Practica Putere Si Radicare
Tradus de
ScribdTranslationsPractica Putere Si Radicare
Tradus de
ScribdTranslationsPutere ș i rădăcină.
Tema I-Completează corect.
Nombre: Enfri de Jesus Estrella Peña
Matricula: 19-EPSS-1-536
1) Operația care are ca obiect, dată o cantitate numită bază și alta
apelul exponențial se numește putere
2) Orice număr diferit de zero, ridicat la puterea zero este egal cu 1
3) Orice număr ridicat la unitate este egal cu aceeași bază sau cu același
număr
4) Și dacă baza este pozitivă și exponentul este impar, atunci semnul lui
puterea este: pozitiv
5) Dacă baza este negativă și exponentul este impar, atunci semnul lui
potența este: negativă
6) Proprietața distributivă a puterii față de înmulțire este
și în ceea ce privește diviziunea este
7) Potențierea nu este distributivă în raport cu adunarea și scăderea.
8) Toată puterea unei puteri este egală cu o altă putere a cărei bază este egală
al cărui exponent este egal cu produsul exponenț ilor
9) Expresia X-nscrisă ca putere de exponent pozitiv este
10) La expresie ( /b)-n scrisă ca o putere pozitivă este:
11) Operația inversă a potențării care are ca scop calculul de
baza este radicarea
12) Este este expresia care se înmulțește ea însăși (n) de ori dă ca rezultat
cantitate subradical indicele radacinii
13) Toată rădăcina pătrată a unui număr real are două valori, una pozitivă și
Otronegativ
14) Rădăcinarea este distributivă în raport cu înmulțirea și împărțirea
15) Radicarea nu este distributivă în raport cu adunarea și scăderea
16) La expresien√ A mscrisă ca putere este expresia
17) Define proprietățile puterilor și scrie un exemplu pentru fiecare:
O putere este rezultatul înmulțirii unui număr cu el însuși de mai multe ori.
veces. Numărul pe care îl multiplicăm cu sine însuși se numește bază și numărul de
Numărul de ori în care multiplicăm baza se numește exponent.
[Link] puterilor cu aceeași bază Produsul a două sau mai multe puteri
de iguală cu baza „a” este egală cu puterea de bază a și exponentul egal cu a
suma exponentilor respectivi.
Divizarea puterilor de aceeași bază Se împart puterile de aceeași bază, se
scrie aceeași bază și se scad exponenții.
Exemplu: 54/52 = 54-2 =52= 5.5 =25
Puterea unei puteri Pentru a calcula puterea unei puteri se scrie
aceeași bază „a” și se înmulțesc exponenții.
Exemplu: (53) 2= 56
[Link] de bază 10 În puterile cu baza 10, rezultatul va fi
unidad urmată de atâția zeros așa cum indică cifra exponentului.
[Link] unui produs Puterea unui produs este egală cu fiecare dintre
factorii produsului ridicați la exponentul respectiv. Adică,
o putere cu baza (a.b) și exponentul "n" este egală cu factorul "a" ridicat la
n pe factorul b ridicat la n Exemple: (5. 4 )33= 53.43
[Link]ța unei cote este egală cu numărătorul și
denominator ridicat la exponentul acestei puteri, adică: Exemple:
(3/5)2= 32/52
[Link] cu exponentul 0 Orice putere cu exponentul zero și bază diferită de
zero este egal cu unu (1). Deci: a 0 = 1 și a ≠ 0
[Link] cu exponent fractional Este o putere care are exponentul său
sub formă de fracție, și în care se îndeplinește că: 100 = 1 10/10 = 101 - 1 = 100 = 1
Se îndeplinește: Numeratorul și numitorul sunt egale Împărțirea puterilor de
baza egală. Exemplu: 34/2=√34
9. Potencia de exponente negativo Una potencia que tenga exponente negativo
se schimbă de loc, adică la numitor în acest mod exponentul său
automat va deveni pozitiv. a -1 = 1/a Exemplu: 3-2=1 /32=1/ 9
Tema II - Exprimaț i-l ca o putere indicată. Exemplu: (3) (3) = 32
(2 x) (2x) (2x) = 2X3
(3 /4) (3 / 4) = 3/42
3) (7) (7) (7) (7) = 74
4) (11 x) (11 x) (11x) (11x) (11x) = 11X5
Tema III - Expresia ca un produs indicat. Exemplu: (10 x)4
= (10 x) (10 x) (10x)
(5 Y)3= (5Y) (5Y) (5Y)
(3x + 1)2(3X+1) (3X+1)
3) (- 2)4=-2 imes -2 imes -2 imes -2
4) (4 m -2)2(4m-2) (4m-2)
5) (-6)5=-6 × -6 × -6 × -6 × -6
Tema IV-Aplica proprietatea corespunzătoare în fiecare caz
(X Y) 4 = [Link]= x4.y4
2) A5= an= an-m= a5-2= a3
Un2am
3) ] 3(xy)3=x3y3
4) (a3) 4= (an) m= a12
5) B3. B7= an + m= b10
Tema V-Exprimaț i fără exponenț i negativi ș i apoi efectuaț i operaț ia.
Exemplu:
3-2= 23= _8__
2-332 9
(-5)-2=-52= 25
2) [ −1]=[-1]
-4 4
=1
3 3 3
3) 3-2+ 2 -3= 32+23= 17
Tema VI-Simplificarea următoarelor radicale. Exemplu: √36 = 6, deoarece 6
*6=36
1) √25 = 5 3) √49 = 7
2)3√127 = 33.80 4)4√625 = 100
Tema VII - Realizarea sumelor algebrice de raț ionale. Exemplu: 15 √ –
4 √ = 11 √
1) 2 √ + 5 √ = 7√y
2) 5 √2 -1 5 √2 + 20 √2 = 10√2x
3) 4 √ 5 + 9 √ 5 -14√ 5 + 8 √ 5 = 7√w5
4) 22 √3 - 12 √3 = 10√3x
Tema VIII - Realizarea multiplicărilor algebraice de raț ionale.
Exemplu: (5 √2 ). (4 √3 ) = 20 √6 m 2
1) (7 √3. (4 √5) = 28√15
2) (3 √2 ). (8 √3 ) (9 √2 ) = 216√12m3
3) (-2 √6). (-8 √10) = 16√60
4) (9 √5 ). (-7 √ ) (10 √2 ) = -63√10 a3
Tema IX - Realizarea diviziilor algebrice de raț ionale.
(15 √12Y 8) ÷ (3 √4Y 6) = 5 √3 Y2
1) (16 √36) ÷ (2 √9) = 8√4
2) (20 √18M 5) ÷ (4 √6M 2) = 5√3m3
3) (48 √24) ÷ (4 √4) =12√6
(35 √9a 8) ÷ (5√3a) =7√3 a7