Control Social

Termenul „control social” este un termen folosit pe scară largă pentru a se referi la procesele sociale prin care

comportamentul indivizilor sau grupurilor este reglementat. Deoarece toate societăț ile au norme ș i valori
conducerea comportamentului are, de asemenea, unele mecanisme pentru a asigura conformitatea cu aceste norme

ș i pentru gestionarea devianț ei. Controlul social este, prin urmare, o caracteristică omniprezentă a societăț ii,

de interes pentru o gamă largă de sociologi cu convingeri teoretice diferite ș i

interesele substantivelor, ș i nu doar pentru sociologii devianț ei.

Mijloace de Control Social

Sociologii clasifică de obicei mecanismele de control social în două tipuri:

1. Mijloace informale de control social

2. Mijloace formale de control social

Mijloace informale de control social

În grupurile primare, relaț iile sunt apropiate, directe ș i intime. Controlul social este adesea
menț inut de mecanisme informale precum obiceiuri, tradiț ii, folclor, norme sociale ș i
religie. Mijloacele informale de control social includ instituț ii stabilite ș i acceptate
referitor la socializare, educaț ie, familie, căsătorie, religie, etc.

Obiceiuri

Folkways-urile sunt norme la care indivizii se conformează. Este obiceiul să faci aș a. Conformitatea la

folclorul nu este impus de lege sau de vreo altă agenț ie a societăț ii. Este informal
acceptarea practicilor stabilite în fiecare grup sau societate. Obiceiurile populare se manifestă în
aspecte legate de îmbrăcăminte, obiceiuri alimentare, respectarea ritualurilor, forme de închinare ș i metode de

salut, etc. De exemplu, obiceiurile alimentare din nordul ș i sudul Indiei sunt diferite, iar aceste obiceiuri
de obicei persistă chiar ș i atunci când persoana s-a mutat într-o altă locaț ie, departe de ea / el
împrejurimi anterioare.
Vămile

Obiceiurile sunt practicile de lungă durată ale oamenilor, care apar spontan, dar
treptat. Pe lângă reglementarea vieț ii sociale, ele îi unesc ș i pe ei. În societăț ile primitive
societăț ile, obiceiurile au fost mijloace puternice de control social, dar în timpurile moderne, ele au

slăbit din cauza unei creș teri a forț elor raț ionalităț ii ș i diversităț ii.

Obiceiuri

Mores se referă la conduita morală, diferită de practica obiș nuită a obiceiurilor.

influenț ează sistemul de valori al unei societăț i ș i se prezintă sub forma reglementărilor sociale care au ca scop să

menț ine ordinea socială. Moravurile caută să regleze relaț ia dintre indivizi într-un mod definit
situaț ii, respectiv între soț ie ș i soț , părinț i ș i copii, elev ș i profesor, etc.
De asemenea, acestea pot face referire la relaț iile sociale generale în termeni de onestitate, adevăr ș i muncă grea.

muncă, disciplină, etc. Deoarece moravurile sunt concepute ș i create conș tient cu scopul de a
păstrează-le, încălcările acestora adesea implică penalităț i. Ele sunt poate cele mai puternice
mecanismele controlului social informal.

Religie

Religia exercită o influenț ă puternică, deș i neș tiinț ifică, asupra adepț ilor săi. Emile Durkheim
define religia ca un sistem unificat de credinț e ș i practici legate de lucruri sacre. Cei
cei care au credinț e ș i practici comune sunt uniț i într-o singură comunitate morală prin
religie.

Mijloace formale de control social

Mijloacele formale de control social provin din instituț ii precum statul, legea, educaț ia
ș i cei care au putere legitimă. Ei aplică măsuri coercitive în cazul în care
devianț ă.

Lege

În societăț ile primitive, grupurile urmau ocupaț ii similare ș i indivizii împărtăș eau o
relaț ie directă, personală ș i intimă între ei. Aceste obiceiuri, norme ș i tradiț ii
a fost suficient pentru a controla comportamentul individual. A existat o conformitate aproape necontestată

cu mecanismul informal de control social. În contrast, societăț ile moderne sunt caracterizate
prin diversitatea imensă, individualism, diviziunea muncii ș i diferenț ierea în ceea ce priveș te munca,
etica ș i stilul de viaț ă. Urbanizarea ș i miș carea accelerată a oamenilor care se străduiesc pentru un viitor mai bun

ș i o viaț ă dignă a schimbat viziunea asupra lumii a grupurilor sociale. Relaț iile au devenit
Obiceiurile ș i tradiț iile par insuficiente pentru a controla grupurile de populaț ie diverse.
În acelaș i timp, statul a devenit mai puternic ș i mai specializat în natură. Acum este
necesar ș i posibil să reglementăm comportamentul individual prin formularea unui set de reguli comune

laws which are backed by the legal, administrative and political machinery of the State. Laws
iar agenț iile de aplicare a legii sunt înlocuite de obiceiuri ș i norme ca regulatorii comportamentului

ș i asigură ordinea ș i controlul social.

Educaț ie

Împreună cu legile, educaț ia a fost o agenț ie importantă de control social. Aceasta pregăteș te
copil pentru viaț a socială ș i îi învaț ă valorile disciplinei, cooperării, toleranț ei
ș i integrare. Instituț iile educaț ionale la toate nivelurile (adică ș coală, colegiu, universitate etc.)
împărtăș eș te cunoș tinț e, precum ș i etică prin cursuri formale structurate ș i inputuri comportamentale.

Ritmul diferit al sistemului educaț ional în diferite societăț i depinde de schimbările sociale
moravuri, nivelul de dezvoltare ș i nevoile sociale. Astfel, în societatea indiană antică, accentul
era despre scripturile religioase, filozofie ș i metafizică. Totuș i, odată cu venirea
Revoluț ia Industrială, accentul s-a mutat pe măsură ce dezvoltarea socială a dus la o creș tere
cererea de cunoș tinț e în alte domenii creative ș i abilităț i de management. La ș coli, ideile de
democraț ia, secularismul, egalitatea ș i obiectivele naț ionale sunt comunicate studenț ilor în plus
la accentuarea istoriei, culturii, patrimoniului, normelor ș i valorilor noastre comune.

Stat

Statul are un rol esenț ial în administrarea controlului social. Sociologii au definit Statul ca
o asociaț ie proiectată în principal pentru a menț ine ordinea ș i securitatea, exercitând universal
jurisdicț ie în interiorul graniț elor teritoriale, prin intermediul legii susț inute de forț ă ș i

recunoscut ca având autoritate suverană.

Funcț iile de stat prin intermediul guvernului. Naț iunile moderne aspiră să fie state de bunăstare, adică
ei caută să ofere cetăț enilor o gamă largă de servicii sociale, cum ar fi educaț ia, medicale
îngrijire, pensia pentru bătrâni ș i indemnizaț ia pentru ș omaj. Acestea sunt realizate prin intermediul

cooperarea indivizilor ș i prin eforturile collective ale mass-media, societăț ii civile ș i altora
instituț ii sociale. De exemplu, programele de vaccinare împotriva poliomielitei ale guvernului sunt
susț inut pe scară largă prin utilizarea televizorului, afiș elor, organizaț iilor civil societăț ii,
instituț ii educaț ionale, ș i aș a mai departe, toate acestea încercând să educe publicul despre avantajele
măsurile guvernamentale. Într-un context precum acesta, Statul acț ionează ca o agenț ie informală de
control social.

Metode de control social

Control social formal

Controlul social formal este implementat de agenț i autorizaț i, inclusiv ofiț eri de poliț ie,
angajatorii, ofiț erii militari ș i alț ii. Este realizat ca o ultimă opț iune în unele locuri când
comportamentul dorit nu este posibil prin controlul social informal. Situaț iile ș i
severitatea în care controlul formal este practicat variază în funcț ie de ț ări.

Aceasta este practicată prin lege, sub formă de statute, reguli ș i reglementări împotriva deviaț iilor sociale

comportament. De exemplu, anumite legi, cum ar fi interzicerea crimei, pot fi îndreptate împotriva tuturor membrilor

ale unei societăț i. Reglementările de pescuit ș i vânătoare sunt făcute pentru anumite grupuri. Legile corporative sunt

stabilită pentru a reglementa comportamentul instituț iilor sociale. Controlul formal este efectuat de

guvern ș i organizaț ii prin mecanisme de aplicare a legii. De asemenea, poate fi

realizate prin unele sancț iuni formale, inclusiv amenzi ș i închisoare. Procesele de
controlul formal în societăț ile democratice este determinat ș i conceput prin legislaț ie de
reprezentanț i aleș i.

Instanț e sau judecători, ofiț eri militari, ofiț eri de poliț ie, sisteme ș colare sau profesori, ș i
agenț iile guvernamentale sau birocraț ii, impun controlul formal.

Control social informal

Este exercitat de o societate fără a stabili reguli sau legi. Se exprimă prin norme.
ș i obiceiuri. Controlul social este realizat de agenț i informali pe cont propriu, într-un mod neoficial
capacitate. Societăț ile tradiț ionale încorporează în mare parte o cultură de control social informal pentru a stabili controlul social

ordine. Ruș ine, sarcasm, critică, ridicule ș i dezaprobat sunt unele dintre sancț iunile informale.
Discriminarea socială ș i excluderea sunt incluse în controlul informal în cazuri extreme de devianț ă.
Auto-identitatea, auto-valoarea ș i stima de sine sunt afectate în controlul informal prin pierderea de
group approval or membership. The severity and nature of informal control mechanisms
difera de indivizi, grupuri ș i societăț i variate.

Informaț ia informală este eficientă în cadrul grupurilor mici, inclusiv între prieteni, familie, vecini, la locul de muncă.

grup ș i altele. Totuș i, în unele societăț i mari ș i complexe, controlul social informal ș i
dezaprobarea este ignorată cu uș urinț ă. În astfel de situaț ii, este necesar să urmezi calea formală.

Unele dintre diferenț ele dintre controlul social formal ș i informal sunt:

Controlul social formal include declaraț ii scrise, formalizate ș i codificate în legi, reguli,
ș i reglementări. În timp ce controlul informal nu conț ine nicio regulă scrisă.
Agenț iile de control formal sunt cele autorizate create de guvern, iar controlul informal
agenț iile sunt create de reț elele sociale ș i organizaț ii, dar nu de guvern.
Controlul formal este mult mai eficient ș i mai puternic decât controlul social informal. Orice situaț ii
care nu pot fi gestionate prin control informal sunt supuse controlului formal.
Controlul formal este eficient chiar ș i pentru grupuri mari de populaț ie, dar controlul informal este

eficace doar pentru un grup mic de oameni.

Social control, formal or informal, thus helps in regulation of society. The study of social
controlul include disciplinele sociologiei, antropologiei, psihologiei, dreptului ș i politicii
ș tiinț ă.

Deviere socială, armonie a păcii ș i toleranț ă

Deviere socială

Nicio societate din lume nu a reuș it vreodată să creeze un mediu care să ajute pe toț i
indivizii să îș i trăiască vieț ile conform normelor sociale. Opoziț ia normelor sociale este
continu. Fiecare individ poate devia oricând de la comportament, poate fi normativ
comportamentul într-o societate ș i în altă societate poate fi o deviaț ie. De exemplu, în
În societatea pakistaneză, un copil este bătut de părinț i; acesta este un comportament normativ, în timp ce în Marea Britanie,

este o deviaț ie de comportament. Aș adar, deviaț ia necesită studierea culturii, timpului ș i locului.
Definiț ii ale devianț ei sociale 1. Conform lui James H. Henslin:

Toate încălcările regulilor sociale, indiferent de gravitatea lor

2. Potrivit lui Wickman:

Devianta este un comportament care încalcă standardele de conduită sau aș teptările unui grup.

societate

Pe scurt, comportamentul deviant este în afara limitelor grupului sau ale unei societăț i. Devianț a este

comportamentul care este probabil să te bage în necazuri.

Cauzele devierii sociale

Lipsa socializării
Legi sociale nepopulare
Exploatare extraordinară
Invazia culturală

Aspecte ale devierii

Devianta - variaț ii de la setul de norme sau aș teptările sociale comune

Deviantii - oamenii care încalcă aceste aș teptări comune
Conformitatea - atunci când oamenii urmează normele grupului lor social sau ale societăț ii

Efectele deviaț iei sociale asupra societăț ii

Devianta este percepută în general ca fiind perturbatoare în societate. Poate slăbi normele sociale stabilite.

norme ș i creează ș i tulburări. Dar are ș i alte funcț ii care nu sunt neapărat
dăunător ș i poate fi de fapt benefic pentru societate.

Este o modalitate prin care schimbarea socială are loc. Dacă un act deviant devine mai acceptat, acesta devine repede

poate fi considerat legitim. De exemplu, multe companii obişnuiau să aibă coduri de îmbrăcăminte

pentru angajaț ii lor. Cele mai multe restaurante rafinate au relaxat de asemenea codurile vestimentare astăzi.

Devierea ajută oamenii să se adapteze la schimbare. Oferă exemple de stiluri de viaț ă alternative.

introduce aceste schimbări

treptat. De-a lungul timpului, indivizii se obiș nuiesc să vadă diferite stiluri de îmbrăcăminte, comportament etc.

Devianta are un mod de a promova solidaritatea socială prin a distinge 'noi' de 'ei'.

În acest fel, creș te coeziunea socială în societatea mai mare prin stabilirea de social

ș i uș urează ș ocul schimbării sociale deoarece "devianț ii"

graniț ele care definesc ce comportament este acceptabil.

Devianta oferă un mod prin care anumite indivizi ș i grupuri pot introduce

agende către restul societăț ii. Ș i să-ș i evalueze propriul statut personal în timp ce o fac.

Pace socială

Pacea socială este un mod de a susț ine viaț a socială departe de conflictul intern. Este una dintre

obiectivele politicii sociale oferă soluț ii paș nice la disputele ș i conflictele care pot apărea

apar din dezacorduri ș i tensiuni sociale între diverse sectoare naț ionale ș i internaț ionale

a societăț ii.

{"text":"Definiț ii ale Păcii"}

Conform Congresului de Pace al Bisericii Mindanao 1996:

Pacea nu este doar absenț a războiului. Este întregimea vieț ii în care fiecare persoană poate

trăieș te cu demnitate.

Conform Papei Ioan Paul:

Pacea este fructul solidarităț ii

Niveluri de Pace

Personal Level:

Pacea interioară este dezvoltarea armoniei interioare sau a integrării interioare caracterizată prin

calităț i precum respectul de sine, încrederea în sine, abilitatea de a face faț ă sentimentelor negative cum ar fi

frica, ruș ine, furie etc. ș i dezvoltarea atitudinilor pozitive, cum ar fi optimismul.
 Nivel Interpersonal:

Este demonstrat prin relaț ia unui individ cu ceilalț i, cum ar fi asertivitatea,

respect ș i preocupare pentru ceilalț i.

Nivel social naț ional:

Se preocupă de abordarea problemelor care afectează societatea ș i aspectele sale sociale, politice

ș i componente economice.

Moduri de a atinge pacea

Fă o angajament personal faț ă de nonviolenț ă.

Arată unui copil cum să obț ină calm prin respiraț ie profundă
Vorbeș te împotriva prejudecăț ilor ș i discriminării când le vezi.
Când te simț i furios, count până la zece înainte de a spune ceva. Apoi întreabă-te ce
răspunsul va fi cel mai bun pentru binele comun,
Când vezi pe cineva în dificultate, fie că este pierdut, confuz, supărat sau are
nu te comporta ca ș i cum nu ai vedea persoana - oferă puț in ajutor.
Învăț aț i un copil cum să fie bun cu animalele,
Arată unui copil cum să fie gentil cu persoanele vulnerabile - cei fără adăpost, cei cu
disabilităț i fizice sau cognitive, persoane în vârstă.
Consideră persoanele care îț i rănesc sentimentele ca pe niș te profesori personali despre cum să

menț ine natura paș nică.

Dacă eș ti membru al unei comunităț i religioase, întreabă cum te poț i implica mai mult.
în promovarea păcii prin programele ș i ministerele sale.
Dacă nu eș ti membru al niciunei comunităț i religioase, găseș te o organizaț ie non-profit.

comunitate care lucrează pentru comunităț i paș nice ș i face voluntariat,

Devino instruit în primul ajutor pentru sănătatea mintală astfel încât să poț i răspunde persoanelor în dificultate mintală

stres
Serveț i în comitete ș i grupuri de lucru care lucrează pentru a îmbunătăț i cartierul dumneavoastră,

ș colile ș i locurile de muncă mai sigure.

Nu te ascunde de viaț ă. Crede că încă există o abundenț ă de bine în aceasta.

lume.
 Social Harmony

Harmonia socială este interacț iunea paș nică a dinamicii umane între membrii unui grup social
sau grupuri. Familiile de bază pentru supravieț uire ș i subsistenț ă sau societăț ile complexe se dezvoltă ș i prosperă pe

o formă de armonie socială. Supravieț uirea este îmbunătăț ită prin schimburi productive de muncă ș i

producț ie cu divizarea lal sau creș terea beneficiilor armoniei sociale.

Semnificaț ia Armoniei Sociale

Ca ideal, înseamnă că oamenii care trăiesc în jur ș i aproape unii de alț ii se înț eleg ș i cooperează.
pentru a face totul mai bine pentru toată lumea. Din păcate, acest concept este doar un concept deoarece cel care

ceea ce oamenii sunt cu adevărat buni este disharmonia ș i nu armonia.

Diferenț a dintre pace ș i armonie

Pacea nu poate fi creată sau obț inută. Pacea este doar absenț a tot ceea ce nu este pace.

în timp ce armonia este abilitatea de a fi în pace cu ceilalț i.

Pacea este starea de spirit care semnifică faptul că mintea este liniș tită ș i nu există griji.

tensiuni. Absenț a amărăciunii între indivizi ș i comunităț i sau alte segmente de

societatea indică faptul că există pace. Armonia este necesară pentru pace, dar aceasta este distinctă.

Armonia indică faptul că diferite elemente sau segmente sau componente lucrează în
cooperare ș i ca o echipă, O muncă în echipă bună înseamnă armonie.

Obiectivele armoniei sociale

Pentru a înț elege diferenț a dintre prejudecată ș i discriminare,

Pentru a înț elege ș i a putea dezbate problemele legate de rasism,
Pentru a putea identifica beneficiile unei societăț i multi-religioase,
Pentru a finaliza un studiu de caz despre o persoană implicată în promovarea armoniei sociale

Pentru a înț elege ș i a putea dezbate problemele care le înconjoară.

Pentru a înț elege problemele legate de rolul femeilor în societate

Pentru a înț elege problemele legate de pluralismul religios ș i libertatea religioasă,
 Toleranț ă Socială

Ia-ț i un moment să te gândeș ti la stilul tău de viaț ă: comportamentele, acț iunile, gândurile ș i

mediul. Acum gândeș te-te la al cuiva. Este foarte probabil ca există unele aspecte ale altora
vieț ile oamenilor care te enervează. Mulț i oameni sunt înconjuraț i de alț ii care par a fi
incompetent ș i enervant. Înț elegerea toleranț ei poate ajuta la schimbarea atitudinilor noastre faț ă de

alț ii, conducându-ne către o viaț ă mai productivă ș i fericită.

Toleranț a poate fi definită ca o atitudine corectă ș i obiectivă faț ă de cei al căror stil de viaț ă

difeă din al tău.

What is tolerance?

Toleranț a înseamnă să accepț i ș i să îmbrăț iș ezi alte rase, religii ș i idei fără
judecată.
Respectarea celorlalț i pentru diferenț ele lor.

Importanț a toleranț ei în societate

Lumea este un loc mult mai mic astăzi. Globalizarea a estompat graniț ele în întreaga
lume.

Mai mulț i oameni din naț iuni, culturi, religii ș i stiluri de viaț ă diferite lucrează împreună ș i
living in the same neighborhoods and than even before. Tolerance of each other's differences
este o cheie foarte importantă pentru menț inerea păcii în societate.

Importanț a toleranț ei nu poate fi subliniată suficient într-o lume în care există o

loc sau altul într-o stare de război, importanț a toleranț ei este arătată repetat în ș tiri
unde modurile de viaț ă ș i sistemele de credinț ă care au fost istoric tabu împing sistemul de justiț ie ș i

guvernul să recunoască dreptul lor de a exista public.

Diferenț ele religioase sunt un alt domeniu în care toleranț a este foarte importantă. Cum oameni
venerarea este un lucru foarte personal ș i critica religiilor cuiva poate începe o dispută aprinsă
bătălie foarte repede. Fiecare are dreptul să creadă în modul în care vrea despre religie.

Există foarte puț ine exemple în care toleranț a este foarte importantă în societate, deoarece oamenii
călătoresc mai mult ș i lucrează în diferite ț ări, există o nevoie puternică de informaț ii
despre diferitele culturi care există. Este nevoie de mai multe ș coli ș i locuri de muncă ș i
guvernele care insistă asupra toleranț ei ș i o învaț ă.

Subiect
Comunitatea ș colară ș i profesorul

Subiect
Control social

Trimis la

Domnule. Munir Afzal

Trimis de
Muzdalfa Fatima Bsf1603104