7

EVALUARE MOTORIE

INTRODUCERE
Formele de evaluare a dezvoltării infantile pot fi diverse, cu toate acestea, niciuna nu este
perfectă ș i nu cuprinde holistic toate aspectele.
Alegerea ș i gestionarea unui instrument de evaluare vor fi condiț ionate de diversi factori,
tais ca:
✓ FORMAȚ IA ACADENICĂ;
✓ EXPERIENȚ Ă PROFESIONALĂ ÎN DOMENIU;
✓ MANAGEMENTUL MATERIALULUI DE EVALUARE;
✓ APLICAȚ IE PRACTICĂ;
✓ POPULAÇÃO ALVO;
✓ INTERPRETAREA REZULTATELOR;
✓ ALTRE INFORMAȚ II CARE VOR FACE PARTE DIN ISTORICUL INDIVIDULUI (date personale,
heredogramă, antecedente familiale, istorie clinică, acompaniament pedagogic ș i ș colar).

IMPORTANȚA DE AVALIA
✓ IDENTIFICAREA PRECOCE A ALTERĂRILOR ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI;
✓ IDENTIFICAR OS SINAIS DE ALERTA;
✓ IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC;
✓ ANALIZAȚ I PROBLEMELE STABILITE;
✓ DIFERENȚ IAREA DIFERITELETIPURI DE SLĂBICIUNE;
✓ ACOMPANIA PERFORMANȚ A NEUROPSIHOMOTORIE ÎN DIFERITE ETAPE EVOLUTIVE ALE
COPIL.

PRECIZII SEMANTICE

A. TESTE / PROVA: Examen care permite măsurarea unui individ.

MOTRICITATE FINĂ (NIVEL 4) – ÎNFIEREA AȚ EI ÎN AC

Francisco Rosa Neto

 8

B. BATERIA: Set de probe sau teste.

EXEMPLUL: A DOUA LUNĂ – PERIOADA DE ALĂPTARE
ZONĂ COMPORTAMENT
Postural Merge cu ajutor atunci când i se dă mâna.
Óculomotor Prinde al treilea cub, păstrându-i pe cei doi pe care îi avea deja.
ÓculomotorLasă un cub în cană.
ÓculomotorImită zgomotul lingurii în cea ș că.
ÓculomotorRecoloca forma rotundă în gaura tablei.
ÓculomotorFace un desen slab după demonstra ț ie.
ÎNTREBĂRI
Postural Parado, se apleacă pentru a lua o jucărie.
Limba Vorbe ș te trei cuvinte.
Social Livraț i obiectul la comanda sau gest.
Social Repetaț i actele care au provocat râs.

C. ESCALA: Set de probe sau teste - gradua ț ie diversificată.

Exemplu: Scala motrică EDM (Rosa Neto, 2002) – MOTRICITATE FINĂ

Francisco Rosa Neto

 9

D. PERFIL: Reproducerea grafică a rezultatelor testelor.

Francisco Rosa Neto

 10

PROFESIONISTI CARE UTILIZEAZĂ SCARA MOTORIE „EDM”

Modelul de creș tere ș i comportamentul motor uman care se modifică prin

viaț a ș i timpul, iar marele număr de influenț e care le afectează, constituie un stimul pentru
diferite teorii ș tiinț ifice sus ț in evolu ț ia studiilor care se caracterizează prin
tehnici de cercetare ș i prin mijloacele utilizate în ob ț inerea datelor, care sunt elaborate ș i
discutate, ca formă de a elucida diferitele unghiuri care contribuie la existenț a omului ș i
evoluț ia sa fizică, organică, cognitivă ș i psihologică.
Conceptele, ilustraț iile ș i teoriile adaugă la context, structura necesară pentru ca
aceste studii să se legitimeze ș i să ofere fundamentări fidele asupra ipotezelor care
pretindem să stabilim ș i să discutăm. Este important să ne amintim că, caracterul statistic de nivel normal

de referência dos testes não engloba o mesmo valor para todas as populações, tento em conta os
aspectos afetivos e sociais.
Chiar ș i prin aplicarea de teste, devine evident că există aspecte calitative ale
funcț iile intelectuale ș i funcț ionale ale organismului uman, care rămân inaccesibile. Totuș i,
este innegabil, în ciuda acestor restricț ii, că testele sunt foarte utile, care permit aprecierea, cu
margine de eroare foarte mică, importan ț a datelor detectate de ei, atât pentru
populaț ii normale cât ș i pentru cele care prezintă tulburări de dezvoltare,
În general. Pentru aceasta, nu se utilizează un singur test, ci aplicarea unei baterii de
teste, pentru a examina copilul din toate unghiurile.

Francisco Rosa Neto

 11

Testele se împart în două mari categorii: teste de eficien ț ă (teste de

inteligenț ă ș i teste de atitudini sau de adaptare); ș i teste de personalitate sau proiective. În
În ceea ce priveș te acest studiu, se poate spune că testele de atitudine cuprind obiectivele,
deoarece testele motorii sunt folosite ca bază fundamentală în colectarea datelor care se
discută. Atunci când discutăm despre rolul testelor de atitudine, merită să ne amintim că acestea pot varia cu a

vârstă, educaț ie, exerciț iu ș i sex. Prin urmare, dacă o parte descrisă de analiza diferitelor
fatores desta atitude é inata, uma parte, que pode ser ainda mais importante, diz respeito ao
mediul, educaț iei ș i vieț ii. Observaț ia dinamică a comportamentului uman prin intermediul testelor

specifice face parte din studiile realizate de mul ț i autori clasici, cum ar fi Ozeretsky,
Guilmain, Granjon, Zazzo, Piaget, Stambak, Vayer ș i altele, care se dedică studiului copilului în
etape diferite ale dezvoltării.
Multe lucrări au fost legate de detectarea, analiza ș i reeducarea diferitelor
temele vieț ii umane, având în vedere că cercetătorii se bazează pe teste pentru a realiza
studii diferite. Vayer (1982) subliniază că personalitatea copilului nu poate fi observată
în afară de procesul de
observa ț ie, situa ț ia educa ț ională caracterizează de asemenea un mod de rela ț ie cu copilul,
implicând implicare personală.
În acest sens, aspecte precum observa ț ia, obiectivitatea ș i referin ț a fac parte din
orice proces de examinare pentru ca reac ț iile observabile ale subiectului să poată fi
reprezentate fidel. Când subiectul se referă la aspectele fizice, afective, cognitive
e motoarele ființ elor umane, se evidenț iază testele standard, care deș i sunt destul de vechi, vin
fiind revizuite constant de autori care încearcă să evalueze comportamentul uman ș i,
prin urmare, le validăm pe parcursul timpului, datorită poten ț ialului ș tiinț ific pe care
prezentăm. Conform lui Rigal (1987), există o cantitate mare de teste care, prin intermediul lor
facilitatea de utilizare ș i relaț ia sa cu diferitele învăț ări ș colare sunt foarte utile
pentru a măsura comportamentul uman.
Studiile despre motricitatea infantilă s-au realizat în general cu scopul de
a cunoa ș te mai bine copilul ș i de a putea stabili instrumente de încredere pentru a evalua,
a analiza ș i studia dezvoltarea elevilor în diferite etape evolutive.
În multe situa ț ii, alegerea unui instrument de evaluare se face într-un mod
incorectă. Este un angajament profesional să alegi un instrument de evaluare valid cu criterii
oameni de ș tiinț ă, cum ar fi:

❖ Aflarea care este scopul examenului (orientare, selecț ie, evaluare, diagnostic clinic,
etc.), fiecare obiectiv necesită abordări ș i instrumente specifice.
❖ Identificarea aspectelor care îi interesează pe examinator, adică ce tip de informaț ii
doreș ti să obț ii.

Francisco Rosa Neto

 12

❖ Obț ine informaț ii tehnice ș i ș tiinț ifice despre test: încredere, precizie ș i consistenț ă a
instrument
❖ Consideraț i condiț iile practice pentru a efectua testul: durata, eș antionul de
studiu, colaboratori în aplicare, material adecvat, etc.
❖ Pentru ca un test să fie util, trebuie să aibă proprietă ț i ș tiinț ifice ș i tehnice
fundamentale. Pentru ca un proces să se dezvolte eficient, este necesar să planificăm
cu atenț ie ș i simț practic.
Formele de a evalua dezvoltarea motorie a unui copil pot fi multiple, totuș i
nicio una nu este perfectă nici nu cuprinde holistic toate aspectele dezvoltării. A
alegerea ș i utilizarea unui instrument de evaluare vor fi influenț ate de diversi factori,
astfel de: formare ș i experien ț ă profesională; manipularea materialului; aplicare practică;
populaț ie; interpretarea rezultatelor; raportul corespunzător; etc., care trebuie integrate
cu alte informaț ii (date personale, evaluare ș colară, examen medical, etc.).

CALITĂȚI FUNDAMENTALE ALE TESTELOR:

➢ FIDELITATEA: Testul prezentat de mai multe ori pentru acela ș i subiect în

diferite intervale de timp (ore, zile sau săptămâni) ob ț ine rezultate

asemănătoare.

➢ VALIDADE:O teste mede o que se propõe a medir.

➢ SENSIBILITATE: Facilitează percepț ia diferenț elor subtile între indivizi.

➢ OBIECTIVITATE: Măsuri obiective, fără a permite o analiză subiectivă a examinatoarei.

Francisco Rosa Neto

 13

Vom prezenta Scala de Dezvoltare Motorie – EDM (ROSA NETO, 2002), care
constă într-un instrument pentru a evalua dezvoltarea motorie a copiilor. Iată următoarele
fiș a tehnică a acestui instrument.

FISA TEHNICĂ
NOME ORIGINAL: Manual de Avaliação Motora– “ESCALA EDM”
AUTOR:Francisco Rosa Neto
PUBLICA Ț IE: Editura ARTMED, Porto Alegre, 2002 (1ª Edi ț ie).
ADMINISTRA ȚIE: Individual
DURAÇÃO:Variável, entre 30 e 45 minutos.
POPULAÇÃO:Escolares matriculados no Ensino Regular (Educação Infantil e
Învăț ământul Fundamental) ș i Educaț ia Specială.

INDICA Ț IE: Copii cu dificultă ț i în învă ț area ș colară; întârzieri în

dezvoltare neuropsihomotorie; probleme la vorbire, scriere ș i
calcul; probleme de comportament (hiperactivitate, anxietate, lipsă de
motivaț ie, etc.); modificări neurologice, mentale, senzoriale, etc.
ÁREAS:Motricidade fina; motricidade global; equilíbrio; esquema corporal;
organizaț ia spaț ială ș i temporală; ș i lateralitate.
VARIÁVEIS:Idades Motoras; Quocientes Motores; Escala Motora; e Perfil
Motor.
PROFESIONISTI: Sănătate ș i Educa ț ie – Medicină (Pediatrie, Psihiatrie ș i Neurologie)
Infantil); Învăț ământul regulat ș i special (Pedagogie); Psihologie;

Educaț ie Fizică; Fizioterapie, Terapie Ocupaț ională, Logopedie;

etc.
MATERIAL: Kit EDM – Carte, foaie de răspunsuri, instrumente pentru aplicare
două teste, program informatic, ș i video digitalizat, fiș iere
cu lucrări ș tiinț ifice.

Francisco Rosa Neto

 14

Teste motorii sunt proceduri sistematice pentru ob ț inerea de mostre de

comportamente relevante pentru funcț ionarea motorie ș i pentru evaluarea acestor mostre de
conform anumitor standarde. Factorul de bază al testelor este că ele sunt unelte, adică, întotdeauna
un mijloc de a atinge un scop, ș i niciodată invers. Sunt extrem de utile ș i chiar
necesare atunci când sunt utilizate într-o manieră corespunzătoare ș i inteligentă.

Examenul motor este un complement indispensabil al examenului psihologic ș i un element

capital na observarea celor mai variate probleme de lipsă de adaptare pe care le poate prezenta
copil. Este este punctul de plecare pentru o intervenț ie educaț ională, deoarece ne permite:

Analiza ț i problemele stabilite;

Diferentierea diverselor tipuri de slăbiciune;
A suspecta ș i inclusiv a afirma prezen ț a dificultă ț ilor ș colare, tulburări motorii
sunt probleme de conduită;
A evalua progresele copilului, pe parcursul dezvoltării sale evolutive.

Examenul permite evidenț ierea anumitor dificultăț i particulare, cum ar fi:

Tulburări în coordonarea motorie;

Transtornos specifice de dezvoltare neuropsihomotorie;
Hiperactivitate, modificări de comportament ș i dificultă ț i de învă ț are ș colară, etc.

Scala EDM este u ș or de utilizat pentru examinatori. În general, testele sunt foarte
stimulente pentru copil, unde acesta colaborează pe parcursul examenului,
stabilind o încredere ș i empatie între examinator ș i examinat, rezultând o mai mare
afiabilitatea rezultatelor.

EDM este compus din următoarele teste:

Motricitate Fină (control manual);

Motricitate Globală (coordonare);
oEquilíbrio (postură statică);
oEsquema Corporal (imita ț ie de postură, rapiditate);
Organizarea Spa ț ială (percep ț ia spa ț iului);
Organizarea Temporală (limbaj, structuri temporale);
oLateralitate (mâini, ochi ș i picioare).

Lateralitatea poate fi clasificată în funcț ie de preferinț ă: dreptacul complet (mână,

ochi ș i picior drept); sinistru complet (mână, ochi ș i picior stâng); lateralitate încruciș ată (mână ș i picior

drept ș i ochiul stâng, de exemplu... sau viceversa; sau încă mâna ș i ochiul drept ș i piciorul stâng,

Francisco Rosa Neto

 15

sau vice-versa); lateralitate indefinită (când nu prezintă preferinț ă de mână, ochi ș i/sau picior,
cum ar fi: mâna dreaptă, ochiul drept ș i piciorul nedefinit). Pentru evaluarea lateralităț ii,
trebuie să se efectueze trei probe cu mâinile, două cu picioarele ș i două cu ochii!

DEFINIȚIA TERMINILOR REFERITORI LA EVALUAREA MOTORIE

✓ BATERIA MOTORA - Proiecta ț i un set de teste sau probe utilizate pentru a evalua
diverse aspecte sau totalitatea personalităț ii unui subiect.

✓ ESCALA MOTORA - Cuprinde un set de probe foarte diversificate ș i de

dificultate gradată, conducând la o explorare minuț ioasă a diferitelor sectoare din
dezvoltare. Aplicarea pe un subiect permite evaluarea nivelului său de dezvoltare
motor, considerând succesele ș i eș ecurile, ț inând cont de normele stabilite de
autorul scalei.

✓ PERFIL MOTOR - Consistă într-o reproducere grafică a rezultatelor ob ț inute în mai multe
teste de eficien ț ă motorie. Această reprezentare grafică a rezultatelor permite o
comparare simplă ș i rapidă a diferitelor aspecte ale dezvoltării motorii,
evidenț iind punctele forte ș i slabe ale individului.

✓ PROBA MOTORIE - Designa un set de activităț i marcate de o anumită

vârstă. Permite determinarea avansului sau întârzierii motorii a unui copil, conform cu
rezultatele obț inute la teste. Este o sarcină de abilitate corespunzătoare unui
abilitate motrică specifică (motricitate fină, echilibru, etc.), de unde trebuie copilul să
rezolvarea unei probleme propuse de examinator.

✓ IDADE MOTORA (IM) - Este un procedeu aritmetic pentru a puncta ș i a evalua

rezultatele testelor. Această scor ob ț inută ș i exprimată în luni este vârsta
motor

✓ Vârsta cronologică (IC) - Se ob ț ine prin data na ș terii copilului,

în general dată în ani, luni ș i zile. Aș a că se transformă această vârstă în luni. De exemplu: ș ase

ani, două luni ș i 15 zile, înseamnă acelaș i lucru cu ș ase ani ș i trei luni sau 75 de luni. 15
dias ou mais =“1 mês”.

✓ IDADE MOTORA GERAL (IMG) - Se ob ț ine prin suma rezultatelor pozitive

obț inute în probele motorii, exprimate în luni. Rezultatele pozitive obț inute în
teste sunt reprezentate prin simbolul (1); valorile negative (0); valorile
parț ial pozitive sunt reprezentate de simbolul (1/2).
Francisco Rosa Neto
 16

IM1+ IM2+ IM3+ IM4+ IM5+ IM6

IMG =
6

✓ VÂRSTĂ NEGATIVĂ SAU POZITIVĂ (IN/IP) - Este diferenț a dintre vârsta motorie generală ș i
vârsta cronologică. Valorile vor fi pozitive atunci când vârsta motorie generală va prezenta

valori numerice superioare vârstei cronologice, de obicei exprimate în luni.

✓ IDADE MOTORA 1 (IM1) - Se obț ine prin suma valorilor pozitive, atinse
la testele de motricitate fină, exprimată în luni.

✓ IDADE MOTORA 2 (IM2) - Se obț ine prin suma valorilor pozitive, atinse
în testele de coordonare globală, exprimată în luni.

✓ IDADE MOTORA 3 (IM3) - Se obț ine prin suma valorilor pozitive, atinse
în testele de echilibru, exprimată în luni.

✓ IDADE MOTORA 4 (IM4) - Se obț ine prin suma valorilor pozitive, atinse
în testele de schemă corporală (controlul propriului corp ș i rapiditate), exprimat în
mese

✓ IDADE MOTORA 5 (IM5) - Se obț ine prin suma valorilor pozitive, atinse
în testele de organizare spaț ială, exprimată în luni.

✓ IDADE MOTORA 6 (IM6) - Se obț ine prin suma valorilor pozitive, atinse
în testele de organizare temporală (limbaj ș i structurare spa ț io-temporală),
expresa în luni.

✓ COTIENTUL MOTOR GENERAL (CMG) - Se obț ine prin împărț irea între vârsta motorie
geral ș i vârsta cronologică înmulț ită cu 100.

IMAGINE
QMG= •100
CI

✓ QUOCIENT MOTOR 1 (QM1) - Se obț ine prin împărț irea între vârsta motorie 1 ș i
vârsta cronologică înmulț ită cu 100.

✓ QUOCIENT MOTOR 2 (QM2) - Se obț ine prin împărț irea între vârsta motorie 2 ș i
vârsta cronologică înmulț ită cu 100.

Francisco Rosa Neto

 17

✓ QUOCIENTE MOTOR 3 (QM3) - Se obț ine prin împărț irea între vârsta motorie 3 ș i vârsta
cronologic multiplicat cu 100.

✓ QUOCIENTE MOTOR 4 (QM4) - Se obț ine prin împărț irea între vârsta motorie 4 ș i vârsta
cronologic multiplicat cu 100.

✓ COTIENT MOTOR 5 (QM5) - Se obț ine prin împărț irea între vârsta motorie 5 ș i vârsta
cronologic multiplicat cu 100.

✓ QUOCIENTE MOTOR 6 (QM6)-Se obț ine prin împărț irea între vârsta motorie 6 ș i
vârsta cronologică înmulț ită cu 100.

✓ NIIVELE MOTOARE – Nivelele sunt etape evolutive ale testelor. Cele ș ase domenii motorii
începem testele la nivelul 2 (echivalent cu dezvoltarea unui copil de 2 ani de
vârstă cronologică) ș i încheind la nivelul 11 (echivalent cu dezvoltarea unei
copil de 11 ani.

CLASIFICAREA REZULTATELOR

PONTUAȚIE CLASIFICARE FATOR DE RISCO

130 sau mai mult FOARTE SUPERIOR NICIO
120–129 SUPERIOR NICIUNUL
110–119 NORMAL ALTO NICIUNUL
90–109 NORMAL MEDIU NICIUNUL
80–89 NORMAL BAIXO RISCURI LIEVE

70–79 INFERIOR RISCO MODERAT

69 sau mai puț in FOARTE INFERIOR RISCO GRAVE

IMPORTANTE: Factorii de risc înseamnă impactul pe care rezultatul testelor îl va avea asupra
dezvoltarea copilului. În educaț ia timpurie, factorii de risc vor avea un impact mai mare
pentru elevi în raport cu Învăț ământul Fundamental.

Francisco Rosa Neto

 18

CLASIFICARE EDUCAȚIE PREȘ COLARĂ FATOR DE RISCO

FOARTE SUPERIOR 2 A 5 ANI NICIUNUL
SUPERIOR 2 A 5 ANI NICIUNUL
NORMĂ ÎNALTĂ 2 A 5 ANI NICIUNUL
NORMAL MEDIU 2 A 5 ANI NICIUNUL
NORMAL BAIXO 2 A 5 ANI RISCURI EFECTIVE

INFERIOR 2 A 5 ANI RISCU MODERAT

FOARTE INFERIOR 2 A 5 ANI RISCU GRAV

IMPORTANTE: În Educaț ia Timpurie, factorii de risc (uș or, moderat ș i grav) trebuie să
să fie observate de o echipă multidisciplinară, evaluând copilul în diferite
contexturi, cum ar fi: comportament social, familial, pedagogic, dezvoltare
cognitiv ș i neurologic, evitând astfel agravări importante.

CLASSIFICARE ÎNVĂȚĂMÂNT FUNDAMENTALFACTOR DE RISC

FOARTE SUPERIOR 6 A 11 ANI NICIUNUL
SUPERIOR 6 A 11 ANI NENHUM
NORMAL ALTO 6 A 11 ANI NICIUNUL
NORMAL MEDIU 6 A 11 ANI NICIUNUL
NORMAL BAIXO 6 A 11 ANI RISCURI MICI
INFERIOR 6 A 11 ANI RISIC MODERAT
FOARTE INFERIOR 6 A 11 ANI RISIC GRAV

IMPORTANTE: La învăț ământul fundamental, factorii de risc uș or au un impact

sutileț e pentru dezvoltarea copilului, cu toate acestea, factorii de risc moderat ș i
grave vor trebui să fie observate de o echipă multidisciplinară.
EVALUARE MOTORIE - SCARA EDM

Francisco Rosa Neto

 19

Exemplu 01
Elevi înscriș i în clasa a patra a învăț ământului primar - 30 de elevi
VÂRSTA CRONOLOGICĂ: 9 ani sau 108 luni – media grupului
VÂRSTA MOTORIE GENERALĂ: 8 ani sau 96 de luni

VÂRSTĂ NEGATIVĂ: 12 luni

QUOCIENTE MOTOR GERAL: 89
CLASIFICARE: "Normal scăzut" – risc uș or
OBS.: Deș i grupul de copii prezintă o vârstă negativă de 12 luni, dar nu
putem considera un „ÎNTÂRZIERI MOTOR”, deoarece este în devierea normalităț ii (normal

baixo) ș i cu factor de risc pentru dezvoltarea „UȘ OARĂ”.

Exemplu 02
Elevi cu „TDAH” înscriș i în învăț ământul primar – 50 de elevi
IDADE CRONOLÓGICA: 8 anos e 11 meses ou 107 meses–média do grupo
Vârsta motorie generală: 7 ani sau 84 de luni

VÂRSTĂ NEGATIVĂ: 23 de luni

QUOCIENTE MOTOR GERAL: 78
CLASSIFICAÇÃO:“Inferior” –risco moderado
OBS.: Grupul prezintă 23 de luni de vârstă negativă, putem considera un „ÎNTÂRZIERE
MOTOR” – deoarece prezintă un factor de risc pentru dezvoltarea “MODERATĂ”
cu cel mai mare impact.

APLICAREA TESTELOR Ș I REZULTATELE

Testele pot fi aplicate conform vârstei cronologice a copilului. Un
escolarul poate fi testat începând de la vârsta sa cronologică sau mai mică.
Se sugere începerea examenului motor prin secvenț a probelor motorii: motricitate fină,
motricitate globală, echilibru, etc.
Dacă copilul are succes la un examen, rezultatul va fi pozitiv ș i se înregistrează cu
simbol "1";
Dacă proba necesită abilitate cu partea dreaptă ș i stângă a corpului, se înregistrează „1”.
când va exista succes cu ambele părț i;
Dacă testul are rezultat pozitiv doar pe una dintre părț i (dreapta sau stânga), dacă
registrează "1/2";

Dacă proba are rezultat negativ, se înregistrează "0".

Francisco Rosa Neto

 20

EXEMPLU NR. 3:

NOME : PAULO SOBRENOME : -----------SEXO:MASCULINO

NASCIMENTO: 14/10/1992 EXAME: 14/10/1999 IDADE: 7 ANI
OUTROS DADOS: LICEU PUBLIC

RESULTADOS
TESTICULE / ANII 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. Motricidade fina: 1 1 1 0
2. Motricitate globală: 1 1 1 1
3. Equilíbrio: 1 0 0 0
4. Schema corporal / Viteză: 1 1 1 1
5. Organizarea spaț ială: 1 1 1 0
6. Linguagem / Organização temporal: 1 1 0 0

REZUMAT DE PUNCTE

IDADE MOTORA GERAL (IMG): 70 de luni IDADE POSITIVA (+): ------------

IDADE CRONOLÓGICA (IC): 84 luni IDADE NEGATIVA (-): 14 luni

QUOCIENTE MOTOR GERAL (QMG): 83 ESCALA DE DESENVOLVIMENTO:NORMAL BAIXO

IDADE MOTORA (IM) COTIENT MOTOR (CM)

IM1 72 de luni IM4 84 luni QM1 86 QM4 100
IM2 84 luni IM5 72 de luni QM2 100 QM5 86
IM3 48 de luni IM6 60 de luni QM3 57 QM6 71
LATERALITATE: DESTRO COMPLETO MÂINI: DREAPTA
OLHOS: DREPT PICIOARE: DREPT

PERFIL MOTOR

11 ani · · · · · ·
10 ani · · · · · ·
09 ani · · · · · ·
08 ani · · · · · ·
07 ani · 84 de luni · 84 luni · ·
06 ani 72 de luni · · · 72 de luni ·
05 ani · · · · · 60 de luni
04 ani · · 48 de luni · · ·
03 ani · · · · · ·
02 ani · · · · · ·
Idade Cronológica Motricitate Motricitate Echilibru Schema Organizare Organizaț ie
Fina Global Căpitan Spaț ial Temporal

CATEVA CONSIDERAȚII
Evaluarea motorie permite detectarea problemelor de dezvoltare, putând ajuta
în determinarea cauzei posibilelor modificări, ajutând astfel la elaborarea de
programe de intervenț ii ș i reeducări motorii mai eficiente. Sugestii de activităț i de
intervenț ia sunt subiecte ale capitolului următor!

Francisco Rosa Neto

 21

Francisco Rosa Neto

 22

Francisco Rosa Neto

 23

MOTRICITATE FINĂ

COORDONAREA OCULA MOTRICE necesită de la individ miș cări cu precizie. Testele de

motricitate fină prezintă 10 niveluri de dificultate, de la 2 la 11. Nivelurile 6, 7, 8, 9 ș i 11, trebuie să

să fie executate cu ambele mâini, partea preferată (dominantă) ș i cea non-preferată (non
dominante). Pentru probele care utilizează ambele părț i, sunt considerate corecte pozitive (1)
când examinatul reuș eș te cu succes cu mâna dreaptă ș i mâna stângă. Corecturi parț iale
pozitive (1/2) testele se realizează cu succes doar cu o singură mână. Erori negative
(0) fără succese în teste.
În coordonarea oculo-motorie este important să observăm: dominarea laterală – preferinț a mâinilor,

mi ș cări de prindere, disociere corporală (bra ț –antebraț –încheietură–mâini), tonus,

respiraț ie, etc.
În evaluarea calitativă, este important să observi ș i să înregistrezi în timpul aplicării testelor.
conduta da criança, tais como: forma como segura os objetos, comportamentul emo ț ional,
sincinezii, colaborare, calitate a miș cării, altele.
IMPORTANTE: În aplicarea testelor de motricitate fină nu există mai mult sau mai puț in corect, sau
execută forma corectă a testelor (corect) sau nu (eroare).

NIVELUL 2 - CONSTRUȚIA UNEI TURN

MATERIA: 6 cuburi
APLICAȚ IE: 6 cuburi în dezordine; se iau 4 ș i cu ele se montează un turn în faț a copilului.
Fă tu un turn similar cu acesta (arată un model). Copilul trebuie să facă un turn de
patru cuburi sau mai multe, când i se indică (nu trebuie să joace cu cuburile înainte sau după).
ERORS: Neexecutarea miș cării ș i timp depăș it.
TENTATIVĂ / TIMP: Două tentative în decurs de 60 de secunde.
FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 24

NIVEL 3 - CONSTRUCȚIA UNEI PUNTI

MATERIAL: 6 cuburi
APLICAȚ IE: 6 cuburi în dezordine; se iau 3 ș i cu ele se construieș te un pod în faț a
criança. "Faça você algo semelhante" (mostrar o modelo). É suficiente que a ponte se mantenha
deș i nu este foarte bine echilibrat.
ERORI: Neexecutarea miș cării ș i timpul depăș it.
TENTATIVĂ / TIMP: Două tentative în 60 de secunde.
FIGURA:

NIVEL 4 - ÎNFILAȚI FIRUL ÎN ACE

MATERIAL: Carretel de linie N°60 ș i ac de cusut (1cm X 1mm).
APLICAȚ IE: Mâinile separate la o distanț ă de 10 cm, linia trece pe degete la 2 cm ș i lungime
taie o linie de 15 cm. Pune linia în ac de cusut.

ERORI: Neexecutarea miș cării ș i timpul depăș it.

TENTATIVE / TIMP: Două tentative în decurs de 60 de secunde.
FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 25

NIVEL 5 - A FACE UN NOD

MATERIAL: Ș nur de 20 cm ș i un creion.

APLICAȚ IE: „Fii atent la ce fac”. Fă un nod simplu pe un creion. „Cu acest ș nur
vei face un nod pe degetul meu sau pe creion, aș a cum am făcut anterior." Acceptă orice fel de
de la el de când acesta nu se destramă.
ERORI: Se descompune cu uș urinț ă, nu se execută miș carea ș i timpul a expirat.
TENTATIVE / TIMP: două tentative în 60 de secunde.
FIGURĂ:

NIVELUL 6 - LABIRINT

MATERIAL: Fiș e cu labirintul ș i un creion N°2.

APLICAȚ IE: Copilul aș ezat la o masă ș colară în faț a unui creion ș i o foaie conț inând
labirint. Trasaț i cu un creion o linie continuă de la intrare până la ieș irea din primul
labirintul ș i imediat începe al doilea, cu mâna preferată. După 30 de secunde de odihnă,
încercaț i acelaș i exerciț iu cu mâna nefavorizată.
ERROS:Retirar o lápis do papel mais de duas vezes com a mão preferente e duas com a mão não
preferente; tempo ultrapassado; usar caneta ou lapiseira; A linha ultrapassa o labirinto mais de
de două ori cu mâna dominantă ș i de mai mult de trei ori cu mâna non-dominantă.
TENTATIVE: Două tentative pentru fiecare mână.
TEMPO: Total de 1 minut 20 secunde cu mâna dominantă sau preferată; 1 minut 25
secunde cu mana non-dominanta.
FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 26

7 ANI - BILE DE HÂRTIE

MATERIALE: Hârtie de mătase (5 cm x 5 cm).

APLICAȚ IE: Se aș ază o hârtie de mătase pe masă ș i apoi copilul va aș eza pe ea
mână deschisă pe el. Copilul va face o bile compactă folosind numai degetele ș i fără ajutor
cu cealaltă mână. După 15 secunde de odihnă, aceeaș i exerciț iu cu cealaltă mână.
ERROS:Levantar a mão, tempo ultrapassado, bolinha pouco compacta, ajudou com a outra mão.
TENTATIVĂ / TIMP: Două încercări pentru fiecare mână în decurs de 60 de secunde.

FIGURA:

8 ANI - PONTA DO POLEGAR

MATERIAL: Fără material.

APLICARE: Cu vârful degetului mare, atinge cu viteza maximă posibilă degetele mâinii,
unul după altul, fără a repeta secvenț a. Se începe de la degetul mic până la degetul mare, întorcându-se

pentru minor.

ERROS: Repetă atingerea pe unul sau mai multe degete, timp depăș it.
TENTATIVE / TIMP: Două tentative pentru fiecare mână timp de 60 de secunde (1 minut).
FIGURA:
54321 2345

Francisco Rosa Neto

 27

9 ANI - LANSARE CU O MINGE

MATERIALE: Bold de 6 cm diametru, ț intă de 20 cm X 20 cm.

APLICAȚ IE: Ț ine mingea ș i apropie-o de ochiul dominant cu scopul de a realiza o

aruncare către o ț intă situată la 150 cm distanț ă de la înălț imea capului (lansare de la
braț îndoit, mâna aproape de umăr, picioarele împreunate). Copilul trebuie să lovească două din trei

aruncări cu partea dominantă ș i a lovi doar una din trei cu partea non-dominantă.
Caută să ai orientarea oculară atunci când arunci mingea spre ț inta fixată pe perete.

ERORI: A nu lovi ț inta în tentativele propuse; miș cări exagerate ale trunchiului ș i braț ului.

TENTATIVĂ: Trei tentative pentru fiecare mână.

FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 28

10 ANI - CERC CU DEGETUL MARE

MATERIAL: Fără material.

APLICAȚ IE: Vârful degetului mare stâng peste vârful degetului arătător drept ș i invers. Degetul arătător
drept lasă vârful degetului mare stâng ș i desenează un cerc în jurul degetului arătător
stânga ș i merge să ia vârful degetului mare stâng, între timp menț ine contactul cu degetul arătător

stânga cu degetul drept. Continuarea degetului arătător stâng care se face la manevră, ș i astfel
succesiv, cu cea mai mare viteză posibilă. Fiecare cerc va trebui să fie executat în 1
în al doilea rând, un total de 10 cercuri. Apoi, copilul îș i închide ochii ș i face încă 10 cercuri.

ERORI: Depăș irea timpului de 10 secunde cu ochii deschiș i ș i 10 secunde cu ochii

închise. Cerculurile neexecutate la cea mai mare amplitudine, adică, cercuri mici sau fără.
legătură.

TENTATIVE: Două tentative în decurs de 60 de secunde.

FIGURA:

11 ANI - A PRINDE O MINGE

MATERIALE: Bilă de 6 cm diametru.

APLICAȚ IE: A prinde o minge cu o mână, examinătorul o va arunca pe o distanț ă de 3

metri. Copilul trebuie să-ș i menț ină braț ul relaxat pe lângă corp până când se spune „prinde”.
După 30 de secunde de odihnă, acelaș i exerciț iu cu cealaltă mână.

ERORI: Aș ează mingea pe corp; las-o să cadă.

TENTATIVE: Două tentative pentru fiecare mână.

FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 29

MOTRICIDADE GLOBAL

Coordonarea motrică este capacitatea de a utiliza eficient diferitele grupuri musculare,

rezultând într-o acț iune globală mai dinamică, armonioasă, plastică ș i economică. Acest tip de
coordonarea permite copilului să îș i stăpânească corpul în spaț iu, controlând miș cările ample.
Elementele de bază ale MOTRICITĂȚ II GLOBALE sunt: tonus, echilibru dinamic, stăpânire laterală ș i
dissocierea segmentelor corporale. Testele de motricitate globală prezintă 10 niveluri de
dificultate, 2 până la 11 ani. Numai nivelul „7” examinandul trebuie să execute cu ambele părț i
(dreptul ș i apoi stângul sau viceversa).
În evaluarea calitativă, este important să observăm ș i să înregistrăm în timpul aplicării testelor
comportamentul copilului, cum ar fi: miș cări stereotipate; dispraxii; sincinezii; anxietate;
hiperactivitate; şi comportamentul general al copilului.

IMPORTANTE: În aplicarea testelor de motricitate globală nu există mai mult sau mai puț in corect, sau
execută în mod corect testele (corect) sau nu (eroare).

NIVELUL 2 - AURIL ÎNTR-UN BANC

MATERIAL: Bancă (15 cm înălț ime).

APLICAȚ IE: Cu braț ele libere A urca ș i a coborî pe o bancă.

ERORI: Neexecutarea miș cării ș i depăș irea timpului.

TENTATIVĂ / TIMP: Trei tentative în decurs de 60 de secunde.

FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 30

NIVELUL 3 - ACADEMIA PE O FUNDA DE SFOARĂ

MATERIALE: Fără material.

APLICAȚ IE: Cu picioarele împreunate, săriț i peste o frânghie sau o bandă întinsă pe sol (fără
impuls, picioare flexate).

ERORI: Neexecutarea miș cării; picioarele separate; căutarea unui suport pentru a o executa; timp

ultrapassat

TENTATIVE / TIMP: Trei tentative în decurs de 60 de secunde.

FIGURA:

4 ANI - A SARA PESTE ACELAȘ I LOC

MATERIAL: Fără material.

APLICAȚ IE: A sări, de ș apte sau opt ori succesiv, pe acelaș i loc cu picioarele
uș or îndoite. Miș cările ar trebui să fie continue, fără întrerupere.

ERORI: Nu s-a executat miș carea; oprire ș i întoarcere; timp depăș it.

TENTATIVĂ / TIMP: Trei tentative în 60 de secunde.

FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 31

5 ANI - A SARA O ÎNĂLȚIME DE 20 CM

MATERIAL: Două suporturi din lemn cu elastic.

APLICAȚ IE: Cu picioarele împreunate, săriț i fără impuls la o înălț ime de 20 cm.

ERORI: Neexecutarea miș cării; timp depăș it; dărâmarea suporturilor, punerea mâinilor
nu solo.

TENTATIVĂ / TIMP: Trei încercări în 60 de secunde.

FIGURA:

6 ANI - A MERS ÎN LINIE DREAPTĂ

MATERIAL: Fără material. Se recomandă utilizarea unei benzi sau a unei linii pictate pe podea (suprafaț ă plană) de
aproximativ 5 cm lăț ime ș i 3 metri lungime.

APLICAȚ IE: Cu ochii deschiș i, parcurgeț i 2 metri în linie dreaptă, poziț ionând
alternativ, călcâiul unei picioare împotriva vârfului celeilalte fără a pierde echilibrul.

ERROS: A se îndepărta de linie; balansuri; a îndepărta un picior de celălalt; a se împiedica; miș cări

stereotipate.

TENTATIVE / TIMP: Trei tentative în 60 de secunde.

FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 32

7 ANI - PICIOR MANC

MATERIAL: Fără material. Se recomandă să folosiț i o bandă sau o linie pictată pe podea (spaț iu plan) de
aproximativ 5 cm lăț ime ș i 3 metri lungime.

APLICAȚ IE: Cu ochii deschiș i, săriț i pe o distanț ă de 3 metri cu piciorul.

stânga, dreapta îndoită la un unghi drept cu genunchiul, braț ele relaxate de-a lungul
corp. După o pauză de 30 de secunde, aceeaș i exerciț iu cu cealaltă picior.

ERORI: Balancele braț elor; a se îndepărta de linie cu mai mult de 20 cm; a se împiedica; a atinge cu cealaltă picior

pe podea; miș cări stereotipice.

TENTATIVE / TIMP: Trei tentative în decurs de 2 minute.

FIGURA:

8 ANI - SALTĂ O ÎNĂLȚIME DE 40CM

MATERIAL: Două suporturi din lemn cu elastic.

APLICAȚ IE: Cu picioarele împreunate, săriț i fără impuls la o înălț ime de 40 cm.

ERROS: Nepregătirea miș cării; timp depăș it; dărâmarea suporturilor, punerea mâinilor
nu singur.

TENTATIVE / TIMP: Trei tentative în decurs de 60 de secunde.

FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 33

9 ANI - A SĂRIT PESTE AER

MATERIAL: Fără material

APLICAȚ IE: Cu braț ele relaxate de-a lungul corpului, dosul mâinilor lipit de regiunea gluteală
în timpul execuț iei saltului. Copilul va efectua miș carea saltului cu genunchii flexaț i ș i
calcâni atingând palmele mâinilor.

ERORI: Neexecutarea miș cării; timp depăș it; neatingerea călcâielor.

TENTATIVĂ / TIMP: Trei încercări în 60 de secunde.

FIGURA:

10 ANI - PICIOR MANCĂ CU UN RECTANGHI DE Lemn

MATERIAL: Dreptunghi din lemn. Căutaț i să folosiț i o bandă sau o linie pictată pe podea (spaț iu
plano) de aproximativ 5 cm lăț ime ș i 3 metri lungime.

APLICAȚ IE: Genunchiul îndoit într-un unghi drept (drept sau stâng), braț ele relaxate pe lângă corp
de corp, la 10 cm de piciorul care se odihneș te pe sol pe banda sau linia pictată pe podea, se aș ează
un dreptunghi din lemn. Copilul va trebui să-l ducă împingându-l cu piciorul până la sfârș itul benzii sau
linia. Dreptunghiul de lemn nu va putea fi îndepărtat mai mult de 30 cm de piciorul care îl impulsionează.

obiect.

ERORI: Timp depă ș it; pune ț i amândouă picioarele pe pământ; a face gre ș eli în încercări;
miș cări exagerate cu braț ele; îndepărtaț i dreptunghiul cu mai mult de 30 cm (frontal) ș i 20 cm
(lateral) al piciorului în timpul execuț iei.

TENTATIVĂ / TIMP: Trei tentative în decurs de 2 minute.

FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 34

11 ANI - A SARA PESTE O SCAUN

MATERIAL: Scaun cu spătar - înălț ime aproximativă de 45 cm.

APLICAȚ IE: Sar peste un scaun susț inut de examinatori. Examinatul va sta în picioare în
în faț a scaunului, la o distanț ă de aproximativ 30 cm ș i va face saltul fără a atinge cu mâinile
examinatorul ș i scaunul.

ERORI: A pierde echilibrul ș i a cădea, a se agă ț a de spătarul scaunului sau de examinatori, nu

executa miș carea.

TENTATIVE / TIMP: Trei tentative în decurs de 2 minute.

FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 35

ECHILIBRU

Controlul postural prin echilibru static necesită de la copil o bună noț iune a schemei sale.
corporal, controlul respiraț iei, ajustări ș i armonia corporală. Pentru o bună întreț inere a
echilibru, solicită de la individ: variabile antropometrice (greutate, înălț ime, etc.); aspecte posturale
(segmente posturale aliniate); biomecanici (centru de greutate, forț ă, etc.); neurologici
(tonus, cortex cerebral, sistem vestibular, cerebel, etc.); motoare (schema corporală, percepț ie)
spa ț iale, etc.); psihologice (intrapersonal, interpersonal, personalitate ș i comportament). Cei
Teste de EQUILIBRU prezintă 10 niveluri de dificultate, de la 2 la 11 ani. La nivelurile: 3, 6, 7 ș i 11,
copilul va efectua testele cu partea preferată ș i cea nepreferată, adică, dreapta sau stânga.
În testele noastre care implică echilibrul static, este important să observăm propriocepț ia copilului.

la fel ca respiraț ia, concentrarea, atenț ia ș i tonusul.

În evaluarea calitativă este important să observi ș i să înregistrezi în timpul aplicării testelor
comportamentul copilului, cum ar fi: miș cări stereotipate; dispraxii; sincinezii; anxietate;
hiperactivitate; ș i comportamentul general al copilului.

IMPORTANTE: În aplicarea testelor de echilibru nu există mai mult sau mai puț in corect, ci se execută
de forma corectă testează (corect) sau nu (greș it).

NIVELUL 2 - ECHILIBRU STATIC PE UN BANC

MATERIAL: Banc (15 cm înălț ime).

APLICAȚ IE: Cu braț ele relaxate de-a lungul corpului, urcaț i pe bancă ș i rămâneț i static
într-un interval de timp – 10 secunde.

ERORI: Nepregătirea miș cării ș i timpul depăș it.

TENTATIVAS / TEMPO: Três tentativas–10 segundos para cada tentativa.

FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 36

NIVELUL 3 - ECHILIBRU PE O GENUNCHI

MATERIAL: Fără material

APLICAȚ IE: Braț ele pe lângă corp, picioarele împreună, sprijiniț i un genunchi pe sol fără a miș ca braț ele
sau alt picior. Menț ineț i această poziț ie, cu trunchiul drept (fără a sta pe călcâi). După
20 de secunde de odihnă, aceeaș i exerciț iu cu cealaltă picior.

ERORI: Nefacerea miș cării, sprijin cu mâinile pe pământ ș i timp depăș it.

TENTATIVĂ / TIMP: Două tentative pentru fiecare parte - 10 secunde pentru fiecare picior.

FIGURĂ:

NIVELUL 4 - ECHILIBRU CU TRUNCHIUL FLEXAT

MATERIAL: Sem material

APLICAȚ IE: Poziț ie bipedă cu ochii deschiș i, picioarele împreunate, mâinile sprijinite pe spate: a flexa
un trunchi în unghi drept ș i menț ine această poziț ie timp de un interval de timp – 10 secunde.

ERORI: Neexecutarea miș cării, miș cări de balansare a corpului ș i instabilitate.

TENTATIVE / TIMP: Trei tentative – 10 secunde pentru fiecare tentativă.

FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 37

NIVELUL 5 - ECHILIBRU PE VÂRFURILE DEGETELOR

MATERIAL: Fără material

APLICAȚ IE: Poziț ie bipede cu ochii deschiș i, picioarele împreunate cu ridicarea călcâielor (3 cm
la 5 cm de la sol), braț ele relaxate pe lângă corp, menț ineț i această poziț ie pe o perioadă
de timp–10 secunde.

ERORI: Neexecutarea mi ș cării, mi ș cări de balansare a corpului ș i instabilitate a

calcanhares.

TENTATIVAS / TEMPO: Três tentativas–10 segundos para cada tentativa.

FIGURA:

NIVEL 6–PICIOR MANCĂ STATIC

MATERIAL: Sem material

APLICAȚ IE: Poziț ie bipedă cu ochii închiș i menț ineț i-vă pe piciorul drept, celălalt
va rămâne îndoită la un unghi drept, coapsa paralelă cu dreapta, bra ț ele de-a lungul corpului,
menț ineț i această poziț ie timp de 10 secunde. Faceț i o pauză de 20
secunde, acelaș i exerciț iu cu cealaltă picior.

ERORI: Neexecutarea miș cării; miș cări de balansare a corpului ș i instabilitate a piciorului
flexionată; piciorul flexionat atinge solul.

TENTATIVE / TIMP: Două tentative pentru fiecare picior – 10 secunde pentru fiecare tentativă.

Francisco Rosa Neto

 38

FIGURA:

NIVEL 7 - A FACE UN PATRU

MATERIALE: Fără material

APLICARE: Poziț ie bipedă cu ochii deschiș i, braț ele relaxate de-a lungul corpului, a rămâne
pe piciorul drept, talpa piciorului stâng se va sprijini pe genunchiul drept formând cifra
„4”. Menț ineț i această poziț ie timp de 10 secunde. Faceț i o pauză de 20.
secunde, acelaș i exerciț iu cu cealaltă picior.

ERORI: Neexecutarea miș cării; miș cări de balansare a corpului ș i instabilitate a piciorului
flexionată; deplasare excesivă a piciorului în flexie.

TENTATIVĂ / TIMP: Două tentative pentru fiecare picior – 10 secunde pentru fiecare tentativă.
FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 39

NIVELUL 8 - ECHILIBRUL COCORILOR

MATERIAL: Fără material

APLICAȚ IE: Poziț ie bipedă cu ochii deschiș i în faț a peretelui, braț ele relaxate de-a lungul
de la corp, realizaț i o flexie a genunchilor cu sprijinul mâinilor pe perete (cămăi ș i genunchi
colados), după 10 secunde de stabilitate corporală, elibera ț i mâinile de pe perete ș i întinde ț i

Lateralmente braț ele. Menț ineț i această poziț ie timp de 10 secunde. Faceț i
o pauză de 20 de secunde, acelaș i exerciț iu cu cealaltă picior.

ERORI: Neparticiparea la mi ș care; mi ș cări de balansare corporală ș i instabilitate a

genunchi îndoi ț i; căderi; a se sprijini din nou de perete în timpul execu ț iei echilibrului;
instabilitate a călcâielor ș i braț elor.

TENTATIVE / TIMP: Trei tentatives – 10 secunde pentru fiecare tentativă.

FIGURA:

NIVELUL 9 - ECHILIBRU CU TRUNCHIUL ÎNCLINAT

MATERIAL: Fără material

APLICAȚ IE: Poziț ie bipedă cu ochii deschiș i, picioarele împreunate cu o mică ridicare a
calcanhares (3 până la 5 cm), mâinile sprijinite pe spate: aplecaț i trunchiul într-un unghi drept ș i menț ineț i

această poziț ie pentru o perioadă de timp - 10 secunde.

ERORI: Neexecutarea mi ș cării, mi ș cări de balansare corporală ș i instabilitate a

calcanhares.

TENTATIVE / TIMP: Trei tentative - 10 secunde pentru fiecare tentativă.

Francisco Rosa Neto

 40

FIGURA:

NIVELUL 10 - ECHILIBRU PE VÂRFURILE DEGETELOR CU OCHII ÎNCHISI

MATERIAL: Sem material

APLICAȚ IE: Poziț ie bipede cu ochii închiș i, picioarele împreună cu ridicarea călcâiului (3 la
5 cm de la sol), braț ele relaxate pe lângă corp, stabilizaț i această poziț ie pe parcursul unui interval

de tempo–10 secunde.

ERORI: Nepreluarea mi ș cării; mi ș cări de balansare a corpului ș i instabilitate a

călcâie; deschide ochii.

TENTATIVAS / TEMPO: Três tentativas–10 segundos para cada tentativa.

FIGURA:

Francisco Rosa Neto

 41

NIVEL 11 - PICIOR MANCĂ STATIC CU OCHI ÎNCHIS

MATERIAL: Fără material

APLICAȚ IE: Posiț ie bipedă cu ochii închiș i menț ineț i-vă pe piciorul drept, celălalt
va rămâne îndoită la un unghi drept, coapsa paralelă cu dreapta, bra ț ele pe lângă corp,
menț ine această poziț ie timp de 10 secunde. Fă o pauză de 20
secunde, acelaș i exerciț iu cu cealaltă picior.

ERORI: Neexecutarea miș cării; miș cări de balansare a corpului ș i instabilitate a piciorului
flexionată; piciorul flexionat atinge solul; deschide ochii.

TENTATIVE / TIMP: Două tentative pentru fiecare picior – 10 secunde pentru fiecare tentativă.

Francisco Rosa Neto

 42

SCHIMBAREA CORPORALĂ

Teste de SCHEMA CORPORAL sunt împărț ite în două etape. Prima etapă pentru copii
cu dezvoltarea neuropsihomotorie a elevilor înscriș i în educaț ia timpurie - NIVELURI
2-5. A doua etapă pentru copii cu dezvoltare motorie adecvată pentru ș colari
învăț ământ fundamental, serii iniț iale, NIVELURI 6-11. Schema corporală este conș tiinț a corpului ca
mijloc de comunicare cu sine ș i cu mediul. O dezvoltare bună a schemei
corporal presupune o bună evoluț ie a motricităț ii, a percepț iilor spaț iale ș i temporale, ș i a
afectivitate. Elementele de bază ale schemei corporale sunt: respiraț ia, propriocepț ia, imaginea
corporal, postura ș i somatognozie.

IMPORTANTE: În aplicarea testelor de schemă corporală fină nu există mai mult sau mai puț in corect,
executa corect testele (corect) sau nu (eroare).

Francisco Rosa Neto

 43

PRIMA ETAPĂ - CONTROLUL PROPRIULUI CORP (NIVELE 2–5)

PROBA DE IMITAȚIE A GESTELOR SIMPLE (miș cări ale mâinilor).

Copilul, stând în picioare în faț a examinatorului, va imita miș cările de mâini ș i braț e pe care acesta le face.
realiza; examinatorul va sta aproape de copil, pentru a putea să-ș i pună mâinile în poziț ie
neutru între fiecare dintre aceste gesturi.

1º Imitaț ie de gesturi simple: miș cări ale mâinilor.

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

(Bergès ș i Lézine, 1975)

Francisco Rosa Neto

 44

„Vezi cum fac eu, cu mâinile; uită-te bine ș i repetă miș carea.” „Hai, curaj, fă ca
Eu; preste atenț ie. Material: cadru cu elemente ș i simboluri.

Item 1: Examinatorul îș i prezintă mâinile deschise, palmele spre faț a subiectului (40 cm
de distanț ă între mâini, la 20 cm de piept).

Item 2: Acelaș i lucru, cu pumnii strânș i.

Articolul 3: Mână stângă deschisă, mână dreaptă închisă.

Articol 4: Poziț ie inversă faț ă de cea anterioară.

Item 5: Mâna stângă verticală, mâna dreaptă orizontală, atingând mâna stângă în
unghi drept.

Item 6: Poziț ie inversă.

Item 7: Mână stângă plată, degetul mare la nivelul sternului, mână ș i bra ț drept
înclinate, distan ț a de 30cm între mâini, mâna dreaptă deasupra mâinii
stânga.

Item 8: Poziț ie inversă.

Numărul 9: Mâinile sunt paralele, mâna stângă este în faț a mâinii drepte la o
distanta de 20 cm, mana stanga este deasupra celei drepte, deviata cu cateva
10cm. Previamente se cere copilului să-ș i închidă ochii; adâncimea poate
dedus din miș carea mâinilor examinatoarelor.

Item 10: Poziț ie inversă.

Francisco Rosa Neto

 45

PROBA DE IMITAȚIE A GESTURILOR SIMPLE (miș cări ale braț elor).

2º Imitarea gesturilor simple: miș cări ale braț elor.

11 12

13 14

15 16

17 18

19 20

(Bergès ș i Lézine, 1975)

Francisco Rosa Neto

 46

Material: tablou cu obiecte ș i simboluri.

Item 11: Examinatorul întinde braț ul stâng, orizontal spre stânga,

cu palma deschisă.

Elementul 12: Acelaș i miș care, dar cu braț ul drept, spre dreapta.

Elementul 13: Ridica braț ul stâng.

Item 14: Ridica braț ul drept.

Item 15: Ridică braț ul stâng ș i întinde-l pe cel drept spre dreapta.

Item 16: Poziț ie inversă.

Item 17: Extinde braț ul stâng în faț ă ș i ridică-l pe cel drept.

Articolul 18: Poziț ie inversă.

Elementul 19: Cu braț ele întinse oblic, mâna stângă sus, mâna dreaptă
jos, cu trunchiul ridicat.

Item 20: Poziț ie inversă.

PONTUAÇÃO

IDADE CRONOLÓGICA PONTOS

NIVELE 2–3 7 - 12 corecte

NIVELUL 4 13 - 16 corecte

NIVELUL 5 17 - 20 răspunsuri corecte

Francisco Rosa Neto

 47

ETAPA A DOUA - PROBA DE VITEZĂ (NIIVELE 6–11)

Material: foaie de hârtie pătrată cu 25 X 18 pătrate (cadrul de 1 cm latura), creion
preto nr. 2 ș i cronometru. Hârtia pătrată se prezintă în sens longitudinal. "Ia-l pe
creion. Vezi aceste pătrate? O să faci o linie în fiecare, cât mai repede posibil. Fă liniile
cum doreș ti, însă doar o linie în fiecare pătrat. Fii foarte atent ș i nu sări
niciun pătrat, pentru că nu va putea da înapoi”. Copilul ia creionul cu mâna care
preferinț ă (mână dominantă).

Proba de rapiditate

Începe cât mai repede posibil până la finalizarea timpului pentru examen. Stimulează de mai multe ori: „Mai

rapid
Critérios da prova:
Dacă trăsăturile sunt lente ș i precise sau sub formă de desene geometrice, repetă
încă o dată proba, arătând clar criteriile;
Observaț i în timpul examenului dacă examinatul prezintă dificultăț i în coordonare
motricitate, instabilitate, anxietate ș i sincinezii.

PONTUAÇÃO

NIVELE NÚMERO DE TRAÇOS

6 57–73

7 74–90

8 91–99

9 100-106

10 107–114

11 115 sau mai mult

Francisco Rosa Neto

 48

ORGANIZARE SPAȚ IALĂ

Testele de ORGANIZARE SPA Ț IALĂ sunt împăr ț ite în două etape. Prima etapă pentru
copii cu dezvoltare neuropsihomotorie de ș colari înscriș i în educaț ia timpurie,
NIVELE 2 - 5. A doua etapă pentru copii cu dezvoltare motorie adecvată pentru ș colari
do învăț ământul primar, seriile iniț iale, NIVELURI 6 - 11. Organizarea Spaț ială este percepț ia care
temele spaț iului interior (propriocepț ia spaț ială), noț iunea de dreapta stânga; ș i spaț iul exterior
(exterocepț ie spaț ială), noț iunea spaț iului care ne înconjoară (obiecte, oameni). Spaț iul este o
no ț iune ambivalentă, concretă ș i abstractă, finită ș i infinită. Depind simultan de
structura corpului nostru, natura mediului care ne înconjoară ș i caracteristicile acestuia. Cei
elementele de bază ale organizării spaț iale sunt: Notiunea de dreapta ș i stânga; noț iunea de distanț ă;
noț iunea de formă, dimensiune ș i grosime; noț iunea de poziț ie, relaț ie, adecvare ș i direcț ie.

IMPORTANT: În aplicarea testelor de organizare spaț ială nu există mai mult sau mai puț in corect,
tu executi corect testele (corect) sau nu (eroare).

NIVELUL 2–TABLĂ

MATERIAL: Tablă cu figuri geometrice

APLICAȚ IE: Se prezintă tabla copilului, cu baza triunghiului îndreptată către ea. Se scot
piese poziț ionându-le în faț a perforaț iilor respective. "Acum pune tu piesele
nos gropi

ERORI: Neexecutarea miș cării; timp depăș it.

TENTATIVĂ / TIMP: Două tentative - 30 de secunde pentru fiecare tentativă.

Francisco Rosa Neto

 49

NIVEL 3 - TABLOU / POZIȚIE ÎNVERTITĂ

MATERIAL: Tablă cu figuri geometrice

APLICAȚ IE: Se prezintă tabla copilului, cu baza triunghiului în faț a ei. Se iau...
piese poziț ionându-le în faț a perforărilor respective. "Acum pune tu piesele
nos gropile lor". Acelaș i material utilizat anterior, totuș i, va trebui să scoată piesele ș i să lase-
las alineate cu vârful triunghiului poziț ionat pentru copil. Fă o tură pe tablă.

ERORI: Nefuncț ionarea miș cării; timp depăș it.

TENTATIVAS / TEMPO: Duas tentativas–30 segundos para cada tentativa.

NIVEL 4–PROBA DOUĂ BEȚIȘ OARE

MATERIALE: Două beț e de lemn de 5 ș i 6 centimetri

APLICAȚ IE: Două beț iș oare de diferite lungimi: cinci ș i ș ase centimetri. Plasaț i beț iș oarele
pe masă. Acestea vor fi paralele ș i separate prin 2,5 cm.

ERORI: Neexecutarea miș cării; timp depăș it.

TENTATIVE / TIMP: Două tentative - 30 de secunde pentru fiecare tentativă.

a) b) c)

Care este beț iș orul cel mai lung? Pune degetul deasupra beț iș orului cel mai lung. Trei probe schimbându-se

poziț ionează beț igaș ele. Rezultat pozitiv când copilul reuș eș te trei din trei încercări sau cinci din ...
ș ase încercări.

Francisco Rosa Neto

 50

NIVELUL 5 - JOC DE RĂBDARE

MATERIAL: Două triunghiuri ș i un dreptunghi de 14cm X 10cm

APLICAȚ IE: Aș ezaț i un dreptunghi în sens longitudinal, în faț a copilului. Lângă el ș i un

puț in mai aproape de subiect, cele două jumătăț i ale celuilalt dreptunghi, tăiat de diagonală, cu
hipotenusele pentru exterior ș i separate câț iva centimetri.

ERORI: Neefectuarea miș cării; timp depăș it.

TENTATIVE / TIMP: Două tentative - 30 de secunde pentru fiecare tentativă.

Francisco Rosa Neto

 51

NIVEL 6 - CUNOȘ TINȚE DESPRE SINE

MATERIAL: Fără material

APLICAȚ IE: Examinatorul se va plasa în faț a copilului ș i va solicita acestuia să se identifice în sine.
mesma a noção de direita e esquerda. Total de trei întrebări ș i trebuie să fie răspunse
corect. Numai elevul va face miș cările. Ex.: “Arată-mi mâna ta dreaptă...”. Succes de
trei corecte - 3/3.

ERORI: Mai puț in de trei răspunsuri corecte; timp depăș it.

TENTATIVAS / TEMPO: 90 segundos

1. A ridica mâna 2. A ridica mâna 3. Indicaț i ochiul drept

dreapta stânga

NIVELUL 7 - EXECUTAREA MIȘ CĂRILOR DE DREAPTA Ș I STÂNGA

MATERIAL: Fără material

APLICAȚ IE: Examinatorul se va aș eza în faț a copilului ș i îi va solicita să execute o

secven ț ă de ș ase mi ș cări despre no ț iunea de dreapta ș i stânga. Doar elevul va face
miș cări. Succes de cinci corecturi – 5/6. Ex.: „Acum vei pune mâna dreaptă pe ureche
stânga...

ERORI: Mai puț in de cinci răspunsuri corecte; timp depăș it.

TENTATIVE / TIMP: 90 secunde

1. Mâna dreaptă la ureche 2. Mâna stângă la ochi 3. Mâna dreaptă la ochi

stânga drept stâng
4. Mâna stângă la ureche 5. Mâna dreaptă pe ochiul drept 6. Mâna stângă la ureche
dreapta stânga

Francisco Rosa Neto

 52

NIVEL 8 - RECUNOȘ TINȚĂ PENTRU ALTUL

MATERIA: BOL

APLICAȚ IE: Examinatorul se va aș eza în faț a copilului ș i îi va solicita să execute o

secvenț ă de trei miș cări asupra noț iunii de dreapta ș i stânga. Doar elevul va face
mi ș cări. Succes de trei corecturi –3/3. Exemplu: „ acum vei identifica mâna mea
dreapta...”. Observatorul are o minge în mâna dreaptă.

ERROARE: Mai puț in de trei răspunsuri corecte; timp depăș it.

TENTATIVAS / TEMPO: 90 segundos

Toca-mi mâna dreaptă 2. Atică-mă mâna În ce mână este mingea?

stânga

NIVEL 9 - REPRODUCEREA UMANĂ

MATERIAL: Fără material

APLICAȚ IE: Examinatorul se va poziț iona în faț a copilului ș i va solicita să execute o

secven ț ă de opt mi ș cări despre no ț iunea de dreapta ș i stânga. "Eu voi face anumite
miș cări care constau în a duce o mână (dreaptă sau stângă) până la un ochi sau o ureche
(dreapta sau stânga), în acest fel" (demonstraț ie rapidă). "Te vei concentra pe ceea ce fac.
va face la fel, nu va putea efectua miș cări de oglindă". Dacă copilul a înț eles testul,
Prin primele mi ș cări, po ț i continua, altfel oferă o a doua
explicaț ie. Succes de ș ase corecte – 6/8.

ERORI: Mai puț in de ș ase răspunsuri corecte; timp depăș it.

TENTATIVAS / TEMPO: 2 minutos

Francisco Rosa Neto

 53

FIGURI:
01. MÂINA STÂNGA ÎN OCHIUL DREPT
02. Mâna dreaptă pe urechea dreaptă
03. MÂNA DREAPTĂ PE OCHIU STÂNG
04. MÂNA STÂNGA PE URECHEA STÂNGA
05. MÂNA DREAPTĂ PE OCHIUL DREAPT
06. MÂNA STÂNGA PE URECHEA DREAPTĂ
07. MÂNA DREAPTĂ PE URECHEA STÂNGĂ
08. MÂNA STÂNGA ÎN OCHIUL STÂNG

NIVELUL 10 - FIGURĂ SCHEMATICĂ

MATERIAL: Carduri cu figuri schematice de păpuș i

APLICAȚ IE: Examinatorul se va plasa în faț a copilului ș i îi va cere să execute o

secvenț ă de opt miș cări asupra noț iunii de dreapta ș i stânga, conform figurilor
schematice prezentate. „ Voi arăta mai mul ț i păpu ș i desenate pe cartoane care
reprezentăm miș cări spaț iale (noț iuni de dreapta ș i stânga)”. Dacă copilul a înț eles
teste, prin intermediul primelor miș cări, poate continua, altfel oferă o a doua
explicaț ie. Succes de ș ase corecte - 6/8.

ERORI: Mai puț in de ș ase corecte; timp depăș it.

TENTATIVAS / TEMPO: 2 minutos

Francisco Rosa Neto

 54

BONECO - figura esquematizată desenată pe carton de 18cm X 10cm

FIGURI:
01. MÂNA STÂNGA PE OCHIUL DREPT
02. MANA DREAPTA PE URECHEA DREAPTA
03. MÂNA DREAPTĂ PE OCHIU STÂNG
04. MÂNA STÂNGA PE URECHEA STÂNGA
05. MÂNA DREAPTĂ PE OCHII DREPT
06. MÂNA STÂNGA PE URECHEA DREAPTĂ
07. MÂNA DREAPTĂ PE URECHEA STÂNGĂ
08. MÂINĂ STÂNGA PE OCHIUL STÂNG

NIVELUL 11–POZIȚIA TREC OBIJECTE

MATERIAL: 03 CUBOS (AZUL / AMARELO / VERMELHO)

APLICAȚ IE: Aș ezaț i, faț ă în faț ă, examinatorul va aș eza cele trei cuburi puse pe.
masa de la stânga la dreapta în secvenț a de culori (albastru, galben ș i roș u), uș or
separaț i (10 cm), examinându-se va rămâne cu braț ele încruciș ate. Examinatorul va solicita
pentru a executa o secvenț ă de miș cări asupra noț iunii de dreapta ș i stânga. Dacă a
copilul a înț eles testul, prin primele miș cări, va putea continua, în caz contrar,
ofere o a doua explicaț ie. „Vezi cele trei obiecte (cubi) care sunt aici în faț a ta.
Vei răspunde rapid la întrebările pe care le voi pune. Candidatului îi va fi dată o orientare
referinț ă spaț ială examinatorul.

ERORI: Mai puț in de cinci răspunsuri corecte; timp depăș it.

TENTATIVAS / TEMPO: 2 minutos

Francisco Rosa Neto

 55

ÎNTREBĂRI:
✓ CUBUL ALBASTRU ESTE ÎN DREAPTA SAU ÎN STÂNGA CUBULUI ROȘ U?

✓ CUBUL AZUR Este la dreapta sau la stânga galbenului?

✓ CUBUL GALBEN ESTE ÎN DREAPTA SAU ÎN STÂNGA ALBASTRULUI?

✓ CUBUL GALBEN ESTE ÎN DREAPTA SAU ÎN STÂNGA ROȘ U?

✓ CUBUL ROȘ U ESTE ÎN DREAPTA SAU ÎN STÂNGA CUBULUI GALBEN?

✓ CUBUL ROȘ U ESTE ÎN DREAPTA SAU ÎN STÂNGA ALBASTRU?

Succes: Cinci răspunsuri corecte - 5/6

PONTUAȚIE - ORGANIZARE SPAȚIALĂ

✓ Anotaț i pozitiv (+), la examenele cu rezultat bun.

✓ Anotar negativ (-), în probele eș uate.

EVALUARE – ORGANIZARE SPAȚ IALĂ

✓ Progresare, atunci când rezultatele sunt pozitive, conform testului.

✓ Opreș te-te, când rezultatele sunt negative, conform testului.

Francisco Rosa Neto

 56

ORGANIZARE TEMPORALĂ

Testele de ORGANIZARE TEMPORALĂ sunt împăr ț ite în două etape. Prima etapă
coresponde la structura temporal a LIMBAJULUI pentru copii cu dezvoltare
neuropsicomotor de ș colari matrikulaț i în Educaț ia timpurie, NIVELURI 2 - 5. A doua etapă
coresponde de structuri temporale legate de timp, viteză, ritm, memorie ș i
secuencia de acț iuni. Activităț ile sunt pentru copii cu dezvoltare motorie adecvată pentru
escolari ai învă ț ământului fundamental, serii ini ț iale, NIVELURI 6 - 11. Organizarea temporală este
percepț ia pe care o avem asupra timpului.

IMPORTANTE: În aplicarea testelor de organizare temporală nu există mai mult sau mai puț in corect,
execută corect testele (corect) sau nu (eroare).

1ª ETAPA: 2 LA 5 ANI – LINGVISTICĂ EXPRESIVĂ

2 ANI

Fraze de două cuvinte, observaț ie a limbajului spontan. Proba se consideră bine rezolvată
dacă copilul este capabil să se exprime în alt mod decât prin cuvinte izolate, adică, dacă
să unească cel puț in două cuvinte; de exemplu: "Mama nu este", "este plecată...", se consideră
succese. Din contră, "NENÉM BOBO", nu are valoare. Succese: este suficient un singur succes. Se dă pe sine.

rezolvată proba când reuș eș te să repete măcar una dintre fraze fără greș eli, pentru frazele de
trei, patru, cinci ani.

3 ANI

Repetă o propoziț ie de ș ase până la ș apte silabe: "Ș tii să spui mamă?" Spune acum: "Pisicuț ă"
MIC

EU AM UN CÂINE MIC

Câinele prinde pisica

C) "ÎN VARĂ E CĂLDURĂ"

Francisco Rosa Neto

 57

4 ANI
Vei repeta

HAI SĂ CUMPĂRĂM PASTELE PENTRU MAMĂ

B) "O IOAN II PLACE SĂ JOACE FOTBAL"

Dacă copilul ezită, încurajează-l să încerce din nou spunându-i: "haide, spune". Fraza nu poate fi
repetată.

5 ANI
Reamintind frazele: „Bine, haideț i să continuăm, vei repeta.”
JOÃO VA FACE UN CASTEL DE NISIP

B) "LUIS SE DISTREAZĂ JUCÂND FUTBOL CU FRATELE SĂU"

Francisco Rosa Neto

 58

2ª ETAPĂ: 6 LA 11 ANI – STRUCTURI TEMPORARE

IMPORTANTE: În aplicarea testelor de structuri temporale, examinatorul nu va putea repeta

structurile pentru copil atunci când face gre ș eli. Numai în repeti ț ie poate întări
explicaț ie!!!

ETAPA 1 - ESTRUCTURA ESPAȚIO-TEMporal (REPRODUCEREA SUNETULUI)

În această etapă, copilul va reproduce prin intermediul loviturilor 20 de structuri temporale, conform cu
tabloul de mai jos.

Material: portofel ș colar, cartonaș e cu structurile temporale ș i două creioane.

ENSAYO 1 00 ENSAYO 2 0 0
CARTONUL N°.1 000 CARTA N°.11 0 0000
CARTÃO N°.2 00 00 CARD N°.12 00000
CARTON N°.3 0 00 CARDUL N°.13 00 0 00
CARTON NR. 4 0 0 0 CARTONAȘ N°.14 0000 00
CARDUL N°.5 0000 CARTON N°.15 0 0 0 00
CARTĂ N°.6 0 000 CARD N°.16 00 000 0
CARD N°.7 00 0 0 CARTON NR. 17 0 0000 00
CARD N°.8 00 00 00 CARDUL N°.18 00 0 0 00
CARTON N°.9 00 000 CARTON N°.19 000 0 00 0
CARTON N°.10 0 0 0 0 CARD N°.20 0 0 000 00

Examinatorul ș i copilul stau faț ă în faț ă, fiecare cu un creion în mână, în poziț ie

Veț i asculta sunete diferite ș i cu creionul le veț i repeta. Ascultaț i cu atenț ie.

Timp scurt: în jur de 1/4 de secundă (00), dat cu creionul pe masă.

Tempo lung: în jur de 1 secundă (0 0 0), dat cu creionul pe masă.

Eseu: Examinatorul va da lovituri (bătături sonore cu creionul pe masă) din prima structură ș i a
copilul va repeta sunetul. Dacă copilul greș eș te în structură, se face o nouă demonstraț ie. O

Francisco Rosa Neto

 59

examinatorul love ș te o altă structură ș i copilul va continua să repete. După repeti ț ia corectă
va putea începe testele.

Teste: Miș cările (lovituri cu un creion) nu vor putea fi văzute de copil. Opriț i
definitiv când copilul face trei greș eli consecutive. Aceș ti periade de timp sunt
dificile de apreciat; deja contează cu adevărat că succesiunea să fie corectă.

Tentative: Opriț i-vă când copilul eș uează în trei structuri succesive.

Erori: Examinatorul repetă de mai multe ori structurile temporale; copilul nu face distincț ia
tempo scurt de timp lung.

ETAPA 2 - SIMBOLIZARE (DESEN) A STRUCTURILOR SPAŢIALE

În această etapă, copilul va desena structuri spatiale, în total de 10, conform cu

tablou de mai jos.

Material: portofel ș colar, carduri cu structuri temporale, foaie albă ș i creion.

ENSAYO 1 00 ESAI 2 0 0
CARTÃO N°.1 0 00 CARTON N°.6 0 0 0
CARTON Nr. 2 00 00 CARTA N°.7 00 0 00
CARTÃO N°.3 000 0 CARTON N°.8 0 00 0
CARTEL N°.4 0 000 CARDUL N°.9 0 0 00
CARTON N°.5 000 00 CARTEA N°.10 00 00 0

Structurile pot fi reprezentate cu cercuri (diametru de trei cm) lipite pe un

carton. „Acum vei desena câteva sfere, aici ai o foaie de hârtie ș i un creion, conform
cu figurile pe care le voi arăta.

Eseu: Examinatorul va prezenta prima structură (miș care rapidă cu carnetul - 1 la 2

secunde) ș i copilul va desena pe hârtie reprezentaț ia mentală. Dacă copilul greș eș te desenul
se va realiza o o nouă demonstra ț ie. Examinatorul va arăta următoarea carte ș i copilul
va continua să deseneze. După repetarea corectă va putea începe testele.

Teste: Se prezintă atunci prima structură a testului, oferindu-i o explicaț ie dacă este necesar.
Nevoie. „Foarte bine, văd că aț i înț eles deja exerciț iul ș i acum veț i fi atent.
figurile pe care o să le arăt ș i le va desena cât mai repede posibil pe această hârtie”. Copilul aproape

întotdeauna ș i spontan desenează deja un cerc.

Tentative: Opriti-vă când copilul eș uează două structuri succesive.

Francisco Rosa Neto

 60

Erori: nu opriț i examenul când copilul greș eș te două structuri succesive; examinerul să rămână
prea mult timp cu cardul în mână (mai mult de 2 secunde) pentru a arăta structurile pentru
copil.

ETAPA 3 - SIMBOLIZAREA STRUCTURILOR TEMPORALE

În această etapă, copilul va reproduce prin lovituri structurile reprezentate pe carduri,

numărul total de 5, conform tabelului de mai jos.

Material: carte într-o ș coală, carduri cu structuri temporale ș i creioane.

ÎNCERCARE 1 00 ÎNCEPUT 2 0 0
CARDUL Nr. 1 000
CARTON N°.2 00 00
CARDUL N°.3 00 0
CARTONAȘ N°.4 0 0 0
CARD N°.5 00 00 00

Teste: Structurile simbolizate vor fi reprezentate exact în acelaș i mod ca ș i celelalte.

structuri spaț iale (cercuri lipite pe carton). "Haideț i să facem ceva mai bun. Prezentaț i altceva
vezi cercurile de pe card ș i în loc să le deseneze copilul, ea va da mici lovituri cu creionul.

Tentative: Opriț i-vă când copilul eș uează două structuri succesive.

Erori: A nu se opri atunci când copilul greș eș te două structuri succesive; evaluatorul să repete mai mult de
odată cu cardurile; copilul nu diferenț iază timpul scurt de timpul lung.

ETAPA 4–TRANSCRIPȚ IA STRUCTURILOR TEMPORALE (DICTEU)

În ultima etapă, copilul va transcrie structurile temporale pe hârtie, într-un total de cinci,
conform cadrului de mai jos.

Material: portofel ș colar, cartonaș e cu structuri temporale, hârtie ș i creion.

ENSAYO 1 00 ENSAIO 2 0 0
CARTON Nr. 1 0 00
CARTON N°.2 000 0
CARTON N°.3 00 000
CARTON NR. 4 0 0 00
CARTELA N°.5 00 0 0

Francisco Rosa Neto

 61

Pentru a parafinaliza probele, voi fi eu cel care va da loviturile cu creionul ș i tu le vei desena.

Parar după două erori successive.

Examen: Examinatorul va da lovituri (bătăi sonore cu creionul pe masă) primei structuri ș i a

copilul va desena pe hârtie. Dacă copilul greș eș te structura, se va realiza o nouă demonstraț ie. O
examinatorul loveș te o altă structură ș i copilul va continua să deseneze. După repetiț ia corectă
poate începe testele.

Teste: Structurile simbolizate vor fi reprezentate prin intermediul loviturilor ș i copilul va

le reproduc pe hârtie (transcriere).

Tentative: Opriț i-vă când copilul eș uează două structuri succesive.

Erori: Nu se opreș te când copilul greș eș te două structuri succesive; examinatorul repetă mai mult de
odată cu loviturile; copilul nu face diferenț a între timp scurt ș i timp lung.

RESULTADOS

Înț elegem prin succese reproducț iile ș i transcripț iile clar structurate.

Acordăm un punct pentru o lovitură sau un desen bine realizat ș i totalizăm punctele obț inute

aspectele diverse ale probei. În toate cazurile, este bine să se noteze:

✓ MÂNA UTILIZATĂ

✓ SENSUL CERCURILOR

✓ COMPREHENSIUNE A SIMBOLISMULUI (CU SAU FĂRĂ EXPLICAȚ IE)

✓ COMPORTAMENTUL COPILULUI ÎN TIMPUL TESTELOR (ATENȚ IE, CONCENTRARE, ANXIETATE,

HIPERATIVITATE, ETC.).

PONTUAÇÃO

IDADE PONTURI
6 ani 6–13 corecte
7 ani 14–18 corecte
8 ani 19–23 corecte
9 ani 24–26 corecte
10 ani 27–31 corecte
11 ani 32–40 corecte

Francisco Rosa Neto

 62

LATERALITATE
LATERALITATEA MÂINILOR

2. Utilizaț i un obiect (foarfecă, 3. A scrie, a picta, a desena,

1. A lansare o minge
piaptăn, periuț ă de dinț i, etc). etc.

Copilul este în poziț ia de a sta în picioare, fără niciun obiect la îndemâna sa. "Vei merge

demonstrar cum realizează acest miș care...

LATERALITATEA OCHILOR

✓ CARTON PERFORAT -carton de 15 x 25 cu un orificiu în centru de 0,5 cm (diametru). “Fixa

Bine, în această carte, este un orificiu ș i eu privesc prin el.” Demonstraț ie: cartea este susț inută de

braț ul întins se apropie încet de faț ă. „Fă-o tu însuț i”.

✓ TELESCOP (tub lung de carton) – Ș tii pentru ce serveș te un telescop? "Serveș te pentru
vizualizaț i un obiect (demonstraț ie). Iată, uite-te tu însuț i...”(indicându-i un obiect).

1. Cartel perforat 2. Telescop

Francisco Rosa Neto

 63

LATERALITATEA PICIOARELOR

✓ A BATE O UNA MINGE -(minge cu diametrul de 6 cm) „Vei ț ine această minge cu una dintre
mâini, apoi va elibera aceeaș i ș i va da un ș ut, fără a lăsa să atingă pământul”. Nr de încercări:
două.

1. A lovi o minge

REZULTATE

LATERALITATE Mâini OCHI PASI

D (drept) 3 probe cu a 2 probe cu 2 căderi cu
dreapta drept drept
E (stânga) 3 probe cu a 2 probe cu 2 căzători cu o
stânga stâng stâng
eu 1 sau 2 probe cu a 1 probă cu dreptul 1 cădere cu dreptul
dreapta sau stânga săgeata stângă ou stâng

PONTUAÇÃO GERAL

DDD DESTRO COMPLETO

EEE SINISTRO COMPLETO
DED / EDE / DDE LATERALITATEA CRUZATĂ
DDI / EEI / EID LATERALITATE INDEFINITĂ

Francisco Rosa Neto

 64

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

✓ DUPRÉ, E. Patologia imaginaț iei ș i a emoț iei. Paris: Payot, 1925.

✓ GALLAHUE, DL.; OZMUN, JC.Înț elegerea Dezvoltării Motorii: Bebeluşi,
Copii, Adolescenț i ș i Adulț i. 1 ed. São Paulo: Phorte, 2005.
✓ GUILMAIN, E.; GUILMAIN, G. Evoluț ia psicomotrică de la naș tere până la 12 ani
anos. Barcelona: Médica e Técinca, 1981.
✓ RIGAL, R.; PAOLETTI, R.; PORTMANN, M. Motricitate: abordare psihofiziologică.
Québec: Le presses, 1987.
✓ ROSA NETO, F. Manual de Evaluare Motorie. Porto Alegre: Artmed, 2002.
✓ ROSA NETO, F. Dezvoltarea Neuropsihomotorie a Lactoț ilor până la Învăț ământul Fundamental.
[Link], 2011.
✓ VAYER, P. Echilibrul corporal. Barcelona: Cientifico-medica, 1982.
✓ WALLON, H. Cum se dezvoltă la copil noț iunea de corp propriu. Enfance, v.1,
n.2, p.121-150, 1963.

Francisco Rosa Neto

 65

STUDIU DE CAZURI CLINICE

Vor fi descrise mai jos câteva cazuri clinice, elevi înscriș i în învăț ământul public sau
privat, cu diagnostic de tulburări de învăț are ș colară, conform clasificării
Asociaț ia Americană de Psihiatrie, DSM-IV (1995).

CASO CLINIC NR. 1 – Miguel, elev înscris în învăț ământul fundamental, clasa a 3-a a 1-ului grad,
vârsta corespunzătoare de 8 ani ș i 6 luni, cu diagnostic clinic „tulburare de deficit de
atenț ie cu hiperactivitate

Miguel s-a născut printr-o naș tere naturală, cu o vârstă gestatională de 40 de săptămâni, greutate de 3300 de grame,

al doilea dintre doi fra ț i, mediu familial aparent normal. Dezvoltarea sa

neuropsicomotor a fost normal, a început să meargă la 12 luni, a început să articuleze primele cuvinte la

10 luni.

În ceea ce priveș te performanț a sa ș colară, a început să frecventeze ș coala la vârsta de 3 ani, nu

nu repet niciun curs, dar conform raportului ș colar, are un randament ș colar
foarte sub a ș teptări. Are dificultă ț i la lectură, scriere ș i calcul, dar cea mai mare
dificultatea este în conduită.

Miguel are dificultăț i de concentrare, nu poate menț ine atenț ia în sala de clasă. Os
profesorii ș i conducerea ar dori ca Miguel să studieze într-o altă ș coală. Acasă, fiul a fost
motivul multor certuri în familie, mama nu mai suportă comportamentul tău.

Au fost efectuate mai multe examinări neurologice (tomografii, cartografie cerebrală, examinări de

laborator, etc.), rezultatele au fost negative. De asemenea, a fost efectuat un examen psihologic (teste
de inteligenţă), rezultatele au fost în limitele normalităţii.

La evaluarea motorie, a prezentat un rezultat "Normal scăzut", vârstă motorie de 6 ani ș i 10

meses, întârziere de 20 de luni în raport cu vârsta sa cronologică. Dificultă ț i în domeniile de

echilibru (deficit important); schema corporal, organizare spa ț ială ș i temporală (deficit)
moderată). Lateralitatea sa a fost încruciș ată. În timpul probelor, Miguel a prezentat o conduită cu
hiperactivitate, totuș i cu o mare lipsă de afecț iune, bună empatie.

Francisco Rosa Neto

 66

FICHA DE AVALIAȚIE MOTORIE 01

NUME : MIGUEL SOBRENOME : SEXO:MASCULINO

NASCIMENTO: 21/08/85 EXAME:07/02/1994 IDADE: 8 ANI Ș I 6 LUNI
OUTROS DADOS: TRANSTORN DE DEFICIȚ Ă DE ATENȚ IE CU HIPERACTIVITATE – TDAH (DSM-IV)

REZULTATE

TESTE / ANI 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. Motricitate fină: 1 1 1 0
2. Motricidade global: 1 1 1 1
3. Echilibru: 1 0 0 0
4. Esquema corporal / Rapidez: 1 1 1 0
5. Organizaț ie spaț ială: 1 1 1 0
6. Linguagem / Organização temporal: 1 1 1 0

RESUMO DE PONTOS

IDADE MOTORA GERAL (IMG): 82 de luni IDADE POSITIVA (+): -------------

IDADE CRONOLÓGICA (IC): 102 luni VÂRSTĂ NEGATIVĂ (-): - 20 luni
QUOCIENTE MOTOR GERAL (QMG): 80 ESCALA DE DEZVOLTARE: Normal jos

IDADE MOTORA (IM) QUOCIENTE MOTOR (QM)

IM1 84 de luni IM4 84 luni QM1 82 QM4 82
IM2 96 de luni IM5 84 de luni QM2 94 QM5 82
IM3 60 de luni IM6 84 de luni QM3 59 QM6 82
LATERALITATE: CRUZADA MÂINI: DREAPTA
OLHOS: SESCHIER PIEDICI: DREPT

PERFORMANȚA MOTORULUI

11 ani · · · · · ·
10 ani · · · · · ·
09 ani · · · · · ·
08 ani · · · · · ·
07 ani · · · · · ·
06 ani · · · · · ·
05 ani · · · · · ·
04 ani · · · · · ·
03 ani · · · · · ·
02 ani · · · · · ·
Idade Motricitate Motricitate Equilibru Schema Organizaț ie Organizaț ie
Cronologic Fina Global Caporal Spaț ial Temporal

Francisco Rosa Neto

 67

CASO CLINIC NUMĂR 2 – Maria, elevă înscrisă în învă ț ământul pre ș colar, cu vârsta
correspondente la 5 ani ș i 8 luni, cu diagnostic clinic „tulburare de coordonare”.

Maria s-a născut dintr-o naș tere normală, cu o vârstă gestatională de 28 de săptămâni, greutate de 950 de grame,

riscuri neurologice mari, greutate foarte mică, APGAR normal. Fiica unică, mediu familial
aparent normal. Dezvoltarea sa neuropsihomotorie a fost în limitele normalului, a început să meargă

la 18 de luni, a început să articuleze primele cuvinte la 12 luni.

În ceea ce priveș te performanț a sa ș colară, a început să frecventeze ș coala la 2 ani ș i 6 luni.

vârstă, dar conform raportului ș colii, prezintă un randament ș colar sub

aș teptat pentru vârsta sa. Are dificultăț i generalizate. Comportamentul său ș colar este normal.

Maria prezintă câteva modificări posturale, genunchi în hiperextensie; picior cavo; de asemenea, a fost

submetută la o intervenț ie chirurgicală la tendonul lui Ahile, deoarece mergea pe vârfuri.

Au fost efectuate mai multe examene neurologice (tomografii, cartografii cerebrale, audiometrie,
etc.), în cartografia cerebral a prezentat lentificări. De asemenea, a fost efectuat un examen psihologic

(teste de inteligenț ă), rezultatul a fost mediu normal.

La evaluarea motorie, a avut un rezultat "Normal scăzut", vârstă motorie de 4 ani ș i 10

meses, întârziere de 10 luni în raport cu vârsta sa cronologică. Dificultă ț i în domeniile de
motricitate fină, coordonare motorie globală ș i echilibru (deficit moderat); paratonii ș i
sincinesii. Lateralitatea sa a fost încruci ș ată. În timpul probelor, a prezentat o conduită
colaboratoare.

Maria a fost monitorizată încă de la na ș tere, a participat deja la mai multe sesiuni de
reabilitare (psicomotricitate), de asemenea, participă la activităț i sportive (înot).

Francisco Rosa Neto

 68

FICHA DE AVALIERE MOTORIE 02

NOME : MARIA SOBRENOME : SEXO:FEMININO

NASCIMENTO: 11/10/1988 EXAME:08/06/1994 IDADE: 5 ANI Ș I 8 LUNI
OUTROS DADOS: TRANSTORN DE COORDONARE (DSM-IV)

RESULTADOS

TESTICULE / ANII 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. Motricitate fină: 1 0 0 0
2. Motricitate globală: 1 0 0 0
3. Echilibru: 1 0 0 0
4. Schema corporal / Viteză: 1 1 0 0
5. Organizarea spaț ială: 1 1 1 1
6. Limbaj / Organizare temporală: 1 1 0 0

REZUMAT DE PUNCTE

IDADE MOTORA GERAL (IMG): 58 de luni IDADE POSITIVA (+): -------------

IDADE CRONOLÓGICA (IC): 68 luni VÂRSTĂ NEGATIVĂ (-): - 10 luni
COTE MOTOR GENERAL (CMG): 85 SCARA DE DEZVOLTARE: Normal jos

IDADE MOTORA (IM) COTE MOTOR (CM)

IM1 48 de luni IM4 60 de luni QM1 71 QM4 88
IM2 48 de luni IM5 84 de luni QM2 71 QM5 124
IM3 48 luni IM6 60 de luni QM3 71 QM6 88
LATERALIDADE: CRUZADE MÂINI: DREAPTA
OLHOS: STÂNGA PÉS: DREPT

PERFIL MOTOR
11 ani · · · · · ·
10 ani · · · · · ·
09 ani · · · · · ·
08 ani · · · · · ·
07 ani · · · · · ·
06 ani · · · · · ·
05 ani · · · · · ·
04 ani · · · · · ·
03 ani · · · · · ·
02 ani · · · · · ·
Vârstă Motricitate Motricitate Echilibru Schema Organizaț ie Organizaț ie
Cronologic Fină Global Cercetaș Spaț ial Temporal

Francisco Rosa Neto

 69

CASUL CLINIC NR. 3 - Luz Gil, elevă înscrisă în învă ț ământul pre ș colar, cu vârsta
corespondentă a 5 ani ș i 1 lună, cu diagnostic clinic "Atrasono Dezvoltare"
Neuropsihomotor.

Luz s-a născut dintr-o sarcină cu risc neurologic crescut, metroragie, 27 de săptămâni de vârstă

gestational, weight of 950 grams, very low weight. Went through several services (Unit of
întârziere în dezvoltare, stimulare precoce ș i reabilitare motoroare). A început să meargă la 2 ani ș i 6

mese, controlul sfincterului la 3 ani, alimenta ț ie ș i somn normal. Imagine de diplegie

espastică.

Conduta Motora: instabilidade motora, dificuldade nas posturas dinâmicas. Alterações no tono
muscular, dispraxie. Dominanț a laterală neestabilită. Dificultate importantă în coordonare
dos mi ș cări mai ample. În domeniile motricită ț ii fine, schema corporală, echilibrul ș i
organizaț ia spaț ială a prezentat rezultate regulate.

Condț ia fizică: un aspect fizic bun tinde să ducă la un aparat ortopedic la membrele inferioare
pentru a evita retroflexia genunchilor.

Conduta social: timidă, în principal la ș coală, nu obi ș nuieș te să participe la activită ț i în

recreaț ie, pentru că nu-i place.

Francisco Rosa Neto

 70

FICHA DE AVALIAȚIE MOTORA 03

NOME : LUZ GIL SOBRENOME : SEXO:FEMININO

NASCIMENTO: 9/12/1995 EXAME:9/01/2001 IDADE: 5 ANOS E 1 MÊS
OUTROS DADOS: Atraso în DNPM

RESULTADOS

TESTICULE / ANI 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. Motricitate fină: 1 1 1 0
2. Motricitate globală 1 0
3. Echilibru: 1 1 1 0
4. Schema corporal / Viteză: 1 1 1 0
5. Organizarea spaț ială: 1 1 1 0
6. Linguagem / Organização temporal: 1 1 1 1 0

REZUMAT DE PUNCTE

IDADE MOTORA GERAL (IMG): 46 de luni IDADE POSITIVA (+): -------------

IDADE CRONOLÓGICA (IC): 61 de luni VÂRSTĂ NEGATIVĂ (-): -15 luni
QUOCIENTE MOTOR GERAL (QMG): 75 ESCALA DE DESENVOLVIMENTO: INFERIOR

IDADE MOTORA (IM) QUOCIENTE MOTOR (QM)

IM1 48 IM4 48 QM1 79 QM4 79
IM2 24 IM5 48 QM2 39 QM5 79
IM3 48 IM6 60 QM3 79 QM6 98
LATERALIDADE: INDEFINIT MÂINI: INDEFINITĂ
OLHOS: STÂNGA PICIOARE: DREPT

PERFIL MOTOR
11 ani · · · · · ·
10 ani · · · · · ·
09 ani · · · · · ·
08 ani · · · · · ·
07 ani · · · · · ·
06 ani · · · · · ·
05 ani · · · · · ·
04 ani · · · · · ·
03 ani · · · · · ·
02 ani · · · · · ·
Vârstă Motricitate Motricitate Echilibru Schema Organizaț ie Organizaț ie
Cronologic Fina Global C Corporal Spaț ial Temporal

Francisco Rosa Neto

 71

CAZ CLINIC NR. 4 – Vitoria, elevă înscrisă în învă ț ământul pre ș colar, cu vârstă
corespunzătoare la 4 ani ș i 3 luni, cu diagnostic clinic „Altorisconeurológico.”

S-a născut prin naș tere cezariană, sarcină normală, greutate de 3050 de grame, APGAR patologic (1min: 1,

5min: 2). Mama a decedat în ultimele zile de sarcină. Fiica adoptivă, mediu familial
normal. Dezvoltarea sa neuropsihomotorie a fost aparent normală, a început să meargă la 17 luni,

a început să articuleze primele cuvinte la 12 luni, somn ș i alimentaț ie normală.

În ceea ce priveș te performanț a sa ș colară, a început să frecventeze ș coala la 3 ani ș i 6 luni de

vârstă, dar conform raportului ș colar, are un randament ș colar sub

aș teptat pentru vârsta sa. Are dificultăț i în motricitate. Conduita sa ș colară este normală.

În evaluarea motorie, a prezentat un rezultat „Normal mediu”, vârstă motorie de 4 ani, întârziere
cu 3 luni în urmă în raport cu vârsta sa cronologică. Dificultăț i în domeniile motricităț ii fine ș i

coordonaț ia motrică globală. Totuș i, lateralitatea ei nu este structurată. Vitória a prezentat

o conduită colaboratoare în timpul examenelor.

Francisco Rosa Neto

 72

FISA DE EVALUARE MOTORIE 04

NOME : VITÓRIA SOBRENOME : SEXO:FEMININO

NASCIMENTO: 21/07/1996 EXAMEN: 18/10/2000 IDADE: 4 ANI Ș I 3 LUNI
OUTROS DADOS: RISC NEUROLOGIC RIDICAT

RESULTADOS

TESTICULE / ANI 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. Motricitate fină: 1 1 0
2. Motricitate globală: 1 1 0
3. Echilibru: 1 1 1 0
4. Schema corporal / Rapiditate: 1 1 1 0
5. Organizare spaț ială: 1 1 1 1 0
6. Linguagem / Organização temporal: 1 1 1 1 0

REZUMAT DE PUNCTE

IDADE MOTORA GERAL (IMG): 48 de luni IDADE POSITIVA (+): -------------

IDADE CRONOLÓGICA (IC): 51 luni IDADE NEGATIVA (-): -03 luni
COTIENT MOTOR GENERAL (CMG): 94 SCARA DE DEZVOLTARE: Normal MEDIU

IDADE MOTORA (IM) QUOCIENTE MOTOR (QM)

IM1 36 m IM4 48 m QM1 71 QM4 94
IM2 36 m IM5 60 m QM2 71 QM5 118
IM3 48 m IM6 60 m QM3 94 QM6 118
LATERALIDADE: INDEFINITĂ MÂINI: DREAPTA
OLHOS: INDEFINIT PÉS: DREPT

PERFIL MOTOR
11 ani · · · · · ·
10 ani · · · · · ·
09 ani · · · · · ·
08 ani · · · · · ·
07 ani · · · · · ·
06 ani · · · · · ·
05 ani · · · · · ·
04 ani · · · · · ·
03 ani · · · · · ·
02 ani · · · · · ·
Vârstă Motricitate Motricitate Echilibru Schema Organizaț ie Organizaț ie
Cronologic Fina Global Corporal Spaț ial Temporal

Francisco Rosa Neto

 73

CAZ CLINIC NR. 5 – David, elev matriculat în învăț ământul primar, clasa a patra, cu vârsta
corespunzătoare vârstei de 10 ani ș i 5 luni, cu diagnostic clinic "Dislexie".

S-a născut dintr-o sarcină ș i o naș tere normală, fără antecedente pre/peri/post-natale. Ocupă locul doi

loc într-o familie cu trei copii, mediu familial aparent normal. Dezvoltarea sa
neuropsihomotor a fost în limitele normale, a început să meargă la 13 luni, a început să articuleze

primele cuvinte la 8 luni.

În ceea ce priveș te performanț a sa ș colară, a început să frecventeze ș coala la 13 luni, dar conform

cu un raport ș colar, prezintă o performanț ă ș colară sub aș teptările pentru vârsta sa.
Are dificultăț i generalizate. Conduita sa ș colară este normală.

Au fost efectuate mai multe examene neurologice (tomografii, cartografie cerebrală, audiometrie,
etc.), doar câteva modificări în cartografie. De asemenea, a fost efectuat un examen psihologic (teste
de inteligenț ă), rezultatul a fost mediu normal.

Na evaluarea motorie, a prezentat un rezultat "Inferior", vârstă motorie de 9 ani ș i 2 luni,

atraso de 27 meses em relação a sua idade cronológica. Dificuldades importante în domeniile de
coordonaț ia motrică globală, echilibru ș i schema corporală. Lateralitatea sa a fost încruciș ată.

Aspect fizic: sedentarism ș i obezitate

Francisco Rosa Neto

 74

FICHA DE AVALIAÇÃO MOTORA 05

NOME : DAVID SOBRENOME : SEXO:MASCULINO

NASCIMENTO: 15/12/83 EXAME:30/05/94 IDADE: 10 ANI Ș I 5 LUNI
OUTROS DADOS: DISLEXIA (DSM-IV)

RESULTADOS

TESTICULE / ANI 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. Motricitate fină 1 1 1 1 1 1 0
2. Motricitate globală: 1 1 1 1 1 0
3. Echilibru: 1 0
4. Schema corporal / Viteză: 1 1 1 1 0
5. Organizarea spaț ială: 1 1 1 1 1 1 1 0
6. Linguagem / Organização temporal: 1 1 1 1 1 1 1 1

REZUMAT DE PUNCTE

VÂRSTA MOTORIE GENERALĂ (IMG): 98 de luni IDADE POSITIVA (+): -------------

IDADE CRONOLÓGICA (IC): 125 de luni IDADE NEGATIVA (-): - 27 luni
COTEUL MOTOR GENERAL (CMG): 78 ESCALA DE DESENVOLVIMENTO: INFERIOR

IDADE MOTORA (IM) COTIENT MOTOR (QM)

IM1 108 IM4 84 QM1 86 QM4 67
IM2 96 IM5 120 QM2 77 QM5 96
IM3 48 IM6 132 QM3 38 QM6 106
LATERALIDADE: CRUZADA MÂINI: DREAPTA
OCHI: STÂNGA PÉS: DREPT

PERFIL MOTOR
11 ani · · · · · ·
10 ani · · · · · ·
09 ani · · · · · ·
08 ani · · · · · ·
07 ani · · · · · ·
06 ani · · · · · ·
05 ani · · · · · ·
04 ani · · · · · ·
03 ani · · · · · ·
02 ani · · · · · ·
Vârstă Motricitate Motricitate Echilibru Schema Organizare Organizaț ie
Cronologic Fina Global Caboș Spaț ial Temporal

Francisco Rosa Neto

 75

PRODUCȚIE Ș TIINȚIFICĂ CU SCARA MOTORIE "EDM"

În ultimele decenii au apărut numeroase publicaț ii de cercetări originale, revizuiri
de literatură e relatare de cazuri în revistele ș tiinț ifice, rod al evoluț iei cunoș tinț elor
despre ș tiinț a motricităț ii infantile. Plecând de la un punct de vedere filosofic, am putea
a considera miș carea ca fiind aspectul cel mai fundamental al regnului animal în lume
biologic. Miș carea este crucială pentru a garanta nu numai nevoile de bază, cum ar fi se
a se hrăni, a se îmbrăca ș i a se proteja, precum ș i pentru a îndeplini nevoile
psihosociale mai ridicate care implică calitatea vieț ii.
Examenul motor este un instrument indispensabil pentru profesioniș tii care lucrează cu
copii înscriș i în Educaț ia Preș colară, Învăț ământul Primar ș i Educaț ie
Special. Făcând parte dintr-un punct de plecare pentru o interven ț ie terapeutică, deoarece

permite identificarea problemelor stabilite odată cu vârsta, a diferenț ia pe

diverse tipuri de slăbiciune ș i, a evalua progresele ș colare, când
submis la un program de terapie motorie (ROSA NETO, 2002).
Aș adar, Scala Motorie pentru copii „EDM” este un instrument unic care poate evalua
performanț a motorie în cele ș ase domenii diferite care se concentrează pe elemente

baza motricită ț ii umane: motricitate fină, coordonare globală

echilibru, schema corporal, organizare spa ț ială ș i temporală. Rosa Neto
(2002) afirmă că este o scară uș or de gestionat pentru examinator, în general
testele sunt foarte stimulative, unde copilul colaborează pe parcursul
durata examenului stabilind o încredere ș i empatie între
examinator, rezultând o mai mare credibilitate a rezultatelor.
În ultima decadă, mai multe studii ș tiinț ifice au fost realizate de profesioni ș ti,
cadre didactice ș i academicieni din domeniile Educa ț iei Fizice, Fizioterapiei, Psihologiei, Logopeziei

Terapia Ocupa ț ională, Pedagogia, Medicină, printre altele, folosind "EDM" ca bază pentru
a măsura parametrii motori cu diferite vârste ș i caracteristici biopsihosociale. Aceste
studii sunt relevante pentru o mai bună interpretare practică a motricităț ii infantile.
În literatură, până atunci, sunt mai multe studii cu baze de date referitoare la profiluri
motoare în această populaț ie, ș i există nevoie de date comparative, astfel încât să se poată elabora

un plan de intervenț ie mai consistent; pe lângă furnizarea unor parametrii de referinț ă în

studiu longitudinal al dezvoltării motorii a copilului.
Studiile următoare au fost selectate pentru a exemplifica cercetările ș tiinț ifice
utilizând „EDM”. Articolele sunt disponibile pe site:[Link]

Francisco Rosa Neto

 76

ARTICOLE COMPLETE ÎN PERIÓDICE

2013:
Goulardins JB, Marques JC, Casella EB, Nascimento RO, Oliveira JA. Profilul motor al copiilor cu
tulburare de deficit de aten ț ie ș i hiperactivitate, tip combinat. Rev Dezv Disabil. v.34, n.1, p:40-5,

2013. Vizualiza

2012:
1. ROSA NETO, F. ; GARCIA, P. M. ; RIOS, J. L. . Profil psihosocial al studenț ilor din ș colile publice
al oraș ului Tubarão/SC/BRAZIL cu indicatori pozitivi pentru ADHD. Jurnalul de Sănătate Publică ș i
Epidemiologie, vol. 4, p. 277-284, [Link]ț i

2011:
1. ROSA NETO, F. AMARO, K,N, PRESTES; D.B, ARAB,C. Schema corporal a copiilor cu
dificultate de învă ț are Rev. a Asocia ț iei Bra ș ovene de Psihologie Ș colară ș i
Educacional,SP. v. 15, p. 15-22. n. 1, Ian/Iun,e2011Vizualiza
2. ALANO VR, SILVA CJK, SANTOS APM, PIMENTA RA, WEISS SLI, ROSA NETO F. Aptitudinea fizică ș i
motivaț ia în ș colile cu dificultăț i în învăț are.v.19, n.3, p:69-75,[Link]ț i
3. SOUZA, S.G; URZÊDA, W; SOUZA, S.G. Scala de dezvoltare motorie: evaluare ș i extindere
dezvoltarea abilităț ilor motorii utilizând conț inutul sportiv: o revizuire. [Link], Revistă

[Link] Aires, v.15, n. 154, Martie [Link]ț i

4. OKUDA, P. M. et al. Coordonaț ia motorie fină a elevilor cu dislexie ș i tulburare de deficit
de atenț ie ș i [Link]. CEFAC.v.13, n.5, p. 876-85. Iun 2011. Vizualiza

2010:
1 - ROSA NETO, F. ; SANTOS, A. P. M. ; Xavier, R. ; AMARO, K. N. . Importanț a Evaluării
Motora în ș colari – Analiza fiabilităț ii scalei motorii EDM. Revista Braziliană de
Cineantropometria & Desempenho Uman. v. 12, p. 422-427, [Link]
2 - ROSA NETO, F. ; WEISS, S.L.I. ; SANTOS, A. P. M. ; AMARO, K. N. . Validarea testelor de
motricitatea fina a Scalei de Dezvoltare Motorie (EDM). Revista de Educaț ie Fizică/UEM
(Imprimat), v. 21, p. 67-75, 2010.
3 - AMARO, K. N. ; GOMES, L. J. ; SANTOS, A. P. M. ; ROSA NETO, F. . Dezvoltarea motorie în
escolari cu dificultăț i în învăț are. Miș care & Percepț ie (Online), v. 11, p. 35-42,
[Link]

Francisco Rosa Neto

 77

4 - ROCHA, P.G.M; ROCHA, S.O; BERTOLASCE, A.L. Influen ț a inicierei în antrenament

sportiv despre dezvoltarea motorie în copilărie: un studiu de caz. Revista Educaț iei
Fizică/UEM, v.21, n.3, 2010. Vizualizaț i
5 - MEDINA-PAPST, J;, MARQUES, I. Evaluarea dezvoltării motorii la copii cu
dificultăț i de învăț are. Rev. Bras. Cineantropom. Performanț ă Umană v. 12, n. 1 p.36-42,
[Link]
6 - SANTOS, A. P. M; WEISS, S. L. I; ALMEIDA, G. M. F. Evaluare ș i interven ț ie în
dezvoltarea motorie a unui copil cu Sindrom Down. Rev. bras. educ. spec. [online].
v.16, n.1, p. 19-30, [Link]ț i
7 - RONDON, T.A; BARUKI, V.L.S; CRUZ, K.R.A; ,MACEDO, F.O. Activităț i ritmice ș i Educaț ie Fizică
escolar: posibile contribu ț ii la dezvoltarea motorie a ș colarilor de 08 ani de
[Link], Rio Claro, v.16 n.1 p.124-134, ian./mar. 2010. Vizualiza
8 - REIS FILHO, A.D; SCHULLER, J.A.P. Capoeira ca instrument pedagogic în
îmbunătăț irea coordonării motorii la persoanele cu sindrom Down. Gândiț i-vă la practică,
Goiânia, v. 13, n. 2, p. 121, mai/aug. [Link]
9 - FIN,G; BARETTO, D.B.M. Evaluarea motorie a copiilor cu indicatori de dificultăț i în
învă ț ământ ș colar, în municipiul Fraiburgo, Santa Catarina. Unoesc & Ș tiinț ă–ACBS,
Joaçaba, v. 1, n. 1, p. 5-12, ian./iun. [Link]
10 - THOMÉ, K; ALONSOl, J.R; MONEGO, C; FOGAÇA, F.C; FERRETTI, R; NASCIMENTO, R. Evaluare
despre echilibru ș i lateralitate la copiii preș colari, Rev Inspirar–Mov & Sănătate. v. 2, n. 4, p.
24-33. ian/feb 2010.
11 ZENATTIi, A.A; WEBER, A.P; PEREIRA, F; FERRETTI, F; Nascimento, R. Dezvoltarea în domeniile
de motricitate globală, schemă corporală ș i organizare temporală a copiilor de la Centrul
Educacional Infantil Municipal Crian ț a este Speran ț a din Chapecó –[Link] Inspirar –Mov &
Sănătate. v. 2, n. 4, p. 42-49. ian/feb 2010.
12. Prestes, D,B. Weiss, S ; Araújo. [Link].A echoterapia în dezvoltarea motorie ș i
autopercepț ia elevilor cu dificultăț i de învăț are. Ș tiinț e & Cogniț ie v. 15, nr. 3, p:
192-203, 2010.
13 - PEREIRA, P. ; MANZATTO, L. ; MARCO, A. . Análise do crescimento e desenvolvimento motor
de elevi din clasa a 1-a până în clasa a 4-a din municipiul Holambra - São Paulo. HU Revista, Juiz de Fora, v.

36, nr. 4, p. 308-314, out./dez. 2010.

14- ROCHA, P. G. M. ; ROCHA, D. J. O. ; BERTOSCE, A. L. . Influenț a iniț ierii în antrenament
sportiv despre dezvoltarea motorie în copilărie: un studiu de caz. Revista Educaț iei
Fizică/[Link]á, vol. 21, nr. 3, p. 469-477, trimestrul 3, 2010.

Francisco Rosa Neto

 78

15 - CARDOSO, F. G. C. ; ROSA NETO, F. ; BRUSAMARELLO, S. ; CORAZZA, T. D. M. . Validarea de

o baterie de teste pentru organizarea spaț ială: analiza consistenț ei interne. Subiecte despre
Dezvoltare 2010; 17(100).Vizualizaț i

2009:
1 - AMARO, K. N. ; SANTOS, A. P. M. ; BRUSAMARELO, S. ; Xavier, R. ; ROSA NETO, F. . Validare
bateriile de teste pentru motricitate globală ș i echilibru ale [Link] Braziliană de Ș tiinț ă ș i
Movimento. v. 17, p. 1-17, 2009. Vizualiza
2 - MELCHIOR, C.K; SOARES, N.C; Laraia, E.M.S ; Barbosa, S.R.M . Evaluarea echilibrului de
copiii cu handicap auditiv prin intermediul scalei de dezvoltare motorie. Ter. man; v.7,
n.32, p.270-277, iul/aug. 2009 . Vizualiza
3 - SANTOS, G.A; BICALHO, W.A; ALMEIDA, M.C.R. Studiul coordonării motorii fine într-o
copil cu tulburare de deficit de atenț ie/hiperactivitate. MOVIMENTUM -Revista Digitală de
Educaț ie Fizică, Ipatinga, v.4–n. 1–Feb/Jul. [Link]
4 - AMARO, K. N.; XAVIER, R. F. C.; BRUSAMARELLO, S.; CORAZZA, T. D. M.; ROSA NETO, F.
Dezvoltarea motorie la elevii cu dificultă ț i de învă ț are. Lecturi Educa ț ie
Fizică ș i Sport - Revistă Digitală, Buenos Aires, v.14, n. 133, Iun. [Link]ț i
5 - BOELL, J. E. W; AMARO, K. N; ROSA NETO, F. Interven ț ie motorie la un copil cu
Sindromul Williams. Lecturi Educaț ie Fizică ș i Sport – Revistă Digitală, Buenos Aires, vol. 14,
nr. 133, iun. [Link]ț i

2008:
1 - MIRANDA, M.J; BARBIERI, M; JONAS, Interferenț ă ambientală ș i socio-economică a copiilor
ribeirinhas. [Link], Goiânia, v. 35, n. 11/12, p. 1179-1194, nov./dec. [Link]ț i
2 - ALMEIDA, G. M. F; SCHLINDWEIN–ZANINI, R; ROSA NETO, F. Reabilitarea motrică ș i cognitivă
în copii cu sindrom Down. Demen ț ă ș i Neuropsihologie. São Paulo, Asocia ț ia
Neurologia Cognitivă ș i Comportamentală, vol. 2, p. 45-45, 2008.
3 - Schlindwein-Zanini, R; ALMEIDA, G. M. F; ROSA NETO, F. Dezvoltarea Motorie ș i Cognitivă
În Copii cu Deficienț ă Mintală. Demenț ă & neuropsihologie, v. 1, p. 17-17, 2008.
4 - XAVIER, R. F. C; CORAZZA, T. D. M; BRUSAMARELLO, S.; CAMPOS, F. C. G.; AMARO K. N. Analiză
da organiza ț iei temporale în ș colari cu dificultă ț i de învă ț are. Lecturi Educa ț ie
Fizică ș i Sporturi - Revistă Digitală, Buenos Aires, vol. 13, nr. 127, dec. [Link]

5 - CASTRO, D. L. Expresia ș i creativitatea miș cărilor în ș coală: dansând o conexiune cu

o [Link] Educaț ie Fizică ș i Sporturi-Revista Digitală, Buenos Aires, v. 12, n. 109,
[Link]ț i

Francisco Rosa Neto

 79

6 - ROSA, G. K. B; MARQUES, I; PAPST, J. M; GOBBI, L. T. B. Dezvoltarea motorie a copilului

cu paralizia cerebrală: evaluare ș i intervenț ie. Rev. Bras. Ed. Esp. Marília, v.14, n.2, p.163-176,
Mai.-Aug. [Link]
7 - FONSECA, F. R; BELTRAME, T. S; TKAC, C. M. Relaț ia între nivelul de dezvoltare motorie ș i
variabilele contextului de dezvoltare a copiilor. Revista Educa ț iei Fizice –
[Link]á, vol. 19, nr. 2, p. 183-194, trimestrul 2, 2008. Vizualiza

2007
1 - BORGES, F. P; PALM, L. E. Dezvoltarea capacităț ilor motorii la copii cu hidrocefalie
em H107, 2007. Vizualizaț i
2 - CASTRO, D. L. O perfecț ionarea tehnicilor de miș care în Dansă. Miș care, Porto
Alegre, v. 13, n. 1, p. 121-130, 2007. Vizualizaț i
3 - ROSA NETO, F; PAIM, J. R. F; UEZ, A. Aptitudinea fizică ș i motrică în învăț ământul fundamental. Revista

Iberoamericana de Psicomotricidad ș i Tehnici Corporale, n.26 v. 7(3), p. 93-106,

[Link]
4 - ROSA NETO F; POETA L.S; SILVA J. C, SILVA M.B. Intervenț ie psihomotorie: Proiect de extensie
Universitară.Revista Iberoamericană de Psicomotricitate ș i Tehnici Corporale, nr. 26, vol. 7, p.
197-204, 2007. Vizualizaț i
5 - ALMEIDA, G. M. F; ROSA NETO, F; BECKHAUSER, M. B; XAVIER, R. C. F; AMARO, K. N; SANTOS,
A. P. M; ROSA, C. D; UEZ, A; TESSARI, A. A; AMORIM, P; PERINAZZO, K. PIPE–Programul de
interven ț ie psihomotorie specifică.Revista Iberoamericană de Psicomotricitate ș i Tehnici
Corporales, n. 26, v.7, p. 131-136, [Link]
6 - SILVA, C.A; ROSA NETO, F; ALMEIDA, G M. F; AMARO, K. N; BASTOS, M. B. Importanț a
evaluarea motorie la ș colari. Revista Iberoamericană de Psicomotricitate ș i Tehnici
Corporales, n. 26, v.7, p. 137-146, [Link]
7 - POETA, L.S; ROSA NETO F. Efectele psihomotricităț ii asupra unei copii cu tulburări de
deficit de aten ț ie ș i hiperactivitate (TDAH). Revista Iberoamericană de Psicomotricitate ș i
Tehnici Corporale, nr. 26, v.7, p. 167-176, [Link]ț i
8 - LIPOSCKI, D.B; PIUCCO, E.C.; BRUM, K.O; PINTO, G.L. A; ROSA NETO F. Propunere de evaluare
postural e prevalenț a deviaț iilor posturale la elevii cu deficite de echilibru ș i de schema
[Link] Iberoamericana de Psicomotricidad ș i Tehnici Corporale, nr. 26, v.7, p. 155-
166, [Link]ț i
9 - ROSA NETO, F; ALMEIDA, G M. F; CAON, G; RIBEIRO, J.; CARAM, J. A.; PIUCCO, Elaine C.
Dezvoltarea motorie a copiilor cu indicatori de dificultate în învă ț are
[Link] Braziliană de Ș tiinț ă ș i Miș care, vol. 15, p. 45-51, [Link]ț i

Francisco Rosa Neto

 80

10 - POETA, L.S; ROSA NETO F. Evaluarea motricităț ii la ș colari cu indicii de tulburare de

deficit de atenț ie/hiperactivitate. Revista de Neurologie, vol. 44, nr. 3, p. 146-149, [Link]ț i

2006:
1 - MEDINA, J; ROSA, G. K. B; MARQUES, I. Dezvoltarea organizaț iei temporale a copiilor
cu dificultăț i de învăț are. Revista de Educaț ie Fizică. UEM Maringá, vol. 17, nr. 1, p. 107-
116, 1º. sem. 2006. Vizualiza
2 - PAZIN, J; FRAINER, D. E. S; MOREIRA, D. Copiii obesi au întârziere în dezvoltare
[Link] Educaț ie Fizică ș i Sport – Revistă Digitală, Buenos Aires, vol. 101, p. 01-11,
[Link]
3 - MANSUR, S. S; MARCON, A. J. Profilul motor al copiilor ș i adolescenț ilor cu handicap mental
moderată.Revista Braziliană de Cre ș tere ș i Dezvoltare Umană, v. 16, p. 09-15,
[Link]ț i
4 - ROSA NETO, F; POETA, L.S. Prevalenț a ș colarilor cu indicatori de tulburare de deficit
de atenț ie ș i hiperactivitate (TDAH). Temele despre Dezvoltare, v. 14, n. 83, p. 57-62, 2006.
5 - ROSA NETO, F; WINK, A. D. Profil motor al preș colarilor înscriș i în învăț ământul regular.
oraș ul Luís Eduardo Magalhães–Bahia. Revista Iberoamericană de Psicomotricitate ș i
Tehnici Corporale, vol. 6, nr. 4, p. 35-42, 2006.
6 - POETA, L S; ROSA NETO, F. Caracteristicile biopsihosociale ale elevilor cu indicatoare de
tulburare de deficit de atenț ie ș i hiperactivitate. Revista Braziliană de Neurologie, vol. 43, p. 584-
588, 2006Vizualiza
7 - SOUZA NETO, S; ș i alț ii. Corpul: în ș coală, din ș coală, în procesul de ș colarizare. Caderno de
activităț i didactico-pedagogice. În: PINHO, Sheila Zambello de; SAGLIETTI, José Roberto Corrêa.
(Org.). Nuclee de Învăț ământ. São Paulo: UNESP, 2006. p. [Link]ț i

8 - SILVEIRA, C. R. A.; MENUCHI, M. R. T. P.; SIMÕES, C.S.’A.;CAETANO, M. J. D.; GOBBI, L. T. B.

Valitatea construc ț iei în teste de echilibru: ordonare cronică în prezentarea celor
tâ[Link] Brasileira de Cineantropometrie ș i Performanț a Umană. v. 8, n. 3, p. 66-72,
[Link]ț i
9 - MANSUR, S.S; MARCON, A.J. Profil motor al copiilor ș i adolescenț ilor cu handicap mintal
moderată.Rev Bras Crescimento Desenvolv Hum.v.16, n.3, p. 09-15, [Link]

2005:
1 - ROSA NETO, F; COSTA, S.H; POETA, L.S. Profil motor în rândul elevilor cu probleme de
aprendizaje. Pediatrie Modernă, São Paulo, v. 41, n. 3, p. 109-117, [Link]

Francisco Rosa Neto

 81

2 - POETA, L.S; ROSA NETO, F Intervenț ie motorie la un copil cu Tulburare de Deficit de

Atenț ie/Hiperactivitate (TDAH). Lecturi Educaț ie Fizică ș i Sport - Revistă Digitală, Buenos
Aires, anul 10, nr. 89, Oct. [Link]ț i
3 - ROSA NETO, F; BRAZ A. L. O; POETA, L.S; OELKE, S.A. Profil biopsicosocial al unui copil cu
indicatori de abilităț i înalte. Lecturi educaț ie fizică ș i sport – Revistă Digitală, Buenos
Aires, anul 10, nr. 82, [Link]
4 - PELLEGRINI, A.M; SOUZA NETO, S; BENITES, L.C; VEIGA, M; MOTTA, A.L. Comportamentul
motor în procesul de ș colarizare ș i formarea profesorilor de educaț ie de bază. Lecturi
Educaț ie Fizică ș i Sport - Revistă Digitală, Buenos Aires, anul 10, nr. 81, feb. [Link]
5 - PANTANALI, S.B; ROSA NETO, F; CAON, G. Incidenț a modificărilor podale la preș colarii de
2 până la 6 ani. Fizioterapie Brazilia, São Paulo-SP, v. 6, n. 4, p. 245-250, [Link]ț i
6 - ROSA NETO, F; MATSUDO, S. M. M; LIPOSCKI, D. B; VIEIRA, G. F. . Studiul parametrilor
motoare de îngrijire pentru vârstnici rezidenț i în instituț ii de plasament din marele Florianópolis. Revista Braziliană

de Ș tiinț ă ș i Miș care, vol. 13, p. 7-15, [Link]ț i

7 - CAETANO, M.J.D; SILVEIRA, C.R.A; GOBBI, L.T.B. Dezvoltarea motorie a preș colarilor în
Interval de 13 luni. Revista Braziliană de Cineantropometrie & Desempenho
[Link] Estadual Paulista. Rio Claro, n.7, p.05-13, [Link]
8 - SILVEIRA, C. R. A; GOBBI, L. T. B; CAETANO, M. J. D; ROSSI, A. C.a S; CANDIDO R. P. Evaluare
motora de preș colari: relaț ii între vârsta motrică ș i vârsta cronologică. Lecturi Educaț ie
Fizică ș i Sport - Revistă Digitală, Buenos Aires, anul 10, nr. 83, apr. [Link]
9 - BATISTELLA, P. A; KRYZOZUN, J; JULIANA, D. Caracteristici motorii ale copiilor cu uș urinț ă
de performanț ă ș colară ș i dificultate de performanț ă ș colară.Revista Biomotriz, Cruz Alta, v. 03,
p. 87-97, 2005.
10 - SUZUKI, S; GUGELMIM, M. R. G; SOARES, A. V. Echilibrul static la copii de vârstă
escolar cu tulburare de deficit de aten ț ie/hiperactivitate. Fizioterapia în Mi ș care,
Curitiba, v.18, n.3, p. 49-54, iul./sept., [Link]ț i

2004:
1 - LINEBURGER, A. M; MANSUR, S. S; PARCIAS, S. R; ROSA NETO, F. Dezvoltarea motorie a
copii astmatici. Temele despre Dezvoltare, São Paulo-SP, v. 13, n. 73, p. 20-25, 2004.
2 - POETA, L. S. ș i ROSA NETO, F. Studiu epidemiologic al simptomelor tulburării deficitului de
aten ț ie/hiperactivitate ș i tulburări de comportament la ș colarii din re ț eaua publică de
Florianópolis folosind [Link] Brasileira de Psiquiatrie, v. 26, n. 3, p. 150-5,
[Link]
3 - ROSA NETO, F; POETA, L. S; COQUEREL, P. R. S; SILVA, J. C.. Evaluarea motricităț ii la ș colari cu
probleme în învăț area ș colară – Program de motricitate infantilă "perfilmotor în copii"

Francisco Rosa Neto

 82

evaluated in a program of psychomotricity." Temas despre dezvoltare, v. 13, n.74, p.

19-24, 2004.
4 - MAGALHÃES, L.C; NASCIMENTO, V.C.S; REZENDE M. B. Evaluarea coordonării ș i abilităț ii
motora –ACOORDEM: etape de crea ț ie ș i perspective de validare. Revista Terapie.
[Link]. São Paulo, v. 15, n. 1, p. 17-25, ian./apr., 2004. Vizualizaț i
5 - ALVIM, M P. B; BORGES, O. P. Analiza relaț iei dintre structura spaț io-temporală ș i alfabetizare
în copilăria de 6 ș i 7 ani. Revista Portuguesa de Ciências do Desporto, vol. 4, nr. 2, p. 155–167,
2004.
BATISTELLA, P. A; CHAVES, N. R.M. Influenț a unui program de iniț iere sportivă în
dezvoltarea motorie a copiilor din clasa a 5-a a învăț ământului primar. Revista Biomotriz, Cruz
Alta, v. 2, p. 69-81, 2004.

2003:
1 - BATISTELLA, P.A; ROSA NETO, F. Studiul parametrilor motori la ș colăriț ele de sex feminin
Este Masculin cu vârsta între 6 ș i 10 ani din oraș ul Cruz Alta-RS. Revista Biomotriz, Cruz Alta, v.
1, p. 51-57, 2003.
2- ROSA NETO, F; POETA, L.S; COQUEREL, P.R.S; PINHEIRO, R. Psicomotricitate. Expresie
Extensie (UFPEL), Gramado/RS, vol. 8, 2003.
3 - COQUEREL, P. R. S. Educaț ia fizică în Brazilia versus avansurile tehnologice: reflecț ii asupra
viitorul formării academice ș i al profesiei. Revista de Studii Vale do Iguaçu, Uniune a
Vitória, v. 3, p. 133-145, 2003.
4 - CASTRO, D. L; BARONI, J. F. Dansă: miș care corporală comunicativă. Revista Miș carea, Rio
Grande/RS, v. 16, p. 17-21, 2003.
5 - CRIPPA, L. R; SOUZA J. M; SIMONI S; ROCCA R. D. Evaluarea motorie a copiilor preș colari care
practicăm activităț i recreative.R. a Educaț iei [Link] Maringá, v. 14, n. 2, p. 13-20, 2. sem.
[Link]ț i

2002:
1 - BATISTELLA, P. A; ZANCA,R.F; KRUG,M.R; OLIVEIRA, L. Dansa ș i dezvoltarea motorie a
portatori de nevoi educaț ionale speciale – PNEEs. Caiet de Educaț ie Specială, Santa
Maria, v. 20, p. 89, [Link]ț i

Francisco Rosa Neto

 83

PARAMEȚRI MOTOARE ÎN Ș COLARII ANILOR ÎNCEPUTURI AI

ÎNVĂȚĂMÂNT FUNDAMENTAL

RESUMO
Obiectiv: obiectivul studiului a fost de a determina parametrii motori ai elevilor din anii
iniciais ale învă ț ământului fundamental din regiunea metropolitană Florianópolis/SC, Brazilia. Metodele:

Este vorba despre o cercetare transversală, descriptivă ș i de teren. Au făcut parte din studiu cei

elevi cu vârste între ș ase ș i zece ani înscriș i în învăț ământul fundamental al reț elei publice
municipal ș i de stat al regiunii metropolitane Florianópolis/SC (Brazilia). Eș antionul a fost compus
pentru 529 de elevi, dintre care 255 (48,2%) fete ș i 274 (51,8%) băieț i. La evaluare, a fost utilizată
Scara de Dezvoltare Motorie – EDM (ROSA NETO, 2002), care evaluează următoarele domenii:
motricitate fină, motricitate globală, echilibru, schemă corporală, organizare spa ț ială ș i
organizare temporală. A fost utilizată statistica descriptivă, prin intermediul frecvenț elor simple ș i
percentuale, medie, variaț ie, deviaț ie standard, valoare minimă ș i valoare maximă. A fost utilizat testul

de omogenitate a lui Barlett, testul t Student ș i Kruskal Wallis, adoptându-se ca nivel de

semnifica ț ie p<0,05. Rezultate: Mediile tuturor coeficientelor au fost în interiorul
normalitate, fiind motricitatea fină, motricitatea globală, echilibrul ș i schema corporală
clasificate în "normal mediu", în timp ce organiza ț ia spa ț ială ș i temporală au fost
clasificate în „normal scăzut”. Dezvoltarea motorie generală a grupului a fost clasificată în
"normal mediu" (QMG=93,3). În clasificarea generală a dezvoltării, 92,8% din eș antion au fost
clasificate în limite normale. A existat o diferen ț ă statistic semnificativă între
grupuri masculine ș i feminine în coeficientul motor general (p=0,0065), în echilibru (p=0,0072) ș i în
schema corporal (p=0,00001), cu valori superioare prezentate în grupul feminin.

Introducere
Evaluarea joacă un rol foarte important în domeniul dezvoltării motorii. Din
prin intermediul acestuia este posibil să monitorizăm modificările dezvoltării, să identificăm întârzierile ș i să ob ț inem

lămuriri despre strategii instructive ș i intervenț ioniste. În plus, evaluarea reduce

erori în programarea unei interven ț ii, asigurând astfel calea concretă între
condiț ia individului ș i obiectivele educaț ionale propuse (SILVEIRA et al. 2006).
O varietate de instrumente de evaluare a fost dezvoltată pentru măsurarea
dezvoltarea motorie la diferite vârste, copii de vârstă pre ș colară ș i ș colari
învă ț ământul fundamental. Testele de evaluare a dezvoltării motorii utilizează criterii de
selec ț ie variate, cum ar fi vârsta copilului ș i domeniul care trebuie evaluat ș i ac ț ionează facilitând

planificarea acț iunilor timpurii împreună cu părinț ii, medicii, terapeuț ii ș i educatori (WILLRICH et
al. 2009). Provocarea pentru evaluator este de a identifica procedurile de evaluare ș i
Francisco Rosa Neto
 84

instrumentele cele mai potrivite pentru individul sau grupul care va fi evaluat, având în vedere
caracteristicile instrumentului, circumstan ț ele individului ș i abilită ț ile evaluatorului
(GALLAHUE; OZMUN, 2005). Cu toate acestea, chiar înainte ca un test să poată fi considerat pentru utilizare

într-un program, trebuie să ne asigurăm că a fost elaborat ș tiinț ific ș i că îndeplineș te o funcț ie
minuț ios în măsurarea a ceea ce s-a propus să măsoare, având în vedere încrederea, obiectivitatea,
normele ș i valabilitatea testului (SILVEIRA et al. 2006).
Una dintre scările validate în Brasil care tinde să colaboreze pentru evaluarea completă ș i

elucidativă a dezvoltării motorii este Scala de Dezvoltare Motorie–EDM (ROSA NETO,

2002). Această scară, care are o metodă de aplicare a testelor atractive pentru copii de doi până la
11 ani de zile, înț elege un set de probe diversificate ș i cu dificultate gradată,
abrangând diferite domenii ale dezvoltării motorii, permiț ând evaluarea motricităț ii
fina, de coordonarea globală, a echilibrului, a schemei corporale, a organizării spaț iale ș i a
orientare temporală.
Multe cercetări ș tiinț ifice în Brazilia, cu diferite tipuri de popula ț ie, au fost deja
realizate cu utilizarea acestui instrument, având în vedere că o mare parte dintre cercetători
am investigat copii cu dezvoltare motorie atipică, cu indicii de un anumit tip de
disturbări ș i ș colari cu dificultăț i în învăț are, care ca urmare a acestor tulburări
prezentăm dezvoltare mai tardie în funcț iile motorii ș i cognitive (ROSA NETO, et al.
2010). Unele cercetări realizate cu EDM au evaluat dezvoltarea motorie a elevilor
cu indicatori de Transtorno de Deficit de Atenț ie/Hiperactivitate (POETA; ROSA NETO, 2007),
cu obezitate (POETA et al. 2010), cu dificultate de învă ț are (MEDINA-PAPST;
MARQUES, 2010; ALANO et al. 2011) ș i cu handicap mintal (SCHLINDWEIN-ZANINI et al. 2008).
Cu toate acestea, există în continuare nevoie de evaluare într-un grup de elevi fără indicii de întârzieri.

motore pentru a putea servi ca parametru comparativ pentru studii ulterioare. Considerând
O expus, obiectivul studiului a fost de a determina parametrii motori ai elevilor din clasele
iniciais ale învăț ământului fundamental din reț eaua publică de stat din Florianópolis/SC, Brazilia.

Materiale ș i Metode
Este o cercetare transversală, de tip descriptiv ș i de teren. Au făcut parte din
studiez elevii cu vârste între ș ase ș i zece ani înscriș i în învăț ământul primar
reț eaua publică municipală ș i de stat a regiunii metropolitane din Florianópolis/SC (Brazilia).
A mostra a fost compusă din 529 de elevi, dintre care 255 (48,2%) fete ș i 274 (51,8%) băieț i.

băieț i.
În evaluarea motorie a fost utilizată Scala de Dezvoltare Motorie – EDM (ROSA NETO,
2002), care împarte evaluarea în ș ase domenii: motricitate fină, motricitate globală, echilibru,
schema corporal, organizarea spaț ială, organizarea temporală ș i lateralitatea. Fiecare test are

Francisco Rosa Neto

 85

grade de dificultate distincte între ele ș i care sunt prezentate în ordine de creș tere progresivă,
sarcina de 2 ani fiind cea mai simplă ș i sarcina de 11 ani fiind cea mai complexă. Acest instrument
determină vârstele motorii (media aritmetica a rezultatelor testelor exprimată în luni) ș i
coeficientii motori (diviziunea între vârsta motorie ș i vârsta cronologică înmulț ită cu 100).
Astfel, rezultatele coeficientilor motori permit clasificarea în: foarte superior,
superior, normal înalt, normal mediu, normal jos, inferior ș i foarte inferior. Pentru determinarea
la lateralitate a fost evaluată preferinț a mâinii, a ochiului ș i a piciorului. Alte studii realizate cu
populaț ia ș colară a fost publicată folosind aceeaș i scară.
Teste referitoare la evaluarea dezvoltării motorii au fost
evaluările sunt efectuate întotdeauna de acelaș i evaluator, într-un loc rezervat, având în vedere că

elevii au fost scoș i individual din clasă pentru evaluare. Cei

evaluati nu au avut niciun contact anterior cu instrumentul de
evaluare, având în vedere că fiecare test a fost explicat verbal ș i demonstrat

pălăria evaluatorului. Copiii au rămas îmbrăca ț i normal,

îndepărtând doar hainele care ar putea îngreuna mi ș cările în
teste referitoare la motricitatea globală ș i echilibrul, precum ș i au rămas

desculț pentru realizarea acestor două teste. Timpul pentru fiecare evaluare
o foaie de aproximativ 40 de minute, variind între copii datorită
diferenț e individuale.
Această cercetare a fost aprobată de Comitetul de Etică în Cercetare implicând Ființ e

Oameni de la Universitatea de Stat din Santa Catarina–UDESC (referinț a 145/05).

Datele au fost stocate în programul SPSS 17.0, fiind utilizată statistica

descriptivă, prin frecvenț e simple ș i procentuale, medie, variaț ie, deviaț ie standard, valoare
minim ș i valoare maximă. Pentru a verifica omogenitatea datelor, a fost utilizat Testul de
omogenitatea lui Barlett. Pentru a verifica diferenț ele între grupurile masculine ș i feminine a fost
utilizat Testul t de Student pentru valori omogene ș i Kruskal-Wallis pentru valori neomogene
homogene. S-a adoptat un nivel de semnificaț ie p<0,05.

Rezultate

Rezultatele prezentate în tabelul 1 indică o diferenț ă între media vârstei

cronologică ș i media vârstei motorii generale, relevând o vârstă negativă de 7,4 luni. Această relaț ie
rezultatul nu corespunde cotei motorului general corespunzătoare clasificării în EDMem „normal mediu”.

În această mostră, valoarea minimă a QMG a fost 69,0, clasificat ca "foarte inferior".
în timp ce valoarea maximă găsită a fost 119,0 „normal ridicat”. Aceeaș i clasificare a

Francisco Rosa Neto

 86

valorile minime au fost găsite în toate domeniile evaluate, în timp ce valorile maxime
toț i au fost clasificaț i ca "foarte superiori" pentru toate domeniile.

Mediile tuturor coeficientilor au rămas în normalitate, fiind motricitatea

fina, motricitatea globală, echilibrul ș i schema corporală clasificate în „normal mediu”
în timp ce organizarea spaț ială ș i temporală au fost clasificate ca "normal scăzut".

Tabela 1: Analiza descriptivă a evaluării motorii a celor 529 de elevi, Florianópolis, Brazilia.
Variabile Mediu Varianta Desvio Mediana Moda Minim Maxim
Standard

Idade cronológica 102,8 183,0 13,5 106,0 107,0 75,0 131,0

Idade motora generală – IMG 95,4 161,9 12,7 94,0 94,0 59,0 131,0
Motricitate fină–IM1 101,9 300,8 17,3 96,0 96,0 48,0 138,0
Motricitate globală–IM2 98,2 281,0 16,7 108,0 108,0 24,0 132,0
Echilibru–IM3 97,0 468,1 21,6 96,0 108,0 24,0 132,0
Schema corporal–IM4 97,4 386,1 19,6 96,0 84,0 48,0 132,0
Organizare spaț ială–IM5 90,2 452,2 21,2 96,0 96,0 36,0 132,0
Organizare temporală–IM6 87,7 519,8 22,8 84,0 72,0 48,0 132,0
Cotele motor general – CMG 93,3 98,3 9,9 94,0 94,0 69,0 119,0
Motricitate fină–QM1 99,7 234,7 15,3 100,0 101,0 58,0 145,0
Motricitate globală–QM2 96,7 326,2 18,0 97,0 92,0 28,0 142,0
Equilibru–QM3 94,8 417,0 20,4 93,0 92,0 26,0 174,0
Schema corporal–QM4 94,9 116,0 14,6 93,0 90,0 41,0 139,0
Organizaț ie spaț ială–QM5 88,1 380,3 19,5 88,0 81,0 63,0 148,0
Organizare temporală–QM6 85,9 426,8 20,6 79,0 77,0 50,0 160,0
*vârsta cronologică ș i vârstele motorii în luni; coeficienț ii motori în valoare absolută.
Tabela 2 prezintă clasificarea rezultatelor conform EDM. Conform tabelului, cea mai mare parte
da amostra a fost clasificată în limitele normalităț ii.

Tabela 2: Clasificarea rezultatelor celor 529 de elevi conform EDM, Florianópolis, Brazilia.
Clasificare n %
Foarte superior -- --
Superior -- --
Normal înalt 36 6,8
Normal mediu 108 58,2
Normal jos 147 27,8
Inferior 37 7
Foarte inferior 01 0,2

Tabela 3 prezintă comparaț ia între grupurile masculine ș i feminine, precum ș i

teste de homogeneitate ș i testul de comparaț ie. A existat o diferenț ă statistic semnificativă

Francisco Rosa Neto

 87

între grupurile din vârstele motorii ș i coeficienț ii motori ai echilibrului ș i ai schemei corporale,
la fel ca în coeficientul de inteligenț ă general, cu valori superioare prezentate de fete.

Tabela 3: Compararea între grupuril masculin (n=274) ș i feminin (n=255), Florianópolis, Brazilia.
Variabile Masculin Feminino Teste Teste

Media DP Mediu DP Homog.(p) compar.

Vârstă cronologică 103,2 13,5 102,4 13,4 0,9189 0,5031

Idade motora geral–IMG 94,7 12,9 96,2 12,4 0,4872 0,1743
Vârstă negativă 10,2 7,3 8,6 7,8 0,4129 0,0529*
Motricitate fină–IM1 103,3 18,0 100,5 16,4 0,1210 0,0584*
Motricitate globală–IM2 98,0 18,2 98,4 15,0 0,0022** 0,5571
Echilibru–IM3 95,2 22,1 98,8 20,9 0,3752 0,0498*
Schema corporal–IM4 94,5 18,4 100,6 20,4 0,1004 0,0007*
Organizarea spaț ială–IM5 89,2 21,5 91,2 20,9 0,6027 0,2837
Organizare temporală–IM6 87,9 22,2 87,5 23,4 0,4077 0,8313
Coeficientul motor general–CMG 92,2 9,3 94,6 10,3 0,1265 0,0065*
Motricitate fină–QM1 100,5 15,5 98,9 15,0 0,5628 0,2097
Motricitate globală–QM2 96,0 18,8 97,4 17,1 0,1372 0,6236
Equilibru–QM3 92,5 19,8 97,2 20,7 0,4566 0,0072*
Schema corporal–QM4 91,8 13,6 98,3 15,0 0,1321 0,00001*
Organizarea spaț ială–QM5 86,8 19,2 89,6 19,6 0,7525 0,0899
Organizare temporală–QM6 85,9 20,1 85,9 21,1 0,4391 0,9770
**Non omogene. Test de omogenitate Barlett
*Diferen ț ă statistic semnificativă. Test t pentru valori omogene ș i Kruskall-Wallis pentru valori non
omogene.

Tabela 4 prezintă clasificarea rezultatelor conform EDM în grupuri

masculin ș i feminin. Conform tablei, cea mai mare parte a eș antionului a fost clasificată în cadrul
normalitate.
Tabela 4: Clasificarea rezultatelor celor 529 de elevi conform EDM, Florianópolis, Brazilia
Clasificare Masculin Feminin
n % n %
Mult superior -- -- -- --
Superior -- -- -- --
Normal înalt 11 4,0 25 9,8
Normal mediu 159 58,0 149 84,4
Normal jos 82 29,9 65 25,5
Inferior 22 8,0 15 5,9
Foarte inferior -- -- 01 0,4

Francisco Rosa Neto

 88

Tabela 5 prezintă coeficientii de corelaț ie ai coeficientului de motor general cu

dimensiuni diferite ale EDM. Se poate observa o bună corela ț ie. Corela ț ia vârstei
cronologic cu vârsta motorie generală a fost foarte bună (r=0,69).

Tabela 5:Coeficientes de correlação do quociente motor geral com as diferentes dimensões da EDM,
Florianópolis, Brazilia.
Coeficientul motor general Coeficient de corelaț ie de
Pearson
Motricitate fină 0,60
Motricitate globală 0,59
Echilibru 0,54
Schema corporal 0,49
Organizare spaț ială 0,58
Organizare temporală 0,46

Discuț ie
Aceast studiu prezintă rezultatele evaluării motorii realizate într-o populaț ie de
ș colari fără modificări neurologice sau structurale. Prin urmare, acest studiu poate fi utilizat
ca un comparativ pentru studii ulterioare care vor evalua dezvoltarea motorie a
ș colari cu sau fără modificări în dezvoltare.
O quocient motor general al grupului evaluat a fost clasificat ca "mediu normal" conform
criteriile stabilite de EDM, având în vedere că toate domeniile evaluate au fost de asemenea
clasificate în cadrul normalităț ii. Această clasificare era de aș teptat, având în vedere că este vorba despre

de o populaț ie care aparent nu prezintă riscuri de întârzieri sau factori de risc pentru
dezvoltare motorie. Se definesc ca factori de risc o serie de condiț ii biologice sau
factorii de mediu care cresc probabilitatea deficitelor în dezvoltarea neuropsihomotorie a
copil (MIRANDA et al. 2003), cum ar fi, greutate mică la na ș tere, tulburări
cardiovasculare, respiratorii ș i neurologice, infecț ii neonatale, malnutriț ie, condiț ii scăzute
socioeconomice, nivel educaț ional precară al părinț ilor ș i prematuritate (WILLRICH et al. 2009).
Au fost efectuate câteva studii pentru a evalua dezvoltarea motrică a copiilor în
condi ț ii de risc utilizând testele EDM. Într-un studiu realizat pe copii cu
Tulburarea de Deficit de Aten ț ie/Hiperactivitate (TDAH), coeficientii motori ai tuturor
zonele studiate au fost mai mici în grupul TDAH comparativ cu grupul de control, având în vedere că

12% din mostră au prezentat o clasificare sub normalitate; au fost observate diferenț e
statistic semnificative între grupuri în ceea ce priveș te vârsta motorie generală, în coeficientul motor general,

în echilibru, în organizarea spaț ială ș i în motricitatea fină ș i globală, cu valori superioare

Francisco Rosa Neto

 89

prezentate de grupul de control (GOULARDINS et al. 2013). Poeta ș i Rosa Neto (2007)
am găsit clasificare în "normal scăzut" la elevii cu indicatori de TDAH, având în vedere că
cele mai mari dificultăț i au fost în organizarea temporală (mult inferioară), în organizarea spaț ială
(inferior) e în echilibru (inferior). Rezultate similare cu cele ale copiilor cu TDAH au fost găsite
în copii cu dificultă ț i de învă ț are (PAIM et al. 2013); în acest studiu,
dezvoltarea motorie generală a fost de asemenea clasificată ca "normal scăzut", având în vedere că cele mai mari

dificultăț ile au fost în organizarea spaț ială ș i temporală, ambele clasificate ca fiind „inferioare” de către

EDM. Aceste rezultate confirmă alte studii care indică o relaț ie puternică între aspectul motor
e o TDAH (BROSSARD-RACINE et al. 2012) sau dificultăț ile de învăț are (LOPES et al. 2013),
indicând că dificultăț ile motorii sunt comune în aceste cazuri. Aceste implicaț ii permit
a lua în considerare necesitatea de a detecta precoce copiii cu probleme motorii
care ar putea avea riscul de a prezenta dificultăț i de învăț are (BOBBIO et al. 2009).
Indicele de prevalenț ă al dificultăț ilor de învăț are este dificil de determinat
datorită diferenț elor în ceea ce priveș te definiț iile ș i criteriile diagnostice care se aplică, fiind

de asemenea, legată de cerinț ele sistemului ș colar, localizarea geografică, caracteristicile

de limbaj, genul ș i moș tenirea5. În general, aproximativ 5% dintre copii în vârstă
elevii prezintă probleme la lectură, scriere sau calcul3, e studiile indică o relaț ie puternică
între abilită ț ile motorii ș i dezvoltarea cognitivă6-9. În acest studiu nu a fost
realizată o evaluare pentru a detecta dificultăț i de învăț are, constituind un factor
limitante al studiului. Cu toate acestea, copiii care au fost indicaț i de profesori cu plângeri de
dificultate de învăț are (n=53) au fost excluse din eș antion.
Dezvoltarea motorie atipică nu se leagă, în mod obligatoriu, de prezen ț a de
modificări neurologice sau structurale, fiindcă chiar ș i copiii care nu prezintă sechele
gravele pot prezenta compromiterea în unele domenii ale dezvoltării lor
neuropsicomotor (WILLRICH et al. 2009). În prezentul studiu, 38 de elevi (7,2%) au avut
clasificare inferioară aș teptată pentru vârsta cronologică, fiindcă nu au prezentat ceva
factor de risc evident. Prin urmare, majoritatea elevilor a fost considerată în limitele normale,
ceea ce permite să deducem că aceș ti elevi au avut un nivel adecvat de dezvoltare motorie
pentru grupa de vârstă în care se află.
Comparând grupurile masculine ș i feminine ale acestei probe, fetele
au prezentat rezultate superioare băieț ilor în echilibru ș i în schema corporală, pe lângă
dezvoltarea motorie generală.

Francisco Rosa Neto