INSTITUTUL TEHNOLOGIC DIN OAXACA.

ENSAYO: “Convertizoare CC-CC”.

MATERIA: ELECTRONICA DE PUTERE.

PROFESOR: ING. ENRIQUE RODRIGUEZ CALVO.

ECHIPĂ:
ZENEN SEBASTIAN VICTORIA LÓPEZ.
Conț inut
1. Definiția unui circuit tip chopper:.................................................................................3
1.1 CONVERTIDOR REDUCTOR (BUCK)........................................................................5
1.1.1 CONVERTOR REDUCTOR ÎN MOD DE CONDUCȚIE CONTINUĂ.........7
1.1.2 LIMITA ÎNTRE CONDUCȚIA CONTINUĂ ȘI DISCONTINUĂ.......................8
1.1.3 MOD DE CONDUCERE DISCONTINUĂ CU CONSTANTA VD...............9
1.1.4 ONDULAREA SAU RIZUL TENSIUNII DE IEȘIRE ................................................10
1.2 CONVERTOR ELEVATOR (BOOST).........................................................................11
1.2.1 MOD DE CONDUCERE CONTINUĂ...................................................................11
1.2.2 LIMITE ÎNTRE CONDUCEREA CONTINUĂ ȘI DISCONTINUĂ...............12
1.2.3 MOD DE CONDUCERE DISCONTINUĂ............................................................13
1.2.4 ONDULAȚIA SAU CULOAREA TENSIUNII DE IEȘIRE ..............................................15
1.3 CONVERTIDOR REDUCTOR/ELEVATOR (BUCK-BOOST).....................................15
1.3.1 MOD DE CONDUCERE CONTINUĂ...................................................................16
1.3.2 LIMITĂ ÎNTRE CONDUCEREA CONTINUĂ ȘI DISCONTINUĂ...............17
1.3.3 MOD DE CONDUCERE DISCONTINUĂ............................................................18
1.4 CONVERTOR CÚK DE CC-CC....................................................................................18
1.5 CONVERTOR DE CC DE PUNTE COMPLET.....................................................20
 Convertizoare DC-DC tip chopper

1. Definiț ia unui circuit tip chopper:

Când alimentarea este o sursă de tensiune continuă, principiul de

comutarea periodică a conexiunilor între sursa D.C. și încărcătură
oferă un mecanism pentru a controla puterea în sarcină. Aceste circuite
se les denumesc trocatoare (”chopper”) sau regulatoare statice de curent continuu.

Regulatorii statici de curent continuu sunt sisteme care transformă curentul

continua de tensiune constantă în curent continuu de tensiune variabilă și de la
aceeași frecvență. La limita în care puterea livrată la sarcină este maximă
o nul se obțin întrerupătoarele statice de curent continuu.
Aplicație principală:
Surse de alimentare comutate. Sunt surse de alimentare în
că regulatorul, în loc să fie liniar, este comutat. Obținându-se un
îmbunătățirea semnificativă a performanței și un răspuns dinamic bun.
Alimentarea motoarelor de curent continuu, a căror reglementare necesită
tensiuni continue variabile. Puterile utilizate în acest caz sunt
considerabile.
Chopperul este, în esență, un dispozitiv electronic static de putere care
convertește tensiunea sau puterea CC fixă în tensiune sau putere variabilă de CC.
Poate crește sau scădea tensiunea de CC pe partea opusă și, de asemenea, se
cunoscut ca transformator de CC. Dispozitivele utilizate în chopper sunt
IGBT, MOSFET de putere, etc. (pentru aplicații de putere mică) și SCR sau tiristor
(pentru aplicații de mare putere). Există două tipuri: reducător de chopere sau
convertor Buck și chopper elevador sau convertor Boost. Sursa de
alimentarea cu comutator este o sursă de alimentare care utilizează un
regulator de comutare pentru a controla conversia puterii electrice de
o modalitate foarte eficientă (prin urmare, disipează mai puțin căldură).

Figura 1: Sistem convertitor CC-CC

 Figura 2: Conversia CC-CC în modul comutare

Se presupune că tensiunea de intrare CC la convertoare are o impedanț ă internă de

zero. Poate fi o sursă de baterie; cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, intrarea este un
tensiune de linie AC rectificată prin diode cu o capacitanț ă mare de filtrare, aș a cum este arătat
în figura 2, pentru a furniza o impedanț ă ș i o sursă de tensiune CC cu ondulaț ie mică
sau sub rândul de fire.

În etapa de ie ș ire a convertorului, un mic filtru este considerat parte integrantă a

convertdor de CC a CC. Se presupune că ieș irea alimentează o sarcină care este reprezentată printr-o
rezisten ț ă echivalentă, a ș a cum este de obicei cazul în sursele de alimentare CC de mod de
comutare. O sarcină de motor CC este reprezentată printr-un voltaj CC în serie cu
rezistenț a ș i inductanț a înfăș urării motorului

1.1 CONVERTOR REDUCTOR (BUCK)

Aș a cum implică numele său, un convertor redutor produce un voltaj mediu de ieș ire mai mic.
că tensiunea CC de intrare Vd. Aplicaț ia sa principală este în sursele de energie CC reglate ș i
controlul vitezei motoarelor de curent continuu.

În ceea ce priveș te concepț ia, circuitul de bază din figura 2a constituie un convertor reducător pentru o
carga puramente rezistivă. Dacă se presupune un întrerupător ideal, un voltaj de intrare instantaneu
constante Vd ș i o sarcină pur rezistivă, forma de undă a tensiunii de ieș ire instantanee
se arată în figura 2b ca funcț ie a poziț iei întrerupătorului. Tensiunea medie de ieș ire
se calculează în termeni de raportul de lucru al comutatorului:

Unde:
Acest lucru este ilustrat în Figura 4.

Figura 3: Diagrama de blocuri al modulatoarelor de lăț ime a impulsurilor

Figura 4: Semnalele comparatorului modulatoare de lăț ime a impulsurilor

Al variind relaț ia de muncăenc/tTde la întrerupător, se controlează Vo.

s

În aplicaț iile reale, circuitul precedent are două dezavantaje:

1. În practică, sarcina ar fi inductivă. Chiar ș i cu o sarcină rezistivă, ar exista întotdeauna

o anumită inductanț ă de dispersie. Acest lucru înseamnă că comutatorul ar trebui să absoarbă (sau
disipar) la energia inductiva si prin urmare ar putea fi distrus.
2. Tensiunea de ie ș ire fluctuează între zero ș i Vd, ceea ce nu este acceptabil în majoritatea
aplicaț ii.

Problema energiei inductive stocate este depăș it printr-un diod, aș a cum se arată
în figura 5. Fluctuaț iile tensiunii de ieș ire scad considerabil când se foloseș te un filtru
filtru trece-bajas, care constă într-un inductoare ș i un condensator.
 Figura 5: Convertor reductor de CC-CC

Figura 6b arată forma de undă a intrării Voi la filtrul trece jos, care constă într-un
componente de CC Vo, precum ș i armonicile la frecvenț a de comutare fs ș i multiplii săi,
aș a cum se vede în figura 6b.

Figura 6: Convertitor reductor de CC-CC

1.1.1 CONVERTIDOR REDUCTOR EN MODO DE CONDUCCIÓN CONTINÚA.

Figura 7 arată formele de undă pentru modul de funcț ionare în conducț ie continuă unde
curentul inductoarei curge în mod continuu eu(t)
L > 0]. Când comutatorul este pornit
t
pentru o perioadă de timpenc, întrerupătorul conduce curent ș i dioda devine de
polarizare inversă. Acest lucru rezultă într-o tensiune pozitivă v L = Vd = Vo prin inductor în
figura 7a. Acest voltaj cauzează o cre ș tere liniară în curentul inductan ț ei iL. Când
întrerupătorul este oprit, din cauza stocării energiei inductive, iL continuă să curgă.
Această curentă curge acum prin diodă, iar vL = Vo în figura 7b.
 Figura 7: Statoarele circuitului unui convertor reductor si iL curge în mod continuu.

În figura 7, ecuaț ia precedentă implică faptul că ariile A ș i B trebuie să fie egale. Prin urmare,

1.1.2 LIMITE ÎNTRE CONDUCȚIA CONTINUĂ ȘI DISCONTINUĂ

În marginea modului de conducere a curentului continuu, figura 8a arată formele de

onda pentru vL ș i iL. Deoarece se află la limita între modul continuu ș i cel discontinuu, curentul
Curentul inductorului iL, prin definiț ie, se duce la zero la sfârș itul perioadei de oprire.

Figura 8: Correnta la limita conducerii continue/discontinue

În acest limită, curentul mediu al inductorului, unde indicele B se referă la limită, este

1.1.3 MOD DE CONDUCERE DISCONTINUĂ CU CONSTANTA VD

Cum Vo = D*Vd, curentul mediu al conductorului în marginea modului de conducere

continuă este:

Prin urmare

Acum trebuie să se calculeze raportul de voltaj Vo /Vd în modul discontinu.

Figura 9: Conducț ie discontinuu într-un convertor redusător

În timpul intervalului Δ2Ts, unde curentul inductoarelor este zero, puterea pentru rezistenț ă
de încărcare se alimentează exclusiv prin condensatorul de filtrare. Tensiunea inductoarelor vL în timpul
acest interval este zero. Încă o dată, egalând integralul tensiunii inductoare pe parcursul unui
perioada zero, da

Unde D Δ1 < 1.0

Prin urmare:
Ș i trebuie să:

1.1.4 ONDULAREA SAU RĂSUCIREA TENSIUNII DE IEȘIRE

La ondulaț ie a tensiunii de vârf la vârf ΔVo se scrie ca:

Figura 10: Răsucirea voltajului de ieș ire într-un convertor reducător

Conform figurii 10:

 1
f=s
Unde frecvenț a de comutare
T s y:

1.2 CONVERTOR ELEVATOR (BOOST)

Figura 11 prezintă un convertor elevador. Aplicaț ia sa principală este în surse de energie de

CC reglat ș i în frânarea regenerativă a motoarelor de CC. Aș a cum implică numele său, tensiunea de
ieș irea este întotdeauna mai mare decât tensiunea de intrare. Când întrerupătorul este pornit,
diodul este de polarizare inversă, ceea ce izolează etapa de ieș ire. Intrarea furnizează energie la
inductor. Când întrerupătorul este oprit, etapa de ieș ire primeș te energie atât de la inductor
ca la intrare.

Figura 11: Convertor elevat de CC-CC

1.2.1 MOD DE CONDUCERE CONTINUU

Ca într-o stare permanentă, integrală de timp a tensiunii inductoare pe o perioadă

trebuie să fie zero:
Împărț ind ambele părț i la Ts ș i reorganizând termenii se obț ine:

Figura 12: Modo de conducere continuu

Ș i să presupunem un circuit fără pierderi, Pd = Po,

1.2.2 LIMITE ÎNTRE CONDUCEREA CONTINUĂ ȘI DISCONTINUĂ

Figura 13a arată formele de undă la limita conducerii continue. Prin definiț ie,
în acest mod iL ajunge la zero la sfârș itul intervalului de oprire
 Figura 13: Convertor elevador de CC-CC la limita de conducț ie continuă/discontinuă

Valoarea medie a curentului inductanț ei în această limită este:

Curentul mediu de ieș ire în marginea conducerii continue este:

Figura 13b arată că ILB atinge o valoare maximă la D = 0.5:

De asemenea, IoBtene atinge maximul în D = 1/3 = 0.333:

În termeni de valori maxime, ILB ș i IoB se exprimă astfel:

1.2.3 MOD DE CONDUCERE DISCONTINUĂ

În figura 14b, conducț ia curentului discontinuu apare din cauza diminuării Po (=Pd) ș i,
prin urmare, un IL mai scăzut (Id), deoarece Dvs. este constant. Cum iL,pico este acelaș i în ambele moduri în
În figura 14, o valoare mai mică a IL (ș i, prin urmare, un iL discontinu) este posibilă doar dacă Vo creș te în
figura 14b.
Figura 14: Forme de undă ale convertizoarelor elevatoare a) la limita între conducț ia continuă ș i discontinua
b) cu conducț ie discontinuă.

Ș i se echivalează integralul tensiunii inductoare pe parcursul unei perioade cu zero:

Curentul mediu de intrare, care este de asemenea egal cu curentul inductoarelor, este:

În ecuaț ia precedentă, se obț ine:

În practică, deoarece Vo se menț ine constant ș i D variază ca răspuns la variaț ia în Vd, este mai
a obț ine relaț ia de muncă D necesară ca funcț ie a curentului de sarcină pentru mai multe
valori de Vo /Vd

În figura 15, D este trasat ca o funcț ie de Io /IoB,máx pentru diferite valori de Vd /Vo. Limita.
între conducerea continuă ș i cea discontinuu se indică prin curba cu linie întreruptă.
 Figura 15: Caracteristicile convertorului elevatoare, cu Vo constant

În modul discontinuu, dacă Vo nu este controlat în fiecare perioadă de comutare, cel puț in
se transferă de la condensatorul de intrare la condensatorul de ieș ire ș i la sarcină.

1.2.4 ONDULAȚIA SAU CEEA CE SE NUMEȘTE RIZOUL TENSIUNII DE IEȘIRE

La ondulaț ie a tensiunii de vârf la vârf se dă ca

1.3 CONVERTOR REDUCTOR/ELEVATOR (BUCK-BOOST)

Un converter buck-boost se ob ț ine prin conectarea în cascada a celor două

convertoare de bază: convertoarele reductoare ș i convertoarele elevatoare. În stare permanentă,
relaț ia de conversie a tensiunii de ieș ire la tensiunea de intrare este produsul relaț iilor de
conversia celor două convertoare în cascadă (dacă comutatoarele sunt în ambele convertoare
au aceeaș i relaț ie de muncă):

Aceasta permite ca tensiunea de ieș ire să fie mai mare sau mai mică decât tensiunea de intrare, pe baza
relaț ie de muncă D.

Figura 16: Ondulaț ia sau bucla tensiunii de ieș ire a unui convertor elevador

Conexiunea în cascadă a converterelor de reducere ș i ridicare se combină în convertorul de

convertor buck-boost individual care este prezentat în figura 18.

Figura 17: Convertor buck-boost

Când întrerupătorul este deschis, energia acumulată în inductanț ă se transferă la ieș ire.
În acest interval, inductoarele nu furnizează energie.
1.3.1 MOD DE CONDUCERE CONTINUĂ.
 Figura 18: Convertor buck-boost (iL>0)

1.3.2 LIMITA ÎNTRE CONDUCEREA CONTINUĂ ȘI DISCONTINUĂ.

Figura 19a arată formele de undă la limita conducerii continue. Prin definiț ie, în
în acest mod, se va duce la zero la sfârș itul intervalului de oprire.

Figura 19: Limite de la conducț ie continuă/discontinuu

Conform figurii 17:

1.3.3 MOD DE CONDUCERE DISCONTINUĂ

Cum Vo rămâne constant, este util să obț ii D ca func ț ie

de la curentul de încărcare a ieș irii Io pentru diverse valori de Vo /Vd. Prin intermediul ecuaț iilor deja
derivatele, se vede că

1.4 CONVERTIDOR CÚK DE CC-CC

Acest convertdor se obț ine prin intermediul principiului dualităț ii în circuitul unui convertdor
buck-boost. Similar cu convertorul buck-boost, convertorul Cúk oferă o tensiune de
ieș ire reglată prin polaritate negativă faț ă de terminalul comun al tensiunii de intrare. Aici
condensatorul C1 acț ionează ca mediul principal pentru a stoca ș i transfera energie de la intrare
la ieș ire.

Când comutatorul este oprit, curenț ii inductoarelor iL1 ș i iL2 curg prin diodă.
Circuitul este prezentat în figura 20a. Condensatorul C1 se încarcă prin intermediul diodei cu energie.
atât de la intrare cât ș i de L1. Curentul iL1 scade deoarece VC1 este mai mare decât Vd. La
energia acumulată în L2 alimentează ieș irea. Prin urmare, iL2 scade, de asemenea.
 Figura 20: Convertor CÚK

Figura 21: Formele de undă ale convertorului CÚK

Si presupunem că tensiunea condensatorului VC1 este constantă, echivalăm integrala celor

tensiuni prin L1 ș i L2 pe parcursul unei perioade rezultă în
Unde IL1 = Id ș i IL2 = Io.

1.5 CONVERTOR DE CC DE PUNTE COMPLET.

Există trei aplicaț ii pentru convertoare de modul de comutare în punte completă, iar se
arată în figura 22:

Acț ionamente motrice de CC.

Conversia de CC în CA (undă sinusoidală) în surse de energie CA neîntrerupte
monofazice.
Conversia CC în CA (frecvenț ă intermediară înaltă) în surse de putere CC de modul
de comutare cu izolare prin transformator.

Figura 22: Convertitor de CC-CC de punte completă

Deș i topologia de punte completă rămâne aceeaș i în fiecare dintre aceste trei aplicaț ii,
Tipul de control depinde de aplicaț ie. Cu toate acestea, în acest capitol „general” se abordează
convertor de punte complet, cum se foloseș te în actionamentele de curent continuu, pentru că
oferă o bază bună pentru a înț elege convertoarele de CC în CA în ceea ce priveș te conversia
(onda sinusoidal).

Convertorul de punte completă constă în două picioare, A ș i B. Fiecare picior constă din două
îndoiri ș i diodele lor antparalele. Cele două comutatoare de pe fiecare picior se comută de
maniera în care atunci când unul dintre ele este în starea inactivă, celălalt comutator este aprins. Pentru
aș adar, cele două întrerupătoare nu sunt niciodată oprite în acelaș i timp. În practică, ambele sunt
stinsă pentru un scurt interval cunoscut sub numele de timp de ș tergere, pentru a evita un
scurtcircuitul de la intrarea de CC. Acest timp de ș tergere este neglijat în acest capitol, deoarece
presupunem că întrerupătoarele sunt ideale, capabile să se oprească instantaneu.
REFERENCIAS

Mohan, N., Undeland, T. M., & Robbins, W. P. (2009). Electronică de putere. McGraw-Hill
Educaț ie.