Magnitudini scalare ș i vectoriale

Magnitudine scalara:
magnitude fizică care este complet definită printr-un scalar
Magnitudinea vectorială:
magnitudine fizică care are nevoie pentru a fi definită, în plus faț ă de un
escalar, o o direcț ie ș i un sens.

Magnitudini scalare: Magnitudini vectoriale:

r+ r + r
Viteză (2i3j1k)m/s
Temperatura (23 ºC) r
Putere (2k)N
Masa (10 g)
Timp (5 s)
Lungime (15 mm)

1
 Magnitudini scalare ș i vectoriale

magnitudini scalare
Presiune
densitate
masa
timp
potenț ial electric
magnitude vectoriale sarcină electrică
•...

forț ă
viteza
momentul unei forț e
accelerare
vector de poziț ie
cantitate de miș care
•...

2
Algebră vectorială

Proprietăț ile vectorilor

Vector: segment orientat în spaț iu

printr-o săgeată care permite reprezentarea
o magnitudine vectorială
•modul: lungimea sa exprimă măsura
de la magnitud pe care o reprezintă.
•direcț ia: cea a dreptei pe care se
găseș te (linie de acț iune).
•sens: se semnalează cu vârful săgeț ii.

vr

3
 Algebră vectorială

Vector liber: poate Tipuri de vectori

a se deplasa paralel cu sine
mismo (viteza unui Vector deslizant:
cuerpo en movimiento se poate deplasa la lo
largo de linia sa de r
rectiliniu) F
ac ț iune (for ț ă aplicată
cu o sfoară)
r
v
r
v rv
r
v r
F
r
r v
v

r
r F
Vector fix: originea este F
aplicat într-un punct fix
(for ț a care produce un
giro
4
Algebră vectorială

Proprietăț ile vectorilor

Produsul unui vector cu un scalar (a>0)

a·vr
Aceeaș i direcț ie ș i sens
Modul multiplicat de
avr

vr Vector unitar

M aceeaș i direcț ie ș i sens

vr
Modul unitar
ur v
vr
ur v
vr

5
Algebră vectorială

Suma de vectores

suma de două vectori:

vector rezultant de unire
originea primului cu
finalul celui de-al doilea la
a îi pune unul lângă altul
ar continuarea celuilalt.

r
b

6
Algebră vectorială

Suma de vectoare

Regula triunghiului
suma de două vectori:
vector rezultant de unire
originea primului cu
finalul celui de-al doilea al
colocaț i-i unul câte unul
ar r rb
un+ ar continuarea celuilalt.

r
b

7
Algebră vectorială

Suma de vectore

Regula paralelogramului
suma a două vectore:
diagonala
paralelogram obț inut
al puntează ambele vectore
cu origine comună.
ar r br
o+

ar
r
b

8
Algebră vectorială

Suma de vectores

De mai multe vectori

c
r
b
c

ar r
b

ar
o+ b+ c

suma de mai multe vectori: se aș ează unul lângă altul, cu

aceeaș i orientare. Suma este un vector cu originea în primul ș i sfârș itul în
ultimul.
De asemenea, se poate face în perechi, adică se adună două ș i rezultatul,
cu al treilea ș i noul rezultat cu următorul, ș i aș a mai departe.
9
 Algebră vectorială

Resta de vectores

Diferenț a a două vectori: pentru a scădea dintr-un vector a

(minuendo) alt vectorb(sustraendo), se adaugă la vectorael
vector opus ab.

d ab o + (b)

r
b
ar ar
d

b

10
 Algebră vectorială

Produsul scalar al două vectori

Produs scalar:
escalar produsul de
module pentru cosinus
din unghiul pe care îl formează a
cele două vectori ar
r
b

r r
a·b
r
ar · b c o s a

11
 Algebră vectorială

Produs scalar al două vectori

Produs scalar:
produs scalar al
module pentru cosinus
del unghiul pe care îl formează a
cele două vectori ar
r
b
Cazuri speciale:
r r r ra·acos0 r
acosa
a·a a 2

ar
r rr 0
b a·b r r
a·b
r
ar · b c o s a

ur v

ur v·urv 1
12
 Algebră vectorială

produs vectorial Produsul vectorial al două vectori

este un vector de
r
modulul produsului ar b
de modulele prin
seno al unghiului care r
b
forman los dos
vectores, dirección a
normal al plano care r
forman, ș i simt că ar b
ce face la trei
vectores un triedro
la dreapta, mergând ar
de la primul spre
al doilea pentru el
calea mai scurtă.
Regula de la mano
dreapta sau a avansului a b a·b sena
de un ș urub

13
Algebra vectorială

Produsul vectorial a două vectori

a senun a b area
a
ar
r
b
Cazuri speciale:

a o a·a sen00 0

ur v a b a·b sena

ur v ruv 0

14
Algebră vectorială
Resumen
suma
r br ar
a·vr a+
produs de r
b
un escalar
r
b
r
vr ar b

produs scalar ar

produs vectorial
a
ar a b a·b sena
r
b
r r
a·b
r
ar · b c o s a
15
Algebră vectorială

Sistem de referinț ă

sistem de referinț ă
Z
ortonormal dextrógiro se
reprezintă prin trei
semirecte de origine punctul
O, originea sistemului ș i axele
OX, OY ș i OZ

Z Y
O Y

16
Algebră vectorială

Sistem de referinț ă

Z
coordonatele unui
· punct într-un sistem de
referinț a (x, y, z) sunt
valorile celor trei
(x,y,z) proiecț ii asupra
z trei axe: despre
axs OX, deasupra axei
OY yzsobre axa OZ.
y
O Y
x

17
Algebră vectorială

Componentele unui vector

Componentele unui
Z
vector într-un sistem
de referinț ă sunt
coordonatele punctului
finalul vectorului
aș ezaț i originea
vz vector în originea
vr sistem de referinț ă
(vx,vyvz)
(vx, vy, vz).
vz
O Y
vx vy
vx
vy
X Modulul unui vector se
poate calcula de la
vr vx2+ v 2y + vz2
sus componente precum:
18
Algebră vectorială

Directori Coenos

Alegeț i directori
sunt cosenii de
ángulos a, bygce
vz formează vectorul cu
g vr axe ale sistemului
(vx,vy,vz)
de referinț ă.
b
O Y
vx a vy
r
v x vcosa
r
v y vcosb
X r
v z vcosg
19
Algebră vectorială

Vectores unitari

Z
Uniț arii în
sens pozitiv al
ejes de un sistem de
referencia,i,j,k,son
vectorii care
r formează baza
k ortogonal al sistemului
r
j de referinț ă.
O Y
r
eu r
eu eu
rj j
X r
k k
20
Algebră vectorială

Vectores unitari

Z
produs scalar
ri·ir r r1i·j
r r
0i·k 0
r r
a·b
r
ar · b c o s aj·ir r r0j·j
r r 1j·k 0 r
r r rr
k ·ri 0k·j r0k·k 1
r
k
r
j
O Y
r
eu produs vectorial
reu r eu 0i r j r k r r
i rk j r
r r r r r r r
X or b arb s i n t aj reu r  k j j 0j k eur
r r r r r r
k eu j k rj i r k k 0
21
Algebra vectorială

Componentele unui vector

Un vector poate fi
Z exprima în funcț ie de
sus componente ș i de
vectorii unitari
al sistemului de
referinț ă ca
suma a trei vectori
vr în adresele de
(vx,vy,vz) aceleaș i
r v r
vyj zk
O Y
r
vxeu
r r r
vr vxeu+ v yj+ vz k
 r
rv X vr cosaeu+ r r
cosbj+ cosgk 
22
Algebră vectorială

Componentele vectorului unitar

Z
Componentele
de vector unitar
de un vector sunt
cosenos directores
del vector (cosa,
vr cosb, cosg)
(vx,vy,vz)
ur v
O Y

vr  r r
rv feronerieaeu+ r

cosbj+ cosgk

vr r r r
ur v
X
cosaeu+ cosbj+ cosgk
vr
23
Algebră vectorială

Vector între două puncte

Z
r a rj+ a kr
OA axeu+ y z
A(ax,ay,az)
r b rj+ b kr
OB bxeu+
AB y z

OA
B(bx,by,bz)
O OB
Y

r a)j+ (b a)kr r

AB OB OA (bx a)i+x (b
X y y z z

24
 Algebră vectorială

Operaț ii pe componente
suma
ar r br r a r j+ a kr  +  b ri+ b j+
r b k r
r rb
un+ a+  a eu+ x y z
x
y z

 r a y+ byj+ arz+ bzk r

a x+ bxeu+
r
b    
produs scalar
a r r
a·b r a rj+ a kr   b eu+
 a eu+ ·
r brj+ b kr 
ar x y z x y z
r
b a x ·bx+ a y·b y+ a z·bz
   
produs vectorial
a
b a b  a i+ a
x
j+
y  
a k z b i+ bx j+ by k z 
a
i jk
axa yaz

ar
r
b
bxbybz
25
 Algebră vectorială

Determinante

a11a12a13
b21b22b23  a 11b 22c+33 a b12 c+ a b c13 21 32 
23 31

c31c32c33  a b13 c+ a b c+
22 31
a b c 12 21 33 
11 23 32

produs vectorial
ra rb  a eu+
r
x a j+ a k b i+ b j+ b k 
r
y
r

z  r r
x
r
y z
r r r
i jk
r a
b a xa ya z
ar bxbybz

 a b a b
y z
z y
 a b a zb x j+x az b a b  kx
eu+ y
y x

r
ar b
26
Geometrie ș i trigonometrie

Seno ș i coseno de un unghi Teorema lui Pitagora

a
c
a

b
c b
seno cosa
a a

Tangentele unui unghi

senac a c Într-un triunghi dreptunghic,

tgun
cosoa b b pătratul hipotenusei este egal cu
suma pătratelor catetelor
27
Geometrie ș i trigonometrie

Teorema cosinusului

În orice triunghi,
patratul unui laturi este
egal cu suma celor
cărț i de spate
două, minus dublul
produsul ambelor prin
cosinusul unghiului
înț eles.

a2 b 2+ c 2 2b·c·cos(A)

28
Geometrie ș i trigonometrie

Teorema sinusului

În orice triunghi,
raț iune între sinusul de
unul dintre unghiurile sale ș i
latura opusă este
aceeaș i pentru cei trei
unghiuri

sin(A)sin(B)sin(C)
a b c

29
 Derivare

Derivata unei funcț ii

f(t) f(t+ Dt)

f(t) Df

t
Dt t
Derivata unei
func ț ia într-un punct
df(t) Df este panta de
lim tg a la recta tangenta a
dt Dt 0 Dt la curva în acel
punct.

30
 Derivare

Z Derivata unei funcț ii vectoriale

Dvx vx(t+ Dt) vx(t)
Dv y v y(t+ Dt) v y(t)
r rv(t+Dt) v(t)
Dv r Dvz vz(t+ Dt) vz(t)
r
v(t)
r r r r
DvDvxeu+Dv yj+Dvxk
r
v(t+ Dt)
O Y
r
dv(t) r
Dv Dvx r Dvry Dvz r
dt lim
Dt 0 Dt lim
Dt 0 Dt
eu+lim
Dt 0 Dt
j+ lim
Dt 0 Dt
k
X
La derivata unei
funcț ia vectorială este un
r
dv(t)dv dv(t)
x(t) r y r dvz(t) r vector de componente
eu+ j+ k derivata de la
dt dt dt dt componente.

31
 Integrare

Integrală indefinită a unei funcț ii

f(t)

t
dF(t)
ș iF
 (t) / f(t) f(t)dt F(t)+ C
dt
La integrală
indefinită este egală cu
la primitiva de la
funcț ie.
32
 Integrare

Integrală indefinită a unei funcț ii

f(t)

t
INTEGRALE
x n+1 da db
n
Ax ·dx A+ C b+ a dx a.b+ C
n+1 dx dx
A Alnx+ C 1
·dx e ax ·dx e ax+ C
x a
1 1
cos t·dt Sen t + C sen t·dt  cos t+ C
33
 Integrare

Integral definită a unei funcț ii

f(t) f(teu)
f(teu)Dt

t1 teu
Dt
t2 t
eu n t2 La integrala definită
t de una funcț ie este
f(t)dt limDt 0 f(teu)Dt egal cu aria
t1 2
eu 1 t1 definită sub
curba (în verde).
t
f(t)dt F(t 2)  F(t 1 ) REGLA DE BARROW
t1 2
34
 Algebră vectorială

Momento de un vector
respectiv la un punct O

r
M
r
M OP rv
O

vr

35