară aflată în curs de desfăș urare la
instituț ia procesului în care se solicită interdicț ia, cu excepț ia cazului în care o astfel de restricț ie este necesară
pentru a preveni multiplicarea cazurilor judiciare.

2. A restricț iona orice persoană de a insultă sau de a iniț ia orice acț iune într-un tribunal care nu ...
subordonat celui din care se solicită ordonanț a.
3. A restricț iona orice persoană de a apela la vreun organism legislativ.

4. A restricț iona orice persoană de la a iniț ia sau a urmări orice procedură penală
materie.
5. Pentru a preveni încălcarea unui contract, executarea căruia nu ar fi specific.
impus.
6. Pentru a preveni, pe baza deranjului, un act al cărui caracter nu este rezonabil de clar că
va fi o neplăcere.
7. Pentru a preveni o încălcare continuă în care reclamantul a consimț it.
8. Când o uș urare la fel de eficientă poate fi obț inută cu siguranț ă prin orice alt mod obiș nuit de
procedând, cu excepț ia cazului de încălcare a încrederii.

9. Când conduita reclamantului sau a mandatarului său este de natură să îl priveze de asistenț a
instanț ă.
10. Când reclamantul nu are interes personal în această chestiune.
Dispoziț iile Secț iunii 41 nu sunt exhaustive, un refuz al ordonanț ei va depinde de
discreț ia instanț ei.

[Link] P a g e 58 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector Asociat BV YCLC Karad | CPC

Ordonanț e obligatorii (secț iunea 39) uneori se întâmplă ca, pentru a preveni
încălcarea unei obligaț ii, este necesar să se impună executarea anumitor acte care
instanț a este capabilă să impună. În astfel de cazuri, instanț a poate, la discresia sa, să acorde un
ordonanţă (i) pentru a preveni o astfel de încălcare, şi de asemenea (ii) pentru a obliga la executarea
acte necesare.
Această despăgubire se aplică încălcării oricărei obligaț ii, indiferent dacă aceasta provine dintr-o
contract sau delict. Poate fi perpetuu sau temporar, deș i în cazuri rare cel temporar
o astfel de interdicț ie va fi emisă.
O interdicț ie este, prin natura sa, prohibitivă. Defendentul este convocat mai întâi să restabilească
la poziț ia în care era înainte ca actul să fie efectuat, iar apoi este restricț ionat,
când el l-a restaurat astfel, să nu facă nimic în legătură cu acesta care ar constitui o încălcare
de obligaț ie din partea lui.
Obiectul în fiecare caz este de a forț a pârâtul să restabilească lucrurile la starea lor anterioară
condiț ie. Acest tip de interdicț ie va fi acordat pentru a preveni mai multe daune ș i prejudicii la
reclamantul.

Damages in lieu of, or in addition to, injunction ( section 40)

Atunci când un reclamant dă în judecată pentru o interdicț ie perpetuă sau o interdicț ie obligatorie, el poate de asemenea

reclamă daune, fie în plus faț ă de, fie înlocuirea interdicț iei, ș i
instanț a, dacă consideră că este cazul, poate acorda daune.

O ordonanț ă judecătorească sau daunele nu sunt remedii alternative, ci pot fi acordate la discreț ia
al instanț ei.
Despăgubirile nu pot fi acordate decât dacă reclamantul a cerut despăgubiri în cererea de chemare în judecată sau
în cadrul procedurilor, i se va permite să modifice plângerea prin încorporarea unei clauze pentru
daune.
Ordonanț ă de a executa o clauză negativă (secț iunea 42)
uneori, într-un anumit contract, poate exista un acord afirmativ de a efectua un anumit act,
însoț it de un Angajament Negativ, expres sau tactic, de a nu face un anumit alt act.
Acum faptul că instanț a nu este capabilă să oblige la îndeplinirea specifică a afimativului
partea nu înseamnă că nu poate acorda o ordonanț ă în ceea ce priveș te partea negativă.
Este necesar în acest caz ca reclamantul să fi îndeplinit partea sa menț ionată în
contract
Injuncț ie preliminară
O interdicț ie preliminară, cunoscută ș i sub numele de interdicț ie ad-interim, este atribuită
unei părț i înainte de un proces. ordonanț a de protecț ie preliminară păstrează obiectul în starea sa
condiț ie existentă pentru a preveni orice dizolvare a drepturilor reclamantului ș i astfel a face
îi oferă posibilitatea de a avea o uș urare imediată.

[Link] P a g e 59 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Conferenț iar Universitar BV YCLC Karad | CPC

Interdicț ii preventive
O interdicț ie preventivă este o adjudecare care obligă o persoană să se abț ină de la
efectuarea unei acț iuni care este preventivă, prohibitivă sau negativă. Interdicț ia intenț ionează să
preveni o vătămare ameninț ată, păstra statutul quo ș i rezerva continuarea
comiterea unei greș eli continuu.
Ordonanț ă Judecătorească Obligatorie

Considerat ca fiind cea mai riguroasă dintre toate interdicț iile, o interdicț ie obligatorie direcț ionează ...
defendant să execute un act. De exemplu, dacă o instanț ă ordonă demolarea unui clădiri sau
structură din cauza unei construcț ii greș ite, atunci se încadrează în descrierea unui obligatoriu
ordonanț ă
Ordin de restricț ie temporară
O ordonanț ă de restricț ie temporară este exact ceea ce sugerează denumirea sa, deoarece aceasta este valabilă până la
perioada ordinului de restricț ie se apropie de final. Instanț a îl acordă pentru a prezerva
status quo al subiectului controverselor până la audierea unei solicitări pentru un
ordonanț ă temporară. Prin aceasta, se urmăreș te de asemenea prevenirea oricărei instanț e de necesitate
ș i vătămare ireparabilă.
Interdicț ie permanentă
La momentul judecăț ii finale, emite interdicț ia permanentă pentru acordarea unui remediu final
către solicitant. Aceste interdicț ii rămân constante dacă condiț iile care le-au produs
sunt permanente.
Dispreț faț ă de instanț ă

Dispoziț iile unei interdicț ii se conformează părț ilor respective, altfel

defendantul este sancț ionat pentru dispreț faț ă de tribunal după efectuarea procesului necesar sau
audienț ă. Un astfel de scenariu ar obliga debitorul să plătească taxa penală prescrisă
ș i/sau ar putea face închisoare. Intensitatea pedepselor va fi decisă de
având în vedere tipul de defalcare.
Interdicț ie prohibitivă
O ordonanț ă de interdicț ie, atunci când este acordată de o instanț ă, interzice pârâtului să facă o
fapta ilegală care ar fi oîncălcarea drepturilor legale ale reclamantului. De exemplu,
ordonan ț ele preventive restric ț ionează încălcarea unui contract sau protejează divulgarea de
informaț ii confidenț iale.
Ordonanț ă obligatorie
O interdicț ie obligatorie interzice unui pârât să continue un act greș it care a avut deja
a avut loc în momentul în care ordonanț a este emisă. Scopul unei ordonanț e obligatorii
este de a restaura o stare greș ită a lucrurilor în ordinea corectă. De exemplu, o obligaț ie.
ordonanț a obligă pârâtul să predea posesia unei proprietăț i proprietarului său de drept.

[Link] P a g e 60 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

Atunci când emit o ordonanț ă obligatorie, instanț ele ar lua în considerare dacă
reclamantul ar putea fi compensat adecvat sau dacă acordarea unei interdicț ii era
necesar pentru a face justiț ie.

Interdicț ie interlocutorie sau provizorie

O interdicț ie interlocutorie este un tip de interdicț ie temporară, care este operaț ională pe durata
starea de pendinț ă a cazului în faț a instanț ei. Prin urmare, o interdicț ie provizorie poate obliga
sau pentru a preveni o parte de la efectuarea unor acte anume, până la determinarea finală a cazului.
Scopul principal al utilizării unei interdicț ii provizorii este de a păstra chestiunile în
starea actuală.

Următoarele puncte sunt luate în considerare de către instanț e atunci când refuză sau acordă o măsură provizorie.
ordonanț ă dacă:
• reclamantul a formulat o cerere care prezintă un caz prima facie;

• echilibrul convenienț ei este în favoarea solicitantului;

• petentul ar suferi o vătămare ireparabilă.

5.2 numirea unui administrator judiciar

Receverul este considerat a fi un ofiț er al instanț ei care ajută instanț a să protejeze ș i

păstrează obiectul litigiului până când instanț a decide asupra problemei.
Destinatarul va fi responsabil pentru gestionarea subiectului. Subiectul
este în general un bun mobil sau imobil.
Receivers-ul este responsabil să aibă grijă de bunuri exact aș a cum o va face un om prudent.
proprietate personală. El ar trebui să urmeze indicaț iile instanț ei, altfel...
proprietatea poate fi ataș ată de instanț ă pentru a recupera suma care îi datorează.
Conform ordinii 40 din CPC, Încasatorul este o persoană independentă ș i imparț ială care este
numit de instanț ă pentru a administra/gestiona, adică, pentru a proteja ș i a păstra un disputat
proprietate implicată într-un proces.

Proprietatea sau fondul încredinț at primitorului este considerat a fi custodia legii, adică în
custodia legii.
Scopul numirii unui administrator judiciar
Când o parte aflată în posesia proprietăț ii disputate epuizează proprietatea sau cauzează
daune ireparabile ad aceasta, întregul obiect al acț iunii în justiț ie este învins deoarece subiectul
materia încetează să existe sau valoarea sa este afectată. Prin urmare, când instanț a este de părere
că proprietatea în litigiu nu trebuie să fie atribuită niciuneia dintre părț i, pendente lite, instanț a
numeşte un administrator care este încredinţat cu protecţia şi conservarea acestei proprietăţi.
Este o formă de protecț ie provizorie pe care instanț a o oferă părț ilor care fac
aplicaț ie până la momentul în care instanț a judecă cauza.

[Link] P a g e 61 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

Numirea unui receptor

Conform secț iunii 51(d) CPC - instanț a în faț a căreia procedurile sunt în curs poate
numiț i un receptor dacă pare just ș i convenabil instanț ei să numească un astfel de receptor.
Este în puterea discreț ionară a instanț ei de a numi un administrator.
Un administrator nu ar trebui să fie numit decât dacă reclamantul dovedeș te în mod evident că are foarte
ș ansă excelentă de a avea succes în proces.
Puterile receptorului
Conform ordinii 40 regula 1(d), puterile receptorului sunt furnizate astfel:
1. Colec ț ia de chirii ș i profituri care decurg din proprietate.
2. Aplicarea ș i de ș eurile acestor chirii ș i profituri.
3. Executarea documentelor ca proprietar în persoană.

4. A ini ț ia ș i a apăra procesul.

5. Puterile pe care instan ț a le poate considera potrivite.

Instanț a poate îndrepta lichidatorul conform Ordinului 40, Regula 1(b) ș i (c), C.P.C să îndepărteze orice
persoană din posesia sau custodia bunului ș i ia în posesie acelaș i
ș i pentru a le gestiona.
Îndatoririle receptorului
Conform ordinii 40 regulii (3), atribuț iile unui primitor sunt prevăzute astfel:

1. Oferiţi garanţii pentru a justifica ceea ce va primi din proprietate ca

venit.
2. Prezenta ț i conturile (semestrial) pentru perioada sau forma solicitată de instan ț ă.
Contul include în esenț ă veniturile primite ș i cheltuielile efectuate pentru
protecț ia ș i conservarea proprietăț ii.
3. Plăti ț i suma datorată instan ț ei.
4. Î ș i asumă responsabilitatea pentru orice reducere a valorii proprietă ț ii din cauza
neglijenț a voită a receptorului.
5. Exercita ț i personal îndatoririle ș i nu delega ț i sau desemna ț i nimic din
drepturile încredinț ate lui de instanț ă.

Remuneraț ie
Receiverii au dreptul la o remuneraț ie stabilită de instanț ă pentru serviciile prestate de
ei. De asemenea, trebuie să fie furnizat un receptor pentru pierderile sau cheltuielile suportate de el pentru
întreț inerea proprietăț ii.

[Link] P a g e 62 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

Conform ordinii 40 regula (2), instanț a poate stabili remuneraț ia care trebuie plătită curatorului pentru
serviciile furnizate de el. Instanț a poate emite o ordonanț ă generală sau specifică cu privire la
la fel.

5.3 comisioane

Comisia este o instrucț iune sau un rol dat de Curte unei persoane pentru a acț iona în numele
Instanț a ș i să facă tot ce este necesar pentru a asigura justiț ia completă ș i deplină.
Persoana care îndeplineș te comisia este cunoscută sub numele de comisar judiciar.
Secț iunea 75 până la Secț iunea 78 din Codul de Procedură Civilă 1908 se ocupă de puterile
instanț a să emită Comisia. Dispoziț ii detaliate au fost date în ordonanț a 26 din Codul Civil
Cod procedură.
Puterea instanț elor de a emite comisii este discreț ionară, poate fi epuizată de instanț ă.
fie pe cererea unei părț i din proces, fie din oficiu. Nu poate fi solicitat ca
de drept
În general, există un panou de comisari care este format de Curtea Supremă în
ce avocaț i sunt selectaț i care sunt competenț i să îndeplinească comisia emisă de
Curtea.
Secț iunea 75 prevede că „Instanț a” poate emite comisie, cu condiț ia ca limitările ș i
restricț ii aplicabile. Prin urmare, instanț a care trebuie să decidă acț iunea poate numi
comisar.
Scopul emiterii comisiei (Secț iunea 75 din CPC)

Conform Secț iunii 75 din Codul de Procedură Civilă, Curtea poate emite o
comision pentru oricare dintre următoarele scopuri -

(a) a examina orice persoană;

(b) a efectua o investigaț ie locală;
(c) să examineze sau să ajusteze conturile; sau
(d) a face o partiț ie;
(e) a desfăș ura o investigaț ie ș tiinț ifică, tehnică sau de specialitate;
(f) a conduce vânzarea de proprietăț i care sunt supuse degradării rapide ș i naturale ș i
care se află în custodia instanț ei în aș teptarea soluț ionării procesului;
(g) a efectua orice act ministerial.

Regula 1-8 a Ordinului 26

Regula generală a dovezilor este de a aduce dovezile în faț a instanț ei ș i trebuie să fie
înregistrat în instanț ă deschisă. Dar în circumstanț e extraordinare, apariț ia martorului este
dispensaț i ș i martorul este autorizat să depună dovezi fără a apărea în instanț ă.
Apariț ia este scutită dacă:

[Link] P a g e 63 | 107
Note de studiu pe Codul de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asoc. BV YCLC Karad | CPC

1. Un martor este la pat sau nu poate să se prezinte în fa ț a instan ț ei din cauza unei boli sau
infirmitate, în astfel de circumstan ț e, Curtea poate exonera apari ț ia
mărturisiț i ș i permiteț i martorului să depună dovezi în faț a unui comisar numit
pentru acelaș i lucru. Un astfel de martor va trebui să prezinte un certificat semnat de o
practician medical înregistrat ca dovadă a bolii sau a invalidităț ii. (Ordin
XXVI Regula 1, C.P.C.)
1. Un martor percepe un pericol pentru via ț a sa ș i informează judecătoria despre aceasta.
pericol ș i dacă Instan ț a consideră că înregistrarea dovezilor martorului este
necesar, Curtea poate emite o comisie pentru a înregistra dovezi de acest fel
martor. Acolo unde o parte acuzată de fraudă cere să fie examinată ea însăș i cu
comisie, Curtea nu trebuie să emită comisia ș i să evite persoana de acest fel
comportament pentru a abuza de procedură.

2. Martora este o doamnă pardanashin a cărei prezen ț ă este scutită în temeiul Sec ț iunii
132 din cod.
3. Martorul este un ofi ț er civil sau militar al guvernului, nu poate participa
fără a aduce atingere Serviciului Public. (Ordinul XXVI Regula 4)
4. Dacă Curtea consideră că este în interesul justi ț iei sau al solu ț ionării rapide a
cazul sau din orice alt motiv, Curtea poate emite o comisie
fără a ț ine cont de oricare dintre regulile prevăzute în ordin. (ordinul 26 regula 4A)
5. O persoană care nu poate fi obligată să se prezinte personal în fa ț a instan ț ei în temeiul Ordinului 16
regula 19 poate fi examinată de instanț ă prin emiterea unei comisii. (ordonanț a 26 regulă
4 condiț ie)
6. O comisie poate fi emisă pentru examinarea unei persoane re ț inute în închisoare.
(ordonanț a 16A regula 7)

Instanț a va emite un ordin de comisie pentru examinarea unui martor pe baza următoarelor
motive dacă o astfel de persoană: (ordonan ț a 26 regula 4)

• Se află dincolo de jurisdicț ia instanț ei. [ordonanț a 26, regula 3(a)]

• Pe cale să părăsească jurisdicț ia Instanț ei. [ordonanț a 26 regula 3(b)]

• Un funcț ionar guvernamental ș i nu poate participa fără a afecta serviciul public
[ordin 26 regula 4(c)].
• Locuieș te în afara Indiei ș i instanț a decide că mărturia sa este necesară.
• Comisia va fi emisă către orice altă instanț ă în limitele locale ale cărei
o astfel de persoană locuieș te ș i dacă persoana locuieș te în limitele locale ale
Curtea care îl emite, un comisar poate fi numit pentru a efectua astfel de
comisie.

[Link] P a g e 64 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

Pentru a efectua investigaț ii locale: Ordin 26 Regulile 9-10

Instanț a poate numi o comisie pentru investigare locală dacă instanț a este de părere
că o investigaț ie locală este necesară:
1. Pentru claritatea corectă a oricărei chestiuni în dispută, sau

2. În determinarea valorii de pia ț ă a oricărei proprietă ț i, sau

3. A know cuantumul mens rea sau profitul net anual.

Pentru a regla conturile: Ordinul 26 Regulile 11-12

Într-un proces, dacă instanț a consideră că este necesar să verifice conturile implicate în proces,
instanț a poate emite o comisie pentru a efectua examinarea unor astfel de conturi ș i poate
numiț i un comisar. (regula 11) Tribunalul acordă o atenț ie deosebită în timp ce face o astfel de
numire. Instanț a numeș te doar o astfel de persoană care este competentă să examineze astfel de
rapoartele prezentate de comisar sunt considerate dovezi de către Curte.
(regula 12)
Pentru a face partajare: Ordin 26 Regula 13-14

Curtea poate emite o comisie pentru împărț irea unei proprietăț i litigioase. Să presupunem că Curtea a...
a emis o hotărâre preliminară pentru împărț irea proprietăț ii în litigiu, într-o astfel de situaț ie, Instanț a
poate numi un comisar pentru a îndeplini decretul. (regula 13) Comisarul trebuie să
împărț iț i proprietatea în cote ș i distribuiț i-o între părț i conform contestaț iei
decret. Comisarul trebuie să prezinte un raport după ce o astfel de împărț ire este finalizată. (regula 14)

A efectua o anchetă: Ordonanț a 26 Regula 10-A

Când instan ț a trebuie să efectueze o investiga ț ie ș tiinț ifică, instan ț a poate numi un
comisar care va fi apoi responsabil pentru o astfel de investiga ț ie. De exemplu, pentru a
identifică substanț a utilizată ca materiă primă în obiectul în cauză, instanț a poate emite
comisie pentru a efectua o investigaț ie ș tiinț ifică. (regula 10-A)

După efectuarea unei astfel de investigaț ii, comisarul trebuie să prezinte raportul în termen de
timpul prescris de instanț ă.
Pentru a vinde proprietatea: Ordonanț a 26 Regula 10-C

Presupunem că obiectul unui proces este un bun mobil care nu poate fi păstrat prin
comisarul ș i dacă nu este vândut, valoarea sa nu poate fi recuperată. Prin urmare, instanț a
numără un comisar care primeș te responsabilitatea de a vinde proprietatea ș i de a prezenta
un raport împreună cu veniturile obț inute din vânzarea unei astfel de proprietăț i.
Pentru a efectua muncă ministerială: Ordin 26 Regula 10-B

Lucrul ministerial înseamnă munca administrativă pe care Curtea trebuie să o facă, dar care nu sunt de
natura judiciară, precum contabilitatea, calculul etc. Un astfel de lucru ia mult timp valoros din
instanț a care poate fi utilizată în alte funcț ii judiciare importante.

[Link] P a g e 65 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

Puterea comisarului: Ordinul 26 Regula 16-18

Conform ordinii 26, regula 16, puterile unui comisar sunt următoarele:
Comisarul are autoritatea de a examinara păr ț ile ș i martorii ș i
orice altă persoană pe care comisarul consideră că poate oferi probe în această chestiune
se refera la el.
2. Comisarul poate solicita păr ț ilor să prezinte orice documente care sunt
necesar să fie examinat.
3. Comisarul are de asemenea puterea de a intra ș i a căuta orice teren sau clădire cu
permisia Curț ii.
4. Dacă partea nu se prezintă în fa ț a comisarului după ordinea instan ț ei,
comisarul poate proceda ex parte.

5.4 Arestare sau sechestrare înainte de judecată

Atâta timp cât judecata ș i decretul nu sunt executate, ele nu au niciun sens. De multe ori,
defendantul încearcă să înlăture execuț ia hotărârii ș i decretului instanț ei. Înainte de
judecată, ei fac un astfel de plan, cum ar fi consumarea proprietăț ii, transferarea acesteia
în altă parte sau fugind.

Atunci când inculpatul reuș eș te să facă acest lucru, decretul instanț ei devine
fără sens. Prin urmare, pentru a înfrunta un astfel de plan al pârâtului, s-a făcut o prevedere
în virtutea articolului 38 din Codul de Procedură Civilă 1908 pentru arest ș i ataș ament înainte de
judecată.
1. Arestul înainte de judecată:

1. Conform regulilor 1 până la 4 din ordinea 38 a codului, s-a prevăzut arestarea înainte de
judecată.

a. Cererea de garan ț ie - atunci când în orice etapă a cazului, dacă apare din declara ț ia pe proprie răspunder
a instanț ei sau în alt mod că acuzatul cu intenț ia de:
i. amânarea procesului în cazul;
ii. evitând ordonan ț a instan ț ei;
iii. crearea de obstacole în executarea decretului care este emis împotriva lui:

▪ a fugit
▪ pe cale să fugă
▪ a părăsit jurisdicț ia instanț ei; sau
▪ pe cale de a părăsi jurisdicț ia instanț ei; sau
▪ eliminaț i proprietatea din jurisdicț ia instanț ei; sau

[Link] P a g e 66 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. asistent BV YCLC Karad | CPC

Unitatea–V Ordonanț e provizorii ș i Diverse:

5.1 Ordonanț ă de restricț ie

5.2 numirea unui receivor

comisioane 5.3
5.4 Arestare sau ataș ament înainte de judecată,

5.5 Transferul cazurilor

5.6 Atenț ie
5.7 Puterile inerente ale instanț elor

5.8 Judecată : Semnificaț ie ș i esenț iale

5.1 Injunction
O interdic ie este un remediu acordat de instan ă care interzice comiterea unei fapte gre ite
amenin at sau continuarea unei ac iuni ilegale deja începute.
Dacă o parte nu respectă o interdic ie acordată de o instan ă, atunci partea ar putea fi supusă
penalită i penale sau civile sau dispre fa ă de instan ă.

Halsbury define te „O interdic ie este un proces judiciar prin care o parte în ordine pentru
se ab ine de la a face sau a realiza un act sau lucru particular.

Înseamnă-
O interdic ie este o ordonan ă judecătorească care interzice unei persoane să înceapă sau să continue
o ac iune care amenin ă sau încalcă drepturile legale ale altuia, sau for ând o persoană să
a efectua un anumit comportament, cum ar fi a face compensa ie unei păr i vătămate.

Sec iunea 94 i Sec iunea 95 din CPC prevăd că trebuie stabilite reguli în baza cărora
o instan ă poate dispune măsuri de protec ie într-un caz particular pentru care sunt prescrise reguli
sub Ordinul 39.
Ordonan a 39(1) i (2) se ocupă în principal de măsuri provizorii ex parte.

Cerinte pentru o cerere de interdictie

Solicitantul poate furniza cererea pentru o interdic ie dacă:
• Petentul are un caz puternic, de facto, care are poten ialul de a avea succes.
• Balanta convenien ei sau a neplăcerii este în favoarea
petent

P a g e 56 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

În plus, instanț a poate emite o ordonanț ă pentru ataș area condiț ionată a oricărei proprietăț i.
(Sub-regula 3 din Regula 5).

b. Procedura în cazul în care pârâtul rămâne nereu ș it în a oferi garan ț ii:

când inculpatul rămâne nereuș it în prezentarea unei garanț ii corespunzătoare sau
nu a putut arăta nicio cauză pentru aceasta, atunci instanț a conform Regulei 6, Ordinea 38, va ataș a
proprietatea sau orice porț iune a acesteia care poate satisface cererea reclamantului (Sub-
regula 1, Regula 6).

Dar în această perioadă, dacă este prezentată o cauză de către pârât sau se oferă o garanț ie,
atunci instanț a va retrage o astfel de hotărâre (Sub-regula 2 a Regulii 6).

Astfel, conform regulilor 5 ș i 6 din Ordinul 38 al codului, s-a prevăzut pentru

atacarea unui bun înainte de judecată.

5.5 Transferul cazurilor

TRANSFER DE CAUZA ÎN VIRTUTEA CPC:

Secț iunile 22 până la 25 reglementează legea privind transferul ș i retragerea acț iunilor ș i apelurilor
de la o instanț ă la alta. Secț iunea 22 citită împreună cu Secț iunea 23 îi permite pârâtului
a solicita transferul unui proces, în timp ce Secț iunea 24 oferă puteri Curț ii Supreme ș i Curț ii Districtuale.
ș i Secț iunea 25 împuterniceș te Curtea Supremă să transfere orice acț iune sau apel fie la
aplicaț ie făcută de partid sau Suo motu.
Transfer of Suit:
Secț iunea 22: Puterea de a transfera cauze care pot fi introduse în mai multe instanț e.
Secț iunea 22 permite pârâtului să facă o cerere de transfer a unui proces.
Secț iunea 22 prevede că pârâtul poate solicita instanț ei transferul procesului la
o altă instanț ă în cazul în care o acț iune ar putea fi intentată într-una din două sau mai multe instanț e.

Înainte ca transferul să fie comandat conform Secț iunii 22, următoarele condiț ii trebuie să fie îndeplinite:

1) Se dă o notificare celeilalte părț i.

2) Cererea trebuie făcută la prima ocazie posibilă, fie înainte, fie
soluț ionarea problemelor.
Audierea obiecț iilor:- După ce notificarea este trimisă celeilalte părț i, instanț a trebuie să decidă
aplicarea acelei transfer după audierea obiecț iilor părț ii opuse.
Secț iunea 23 specifică instanț a potrivită în acest scop.
Secț iunea 23 - La ce instanț ă se face cererea:
1. Acolo unde mai multe instanț e cu jurisdicț ie sunt subordonate aceleaș i instanț e de apel
Curtea, o cerere conform articolului 22 trebuie depusă la Curtea de Apel.

[Link] Pag 68 | 107

Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

2. Acolo unde aceste instanț e sunt subordonate unor Curț i de Apel diferite, dar aceleaș i Înalte Curț i
Instanț a, cererea se va face către respectiva Înaltă Curte.
3.În cazul în care aceste instanț e sunt subordonate unor Curț i Supreme diferite, cererea va fi
a făcut Curtea Supremă în limitele locale ale cărei jurisdicț ii se află Curtea în care
acț iunea este intentată este situată.

Factorul de conducere în ceea ce priveș te regula pentru transferul unei aplicaț ii conform Secț iunilor 22 ș i 23. 1.
Echilibrul convenienț ei este un factor de care trebuie să se ț ină cont. 2. Notificare prealabilă părț ilor, adică.
a notificat părț ile ș i se bazează pe principiul justiț iei naturale

Secț iunea 24 - Puterea generală de transfer ș i retragere:

Secț iunea 24 preconizează puterea generală a Curț ii Supreme ș i a Curț ii de Circuit pentru transfer.
ș i retragerea acț iunilor civile.
1. la cererea oricărei dintre părț i ș i după notificarea părț ilor ș i după audiere
cei dintre ei care au dorit să fie auziț i, sau din proprie iniț iativă fără o astfel de notificare, Înaltul
Curtea sau Tribunalul de district poate, în orice etapă, să transfere orice proces, apel sau altceva.
procedura aflată în curs în faț a sa pentru judecată sau soluț ionare către orice instanț ă subordonată acesteia ș i
competent să judece sau să dispună de acelaș i lucru, sau (b) să retragă orice proces, apel sau altceva
procedura aflată în desfăș urare în orice instanț ă subordonată acesteia, ș i

a. încerca sau dispune de acelaș i lucru; sau

b. transfera aceeaș i cauză pentru judecată sau soluț ionare oricărei instanț e subordonate care este competenț ă să
încearcă sau dispune de acelaș i lucru;

c. Retransfer aceeaș i cauză pentru judecată sau soluț ionare către instanț a de la care a fost retrasă

d. Acolo unde orice acț iune sau procedură a fost transferată sau retrasă în conformitate cu subsecț iunea
(1), tribunalul care, poate, sub rezerva unor directive speciale în cazul oricărei ordini de
transfer, fie încercaț i din nou, fie continuaț i de la punctul la care a fost transferat sau
retrase
Secț iunea 25 - Puterea Curț ii Supreme de a transfera procese, etc:

Curtea Supremă, la cererea unei părț i susț inute de o declaraț ie pe propria răspundere, după notificare,
ș i după ce a auzit pe cei dintre ei care doresc să fie ascultaț i, poate în orice etapă a procesului, să transfere
orice proces, apel sau alte proceduri de la o instanț ă civilă sau o instanț ă superioară dintr-un stat la
o altă instanț ă civilă sau o instanț ă superioară dintr-un alt stat, dacă este necesar pentru scopurile
justiț ie.

1. La cererea unei părț i, ș i după notificarea părț ilor, ș i după audierea celor de
dorinț a lor de a fi auziț i, Curtea Supremă poate, în orice stadiu, dacă este satisfăcută că un
ordonanț a în temeiul acestei secț iuni este necesară pentru scopurile justiț iei, dispune că orice acț iune, apel

[Link] P a g e 69 | 107
Note de studiu despre Codul de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Profesor asistent BV YCLC Karad | CPC

sau alte proceduri să fie transferate de la o Înalta Curte sau altă Curte Civilă dintr-un Stat
la o Curte Supremă sau altă Curte Civilă din orice alt Stat.
2. Fiecare aplicaț ie în temeiul acestei secț iuni se va face printr-o moț iune care va fi
susț inut de o declaraț ie pe propria răspundere.

3. Curtea căreia i se transferă o astfel de acț iune, apel sau altă procedură va fi, subiect
în cazul unor instrucț iuni speciale în ordine de transfer, fie reîncercaț i, fie continuaț i de la etapă
la care a fost transferat.
4.În respingerea oricărei cereri în temeiul acestei secț iuni, Curtea Supremă poate, dacă este de părere că...
opinie că cererea a fost frivolă sau vexatoare, ordonaț i solicitantului să plătească prin
modul de compensare pentru orice persoană care s-a opus aplicării unei astfel de sume, nu
depăș ind două mii de rupii, aș a cum consideră potrivit în circumstanț ele
caz.
5. Legea aplicabilă oricărei acț iuni sau altui demers transferat în temeiul acestei secț iuni va fi
fi legea în care instanț a în care procesul, apelul sau altă procedură a fost iniț ial
instituț ia ar fi trebuit să se aplice la un astfel de proces, apel sau procedură.

O ordonanț ă de transfer nu este apelabilă; este deschisă revizuirii.

5.6 Avertisment

Caveat este o cerere adresată instanț ei prin care se solicită ca nicio hotărâre într-un proces sau procedură iniț iată să nu fie emisă.

probabil va fi instituit înainte de a putea fi adoptat fără a auzi persoana care depune
atenț ie
Caveat nu este definit în Codul de Procedură Civilă din 1908. Deș i nu există o definiț ie exactă
definiț ia pentru avertisment în Cod,section 148A of CPC vorbeș te despre asta. A fost adăugat în
1976.
Persoana care depune un avertisment este cunoscută ca avertizor.

Prin interdicț ie, căutătorul revendică dreptul său de a apărea în faț a instanț ei la audiere
al unei cereri formulate sau care urmează a fi formulată într-un proces iniț iat sau care urmează a fi iniț iat.

Persoana prin intermediul căreia a fost făcută sau este de aș teptat să fie făcută o astfel de aplicaț ie este

caveatee
O notificare rămâne în vigoare timp de 90 de zile.

În termeni simpli, un avertisment implică 'a da notificare înainte de a lua orice acț iune'.

Obiectul Secț iunii 148A CPC

I. Pentru a proteja interesul celui care face apel.
II. Pentru a evita multiplicarea procedurilor.
Forma de Avertizare

Caveatul este înregistrat sub formă de o petiț ie. Un caveat în conformitate cu Secț iunea 148A trebuie să fie semnat
de către caveator sau avocatul său.
Cine poate depune o obiecț ie?

[Link] P a g e 70 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector Asociat BV YCLC Karad | CPC

Orice persoană care revendică un drept la audiere cu privire la o cerere depusă sau care urmează să fie depusă
este competent să depună o contestaț ie.

Pentru a avea dreptul de a depune o contestare, nu este necesar ca persoana să fie parte la
costum.
Când să depui o notificare de opozitie

Conform Secț iunii 148A, când oamenii apprehend că un caz împotriva lor este deschis
sau este pe cale să fie depus într-o instanț ă de judecată în orice mod, au dreptul să depună o
caveat. Caveatul poate fi depus sub formă de peti ț ie în următoarele
circumstances:
1. În timpul unui proces sau litigiu în curs ș i în care cererea a fost deja efectuată
făcut sau se aș teaptă să fie făcut;
2. Procesul judiciar este pe cale să fie intentat ș i în acel proces, se a ș teaptă o cerere să fie ..
a fi făcut.

O avertizare sau o notificare dată instanț ei că anumite acț iuni nu pot fi întreprinse fără
informarea persoanei care a făcut opoziț ie ar trebui să conț ină următoarele informaț ii:

1. Numele caveatorului;
2. Adresa contestatorului la care se va trimite notificarea;
3. Numele instan ț ei unde este depusă o astfel de notificare;

4. Numărul dosarului ș i numărul apelului, dacă este cazul;

5. Detalii scurte despre ac ț iunea în justi ț ie sau apelul care ar putea fi depus;

6. Numele plâgătorilor sau apelan ț ilor probabili ș i al responden ț ilor.

Notificare
Dacă, ulterior depunerii unui avertisment, se face vreo cerere în orice proces sau legal
în cadrul procedurii, instanț a este obligată să notifice despre o astfel de cerere pe caveator.

5.7 Puteri inerente ale instanț elor

Codul de procedură civilă nu defineș te termenul „putere inherentă“. Ele sunt

puteri acordate instanț ei, în plus faț ă de cele acordate în mod expres de cod pentru a asigura
că justiț ia este servită ș i că puterile instanț ei nu sunt abuzate. Puterile inerente asistă
instanț a în circumstanț e neprevăzute, deoarece este greu de anticipat toate scenariile posibile
care pot apărea în litigiu.
Secț iunea 148 până la 153B din Codul de Procedură Civilăa se ocupa de puterile generale ale
curte
• Secț iunile 148 ș i 149 prevăd acordarea ș i prelungirea timpului.
• Secț iunea 151 păstrează puterea inerentă a instanț ei.

[Link] P a g e 71 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Universitar BV YCLC Karad | CPC

• Secț iunile 152, 153 ș i 153A se ocupă cu modificarea hotărârilor, decretelor,

comenzi ș i alte proceduri.
• Secț iunea 153B declară un loc de judecată ca fiind o instanț ă deschisă.

Conformsecț iunea 148 din Codul de Procedură Civilă, cândo perioadă este specificată sau
stabilit de instanț ă pentru executarea unui act, acel termen ar putea fi extins de către
instanț ă chiar dacă perioada originală a expirat.
Secț iunea 149 din Codul de Procedură Civilăautoriză instanț a să permită unei părț i să facă
pentru un deficit de la taxele de judecată datorate pe o cerere, memorandum de apel sau altceva
documente chiar ș i după termenul de prescripț ie pentru a introduce o astfel de acț iune, apel sau altceva
documentul a expirat.
Section 151 of the Civil Procedure Code conservă puterile inerente ale instanț ei pentru a asigura
sfârș itul justiț iei ș i prevenirea abuzului de procesul instanț ei. Sub această secț iune,
instanț a poate:
• îș i aminteș te propriile ordine,

• corectează greș elile

• poate anula ordonanț a ex-parte emisă împotriva părț ii,

• poate emite o interdicț ie temporară în cazuri care nu sunt acoperite de dispoziț iile
alOrdonanț a 39 a Codului de Procedură Civilă
• poate restaura procesul ș i să-l reaudieze pe fond,

• revizuieș te comenzile sale, etc.

Secț iunea 152 din Codul de procedură civilăprevede că erorile de cler sau aritmetice în
hotărâri, decrete sau ordine rezultate din orice scăpare sau omisiune neintenț ionată pot fi
corectat de instanț ă în orice moment, fie din oficiu, fie la solicitarea oricărei părț i
partide.
Secț iunea 153 CPC
Secț iunea 153 din Codul de Procedură Civilăconfers a general power on the court to amend
defecte sau erori în procesul de judecată ș i efectuaț i modificările necesare.
Secț iunea 153A CPC
Legea de modificare din 1976 a adăugatsecț iunea 153A din Codul de Procedură Civilă, careh
stabileș te că dacă curtea de apel poate respinge o apelare în mod sumaris subRegula 41 Ordin
11, cInstanț a de fond poate utiliza puterea de modificare conform secț iunii 152 din
Codul de Procedură Civilă.

[Link] P a g e 72 | 107
Nota de studiu asupra Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asoc. BV YCLC Karad | CPC

5.8 Judecată: Semnificaț ie ș i esenț iale

Sentinț a este definită în secț iunea 2(9) a C.P.C. care spune că sentinț a este declaraț ia
dat de către judecător pe baza unei decizii sau ordine. Sentinț a se referă la ceea ce
judecătorul scrie despre toate problemele din caz ș i decizia privind fiecare dintre probleme.
Cuvântul 'judecată' este derivat după combinarea a două cuvinte, ș i anume, judecător ș i
declaraț ie. Poate fi numită de asemenea un act de judecată. Este concluzia sau rezultatul
judecând.
Secț iunea 33alCodul de Procedură Civilădescrie termenul 'Hotărâre ș i Decret'
împreună.
Diferenț a dintre Judecată ș i Decret
Judecată Decret
O judecată se bazează pe fapte. Un decret se bazează pe judecată.
Judecata se face înainte de decret. Decretul urmează întotdeauna unei hotărâri.
Un verdict conț ine faptele cazului, O decreț ie conț ine rezultatul procesului
problemele implicate, dovezile aduse de ș i determină în mod concludent drepturile
părț ile, constatare cu privire la probleme (pe baza dovezilor ș i părț ile cu privire la problemele din
argumente). dispută în proces.
Definiț ia cuvântului decret dat
Definiț ia cuvântului judecată dată în
în secț iunea 2(2) din Codul Civil
secț iunea 2(9) din Codul de Procedură Civilă,
Procedura, 1908 include cuvântul
1908 nu include cuvântul 'formal'.
formal
Secț iunea 2(2)alCodul Civil
Secț iunea 2(9)al Codului de Procedură Civilă,
Procedura, 1908 descrie termenul
1908 descrie termenul judecată.
decret.
Judecata nu are tipuri. Un decret este împărț it în trei tipuri.
Judecata poate rezulta într-un decret preliminar sau
o sentinț ă finală sau o ordonanț ă de sine stătătoare,
Decretul poate fi preliminar sau definitiv
judecata este întotdeauna finală.
sau parț ial preliminar ș i parț ial final.

După emiterea decretului, procesul rămâne

Judecata duce la soluț ionarea finală a procesului
dispun de drepturile părț ilor
după ce decretul este redactat. sunt în cele din urmă stabilite de instanț ă.

Judecată
Termenul Sentinț ă este definit în Secț iunea 2(9) a Codului de Procedură Civilă, 1908. O
decizia conț ine faptele cazului, problemele implicate, dovezile prezentate de
părț ile, concluzii pe probleme (bazate pe dovezi ș i argumente).
Conț inutul hotărârii
ConformRegula 4 Ordinul XX din Codul de Procedură Civilă, 1908:
• Deciziile unei instanț e de mici cauze sunt satisfăcătoare dacă conț in
punctele pentru determinare ș i decizia în această privinț ă.

[Link] P a g e 73 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de către Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

• Hotărârile altor instanț e vor conț ine:

1. Rezumatul plângerilor care este o declara ț ie concisă a cazului;
2. Probleme care sunt punctele pentru determinare;
3. Constatările referitoare la fiecare problemă ș i decizia luată în legătură cu aceasta;

4. Ra ț ionamentul decizional (motivele pentru o astfel de decizie); ș i

5. Remediul, care este solu ț ia acordată.

Modificarea unei hotărâri
Odată ce o hotărâre este datată ș i semnată de judecător, aceasta poate fi modificată sau amendată doar dacă:

• Există erori aritmetice sau clericale. (erorile clericale se referă la greș elile făcute de)
funcț ionarii ș i erorile aritmetice se referă la erorile făcute în numere, cum ar fi adunarea,
scădere, înmulț ire ș i împărț ire).
• Există erori din cauza alunecărilor accidentale sau a omisiunilor (aceste erori au loc atunci când
un element esenț ial a fost lăsat neobservatd) (Secț iunea 152) la recenzie(Secț iunea 114).

Decret
Termenul decret este definit în Secț iunea 2(2) a Codului de Procedură Civilă, 1908. Un decret
întotdeauna urmează judecata ș i se bazează pe o judecată. Este împărț it în cinci tipuri
unlike judgement which is final in itself. A decree may be final or preliminary. It is a
declaratie formala sau adjudecare si este concludenta prin natura sa. Un decret este de trei tipuri
respectiv, decret preliminar, decret final ș i parț ial preliminar & parț ial final. Un decret
poate fi livrat împreună cu o comandă. Decretul con ț ine rezultatul procesului ș i
stabileș te în mod concludent drepturile părț ilor în ceea ce priveș te problemele în dispută în
cerere. După ce a fost emis decretul, cererea este considerată soluț ionată, deoarece drepturile părț ilor
sunt în cele din urmă stabilite de instanț ă.

Decret considerat

Un decret va fi considerat că include respingerea unei plângeri ș i orice întrebare

în interiorulSecț iunea 144de Coddin Codul de Procedură Civilă, 1908 dar nu va include:

• orice astfel de propoziț ie (judecare) din care reiese că apelul este permis ca
o apelare împotriva unei ordine, sau

• orice ordine de desfăș urare (dismissal) a neexecutării.

Tipuri de Decrete
Conform Secț iunii 2(2) din Codul de Procedură Civilă, 1908, decretele sunt împărț ite în
trei categorii:
Decret Preliminar
În sens general, cuvântul preliminar înseamnă pregătire pentru chestiunea principală, iniț ial,
introductiv, preparator. Într-un sens legal, un decret preliminar este un decret în care se continuă
procedurile trebuie să aibă loc înainte ca procesul să poată fi complet soluț ionat. Acesta decide

[Link] P a g e 74 | 107
Study Notes on Civil Procedure Code, by Dr. M. S. Khairnar, Asst. Prof. BV YCLC Karad | CPC

drepturile părț ilor cu privire la toate sau la orice dintre subiectele de discuț ie, dar nu o face
desființ ează complet costumul.
Decretul Final
În sens general, cuvântul ‚final’ înseamnă ultim, suprem, concludent sau decisiv. În legal
Sens, un decret final este un decret care dispune complet de proces ș i soluț ionează toate
întrebări în discu ț ie între păr ț i ș i nu mai rămâne nimic de decis
ulterior. Este numit final doar atunci când o astfel de adjudecare dispune complet de
costum.

Unitatea VI: Execuț ie.

6.1 The concept.
6.2 Principii generale (Ss.52.54).
6.3 Puterea de executare a decretelor.
6.4 Procedura de execuț ie (Ss.55.54)
6.5 Aplicarea legii, arestarea ș i detectarea (Ss.55.59).

6.6 Ataș ament (Ss.60-64).

6.7 Vânzare (Ss.65-97).
6.8 Livrarea proprietăț ii.
6.9 Suspendarea executării.

6.1 Conceptul.
[Link]: -
Termenul executare nu a fost definit în cod. Executarea semnifică aplicarea
sau pentru punerea în aplicare a unei hotărâri sau ordine a unei instanț e de judecată.

Decret conform CPC

Un decret este definit în cadrul Secț iunii 2(2) din CPC, având următoarele elemente esenț iale:
Trebuie să existe o adjudecare;
2. Adjudecarea ar trebui să determine drepturile păr ț ilor în legătură cu problema
controversă; ș i
3. Adjudecarea ar trebui să fie într-un proces ș i adjudecarea ar trebui să fie formală ș i
concludent până acum în ceea ce priveș te instanț a.

[Link] P a g e 75 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asist. BV YCLC Karad | CPC

Ultima etapă a litigiului, adică implementarea litigiului, este cunoscută sub numele de o
executare. Odată ce un decret sau o hotărâre este emisă de instanț ă, este obligaț ia
persoana împotriva căreia a fost pronunț ată hotărârea (debitor de hotărâre), pentru a da efect
decret pentru a permite titularului decretului să beneficieze de avantajele hotărârii.
Executarea este punerea în aplicare a decretului ș i ordonanț ei prin procesul instanț ei, pentru a putea
titularul decretului să realizeze fructele decretului. Este ultima etapă a litigiilor civile.
executarea este completă atunci când creditorul judiciar sau deț inătorul decretului primeș te bani sau alte
cosa acordată lui prin judecată, decret sau ordin.
Dispoziț ii conform CPC:
Secț iunea 36 până la 74 ș i Ordonanț a 21 (Total 106 regulamente) se ocupă cu prevederile executării
Decret.
TRIBUNALE CARE POT EXECUTA DECREEA (Sec. 37 până la 45)
Secț iunea 37: - Instanț a care a pronunț at o hotărâre, următoarele sunt: -

1. Instan ț a a adoptat de fapt o Hotărâre în primă instan ț ă.

2. Curtea în caz de decret apel la prima instan ț ă.
3. Instan ț a de fond care a pronun ț at decretul a încetat să existe, a ș a că instan ț a
care au o anumită jurisdicț ie de a suspenda procesul la executare.
4. Instan ț a de primă apel care a emis decretul a încetat să mai aibă
jurisdicț ie pentru executarea decretului, instanț a care la momentul executării ar
a avut jurisdicț ie să suspende procesul.
Secț iunea 38: - Curtea prin care poate fi executat decretul
Un decret poate fi executat atât de către tribunalul care l-a emis, cât ș i de către tribunalul la care
decretul este trimis pentru executare.

6.2 Principii generale (Ss.52.54)

6.3 Puterea de executare a decretelor
6.4 Procedura de execuț ie (Ss.55.54)

PROCEDURA DE EXECUȚIE
O copie a decretului
2. Un certificat de nesatisfac ț ie sau de satisfac ț ie par ț ială a decretului.
3. O copie a ordinii pentru executarea decretului.
Sunt date instanț ei de transferee pentru a executa decretul.
jurisdicț ia instanț ei cesionare se încheie de îndată ce executarea este transferată la
alte instanț e. Odată ce executarea este transferată către cesionar, atunci acea instanț ă are plină
jurisdictie asupra subiectului.
Secț iunile 51 până la 54 din Cod se referă la procedura în executare.

[Link] P a g e 76 | 107
Note de studiu pe Codul de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

Secț iunea 51
Secț iunea stabileș te jurisdicț ia ș i puterea instanț ei în executarea unei hotărâri. Un
cererea de executare a decretului poate fi orală sau scrisă. Instanț a poate
executa decretul conform modului de implementare solicitat de titularul decretului sau ca
instanț a consideră că este potrivit.

Modul de executare a decretului

• Prin livrarea oricărei proprietăț i (mobile sau imobile) stabilite în mod specific.

• Prin vânzarea proprietăț ii cu sau fără ataș amentul proprietăț ii. Dacă
proprietatea este situată în cadrul jurisdicț iei instanț ei, atunci aceasta are puterea de a
ataș aț i proprietatea.
• Prin arest ș i detenț ie. Cu toate acestea, acest mod nu ar trebui exercitat fără
oferind o oportunitate rezonabilă debitorului, sub forma unei prezentări
cauza prin care se aduce la cunoș tinț ă de ce nu ar trebui să fie încarcerat.

• Executare prin numirea unui administrator

• Dacă orice alt mod, în afară de cele menț ionate în clauzele (a) până la (c), trebuie să
să fie folosit în executarea unui decret atunci clauza (e) intră în vigoare.

Secț iunea 52
Această sec ț iune se ocupă cu cazurile în care decretul este emis împotriva legii
reprezentantul debitorului judiciar (decedat). Atâta timp cât proprietatea decedatului
rămâne în mâinile unui reprezentant legal, un decret poate fi executat împotriva
proprietate, dacă este pentru plata unei sume de bani din proprietatea defunctului ș i dacă
s-a emis un decret împotriva partidului ca reprezentant legal al defunctului
persoană.
Într-o situaț ie în care proprietatea aflată în posesia debitorului judiciar a venit
în mâinile reprezentantului legal ș i nu a fost aplicat corespunzător de către acesta, instanț a
va aplica executarea decretului împotriva lui ca ș i cum decretul ar fi în măsura
împotriva lui personal.
Secț iunea 53
Secț iunea prevede că atunci când o proprietate este responsabilă pentru plata unei datorii a unei persoane decedate

strămoș ș i se află în mâinile unui fiu ș i descendent, atunci proprietatea va fi considerată

a fi al decedatului care are ca reprezentant legal ajuns în mâinile fiului
sau alț i descendenț i.
Secț iunea 54
Când a fost adoptat un decret pentru împărț ire sau pentru deț inerea separată a unei cote
o proprietate nedivizată pentru plata veniturilor către guvern, această secț iune intră în
juca. Împărț irea bunurilor sau a părț ilor trebuie făcute de către colector, dar dacă
colectorul neagă realizarea împărț irii veniturilor proprietăț ii plătitoare, atunci instanț a civilă

[Link] P a g e 77 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

poate face asta. Pentru a atrage prevederile acestei secț iuni, reclamantul care cere împărț irea
venitul guvernamental nu este considerat o condiț ie esenț ială.
Modul de executare a unui decret

• Prin livrarea oricărei proprietăț i (mobile sau imobile) decretate în mod specific.

• Prin vânzarea proprietăț ii cu sau fără ataș area proprietăț ii. Dacă
proprietatea se află în jurisdicț ia instanț ei, atunci aceasta are puterea de a ataș a
proprietatea.
• Prin arestare ș i detenț ie. Cu toate acestea, acest mod nu ar trebui exercitat fără a da
o oportunitate rezonabilă pentru debitorul de judecată, sub forma unei notificări de a arăta motivele
cu privire la motivul pentru care nu ar trebui să fie închis.

• Executare prin numirea unui administrator.

• Dacă este necesar să se utilizeze orice alt mod în afară de cele menț ionate în clauza (a) până la (c)
în executarea unui decret, atunci clauza (e) intră în vigoare.

6.5 Aplicarea legii, arestarea ș i detectarea (Ss.55.59)

Dispoziț ii referitoare la arestare ș i detenț ie

Dispoziț ia din CPC care se ocupă cu arestarea ș i detenț ia pentru executarea unui decret este
substantive din Sec. 51 până în Sec. 59, citite împreună cu dispoziț iile procedurale Ordinul 21 Regula 30 la
Ordinul 21 Regulamentul 40.

Procedura de arestare
A judgement debtor may be arrested in execution of any decree on any day at any hour
cu anumite condiț ii stipulate în Secț iunea 55 din CPC. Condiț iile sunt:
• Trebuie adus în faț a instanț ei cât mai curând posibil, iar detenț ia sa poate fi
în închisoarea civilă a districtului.
• Nicio locuinț ă nu trebuie să fie intrată după apusul soarelui sau înainte de răsărit.

• Nici o uș ă exterioară a locuinț ei nu trebuie să fie spartă pentru a intra în casă decât dacă
casa este în posesia debitorului de judecată ș i refuză să o deschidă.
• Dacă camera este în posesia efectivă a femeilor care sunt împiedicate de obiceiuri să fie
în public, ofiț erul trebuie să-i ofere un timp rezonabil pentru a se retrage ș i poate
intra în cameră în scopul efectuării unei arestări.
• Dacă arestarea se face în cazul în care decretul în executare este un decret de plată ș i
debitorul de judecată plăteș te suma decretului ș i costul arestării ofiț erului
arestandu-l, ofiț erul trebuie să-l elibereze imediat.
Instanț a, înainte de a emite un mandat de arestare, trebuie să se asigure că a fost emis un avis
debitorul de judecată oferindu-i o oportunitate de a explica motivele pentru care nu
respectând ordinele judecătoreș ti. Dacă instanț a este mulț umită prin orice mijloace, că sentinț a

[Link] P a g e 78 | 107
Note de Studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Prof. BV YCLC Karad | CPC

debitorul poate părăsi jurisdicț ia instanț ei ș i orice alte motive care ar putea cauza
în întârzierea executării decretului, atunci instanț a poate ordona arestarea debitorului de judecată.

Perioada de reț inere conform Articolului 58 din CPC

Perioada de detenț ie în închisoarea civilă pentru executare poate fi:

• Dacă suma de recuperat este de cinci mii sau mai mult, perioada nu trebuie
depăș eș te cele trei luni.
• Dacă suma de recuperat depăș eș te două mii, dar este sub cinci
o mie, apoi perioada nu va depăș i ș ase săptămâni.
• Dacă suma de recuperat este mai mică de două mii, atunci nu există ordine de arest.
a fi realizat.

6.6 Anexă (Ss.60-64).

Ataș area proprietăț ii este una dintre modalităț ile de executare a unei hotărâri într-un proces civil.

Proprietate care poate fi ataș ată

Înd attachment este un termen juridic care se referă la acț iunea de a confiscare bunuri în anticipaț ie
a unei hotărâri favorabile pentru un reclamant care susț ine că este datorat bani de către pârât. Decret
Titularul este Dominus litis (persoana căreia îi aparț ine procesul) ș i are dreptul să aleagă
modul de execuț ie dintre cele disponibile pentru el.
Secț iunea 60 CPC, 1908 descrie proprietăț ile care pot ș i nu pot fi sechestrate în timp ce
executare. Mai multe tipuri de proprietate sunt supuse sechestrului ș i vânzării în executarea unei
decrete precum terenuri, case sau alte clădiri, bunuri, etc.
Secț iunea 61oferă o exonerare parț ială pentru produsele agricole - Guvernul de stat poate
prin ordin general sau special publicat în Monitorul Oficial declară orice piesă de
teren agricol în scopul până la următoarea sezon de recoltare pentru cultivarea corespunzătoare a terenului
şi sprijinul debitorului în judecată şi al familiei acestuia, scutind această proprietate de a fi
atasat sau vândut în executarea decretului.
Secț iunea 62vorbeș te despre confiscarea proprietăț ii în cazul unei case de locuit. Nicio persoană care execute
sub cod va intra în incinta unei case de locuit după apusul soarelui ș i înainte de răsărit.
Nicio uș ă a unei asemenea locuinț e nu poate fi spartă fără cunoș tinț a Judecăț ii.
debitor. Acolo unde o femeie locuieș te în astfel de casă ș i nu i se permite să apară în public.
Persoana care execută trebuie să-i dea un termen pentru a fi liberă să se retragă ș i, de asemenea,
timp rezonabil pentru a face acelaș i lucru. Odată ce se retrage, el are puterea de a intra în
imobile.
Secț iunea 63spune că acolo unde proprietatea este ataș ată în executarea decretului este în curs de desfăș urare
mai multe instanț e, atunci decizia finală a instanț ei de grad superior prevalează ș i unde
instanț ele sunt de acelaș i grad, atunci instanț a unde cazul de ataș are a venit prima va judeca
o valoare mai mare.

[Link] P a g e 79 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

Ordonanț ă de garnisment

Regula 46-A până la 46-I din Ordinul 21 conturează procedura în cazul ordinelor de poprire. Într-o
Ordin de îngheț are, titularul hotărârii caută să ajungă la bani sau proprietăț i ale hotărârii.
debitor în mâinile unei terț e părț i (alte persoană). Atunci a treia parte poate fi ordonată
de către instanț ă să plătească creditorului judiciar datoria de la el la debitorul judiciar.
Acest tip de schimb este valid.
Un Garnishee este o persoană care este debitorul debitorului de judecată. El este acea persoană care este
sub o obligaț ie de a plăti datoria sa debitorului în judecată sau de a livra orice bun mobil
proprietate pentru el. „Garnishor” este cel în favoarea căruia a fost pronunț ată decizia, adică, decizia-
titular (creditor-refuz). El este persoana care iniț iază astfel de proceduri pentru a ajunge la
datoria debitorului judecătoresc bani sau bunuri deț inute de o terț ă parte. O ordonanț ă de sechestru ajută
datoria datorată de debitorul sentinț ei să fie disponibilă pentru titularul de decret
fără a-l implica în proces.

6.7 Vânzare (Ss.65-97).

Gajare ș i vânzare de proprietate
Una dintre modalităț ile de executare a unei hotărâri judecătoreș ti civile este fie prin sechestru ș i
vânzare, sau prin vânzare fără ataș ament, a oricărei proprietăț i.

Dispoziț iile referitoare la vânzarea bunurilor în cadrul unei proceduri de executare sunt Secț iunile 65 până la
73, ș i regulile 64 până la 94 din Ordinul 21, al Codului de Procedură Civilă, 1908 (CPC).
The Chapter VIII of theCivil Rules of Practice Keralastate the procedural matters
referitor la executare. Dispoziț iile acoperă atât bunuri mobile, cât ș i bunuri imobile.
Instanț a poate să fixeze ș i să vândă

Secț iunea 64 din CPC împuterniceș te orice instanț ă care execută o hotărâre să ordone ataș area
al unei proprietăț i ș i pune o porț iune suficientă din aceasta de vânzare, ș i plăteș te veniturile din vânzare către
Deț inătorul decretului (DH) să satisfacă decretul.

Vânzarea va fi restricț ionată la porț iunea suficientă a proprietăț ii. Instanț a va, în mod
discreț ie, examinează ș i determină dacă întreaga proprietate ataș ată sau o
o porț iune din el trebuie să fie pusă la vânzare pentru a satisface decretul. Instanț a trebuie să vândă doar
o astfel de porț iune care este necesară pentru a satura decretul. Este o chestiune de obligaț ie, dar nu
de discretionă. Executarea excesivă este nejustificată ș i ilegală.
Vânzarea ar trebui să fie efectuată prin licitaț ie publică de către un ofiț er al instanț ei sau de altcineva
numit de către instanț ă.
Instanț a ar trebui să emită o proclamare de vânzare

DH poate solicita vânzarea proprietăț ii împreună cu o declaraț ie pe propria răspundere care să precizeze detaliile
al proprietăț ii ș i alte detalii necesare ș i un certificat de sarcini pentru 12 ani
Ordin 21 Regula 66).

[Link] P a g e 80 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asist. BV YCLC Karad | CPC

Împreună cu cererea, DH ar trebui să producă o Proclamaț ie de Vânzare a Proiectului (DSP) pentru

să fie soluț ionat ș i aprobat de instanț ă. DSP-ul ar trebui să conț ină următoarele detalii:-

• Timpul ș i locul vânzării

• Proprietate de vândut

• Venituri provenite din proprietate

• Încărcări asupra proprietăț ii

• Sumele de recuperat

• Alte date materiale relevante pe care cumpărătorul trebuie să le cunoască

Instanț a ar trebui să emită notificări către Debitorul de Judecată (DJ) ș i Creditor.

serviciul de notificare pe JD este un pas de bază indispensabil, al cărui eș ec va face
vânzarea este nulă.
Pe baza audierii DH-ului ș i a altor părț i ș i admiterea dovezilor prezentate de părț i,
instanț a ar trebui să soluț ioneze ș i să aprobe Proclamaț ia de Vânzare. Judecătorul ar trebui apoi să semneze.
proclamaț ie de vânzare ș i face ordine pentru vânzare stabilind timpul, data ș i locul.
Într-o săptămână, DH ar trebui să plătească cheltuielile de vânzare ș i taxa pentru
proclamaț ie ș i mandat pentru instanț ă, împreună cu numărul de copii ale proclamaț iei
aș a cum este necesar. În caz de eș ec, instanț a poate respinge cererea.
Proclamaț ia de vânzare va fi făcută prin bătăi de tobă sau alte practici obiș nuite.
copie a proclamaț iei trebuie să fie lipită într-o parte vizibilă a proprietăț ii,
Palatul de justiț ie, biroul Colecț ionarului de district ș i biroul Gram Panchayat. Dacă
dacă instanț a dispune astfel, proclamarea ar trebui să fie publicată ș i în Monitorul Oficial sau în
o gazetă locală. O singură proclamaț ie este suficientă pentru o proprietate constând din împărț iri
ploturi decât dacă este impracticabil.

Scopul emiterii unei declaraț ii este de a proteja interesul ambelor părț i intenț ionate.
achizitorii (prin punerea la dispoziț ie a tuturor faptelor materiale) ș i JD (prin explorarea unei opț iuni mai bune)
preț de vânzare). O vânzare efectuată fără publicarea unei astfel de proclamaț ii nu este o simplă
irregularitate, ci o nulitate.
Vânzarea va fi încheiată în termen de 15/7 zile

Vânzarea nu va fi efectuată înainte de 15 zile în cazul proprietăț ii imobiliare ș i

cu 7 zile înainte în cazul bunurilor mobile, de la data proclamării notificării,
fără consimț ământul scris al JD. Dar vânzarea va fi oprită atunci ș i acolo, dacă
JD plăteș te suma hotărârii ș i alte costuri instanț ei sau le oferă ofiț erului
efectuarea vânzării.
Instanț a are discreț ia de a amâna vânzarea pentru o dată ulterioară. Dacă amânarea este pentru
mai mult de 30 de zile, este necesară o nouă proclamare dacă JD nu consentă să renunț e
el.

[Link] P a g e 81 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asist. BV YCLC Karad | CPC

Vânzările de instanț ă în statul Kerala vor începe la ora 13:45 ș i se vor încheia la
3:15 pm. Dacă vreo vânzare nu este încheiată, aceasta va fi amânată pentru 1:45 pm în următoarea instanț ă
zi.
Vânzarea bunurilor mobile
Vânzarea tuturor bunurilor mobile se va desfăș ura în cadrul jurisdicț iei instanț ei.
în cazul produselor agricole, vânzarea se va desfăș ura în general pe sau aproape de terenul pe
care cultura este in picioare sau culcata dupa recolta. In cazul unui instrument negociabil sau o
unui acț ionar într-o companie, instanț a poate ordona vânzarea printr-un intermediar.

Plata va fi efectuată la momentul vânzării. La plata preț ului, vânzarea

devine absolut. În caz de neplată din partea cumpărătorului, proprietatea va fi revândută.
cumpărătorul defaults va fi responsabil pentru deficienț a de preț , dacă există, la revânzare ș i toate
cheltuielile pentru o astfel de revânzare (Ordinul 21 regula 71).

Vânzarea bunurilor mobile nu poate fi anulată

Vânzarea unui bun mobil nu poate fi anulată pe motive de neregularitate în
publicarea sau desfăș urarea vânzării. Dacă există o vătămare substanț ială, persoana care cauzează
irregularitatea poate fi contestată pentru despăgubiri de către cealaltă persoană.

Vânzarea bunurilor imobile

Instanț a de execuț ie, la discreț ia sa, poate amâna vânzarea pentru o perioadă rezonabilă.
permiteț i lui JD să crească suma decretală prin alienare privată, cum ar fi vânzarea, ipoteca, închirierea
etc.
Confirmarea vânzării
Vânzarea unei proprietăț i va deveni absolută doar atunci când nu se face nicio cerere pentru anulare.
în afara vânzării sau instanț a o confirmă. Instanț a va confirma vânzarea doar atunci când orice
revendicarea sau opoziț ia faț ă de ataș area proprietăț ii într-un caz aflat în curs de soluț ionare este rezolvată
de.
Când este confirmat, titlul cumpărătorului la licitaț ie se leagă înapoi de data vânzării
(Regula 92).
Certificat de vânzare
După ce vânzarea a devenit absolută, instanț a va acorda un certificat în favoarea
achizitor.
Certificatul va purta data la care vânzarea a devenit absolută. De asemenea, ar trebui să
specifica proprietatea ș i numele cumpărătorului. Copia certificatului de vânzare va
să fie transmis ofiț erului de înregistrare în limitele jurisdicț iei căruia
proprietate situată.
6.8 Livrarea proprietăț ii.
Când un decret este adoptat de o instanț ă în favoarea unui deț inător de decret, acesta trebuie să solicite
la instanț ă pentru executarea decretului. Executarea unui decret înseamnă
implementarea unei hotărâri date de Curte. Decretul este executat împotriva

[Link] P a g e 82 | 107
Note de studiu despre Codul de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. as. BV YCLC Karad | CPC

detinatorul de hotarâri care trebuie să satisfacă decretul atunci când instanț a ordonă astfel
executare. Există multe modalităț i prin care un decret poate fi executat. Una dintre acestea
modul este prin livrarea proprietăț ii.
Tipuri de proprietate ș i modul de livrare
Există două tipuri de proprietate:
• Mobil; ș i
• Proprietate imobilă.

Există diferite moduri de livrare în funcț ie de tipurile de proprietate.

Proprietate mobila
Proprietatea mobilieră se referă la active care pot fi mutate dintr-un loc în altul, cum ar fi
vehicule, bijuterii etc.
Ordonanț a XXI Regulă 79citesc că acolo unde o proprietate mobilă urmează să fie vândută, a cărei actualitate
sechestrul a fost efectuat, acesta va fi livrat cumpărătorului.
Ordonanț a XXI Regula 31 prevederile că, în cazul în care decretul se referă la un bun mobil specific
proprietate sau pentru orice cotă în acea proprietate, poate fi executată prin sechestrarea acelei
proprietate sau acț iune ș i prin livrarea către partea căreia i-a fost adjudecat, sau către astfel de
persoană care este numită pentru a primi livrarea în numele său.
Immovable property
Proprietatea imobilă se referă la bunuri imobiliare care nu pot fi mutate, cum ar fi o casă.
fabrica [Link] XXI Regula 35 stabile ș te că, în cazul în care decretul este pentru livrarea oricărui
proprietate imobiliară, posesia acestei proprietăț i va fi predată părț ii căreia
a fost adjudecat, sau persoanei care a fost numită de acea parte să primească
livrare în numele său ș i, dacă este necesar, prin îndepărtarea oricărei persoane legată de decret
care refuză să părăsească terenul.

6.9 Suspendare a executării.

O suspendare a executării este o ordonanț ă judecătorească care împiedică o hotărâre sau altă ordonanț ă judecătorească să fie executată.

se desfăș oară pe o perioadă.

Este ca un ordin de restricț ie. O suspendare poate fi acordată fie automat, fie
în mod convenț ional, atunci când părț ile într-un caz civil sau penal sunt de acord că nu va exista nicio executare
are va avea loc pentru o anumită perioadă. Dacă o parte depune un recurs, sentinț a instanț ei originale
poate fi întârziată până când apelul este soluț ionat.

Un pârât în timp ce luptă pentru recuperarea banilor sau recuperarea terenului sau a dreptului
proprietatea terenului, poate folosi una dintre apărările, cum ar fi suspendarea executării sub
Codul de procedură civilă 1908 (în continuare denumit CPC) care descrie procedura de a fi
urmate. Există diferite prevederi de suspendare a executării conform CPC, care sunt
aplicabile în diferite circumstanț e. Aceste prevederi sunt menț ionate mai jos-

[Link] P a g e 83 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

Dispoziț ii legale
Comandă-21 Regulă-26

Când poate instanț a să suspende executarea.- (1) Instanț a la care a fost trimis un decret pentru
executarea va fi, după ce s-a demonstrat un motiv suficient, suspendată executarea unei astfel de hotărâri
pentru o perioadă rezonabilă, pentru a permite debitorului de judecată să aplice la instanț a de care
a fost emis un decret, sau către orice instanț ă având jurisdicț ie de apel în ceea ce priveș te decretul
sau executarea acestuia, pentru o ordine de suspendare a executării, sau pentru orice altă ordonare care se referă la
la decretul sau executarea care ar fi putut fi făcută de o astfel de instanț ă de primă instanț ă
sau Curtea de Apel dacă a fost emisă o executare, sau dacă a fost făcută o cerere de executare
fuseseră făcute în acest sens,

(2) Atunci când proprietatea sau persoana debitorului de judecată a fost sechestrată în temeiul unui
execuț ie, instanț a care a emis execuț ia poate ordona restituirea unui astfel de
proprietatea sau eliberarea unei astfel de persoane în aș teptarea rezultatelor cererii.
(3) Puterea de a solicita garanț ie de la, sau de a impune condiț ii asupra, debitorului judiciar: Înainte
emiterea unei ordonanț e de suspendare a execuț iei sau pentru restituirea bunului sau descărcarea de
debitorul judiciar, instanț a va cere o astfel de garanț ie de la sau va impune astfel de
condiț ii asupra, debitorul de judecată aș a cum consideră de cuviinț ă

Această regulă stipulează că, dacă se arată un motiv suficient ș i debitorul de judecată oferă
securitate sau respectă orice condiț ii impuse lui, instanț a de executare poate suspenda
executarea unui decret pentru o perioadă rezonabilă pentru a permite debitorului în cazul judecăț ii să aplice pentru
instanț a care a emis decretul sau instanț a de apel pentru o ordonanț ă de suspendare a executării.
Puterea unei curț i de transfer de a suspenda executarea unui decret nu este aceeaș i cu
power of the court that issued the decree. A transferee court cannot grant a stay based
on inherent power.
Această regulă pare să se aplice la patru instanț e diferite. Instanț a la care a fost emis ordinul a fost
trimis pentru executare, instanț a care a emis interdicț ia, instanț a de apel care are
autoritatea asupra decretului ș i instanț a de apel care are competenț a asupra executării
de ordinea de ș edere sunt primele patru instanț e.

Principiul timpului corect specificat în clauză se extinde doar la prima instanț ă, nu la

alte instanț e. Clauza stipulează doar că, dacă se arată un motiv adecvat, prima instanț ă menț ionată
va acorda o suspendare a executării pentru o perioadă limitată, iar obiectivul acestui lucru rezonabil
perioada este pentru a permite unui debitor judiciar (DJ) să solicite o interdicț ie de la unul dintre ceilalț i
trei curț i.
Order-21 Rule-29
Suspendarea executării în aș teptarea unui proces între titularul decretului ș i debitorul de judecată - Acolo unde o
un proces este în curs în orice instanț ă împotriva deț inătorului unui decret al acestei instanț e sau al unui decret
care este executat de o astfel de instanț ă, din partea persoanei împotriva căreia
decizia a fost adoptată, instanț a poate, în condiț iile pe care le consideră necesare în ceea ce priveș te garanț ia sau în alte privinț e,

adecvate, suspendarea executării decretului până la soluț ionarea procesului pendinte:

[Link] P a g e 84 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector asistent BV YCLC Karad | CPC

Cu condiț ia ca, dacă decretul este unul pentru plata unei sume de bani, instanț a va, dacă acordă suspendare
fără a necesita securitate, pentru a înregistra motivele pentru care o face.

Acț iunea trebuie să fie iniț iată între un debitor de judecată ș i un deț inător de decret. Astfel de
procesul trebuie să fie în desfăș urare înaintea fiecărui tribunal decretal sau al instanț ei care efectuează
ordonanț a. Instanț a poate acorda o suspendare în astfel de cazuri. Va fi o pierdere de timp să contestezi
că orice costum ar fi suficient. perioada pentru care poate fi acordat un ș eder este
evident.
Conform clauzei, suspendarea va fi acordată înainte ca acț iunea în justiț ie aflată în aș teptare să fie soluț ionată.
sugerează că rezultatul procesului va influenț a procedurile de executare.
Prin urmare, cererea de suspendare ș i pendinț a procesului trebuie să fie legate.
Altfel, condiț ia prevăzută nu ar fi îndeplinită. Formularea clauzei, de asemenea
indică că dacă un decret este trimis unui alt tribunal pentru executare atunci când un caz este
în aș teptare înaintea instanț ei de decret, instanț a de decret nu poate permite o suspendare. Utilizarea
termenii "orice instanț ă" într-o locaț ie ș i "această instanț ă" în două locaț ii sunt un exemplu direct
a acestei propuneri. În mod clar, această clauză restricț ionează durata de timp care poate fi petrecută în
ț ara.
Jurisprudenț ă: În cazul Shri Krishna Singh v. Mathura Ahirit s-a hotărât că un proces la
instanț a debitorului judecă unul împotriva titularului de decret.
Ordin-41 Regulament-5(1)

„Suspendare de către Curtea de Apel –(1) O apelare nu va avea ca efect suspendarea procedurilor
în temeiul unui decret sau ordin contestat, cu excepț ia cazului în care Curtea de Apel poate ordona
nicio executare a unei hotărâri nu va fi suspendată doar din cauza unui recurs formulat
preferat din decret; dar Curtea de Apel poate, din motive întemeiate, să ordone suspendarea
executarea unei astfel de dispoziț ii.

Explicaț ie – O ordonanț ă a Curț ii de Apel pentru suspendarea executării decretului

va fi efectiv de la data comunicării unei astfel de ordini instanț ei pentru prima dată
un exemplar, dar o declaraț ie pe proprie răspundere depusă de apelant, bazată pe cunoș tinț ele sale personale,
declarând că a fost emis un ordin pentru suspendarea executării decretului de către
Curtea de Apel va, până la primirea de la Curtea de Apel a ordonanț ei pentru
suspendarea executării sau orice ordonanț ă către ț ară, să fie pusă în aplicare de instanț a de judecată de primă instanț ă

instanț ă.
Procesul trebuie să fie iniț iat între un debitor judiciar ș i un titular de decret. Un astfel de
procesul trebuie să fie în curs de desfăș urare înainte fie la instanț a de decret, fie la instanț a care se ocupă de acesta.
ordonanț a. Instanț a poate acorda o suspendare în astfel de cazuri. Va fi o pierdere de timp să conteste
că orice costum ar fi suficient.

Cantitatea de timp pentru care poate fi acordată o ș edere este evidentă. Conform clauzei,
se va acorda suspendarea înainte ca procesul pendinte să fie soluț ionat, sugerând că
rezultatul procesului va influenț a procedurile de executare. Prin urmare, cererea
pentru ș edere ș i pendinț a procesului trebuie să fie legate. Altfel, prevederea
condiț ia nu ar fi îndeplinită.

[Link] P a g e 85 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

Clauza înaintea instanț ei decretale, instanț a decretală nu poate permite o suspendare. Utilizarea de
termenii „orice tribunal” într-o locaț ie ș i „aș a tribunal” în două locaț ii sunt o directă
exemplu al acestei propuneri. Evident, această clauză restricț ionează durata de timp care poate
fie cheltuit în ț ară.
Ordinul 41 Regulamentul 5(2) CPC

Rămâneț i de către instanț a care a emis decretul—Acolo unde se face o cerere pentru suspendarea
executarea unei hotărâri susceptibile de apel înainte de expirarea termenului acordat pentru
apelând de acolo, instanț a care a emis decretul poate, în condiț ii suficiente, să
a arătat că executarea să fie suspendată.
Dacă o cerere pentru suspendarea executării unei hotărâri apelabile este depusă înainte de
termenul pentru contestarea acesteia, Curtea care a emis decretul poate solicita executarea pentru
fie oprit dacă se arată un motiv adecvat.
Un judecător decretal, conform Ordinului 41 Regula-5(2), va acorda o suspendare. Singura
stipularea este că cererea de suspendare trebuie depusă înainte de termenul limită pentru depunerea unei apel.

Această situaț ie se încheie nu doar când termenul pentru depunerea unui apel expiră, ci ș i
când un apel este favorizat. Ca rezultat, dacă un apel a fost deja depus sau
timpul limită a trecut, un tribunal de decret nu poate extinde o suspendare în niciun caz. Abilitatea de
aceste curț i de a acorda o suspendare este sever restricț ionată.

Ordonanț a-41 Regula-5(3)

Nici o ordonanț ă de suspendare a executării conform sub-regulii (1) sau (2) nu va fi emisă până când Curtea nu este
mulț umit că:
1. o pierdere substan ț ială poate apărea pentru partea care solicită suspendarea executării
cu excepț ia cazului în care comanda este plasată

[Link] ț ia a fost realizată fără întârziere nerezonabilă; ș i

3. solicitantul a oferit garan ț ie pentru executarea la termen a oricărei hotărâri sau
comandă.
În plus, trebuie să se demonstreze un motiv amplu pentru a obț ine o suspendare. Ce ar putea fi un
motiv suficient? De exemplu, debitorul judiciar a depus o cerere de revizuire a
condamnarea, debitorul de judecată a depus o cerere de anulare a Ex-parte
decizia, sau debitorul de judecată nu a putut depune un apel imediat din cauza
situaț ia sa financiară slabă, dar titularul decretului insistă pentru executarea imediată.
Acestea sunt doar pentru scopuri ilustrative. De asemenea, trebuie să se ț ină cont că, conform Regulii-
5(3), condiț iile necesare trebuie îndeplinite înainte ca orice permisiune să fie acordată.

Secț iunea-151 a Codului de Procedură Civilă, 1908

„Salvarea puterilor inerente ale instanț ei – Nicio dispoziț ie din acest Cod nu va fi interpretată pentru a
împiedica sau influenț a în alt mod dreptul inerent al Curț ii de a emite ordinele necesare pentru
administrarea justiț iei pentru a preveni abuzul de procedura instanț ei.

[Link] P a g e 86 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

Îi dă puterea instanț ei de judecată de a emite ordine pentru a realiza justiț ia sau a descuraja abuzurile.
al sistemului juridic. Aș a cum a fost dezvoltat, această clauză nu are nicio aplicaț ie unde
CPC includes explicit provisions for executing an act. We can understand that there are
mai multe aranjamente care ne permit să continuăm. Prin urmare, Secț iunea-151 nu va exista
în noul caz.
Concluzie
A spune că procedurile de executare au devenit un proces aș teptat de mult în care...
părț ile nu au primit justiț ie într-un mod oportun este un truism. Această întârziere în finalizarea
of execution proceedings is in violation of fair trial principles. It is a common
aparț ia că executarea nu duce la sfârș itul litigiului, ci mai degrabă în
includerea mai multor dispoziț ii care să permită împiedicarea unei execuț ii de succes.
Defendantii trebuie trataț i cu mâini ferme, ceea ce necesită o bună interpretare a
regulile stabilite de avocaț ii în litigii ș i judecătorii consideraț i. O suspendare a executării trebuie să fie
implementate în moduri diferite în diferitele circumstanț e litigioase. Instanț ele de judecată
legea, împreună cu avocaț ii, trebuie să implementeze cu atenț ie aceste proceduri ș i să se asigure
se ia o avantaje necuvenite de pe urma legii menț ionate.

Unitatea VII: Cereri, Apeluri, Revizuire, Referinț ă ș i Revizie

7.1 De sau împotriva guvernului (Ss.79-82)
7.2 De către străini ș i de către sau împotriva conducătorilor sau ambasadorilor străini (Ss. 83-87 A)

7.3 Soluț ionarea disputelor în afara instanț ei (S.89)

7.4 Acț iuni în justiț ie de sau împotriva firmei

7.5 Acț iuni de interpelare

7.6 Acț iuni legate de organizaț iile de binefacere publice.

7.7 Appeals, Review, Reference and Revision

7.8 Apeluri din decretul original, decretul de apel, Ordine

7.1 De către sau împotriva guvernului (Ss.79-82)

Secț iunea 79 - Această secț iune defineș te conceptul de procese intentate de sau împotriva guvernului:
Ori de câte ori o plângere este depusă împotriva unui guvern sau dacă este depusă de către guvern,
reclamantul ș i pârâtul care vor fi numiț i în cazul respectiv vor fi aș a cum este prevăzut mai jos:

• Ori de câte ori cauza este instituită de sau împotriva guvernului central,
Uniunea Indiei va fi reprezentată ca reclamant sau pârât necesar.
respectiv.

[Link] P a g e 87 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asist. BV YCLC Karad | CPC

• Ori de câte ori acț iunea este intentată de sau împotriva guvernului de stat, statul
guvernul va fi obligat să acț ioneze ca reclamant sau pârât.
Secț iunea 80 - Această secț iune se ocupă de conceptul de Notificare. Conform acestei secț iuni,
nu există nicio povară pentru instituirea unei acț iuni în justiț ie împotriva guvernului fără emiterea unei
notificare cu privire la aceeaș i, aceasta include statul Jammu ș i Cashmir. În ceea ce priveș te
instituirea unei acț iuni împotriva unui funcț ionar public cu privire la actul săvârș it de el în calitate de
în calitate oficială, există din nou o necesitate de emitere a unei notificări privind acelaș i lucru. În plus,
Notificarea trebuie să fie trimisă cu două luni înainte de introducerea acț iunii în justiț ie ș i ar trebui să fie
s-a asigurat că o astfel de notificare a fost livrată sau lăsată la biroul de:

• Oride câte ori cazul este împotriva guvernului central ș i nu se referă la

căile ferate, atunci, notificarea ar trebui să fie livrată secretarului
guvern
• Ori de câte ori a fost intentat un proces împotriva guvernului central ș i acesta
se referă la căi ferate, atunci, notificarea trebuie să fie trimisă directorului general
a acelor căi ferate.
• Oricând cazul este intentat împotriva oricărei guvern de stat, atunci,
notificarea trebuie să fie trimisă fie secretarului acelui guvern, fie către
responsabilul districtului.
Conț inutul Notificării
Notificarea conform Secț iunii 80 trebuie să conț ină următoarele aspecte: nume, descriere,
reș edinț a reclamantului, cauza acț iunii ș i în final despăgubirea pe care reclamantul o
reclamaț ii.
Efectul neconformităț ii
Nerespectarea cerinț elor acestei Secț iuni sau orice omisiune în plângere care este
cerinț ele ar conduce la respingerea plângerii conform Ordinului 7, Regula 11.

7.2 De către extratereș tri ș i de către sau împotriva conducătorilor străini sau ambasadori (Ss. 83-87 A)

ConformSecț iunea 83al CPC, duș manii străini care rezidă în India, după ce au solicitat
permisiunea din partea Guvernului Central, precum ș i prietenii străini au dreptul să acț ioneze în judecată
de parcă ar fi cetăț eni ai Indiei.
Sectiunea 84 a codului permite statului străin să introducă o acț iune în instanț ă incompetentă.

Secț iunea 85 din Cod preconizează că guvernul va numi persoane specifice pentru fie
punerea sub acuzare a conducătorilor străini sau apărarea acestora.

Secț iunea 86 se ocupă în continuare de acele procese care sunt intentate împotriva conducătorilor străini,
ambasadori ș i emisari.
Secț iunea 87 stipulează stilul sau tiparele acestor conducători străini ca părț i pentru a se adapta.

[Link] P a g e 88 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

Conform acestei prevederi, se specifică faptul că conducătorul unei state străine poate da în judecată
pot fi acț ionaț i în judecată, totuș i în numele statului lor.

Secț iunea 87A care oferă definiț ia unui stat străin.

7.3 Rezolvarea disputelor în afara instanț ei (S.89)

Arbitraj
Secț iunea 89CPC, 1908 prevede soluț ionarea disputelor în afara instanț elor.
In cases where the court observes that there is the existence of such elements of a
soluț ie acceptabilă ș i favorabilă pentru ambele părț i, atunci instanț a se referă la astfel de cazuri
pentru arbitraj, conciliere, Lok Adalat sau mediere.
Secț iunea 89(2) oferă procedura urmată în diferite mecanisme de Alternative
Rezolvarea disputelor adică arbitraj, conciliere, Lok Adalat sau mediere.
7.4 Acț iuni de judecată de sau împotriva firmei

Ordinul XXX deliberează asupra aspectelor procedurale ale acț iunilor judiciare iniț iate de sau împotriva firmelor sau
persoane care desfăș oară activităț i comerciale în nume diferite de ale lor.

Ordinul trece prin 10 reguli care discută despre diferitele esenț iale ale unor astfel de litigii,
variează de la servicii, notificări, apariț ii etc.
7.5 Acț iuni de interpelare
Procese de interpleader

Secț iunea 88Codul de Procedură Civilă, 1908 prevede acț iuni de interpleader. Cuvântul 'A Interpleader'
implică 'să se conteste între ei pentru a soluț iona o problemă referitoare la o terț ă parte.

Procedura de a institui o acț iune de interpleadă este prevăzută în Ordinea 35 din CPC, 1908.
O acț iune de interplead este definită ca o acț iune în care nu există dispută între părț i; ș i anume
reclamantul ș i pârâtul, dar disputa este de fapt între pârâ ț i
însuș i, care se contestă reciproc.
Motivul pentru a depune o acț iune de interpelare este de a obț ine cererile pârâț ilor rivali.
adjudecat.
7.6 Procese legale privind organizaț iile de binefacere publice.

Acț iunea în temeiul Secț iunii 92 CPC este de natură specială creată în scopul
protejarea drepturilor publicului în Fundaț ii Publice ș i Organizaț ii Caritabile.

Oferă drepturi unei persoane în cazul oricărei încălcări presupuse a oricărei clauze exprime sau constructive.
fundaț ie creată pentru un scop public de natură caritabilă sau religioasă.
O acț iune formulată în baza Secț iunii 92 din C.P.C., singurele despăgubiri pe care reclamantul le poate
pretenț ia ș i instanț a poate acorda sunt cele enumerate în mod special în diferitele clauze ale
secț iunea.

[Link] P a g e 89 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

7.7 Apeluri, Revizuire, Referire ș i Revizuire

According to the Code of Civil Procedure, 1908, when a party is aggrieved by the
decret adoptat de instanț ă, el poate aborda instanț a superioară prin apel, împotriva
decretul adoptat de instanț a de judecată.
Primul apel este descris în Secț iunea 96 din CPC ș i prevede că un apel
se va îndrepta împotriva unei hotărâri pronunț ate de orice instanț ă care exercită jurisdicț ie originală către
tribunalele de apel autorizate, cu excepț ia cazurilor în care sunt expres interzise.

Subsecț iunea (1) a Secț iunii 100 din CPC afirmă că un al doilea apel ar fi
admis de către Înalta Curte doar atunci când Înalta Curte este mulț umită că cazul
implică o întrebare substanț ială de drept.
Motivul unei Apel
O recurs sub Codul de Procedură Civilă poate fi făcută pe următoarele motive:
•O decizie a fost deja luată de o autoritate judiciară sau administrativă.
• O persoană se consideră nedreptăț ită de o astfel de decizie, fie că este sau nu parte la ...
proceeding.
• Apelul este examinat de un organism de revizuire.

Cine poate depune o apel?

Orice persoană dintre următoarele poate depune o apel.

• Orice parte la procedura originală sau reprezentanț ii săi legali.

• Orice persoană ce pretinde în baza unei astfel de părț i sau un cesionar al intereselor unei astfel de părț i.

• Orice persoană numită de instanț ă ca tutore legal al unui minor.

• Orice altă persoană lezată după ce a obț inut permisiunea instanț ei.

Cine nu poate?

•O partidă care a renunț at la dreptul său de apel conform unui acord care este
clar ș i neambiguu.
• O parte care a beneficiat de avantajele oferite de o hotărâre.

• Părț ile cu un decret de consimț ământ. Consimț ământul, în acest caz, ar putea fi un acord legal.
sau compromis, sau ar putea fi chiar prezumat din comportamentul părț ilor.
• Părț ile, al căror fapt sau compromis este în dispută sau nu a fost formulat.
• Părț ile implicate în cazuri minore.

• Niciun reprezentant legal nu este îndreptăț it să depună o contestaț ie în numele unei persoane decedate.

[Link] P a g e 90 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

Caracteristicile unei Apel

• Drepturile de apel nu sunt inerente ș i, prin urmare, trebuie create în

exprima termenii prin statut. Astfel, aceste drepturi diferă de drepturile de depunere
costume, care este înnăscut în natură.
• Este un drept substanț ial.
• Drepturile prevăzute în această dispoziț ie se acumulază de la ziua instituirii acț iunii judiciare.

• Aceste drepturi nu pot fi anulate, cu excepț ia unui statut (fie în mod expres sau
prin implicaț ie).
• Discreț ia autorităț ii de apel este concludentă.
Autoritatea de Apel - se referă la autoritatea care îș i asumă ș i judecă
apelul de revizuire iniț ială.
Memorandum de Apel
Orice apel în temeiul acestor dispoziț ii trebuie să fie susț inut cu un memoriu de apel,
care este un document care cuprinde motivele de apel. Conț inutul unui valid
memoriu de apel include:
• Motivele pentru depunerea unei apel.

• Semnătura apelantului sau a avocatului său.

• Ataș area copiilor certificate ale hotărârii originale.

• Remiterea sumei decretate sau a garanț iei (în cazul unui decret de plată).
Apelantul, cu privire la această dispoziț ie, nu are dreptul să invoce motive sau
obiecț ie, cu excepț ia celor menț ionate în memorandum. Cu toate acestea, instanț a poate
să accepte asemenea obiecț ii din proprie voinț ă, cu condiț ia ca partea opusă să fie furnizată cu
oportunităț i adecvate de a contesta astfel de motive.
Tribunalul are dreptul să respingă sau să modifice orice memorandum pe care îl consideră
inadecvat. Curtea va înregistra motivele pentru o astfel de respingere.
Decretal– „de natura unui decret.”
Apeluri din Decretele Originale
• Apelurile din decretele originale, care sunt efectuate de instanț a de apel, sunt
preferabil într-o instanț ă care este superioară în rang instanț ei care a pronunț at decretul.

• Apelul pentru astfel de decrete poate fi formulat împotriva unui decret original emis ex parte.

• Nu vor fi făcute apeluri dacă decretul este adoptat cu consimț ământul părț ilor.
• Apelul împotriva decretelor originale se bazează pe o întrebare de drept.

• Nu există cale de atac în niciun proces de natura cognoscibilă de instanț ele de mici cauze dacă
suma sau valoarea obiectului acț iunii iniț iale este limitată la o sumă
de 10.000 Rs.

[Link] P a g e 91 | 107
Note de studiu pe marginea Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

• Curtea de apel poate trimite o cauză înapoi la instanț a de primă instanț ă dacă aceasta din urmă a dispus
al cazului fără a înregistra nicio concluzie.
• Decizia autorităț ii de apel este concludentă.
• Dacă o contestaț ie în temeiul acestei prevederi este judecată de un complet de mai mulț i judecători, atunci
opinia majorităț ii va fi considerată.
• În absenț a unei majorităț i, decretul original va rămâne.
• Acolo unde banca abate de la orice punct de vedere, acelaș i lucru poate fi stabilit.
de către orice număr dintre judecătorii rămaș i ai instanț ei, iar decizia va fi
luat de o majoritate a judecătorilor care aud apelul, care include judecătorii
cine l-a auzit iniț ial.
• Judecata poate confirma, modifica sau răsturna decretul.

Trimite înapoi un caz

Revenirea, în acest context, se referă la reîntoarcerea unui caz. Curtea de apel poate reveni
cazul la instanț a de judecată dacă aceasta a soluț ionat procesul pe un punct preliminar
fără a înregistra nicio concluzie. Curtea de apel poate, de asemenea, să ceară tribunalului să
admiteț i acț iunea în numărul său original în registrul acț iunilor civile. Dovezile (dacă există)
înregistrat în costumul original ar putea fi folosit ca dovadă dacă cazul este trimis înapoi la
tribunal. O ordonanț ă de cerere descalifică verdictul instanț ei inferioare ș i este
apelabil.
Pe de altă parte, instanț a de apel nu are dreptul să trimită o cauză înapoi dacă instanț a inferioară
a interpretat greș it probele sau, instanț a inferioară a dat un verdict pe baza insuficientă
material.
Furnizarea de dovezi suplimentare
Cursul general al legii nu permite nici unei părț i a unui apel să producă dovezi suplimentare.
dovezile, fie ele orale sau documentare. Cu toate acestea, instanț a de apel poate permite acelaș i lucru
în următoarele circumstanț e:
• Dacă instanț a inferioară a refuzat acceptarea vreunui probă în ciuda faptului că
motive pentru a accepta acelaș i lucru.

• Partea care aduce dovezile susț ine că dovezile nu erau în cadrul

cunoș tinț ele sale în ciuda exercitării unei diligenț e corespunzătoare anterior.

• Dacă partea demonstrează că probele corespunzătoare nu au putut fi prezentate de

în ciuda exercitării diligenț ei.
• Curtea de apel consideră esenț ial să examineze orice document sau martori pentru a
facilita adjudecarea cazului
Decretul Curț ii de Apel
Decretul se referă la implicaț iile legale ale unui anumit act. Decretul instanț ei de apel
instanț a va include:

[Link] P a g e 92 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asoc. BV YCLC Karad | CPC

• Data judecăț ii.

• Numărul apelului.

• Numele ș i descrierea părț ilor.

• Acordarea de despăgubiri ș i orice altă adjudecare efectuată.

• Costul total suportat.

• Proprietatea de la care a fost suportat costul.

• Proprietatea din care va fi plătit costul.

• Proporț ia plăț ii costurilor.

• Semnătura ș i data judecătorilor.
A doua apel
Secț iunea 100 din Codul de Procedură Civilă prevede că un apel poate fi formulat la
Înalta Curte din fiecare decret emis în apel de către orice instanț ă inferioară, dacă Înalta
Instanț a constată că cazul include o întrebare substanț ială de drept.
Având în vedere acest context, memorandum-ul de apel trebuie să declare clar elementul substanț ial
întrebare de drept în această apel. Dacă Curtea Supremă o consideră satisfăcătoare, poate continua
pentru a formula întrebările pertinente, pe baza cărora apelul ar fi audiat.
De asemenea, Înalta Curte poate analiza apelul pe orice altă întrebare substanț ială de drept care nu
formulat de acesta dacă consideră că cazul implică o astfel de întrebare.
Se poate observa că un al doilea apel este destinat doar pentru întrebări de drept ș i prin urmare
nu poate fi făcut pe baza unei constatări eronate a faptului. Pe aceeaș i pagină, în
absenț a oricăror erori sau defecte în procedură, constatarea primei instanț e de apel
va fi considerat definitiv, dacă instanț a respectivă prezintă dovezi pentru a susț ine aceasta
constatări.
Într-o altă notă importantă, apelurile secundare nu pot fi făcute pentru un decret dacă subiectul
obiectul acț iunii originale este destinat recuperării unei sume de 25.000 de Rs.

Diferenț a dintre apelul secund ș i revizuire

În ciuda similarităț ilor de perspectivă, natura unui al doilea apel ș i a revizuirii variază,
de care s-a elaborat mai jos:

S. No Second Appeal Revizuire

1 Implica o întrebare substanț ială de drept Implica o eroare jurisdicț ională

2 A contestat un decret adoptat de Încadrate în cazuri în care nu exista niciunul

curte de apel apel în primul rând

[Link] P a g e 93 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector Asistent BV YCLC Karad | CPC

3 Curtea Supremă are dreptul să rectifice un Înalta Curte nu are dreptul să modifice
eroare legală a instanț ei inferioare decizia unei instanț e inferioare chiar ș i în
caz de o greș eală legală

4 Curtea Supremă poate decide o problemă de O problemă de fapt nu poate fi decisă de

fapt organul jurisdicț ional

5 Curtea Supremă nu este împuternicită cu nicio Curtea Supremă poate refuza

puteri discreț ionare, ș i prin urmare interferenț ă asupra satisfacț iei pe care
nu pot refuza să acorde despăgubiri pe baza justiț iei substanț iale echitabile care a fost realizată
terenuri

Apeluri împotriva Ordinelor

Apelurile împotriva ordonanț elor ar putea fi făcute în legătură cu următoarele declaraț ii cu privire la
motivele oricărei defecte sau neregularităț i în lege:
• Orice ordine în baza Secț iunii 35A din Cod care permite costuri speciale ș i ordine
sub secț iunii 91 sau 92 refuzând permisia de a intenta un proces de tipul menț ionat în
Secț iunea 91 sau Secț iunea 92.

• Orice ordine în temeiul Secț iunii 95, care implică despăgubirea pentru obț inerea
încetare sau ordonanț ă pe motive insuficiente.
• Ordinile conform codului care se ocupă de impunerea de amenzi, direcț ia de
detenț ia sau arestarea oricărei persoane, cu excepț ia executării unui decret.

• Ordinile apelabile, aș a cum sunt prevăzute în Ordinul 43, R.I. Cu toate acestea, apelurile nu pot
fie depus pe baza oricărei ordine enumerate în clauza (a) ș i din orice ordine emisă în
apel conform Secț iunii 100.
Apeluri de către persoane indigente

Orice persoană care nu este capabilă să plătească taxa necesară pentru a depune memorandumului
poate depune o contestaț ie ca persoană indignată. Dacă instanț a refuză cererea unei
persoana să facă apel în această manieră, este posibil să necesite ca solicitantul să plătească suma necesară
taxa de judecată într-un interval de timp prescris.

Apeluri către Curtea Supremă

Apelurile către cea mai înaltă autoritate juridică din India pot fi făcute dacă aceasta consideră că
cazul să fie potrivit pentru un apel la Curtea Supremă sau când o permisiune specială este
acordat de către Curtea Supremă însăș i. Recursurile pot fi depuse la Curtea Supremă prin depunerea
o petiț ie către instanț a care a emis decretul, pe baza căreia petiț ia ar fi
auzite ș i soluț ionate într-o perioadă de ș aizeci de zile. Cererile formulate în acest scop
trebuie să declare motivele apelului. De asemenea, trebuie să includă o cerere pentru emiterea unei

[Link] P a g e 94 | 107
Note de studiu despre Codul de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asist. BV YCLC Karad | CPC

certificat care atestă că cazul implică o întrebare substanț ială de drept care trebuie să fie
decis de Curtea Supremă.
Partidul opus va avea ocazia să exprime orice obiecț ii.
împotriva emiterii unui astfel de certificat. Cererea ar fi soluț ionată dacă solicitantul este
a refuzat certificatul. Dacă ar fi acceptat, apelantul ar fi fost obligat să depună
securitate ș i costuri necesare în cadrul unui interval de timp prescris.

După ce solicitantul îndeplineș te obligaț iile de mai sus, instanț a a cărei decizie a
apelul este preferat va declara apelul ca admis, o informare a cărei va fi
adresat respondentului. În plus, corpul jurisdicț ional trimite o precizie
copie a înregistrării sub sigiliu ș i furnizează copiile acestor acte în proces.
Circumstanț e pentru suspendarea executării decretului

Suspendarea executării decretului poate fi realizată în următoarele circumstanț e:

• Partidul care solicită suspendarea este foarte probabil să înregistreze pierderi substanț iale în
absenț a unei astfel de discreț ii.

• Cererea de suspendare este făcută fără întârzieri nerezonabile.

• Solicitantul a furnizat garanț ii pentru îndeplinirea corespunzătoare a particularului

ordine sau dect. Dacă solicitantul nu a reuș it în această obligaț ie din cauza căreia
cererea este respinsă, garanț ia poate fi totuș i depusă într-un interval de timp
de 30 de zile, după care cererea ar fi acceptată.

În general, în cadrul apelului, întreaga dispută este reauditată de curtea de apel. Dar în
cazuri în care există erori tehnice/procedurale, partea lezată nu trebuie să ia
durerea de a te adresa unei instanț e superioare pentru a trece prin neplăcerea de a contesta o altă
acț iune care este sub formă de apel. În acelaș i scop,Codul Civil
procedurăa introdus conceptele numite Referinț ă, Revizuire ș i Revizie sub
Secț iunile 113, 114 ș i 115, respectiv.
Referinț ă
Referinț a este tratată sub Secț iunea 113 din Cod. Aceasta menț ionează că o instanț ă subordonată
poate înainta o întrebare instanț ei superioare acolo unde primul consideră că nu ar trebui să existe
interpretare greș ită în ceea ce priveș te orice lege. Acesta se numeș te o referinț ă.

Nicio parte implicată în proces nu are dreptul de a solicita o trimitere.

Numai instanț a subalternă are puterea de a face referiri de sine stătătoare (pe cont propriu)
în cazul în care există îndoieli cu privire la valabilitatea oricărei dispoziț ii legale.

Dacă există îndoieli rezonabile cu privire la problema de drept, instanț ele inferioare pot
exercită dreptul de referinț ă în următoarele situaț ii când:
• O întrebare privind valabilitatea oricărei acț iuni, reguli, reglementări, ordine etc., apare în
instanț a unde se judecă procesul

[Link] P a g e 95 | 107
Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

• Curtea este de părere că un astfel de act sau orice altă dispoziț ie de lege este invalidă
(„ultra vires” înseamnă „dincolo de puteri”) sau inoperant
• O astfel de întrebare privind prevederea legii nu a fost niciodată invalidată anterior de...
Curte de apel sau Curte Supremă
• Este pertinent pentru determinarea valabilităț ii unei astfel de dispoziț ii legale pentru eliminare
al costumului
Ordinul 46 din Cod stabileș te condiț iile care trebuie îndeplinite de
subordinate court in order to make a reference to the High court.
Obiect
Obiectul prevederilor Referinț ei este de a împuternici instanț a subordonată să
obț ineț i opinia Înaltei Curț i în cazuri neapelabile atunci când există o întrebare de
lege astfel încât orice comisie de eroare să fie evitată, care nu ar putea fi remediate ulterior
pornit.
Review
O revizuire este menț ionată la Secț iunea 114 a Codului. O parte afectată poate depune o
aplicaț ie pentru revizuire în aceeaș i instanț ă unde a fost pronunț ată decretele. Aceasta
dispoziț ia permite instanț ei să îș i revizuiască propria hotărâre în cazul unor erori sau greș eli
făcută cu privire la decizia pronunț ată, pentru a o remedia. În timp ce Secț iunea 114 este o
drept substanț ial, procedura pentru acesta a fost prevăzută în Ordinul 47 din
Codul. Cererea de Revizuire poate fi depusă în circumstanț ele în care:
• un decret sau o ordonanț ă este apelabil aș a cum prevede legea, dar nu a fost făcut niciun astfel de apel
a fost preferat
• nu există nicio prevedere pentru apel împotriva anumitor decrete sau ordine

• o hotărâre este pronunț ată de instanț a de mici cauze

Motivul pentru depunerea cererii de revizuire este:

• descoperirea de noi fapte atunci când nu există cunoș tinț e despre acestea sau nu ar putea
produce aceeaș i din cauza neglijenț ei, înainte de momentul în care decretul a fost
promovat
• eroarea evidentă pe faț a dosarului, ceea ce înseamnă erori care nu
da naș tere la reargumentarea întregului caz ș i la cele care nu sunt legate de
decizii eronate
• orice alte motive suficiente aș a cum sunt prevăzute de Cod, în care
concepț ia greș ită a instanț ei poate fi considerată un temei suficient
Cererea de revizuire trebuie depusă în termen de 30 de zile de la data ordonanț ei/deciziei.
Obiect
Orice ființ ă umană poate face o greș eală sau o eroare ș i la fel o fac ș i judecătorii. Aș a că, procedura de
Revizuirea a fost integrată în sistemul juridic pentru a corecta greș elile ș i a preveni orice

[Link] P a g e 96 | 107
Note de studiu asupra Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

eroare judiciară aș a cum s-a stabilit în [Link] v. Statul Karnataka. Recenzia

aplicaț ia nu este un apel sau o revizuire făcută instanț ei superioare, ci este o cerere de
reanalizează ș i reconsideră decizia luată anterior de aceeaș i instanț ă.

Revizuire
Curtea Supremă are puterea de a solicita o reexaminare a oricărui caz care a fost
decis de instanț a inferioară fără o jurisdicț ie adecvată. Această putere a Înaltei
instanț a se numeș te Jurisdicț ia Revizională a doar Curț ii Supreme care este menț ionată sub
Secț iunea 115 din Cod. Condiț ii
Secț iunea 115Codul de Procedură Civilă stabileș te toate condiț iile când
Înalta Curte poate exercita jurisdicț ia sa de revizuire:
Cazul trebuie decis.
2. Jurisdic ț ia revizională se exercită când nu există posibilitatea apelului în cazul decis.
de către instanț a subordonată.

3. Instan ț a inferioară a decis astfel de cazuri prin:

1. Exercitarea jurisdic ț iei care nu este acordată acelei instan ț e prin lege.
2. Nu a reu ș it să exercite jurisdic ț ia dobândită, sau
3. Exerci ț iu ilegal al puterii depline sau cu neregularitate neesen ț ială.
Referinț ă ș i Revizuire

Nr. crt. Referinț ă Recenzie

Cazul este trimis la Înalta Curte de

Pentru revizuire, aplicaț ia este realizată
1. instanț a inferioară ș i nu de către parte
de către partea prejudiciată.
pentru referinț ă.

O revizuire este efectuată de către instanț ă care

Chestiunea de referinț ă poate fi decisă de
2. a emis decretul sau a făcut
doar Curț ile Supreme.
comandă.

Referinț a poate fi făcută doar atunci când

O recenzie poate fi efectuată doar după ce
3. acț iune, apel sau procedură de executare este
se emite un decret sau o hotărâre.
în aș teptare.

Temeiul de referinț ă este diferit de un

4. Motivele pentru revizuire sunt diferite.
recenzie.

[Link] P a g e 97 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

Referinț ă ș i Revizie

Nr. crt. Referinț ă Revizuire

Pentru referinț ă, un caz este transferat pentru revizuire, cererea este făcută către
1. de către o instanț ă inferioară către Înalta Curte, fie de către părț ile nemulț umite
Instanț ă. partidul de către Înalta Curte de Justiț ie din oficiu.

Motivul pentru referinț ă este atunci când

există îndoială rezonabilă cu privire laTemeiul pentru revizuire este jurisdicț ional
2.
întrebare de drept de către erorile instanț ei subordonate.
curte.

Revizuire ș i Revizie

[Link]. Revizie Recenzie

Jurisdicț ia revizională poate fi O revizuire este efectuată de instanț a care are

1.
exercitat doar de Curtea Supremă. a trecut de ordinul sau decretul în sine.

Puterea revizională este exercitată Revizuirea unei ordonanț e sau decret poate fi
2. când nu există apel la Înalta finalizat chiar dacă există o cale de atac la Înalta
Instanț ă. Curte.

Curtea Supremă poate exercita

Pentru recenzie, este necesară o aplicaț ie
3. puterea de revizuire evensuo moto(by
să fie depus de partea vătămată.
propria sa miș care).

Motivele pentru revizuire sunt în principal

4. privind erorile de jurisdicț ie.
Motivele pentru revizuire sunt diferite

Ordinul emis pentru exercitarea

Decizia de acordare a revizuirii este
5. jurisdicț ia revizională nu este
apelabil.
apelabil.

Referinț ă ș i Apel

[Link] Reference Apel

Puterea referinț ei este încredinț ată Dreptul de apel este dreptul care are
1.
în instanț ă. a fost conferit părț ilor.

[Link] P a g e 98 | 107
Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asistent BV YCLC Karad | CPC

Se poate face un apel la orice instanț ă

Se poate face întotdeauna referire la
2. care este superior ș i nu trebuie să fie
Înalta Curte.
doar Înalta Curte.

Motivele pentru referinț ă sunt un

Temeiurile de apel sunt mult mai ample
3. o întrebare substanț ială de drept ș i acesta
decât motive pentru referinț ă.
este mai îngust.

Referinț a poate fi făcută doar când Un apel poate fi depus doar după ce
4. costumul, ordinea sau executarea este decretul este adoptat sau ordonanț a poate fi contestată

în aș teptare. a fost făcut de instanț a inferioară.

Revizuire ș i Apel

Nr. crt. Recenzia Apel

O recenzie poate fi făcută doar pentru aceeaș i O apel poate fi depus la orice instanț ă superioară
1.
curte. curte.

Recenzia este o procedură de O apel este procedura de

2. reanalizarea aceleaș i probleme de către considerarea chestiunii de către
acelaș i judecător al aceleaș i instanț e. judecător diferit al tribunalului superior.

Motivele de revizuire sunt mai înguste decât Motivele de apel sunt mai largi decât
3.
motive de apel. motive de revizuire.

Într-un apel, dispoziț ia pentru

Nu există nicio prevedere pentru al doilea
4. apelul secundar se face atunci când este suficient
recenzie.
sunt prezente motive.

Revizuire ș i Apel

[Link]. Revision Apel

Se poate face un apel la orice instanț ă

O aplicaț ie pentru revizuire se depune doar la
1. superior instanț ei care pronunț ă decretul sau
Curtea Supremă.
comandă.

O aplicaț ie revizională poate fi făcută la

Curtea Supremă pentru orice decizie luată Un apel se poate face doar împotriva decretului sau ordonanț ei
2. a trecut prin instanț a de judecată inferior.
de către instanț a inferioară când nu
apelurile sunt admise pentru astfel de decizii.

[Link] P a g e 99 | 107
Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

Puterea de revizuire a Curț ii Supreme este Dreptul de a face apel a fost prevăzut de
3.
total discreț ionar. statuia ca un drept substantiv.

Motivul revizuirii este O apelare se bazează pe o întrebare de fapt sau

4.
eroare de jurisdicț ie. întrebare de drept sau, ambele.

Pentru revizuire, depunerea unei cereri nu este Pentru un apel, un memorandum de apel la
5. necesar. Curtea supremă poate exercita să fie depus de partea vătămată înainte de
puterea de revizuire asu moto. curtea superioară este o necesitate.

7.8 Apeluri împotriva decretului original, decretele de apel, Ordonanț ă

Apel împotriva decretului original:

Secț iunea 96 a CPC se ocupă de apelurile din decretul original. De obicei, primul apel se face
din fiecare decret original emis de orice instanț ă. Este marcat aici că apelul poate fi formulat
dintr-un decret ex-parte, dar apelul nu poate fi formulat împotriva unui decret dat cu consimț ământul
ambele părț i.
Apel împotriva ordinii:

Articolele 104 până la 108 ș i Ordonanț a 43 din CPC se referă la apelurile împotriva ordinelor.
Conform acestor dispoziț ii, anumite ordine sunt atacabile, în timp ce altele, apelul ar putea
not be lie against some orders. Order can be defined as “the formal expression of any
decizia unei instanț e civile care nu este un decret.” O apelare a ordinii poate fi depusă
în termen de nouăzeci de zile înaintea instanț ei superioare competente ș i în termen de treizeci de zile de la
data comenzii, înaintea unei alte instanț e.

Secț iunea 106 prevede că apelurile împotriva ordonanț elor în cazurile în care acestea sunt apelabile
va fi adus în faț a instanț ei la care s-ar face apel din acț iunea originală.
Totuș i, Secț iunea 105 afirmă că fiecare, fie apelabilă, fie nu, cu excepț ia unei hotărâri de
reuș ita poate fi contestată într-o apelare împotriva decretului final pe baza că există un
eroare, defect sau neregularitate în comandă ș i că o astfel de eroare, defect sau neregularitate afectează
decizia cazului.
Apel împotriva decretului de apel:

Secț iunea 100 din CPC prevede recursul secund la Curtea Supremă împotriva hotărârii pronunț ate
de către instanț a de apel. Dreptul procedural al celui de-al doilea decret este oferit fiecăruia dintre
părț ile unui proces civil care au fost afectate negativ de decretul emis de un civil
curte. Este demn de menț ionat aici că regula generală este că a doua apel se face la Curtea Supremă
doar dacă instanț a este mulț umită că aceasta implică o întrebare substanț ială de drept.

Comandă
O ordine este o comandă a judecătorului către una dintre părț ile procesului, educând
parte reclamantă să întreprindă (sau să nu întreprindă) acț iuni explicite.

[Link] P a g e 100 | 107

Note de studiu despre Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor BV YCLC Karad | CPC

Secț iunea 2(14)Codul de procedură civilă din 1908 caracterizează ordinea ca fiind "corespunzătoare
articularea oricărei decizii a unei Curț i Civile care nu este un decret.
O cerere de apel a unei decizii poate fi depusă în termen de nouăzeci de zile înaintea Curț ii Supreme ș i în cadrul
treizeci de zile de la data ordonanț ei, înaintea unei alte instanț e.

SECȚ IUNEA 106 afirmă că apelurile împotriva ordinelor în cazurile în care sunt apelabile
va fi adus în faț a instanț ei la care s-ar putea face apel din procesul iniț ial.

Unitatea VIII: Legea Limitării

8.1 Perceperea întârzierii
8.2 Bar de Limitare
8.3 Expirarea termenului prescris când instanț a este închisă

8.4 Extinderea perioadei prescrise în anumite cazuri

8.5 Dizabilitate legală ș i Continuarea curgerii timpului
8.6 Calculul perioadei de prescripț ie
8.7 Dobândirea proprietăț ii prin posesie

Legea Prescripț iei stabileș te termenul limită pentru diferite acț iuni în cadrul căruia
persoana lezată poate apela la instanț ă pentru reparare sau justiț ie. Procesul, dacă este intentat după
explorarea termenului limită, este supusă legii de limitare.
Scopul principal al acestei Legi este de a preveni ca litigiile să fie prelungite pentru o perioadă lungă de timp.
ș i soluț ionarea rapidă a cazurilor care conduce la litigare eficientă.
8.1 Iertarea întârzierii
Expresia „condonare” denotă că infracț iunea (ignorarea legii perioadei Actului)
este implicit eliminat, iar cazul va continua ca ș i cum nu a avut loc nicio infracț iune.
Condonarea întârzierii este reglementată în conformitate cu Secț iunea 5 din Legea prescripț iei.

Prevede că instanț a poate accepta orice apel sau cerere atunci când este depusă după
termenul de prescripț ie dacă apelantul sau solicitantul dovedeș te că a avut un motiv suficient pentru
neexercitarea apelului sau a cererii în termenul prescris.

Situaț ii în care se poate acorda iertare

Următoarele sunt cazurile în care se poate acorda indurare:
• Modificări ulterioare ale legii.

• Boala partidului: Include natura ș i severitatea bolii ș i faptele

cuprinzând eș ecul de a acț iona.

[Link] P a g e 101 | 107

Note de studiu asupra Codului de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asistent Profesor la BV YCLC Karad | CPC

• Încarcerarea partidului: Cu toate acestea, pur ș i simplu reț inerea nu este suficientă pentru a cauza.
Variează de la un caz la altul.
• Petrecerea este o femeie pardanashin.

• Partidul aparț ine unui grup minoritar cu fonduri insuficiente.

• Sărăcia sau cerș etorii.

• Partidul este un funcț ionar guvernamental: Un funcț ionar guvernamental poate să nu aibă un stimulent în
îndeplinirea sarcinii. Prin urmare, o anumită marjă de manevră este permisă în astfel de cazuri.

• Întârziere din cauza pendinț ei cererii de ordin.

• Partidul este analfabet.

• Alte motive adecvate: Eroarea instanț ei, Eroarea consilierului, Întârziere în obț inerea
copii, păcăliț i de decizii, etc.

8.2 Bara de Limitare

Legea limitării îș i găseș te rădăcina în maximele „Interesul republicii este să existe un sfârș it
"Litiu", ceea ce înseamnă că în interesul statului în ansamblu ar trebui să existe o limită
la litigii ș i „vigilantibus non dormientibus Jura subveniunt”, ceea ce înseamnă că legea
va asista doar pe cei care sunt vigilenț i cu drepturile lor ș i nu pe cei care dorm pe ele.
Legea limitării specifică termenul legal în care o persoană poate
se poate iniț ia o acț iune legală sau o acț iune în justiț ie. Dacă o plângere este depusă după ...
expirarea termenului prescris va fi împiedicată de termenul de prescripț ie.

Secț iunea 3: Bara de Limitare

Secț iunea 3 a Actului stabileș te o limitare de timp pentru intentarea unei acț iuni, apel sau cerere.
Diverse subsections enumeră condiț iile în care secț iunea 3 operează, care sunt
urmează;
• Secț iunea 3(1) are o abordare negativă. În timp ce stabileș te excepț ia pentru
secț iunea 3, de asemenea, interzice depunerea unei acț iuni, apel sau cerere dincolo de
perioada prescrisă. Subsecț iunea 1, pe scurt, acoperă fiecare tip de acț iune în afară de care
sunt declarate în mod expres în secț iunea 4 până la secț iunea 24 a legii. Ultima parte a
această subseț iune „deș i limita nu a fost stabilită ca o apărare” este cea mai importantă
important. Aceasta afirmă că, chiar ș i atunci când o parte nu ridică apărarea de
limitare, acț iunea va atrage în mod automat dispoziț iile acestui act.
• Secț iunea 3(2)(a) din act prevede momentul în care sunt intentate diverse acț iuni în justiț ie.
Sunt prezentate diferite scenarii în care este discutată instituț ia unei acț iuni în justiț ie. Astfel
ca, într-un caz obiș nuit, în data când reclamantul prezintă
cerere înaintea ofiț erului competent.
• Secț iunea 3(2)(b) vorbeș te despre cererea prin compensare sau prin contracere. Data
a instituț iei acț iunii data la care această cerere apare în faț a instanț ei

[Link] P a g e 102 | 107

 Note de studiu despre Codul de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector asociat BV YCLC Karad | CPC

8.3 Expirarea termenului prescris atunci când instanț a este închisă

Secț iunea 4 din Legea privind prescripț ia „Expirarea perioadei prescrise când instanț a este închisă”

Când perioada prescrisă pentru orice proces, apel sau cerere expiră într-o zi când
instanț a este închisă, procesul, apelul sau cererea pot fi intentate, preferate sau făcute pe
ziua în care instanț a se reia.

Explicaț ie - O instanț ă se consideră închisă în orice zi în sensul acestei ...

secț iune dacă în orice parte a orelor sale normale de lucru rămâne închis în acea zi.

8.4 Extinderea perioadei prescrise în anumite cazuri

Secț iunea 5 din Legea privind prescripț ia "Prelungirea perioadei prescrise în anumite cazuri"

Orice apel sau orice cerere, alta decât o cerere în temeiul oricărei prevederi a
Ordinul XXI din Codul de Procedură Civilă, 1908 (5 din 1908) poate fi admis după
perioadă prescrisă, dacă apelantul sau solicitantul convinge instanț a că a avut suficient
motiv pentru a nu prefera apelul sau a face cererea în termenul respectiv.

Explicaț ie - Faptul că apelantul sau solicitantul a fost indus în eroare de orice ordine, practică
sau judecata Instanț ei Supreme în stabilirea sau calcularea perioadei prescrise poate fi
cauză suficientă în sensul acestei secț iuni.

8.5 Incapacitate legală ș i Derularea continuă a timpului

a. Dizabilitate legală [Sec ț iunea 6]: Legea limitării referitoare la persoanele legal dizabile
persoanele sunt explicate mai jos:

i. Dacă o persoană îndreptăț ită să introducă o acț iune sau să facă o cerere este un minor,
nebun sau idiot la momentul cauzei de acț iune, perioada de prescripț ie pentru a depune
un proces sau a face o cerere va începe când această incapacitate încetează.
ii. Where one legal disability is followed by another legal disability, the
disabilităț ile sunt succesive ș i perioada de limitare va începe să curgă când toate
disabilităț ile legale sunt încetate.

iii. Dacă o incapacitate legală continuă până la moarte, atunci perioada de prescripț ie va
candidatura pentru reprezentant legal (care nu este legal incapabil) începând cu data de
moarte.
iv. Acolo unde o persoană cu dizabilitate moare după ce dizabilitatea a încetat, dar în cadrul
perioada acordată lui în baza acestei secț iuni, reprezentantul său legal poate
instituie procesul sau fă aplicaț ia în aceeaș i perioadă după
moartea, aș a cum ar fi fost disponibilă acelei persoane dacă nu ar fi
a murit.

[Link] Pagina 103 | 107

Note de studiu pe Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asoc. BV YCLC Karad | CPC

Curgerea continuă a timpului – Fără incapacitate sau imposibilitate ulterioară de a

întreprindeoacț iuneînjustiț iesaufăoaplicaț iepoatesăooprească

Termenuldeprescripț ieîncepesăcurgăatuncicândcauzaacț iuniisenaș [Link],anumite

excepț iile au fost furnizate în Secț iunile 4 până la 8. Secț iunea 4 prevede că dacă
perioada prescrisă expiră într-o zi în care instanț a este închisă, aplicaț ia etc,
poate fi făcut în ziua în care instanț a se redeschide. Conform Secț iunii 5, condonare de
întârzierile sunt permise pe baze suficiente. Secț iunile 6, 7 ș i 8 permit extinderea termenului
în anumite cazuri de dizabilitate.
Curgerea continuă a timpului [Secț iunea 9]: Odată ce începe un termen de prescripț ie, nu
o dizabilitate sau incapacitate ulterioară poate opri aceasta. Se aplică Secț iunea 9.
limitat la procese ș i aplicaț ii doar ș i nu se aplică apelurilor decât dacă
cazul a intrat în oricare dintre excepț iile prevăzute în legea însăș i. Secț iunea 9
se aplică atunci când cauza acț iunii sau dreptul de a se adresa instanț ei continuă să existe
data completării cererii. Astfel, termenul începe să curgă atunci când cauza acț iunii
se acumulează.Astfel, odată ce timpul a început să curgă, nicio dizabilitate sau incapacitate subsequente
o opreș te.
Manoj a murit pe 3 august 2016 înainte de a avea dreptul să introducă un proces
acumulată, lăsând în urmă un fiu minor de 15 ani. Decide timpul
from where the period of limitation shall be calculated under Limitation Act,
1963.
Secț iunea 9 din Legea Limitării, 1963 prevede că, odată ce timpul începe să curgă, nu există
o dizabilitate sau o incapacitate ulterioară poate opri iniț ierea unei acț iuni sau a unei
aplicaț ie. Pentru un anumit caz, termenul de prescripț ie va curge de la data de
împrumut (adică, cauza acț iunii). Nu există nicio incapacitate în acel moment ș i timpul a început
a rula din data împrumutului în sine. Dizabilitatea ulterioară, adică fiul era minor
nu au niciun folos. Perioada de limitare în acest caz se va încheia după 3 ani de la
data împrumutului (adică temeiul acț iunii).

8.6 Calculul perioadei de prescripț ie

Calculul Perioadei de Limitare
Legea privind prescripț ia, 1963 face dispoziț ii specifice pentru excluderea anumitor
timp în unele cazuri pentru calculul perioadei prescrise. Aceste dispoziț ii
urmează:
a. În cazul oricărei ac ț iuni, apel sau cerere, termenul de prescrip ț ie este de a fi
calculat exclusiv ziua în care începe să curgă timpul.
12(1)]
b. Ziua în care a fost pronun ț at judecata contestată ș i
timpul necesar pentru obț inerea unei copii a decretului, sentinț ei sau ordonanț ei
apelat sau căutat să fie revizuit sau revizuit va fi
exclus.[Secț iunea 12(2)]

[Link] P a g e 104 | 107

Note de studiu privind Codul de Procedură Civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Prof. Asist. BV YCLC Karad | CPC

c. Timpul necesar pentru ob ț inerea unei copii a hotărârii pe care se bazează decretul
sau ordinul este fondat va fi, de asemenea, exclus.[Secț iunea 12(3)]

d. Timpul necesar pentru ob ț inerea unei copii a premiului va fi

exclus.[Secț iunea 12(4)]
e. Timpul în care solicitantul a ac ț ionat de bună credin ț ă,
cerereapentru"îngăduinț ădeadaînjudecatăsaudeafaceapelcasărăciaestesolicitată",seva
a fi exclus. [Secț iunea 13]
f. Procedura civilă referitoare la chestiunea în discu ț ie a fost ini ț iată într-o
Instanț a care nu este în măsură să o primească, din lipsă de jurisdicț ie sau din orice alt motiv
alte cauze similare vor fi excluse.[Secț iunea 14]
[Link] timpului în anumite alte cazuri [Sec ț iunile 15, 16 ș i 17]:
i. Dacă procesul sau cererea pentru executarea unei hotărâri a fost suspendată de un
injuncț ie sau ordin, atunci această perioada de injuncț ie va fi exclusă.
ii. Time required obtaining the sanction/consent of the Government shall be
exclus.
iii. Timpul în care inculpatul a fost absent din India ș i
din teritoriile din afara Indiei, dar administrate de către Central
Guvernul va fi exclus.
iv. Acolo unde acț iunea sau cererea se bazează pe fraudă sau eroare a
defendant or respondent or his agent or in other cases as mentioned
în Secț iunea 17, perioada de prescripț ie nu va începe să curgă până când
reclamantul sau solicitantul a descoperit fraudă sau eroare subiecț i anumitor
excepț ii.

8.7 Dobândirea proprietăț ii prin posesie

În India, orice persoană care deț ine o proprietate pentru o perioadă mai mare de 12 luni continue
anii pot revendica posesia defavorabilă a proprietăț ii.
Sub doctrina posesiei adverse, o persoană care nu deț ine titlul la
teren, dar deț inând posesia terenului deț inut de altcineva pentru o perioadă considerabilă
perioada poate dobândi un titlu valid asupra acestuia, cu condiț ia ca proprietarul advers să fie în posesie
pentru o perioadă suficientă conform Legii privind Prescripț ia.

Elemente care stabilesc posesiunea adversă:

1. Continuitate în posesia advesă: Posesia ș i ocuparea proprietă ț ii
de către reclamant/infractor va fi continuu, neîntrerupt ș i neîngheț at pentru
lungime limitată prevăzută de lege.
2. Posesiune ostilă: Înseamnă că reclamanul/ocupantul ocupă terenul în ciuda
ș tiind că nu deț ine niciun titlu legal pentru a ocupa sau a deț ine
proprietatea menț ionată anterior.

[Link] Pagina 105 | 107

Note de studiu pe tema Codului de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Lector Asociat BV YCLC Karad | CPC

O persoană care pretinde dreptul de posesie adversă ar trebui să demonstreze:

• În ce dată a intrat în posesie

• Care a fost caracterul posesiei sale?
• indiferent dacă faptul posedării era bine cunoscut părț ii opuse
• orice ar fi durat posesia sa ș i
• Posesiunea lui era deschisă ș i nedisturbată.

3. De ț inerea efectivă: de ț inerea ar trebui să fie o de ț inere, a ș a cum dezvoltarea unei

casă, ridicarea unui adăpost sau a unei structuri, împrejmuirea unei proprietăț i, păș unatul
de vite pe pământ, agricultura ș i recolta de culturi pe pământ pentru
suma statutory completă.
4. De ț inerea exclusivă: pe parcursul duratei limitării legale, solicitantul
ar trebui să fie în cadrul posesiunii fizice exclusive a proprietăț ii împotriva legitimei
afirmaț ie corectă, dar ș i titlul de proprietar îndreptăț it sau al diferitelor revendicări.
construirea unei case sau ridicarea zidurilor de delimitare sunt exemple de
"proprietate exclusivă". Nu ar trebui să fie luată în posesie sau de pseudo-
posesie.
Acte care nu constituie posesie defavorabilă
[Link] PERMISIVĂ: Nu poate fi rena ș te într-o posesie adversă,
în mod notabil oriunde deț inerea este legală din momentul respectiv, decât dacă există o alternativă
acț iuni clare sunt comise de către locatar care vor avea ca rezultat negarea
titlul de proprietar. Caracterul permisiv al posesiei este adesea dedus din
circumstanț ele cazului, chiar ș i atunci când nu există dovezi clare. În scurt
deoarece reclamantul îș i arată intenț ia ca posesia permisivă să
opreș te-te, sufletul permisiv s-ar opri să intre pe proprietate ș i, dacă nu o face,
prin urmare, prezenț a sa continuă ar fi incorrectă ș i l-ar expune la risc
de a renunț a la bunuri cu profit.
[Link] Ț A UNEI PRETEN Ț II LEGITIME: „În cazul în carePalaniyandi Malavarayan
v. Dadamalali Vidayan, iS-a susț inut înaintea Onorabilului Tribunal Superior din Andhra Pradesh
Curtea despre posesia defavorabilă de către un trust că dreptul la calitatea de trustee al unui
templul nu poate fi dobândit prin posesie adverse atâta timp cât nu există o legalitate
fiduciar care ar putea pretinde recuperarea biroului de la persoana care pretinde că deț ine
îi este defavorabil.
[Link] Ț A INTEN Ț IEI: este inten ț ia de a afirma titlul exclusiv că
face ca posesia să devină adversă. Animus possidendi ar trebui să fie stabilit în
conjuncț ia cu stilul de ocupare de către ocupantul abuziv care variază din nou
de la sort la sort. este un principiu binecunoscut în cadrul relaț iei fiduciare că
posesiunea agentului este că posesia principului ș i astfel
relaț ia predominantă dintre părț i nu poate fi permisă să fie atât de adversă.

[Link] P a g e 106 | 107

Note de studiu asupra Codului de procedură civilă, de Dr. M. S. Khairnar, Asist. Prof. BV YCLC Karad | CPC

Posesiunea defavorizantă ca scut:

ÎnGurudwara Sahib în satul Gram Panchayat Sirthalareclamantul a solicitat un
declaraț ie că a obț inut titlul asupra proprietăț ii litigioase prin posesie adversă. În
în plus, reclamantul a solicitat să împiedice pârâtul să fie evacuat din
property.

[Link] P a g e 107 | 107