SENECĂ

Se naș te la Cordova în jurul anului 4 î.Hr. într-o familie nobilă de origine ecvestră, la dorinț a tatălui său, începe cursus honorum, dar
viene ostacolato da: Caligola, care voia să-l facă să moară, Claudius în 41 d.C. îl exilează ș i Agrippina îi încredinț ează educaț ia
del fiului Nerone, care apoi în 54 devine împărat. Seneca a avut întotdeauna relaț ii bune cu princeps, dar din
62 ș i ritra avita privata începe ancheta sa filosofică legată de stoicism, unde itemiaffrontatsono în mare parte
morali: i conflictul împăratului ș i al aristocraț iei senatoriale, relaț ia dintre otum ș i negotum, căutarea înț elepciunii ș i
despre virtute, stăpânirea pasiunilor, libertatea de condiț ionări, evaluarea timpului trăit, moartea. Seneca
înț elege filosofia ca artă de a trăi ș i nu ca speculaț ie abstractă ș i este concepută ca un instrument
terapeuti capabili să îmbunătăț ească viaț a oamenilor, eliberându-i de relele sufletului ș i ghidându-i spre virtute ș i
serenitate. Apoi începe activitatea sa literară, unde: este caracterizat de o proză care concentrează maximum
semnificaț ie în cel mai mic număr de cuvinte (sentinț ă). Apoi găsim laparatassa, adesea combinată cu asindetul ș i tendinț a de
sostituirea conectorilor logici cu legături de tip fonico-semantic, cum ar fi anafora, epifora sau alte figuri de repetare.
Delletragediene avem 10 (doar 8 cu siguranț ă autentice), scrise poate pentru a oferi sfaturi lui Nero, în special în
textul "De clementia", compus după ce Nero devine împărat, era destinat probabil...
recitaț iile sunt animate de o intenț ie pedagogică ș i morală. La centru poveș tilor se află întotdeauna declanș area pasiunilor
care provoacă efecte vinovate ș i, în ceea ce priveș te modelele greceș ti, se observă o accentuare a elementelor mai macabre,
o intensificare a pathos-ului ș i un interes mai mare pentru cuvânt în defavoarea acț iunii dramatice. Împreună cu
Cicerone, Seneca, este exponentul cel mai ilustru al prozei filosofice romane ș i singurul poet tragic latin, de care avem
toate operele. În 65 este acuzat că ar fi complicele în conspiratia pisoniană ș i astfel se sinucide, sinuciderea este
Povestit de Tacit în "Anale" ș i explică faptul că Seneca îș i petrece ultimele ore cu curaj ș i serenitate, alături de
de la soț ia Paolina, care vrea să moară cu el, dar este oprită de pretorienii lui Nero. Seneca a stârnit atât
admiraț ie ș i dezaprobată din antichitate până în zilele noastre ș i în parte sunt interesat de povestea lui personală ș i de scrierile sale.
Astăzi, Seneca este considerat în special un observator privilegiat al naturii umane, atât al viciilor sale, cât ș i al...
virtute.

OPERE
- Dialogurile este o colecț ie de 10 opere filozofice, nu sunt dialoguri propriu-zise, deoarece autorul vorbeș te întotdeauna
in prima persona, rivolgendosi al destnatario e introducendo interlocutori fitzi, ai quali atribuisce domande e
obiecț ii. În această colecț ie, 3 lucrări se încadrează în tema consolaț iilor ș i abordează temele morț ii ș i
al exilului, în timp ce celelalte discută probleme de filozofie morală;
- I tratat= sunt 3 opere pe care tradiț ia nu le-a inclus în colecț ia Dialogurilor, de la care nu se diferenț iază
în structura formală ș i sunt: De clementia, care este un tratat adresat lui Nero, care a devenit recent împărat ș i în
în această scriere, Seneca indică în clemenț ă principala virtute a bunului suveran ș i justifică dintr-un punct de vedere
teoretic principatul. Seneca descrie cauzele clemenț ei ș i sugerează terapia într-o altă lucrare (în 3 cărț i),
adică despre mânia: dacă vrem să avem avantaj în faț a mâniei, nu trebuie să fie ea cea care are avantaj asupra noastră; Despre beneficii
tratarea modului de a face ș i a primi beneficii, înț elese ca fundament al convieț uirii civile; Probleme naturale
abordează argumente de ș tiinț e naturale cu un scop esenț ialmente moral: a elibera oamenii de temerile care
se nasc din ignoranț a faț ă de fenomenele naturale ș i să le înveț e utilizarea corectă a bunurilor oferite de natură;
- Epistolele către Lucilius sunt o colecț ie de 124 de epistole, compuse de Seneca în ultimii ani ai vieț ii ș i adresate
prietenului Lucilio pentru a-l îndruma ș i a-l învăț a filosofia: deci sunt scrisori reale, dar compuse în vederea
pubblicazione. La successione degli argomentnon segue un criterio sistematco, l'autore trae spesso gli spuntdi
reflecț ie asupra episoadelor din viaț a de zi cu zi ș i adoptă modul conversaț iei informale;
- L'Apokolokyntosis = este o operetă care aparț ine genului satra menippea, caracterizată prin amestecul de
poezia ș i proză, de conț inuturi ș i comice. Titlul înseamnă poate "divinizarea dovleacului", adică a împăratului.
Claudio, a fost scrisă cu ocazia morț ii acestuia din urmă, ale cărui ridicole nefericiri ultraterene sunt povestite în termeni
umoristici ș i sarcastici;

TESTE LECTURI ÎN CLASĂ

- Filozofie ș i politică pag. 94= vorbeș te despre relaț ia dintre om ș i putere, în timpul războaielor civile din secolul I, se crede că
principatul este singura formă de guvernare care poate aduce pacea, dar, mergând înainte în timp, se înț elege că nu se poate
a ajunge la libertatea infantilă, principatul ș i libertatea, împreună, sunt un proiect imposibil;
- Sclavii pag. 104= Seneca înț elege că prietenul său Luciliu îș i tratează sclavii cu familiaritate ș i apoi face niș te
consideraț ii asupra lor: toț i oamenii folosesc raț iunea ș i, prin urmare, sunt egali, aș a că ș i sclavii au aceeaș i
dignitatea oamenilor. Din păcate, însă, sunt trataț i de stăpânii lor ca niș te animale, de exemplu în momentul mesei
sunt obligată să observ excesele stăpânului în picioare ș i în tăcere. De aceea, Seneca crede că fiecare relaț ie trebuie să
bazate pe respectul reciproc, nu pe frică ș i ar trebui să urmăm o regulă: a ne comporta cu oamenii aș a cum ne dorim să fim trataț i.
să ne comportăm aș a cum ne-ar plăcea ca superiorii să se comporte cu noi;
- Cutremurul din Pompei pagina 109 = în Cartea despre problemele naturale, Seneca vorbeș te despre cutremure, care au început cu
erupț ia Vezuvului în 79 [Link]. iar cea mai violentă lovitură a fost pe 5 februarie 62 [Link]. la Pompei ș i Herculaneum,
Seneca ia inspiraț ie din acest incident ș i în text îș i pune întrebări despre unul dintre fenomenele naturale care
spaventa omul, adică cutremurul, care are o putere distrugătoare fără posibilitate de adăpost, de exemplu se
întreabă: „Cum poate omul să se simtă în siguranț ă dacă singurul lucru care ar trebui să fie fix ș i nemiș cat începe să se clatine?”
- Plăcile tectonice pag. 111= teoria tectonica a plăcilor este teoria cu ajutorul căreia sunt explicate astăzi fenomenele seismice ș i
vulcanici: litosfera, adică partea cea mai superficială a Pământului, este formată din plăci sau plăci tectonice care se miș că
în astenosferă ș i se ciocnesc între ele, provocând astfel cutremure. Această teorie derivă din cercetările din abisuri
oceanici, din studiul conformaț iei continentelor ș i din descoperirea fosilelor; potrivit străvechilor, în schimb
sismele derivă din miș cările celor 4 elemente, ș i anume aer, apă, pământ ș i foc; conform lui Aristotel există teoria
„pneumatca” unde găsim 2 miș cări: spre interiorul Pământului ca vânt ș i spre exteriorul Pământului ca
„sofio”, când acesta din urmă este împiedicat în miș carea sa subterană, au loc cutremurele (teza susț inută
la fel ca ș i Seneca); conform lui Lucreț iu, cutremurele au loc din cauza prăbuș irii unor părț i interne ale Pământului, sau datorită
din cauza apelor subterane sau din cauza trecerii timpului;
Il cuoco Apicio= ”De re coquinaria” de Apicio este un document despre societatea ș i obiceiurile romanilor.
propriul celui mai important carte de bucate latine, unde găsim o listă de reț ete ș i ingrediente ale poporului. Apicius
era supranumele dat unui gurmand care a trăit în vremea lui Cicero ș i apoi trece la un cunoscător al vremii tiberiene,
adică Marco Gavio. Apicio este descris de: Seneca, care îl descrie ca pe cel care s-a sacrifcat artei de
Fornelli; Pliniu cel Bătrân spune că Apicius era pregătit să plece cu nava spre Libia pentru a pescui peș ti de valoare. Romanii
mâncau multă carne de porc ș i vânat, nu de vită, dar preferau peș tele, uneori
însoț it de o salsa indochineză ș i urmau chiar o dietă bogată în proteine ș i derivate din animale, cum ar fi laptele ș i
ouă, excluzând carnea. În plus, era o practică comună să se crească acasă, în vase de sticlă, moluș te ș i
peș ti (în special murene), pentru a le alege atunci când sosesc, înainte de a le mânca ș i acest lucru este descris de Seneca
comedisgustos. La final Apicio devine sărăcit ș i se sinucide.
-Reț etele pentru mistreț = un alt text al lui Apicius, descrie pregătirea mistreț ului, conț inut mereu
în opera „De re coquinaria”. Lecarnisono preparatul principal pentru mesele bogătaș ilor romani, iar cel folosit de Apicius este o
cucina creativă, care poate varia de la bucătar la bucătar, în funcț ie de gustul stăpânilor. Potrivit lui Apicius, mistreț ul
prepara: spală-l cu buretele, presară-l cu sare ș i chimen (un amestec de condimente) pentru a obț ine un contrast între sărat ș i
dulce, o altă zi se pune la cuptor ș i când va fi gata se presară cu piper măcinat, condiment pentru mistreț
(salsa), miere, supă, vin coto ș i vin passito;
-Tratatul despre agricultură al lui Columella= Lucius Columella, un bogat proprietar de terenuri, scrie "De re rustica" care este un
tratatul despre agricultură de 12 cărț i: cultivare (1-2), arboricultură (3-5), creș terea animalelor ș i albine (6-9), grădinile orte (10)
îndatoririle factorului/vilicului ș i ale factoresei/vilice (11) ș i reț etele factoresei (12). În calitate de proprietar de teren,
Columella face o referire ș i la modul în care, conform lui, câmpurile latifundiș tilor pot fi îmbunătăț ite ș i crede că
manopera este cea mai bună alegere, adică a face să lucreze gli schiavi;
Cornelio Celso scrie „De medicina”, care este o lucrare formată din 8 cărț i ș i usafontgreche.
cât de mult, potrivit lui, medicina cea mai avansată este folosită ș i fondata tocmai de greci, dar foloseș te ș i font romane, în
Câtă utilizare observă între experienț ă ș i filozofie. Astfel, conform lui Celso, lamalatanon nu era mai mult un eveniment
fatal, dar un duș man de învins cu inteligenț a. Pentru romani exista zeul medicinei, Asclepios ș i le
divinităț i vindecătoare, cum ar fi zeiț a Minerva Medica, pentru a se vindeca de boli, poporul folosea deirit, cum ar fi de exemplu
incubarea: a dormi o noapte în altarul sacru al templului pentru a avea viziunea unei divinităț i, care ar fi dat
cura. Dacă avea loc vindecarea, zeii erau mulț umiț i cu un vot: a fi reprezentate cu aur, argint,
ivoriu, teracotă sau piatră, partea vindecată ș i apoi îngropată în jurul templului.

VALOAREA TEMPULUI
Seneca vorbeș te despre asta în „De brevitate vitae” (al 10-lea dintre Dialoguri), operă dedicată lui Paulin, care este sfătuit să
a lăsa locul de muncă de funcț ionar ș i a se dedica cunoaș terii. Timpul este un dar al naturii ș i omul se poate folosi de el.
liberamente, de aceea nu trebuie să risipim ocupaț ii inutile. Important este să reflectăm asupra acț iunilor trecute, pentru
a înț elege semnificaț ia ș i eventual să perfecț ioneze ceea ce s-a desfăș urat, acelaș i Seneca reflectează asupra trecutului său,
îș i dă seama că ș i-a risipit timpul ș i de fapt în "Epistulae ad Lucilium" se mustră, aș a cum a făcut cu
Paolino îl invită pe Lucilio să părăsească viaț a politică ș i afacerile. Galeria ocupată este un text din "De brevitate".
vitae”, în care Seneca vorbeș te despre ocupat: făcători de treburi, colecț ionari, fani ai sportului ș i ai melodioarelor, maniaci ai
feste etc. ș i exprimă în episoade din viaț a romană, alienarea umană. Testletin clasă:
- Colectionarul, pasionatul de sport, vanitosul pag. 71 = aici vorbeș te despre cei care îș i risipesc timpul, în loc să
de a căuta adevărul ș i înț elepciunea, prin urmare, cei care se dedică îi aruncă viaț a în ocupaț ii inutile, ca cei care se
impiegano în politică pentru a avea succes ș i prestigiu, în afaceri pentru a avea bani ș i în distracț ii ș i divertisment
superficiali care nu vizează către virtute. Tema jocului o găsim în textul „Moleș itul ș i eruditul” pag. 74, care
explică jocul soldaț ilor, similar cu damă sau ș ahul de astăzi;
-Vizita unei ferme suburbane pag. 83= face parte din "Epistulae ad Lucilium", care sunt 20 de cărț i ș i este prima scrisoare de
124, unde din nou vorbeș te despre trecerea ș i utilizarea corectă a timpului, care conduce la îmbătrânire ș i la moarte.
În această scrisoare, Seneca vizitează o vilă suburbană, care este veche, în pericol de a se prăbuș i ș i are aceeaș i vârstă cu filozoful.
îl face conș tient că este deja bătrân ș i o acceptă, deoarece bătrâneț ea pentru Seneca este o experienț ă de trăit,
pentru a fi folosit bine ș i care aduce plăceri ș i bucurii.