Îngrijirea sănătăț ii mintale

SEMINAR PE TEME Ș I TENDINȚE ACTUALE ÎN

PSIHIATRIE. SERVICII DE SĂNĂTATE MENTALĂ ÎN KERALA
INDIA Ș I GLOBAL
INTRODUCERE

Conform Institutului Naț ional de Sănătate Mintală, aproape un sfert din adulț i în
S.U.A. trăiesc cu o boală mintală. Dacă eș ti pasionat de ajutarea altora, există un număr de
rewarding opportunities that could allow you to make a difference in people’s lives and help
stabilirea tendinț elor sănătăț ii mintale ale viitorului.

Sănătatea mintală câș tigă vizibilitate iar serviciile devin mai accesibile, creând
o nevoie în creș tere de psihiatri - medici care se specializează în tratarea bolilor mintale
ș i o gamă de tulburări care afectează oameni de toate vârstele. De asemenea, sunt foarte căutate serviciile de

furnizori non-medici care oferă servicii de consiliere ș i suport în domenii precum

tulburări comportamentale, abuz de substanț e ș i alte tipuri de probleme de sănătate mintală

PSIHIEATRIE

Sănătatea mintală se referă la bunăstarea cognitivă, comportamentală ș i emoț ională. Este totul despre
cum gândesc, simt ș i se comportă oamenii. Oamenii folosesc uneori termenul „sănătate mintală” pentru a însemna

absenț a unei tulburări mentale.

Definition

Sănătatea mintală este o stare de bine în care o persoană îș i realizează propriile

abilităț i, poate face faț ă stresurilor normale ale vieț ii, poate lucra productiv ș i este capabil să facă
o contribuț ie la comunitatea sa.” –OMS

OMS subliniază că sănătatea mintală este „mai mult decât absen ț a sănătă ț ii mintale
tulburări sau dizabilităț i.” Sănătatea mintală de vârf nu se referă doar la evitarea condiț iilor active, ci
de asemenea, au grijă de bunăstarea ș i fericirea continuă. De asemenea, subliniază că păstrarea ș i
restaurarea sănătă ț ii mentale este crucială la nivel individual, precum ș i în diferite cadre
comunităț i ș i societăț i din întreaga lume.

O stare de spirit caracterizată prin bunăstare emoț ională, o adaptare comportamentală bună,
libertate relativă de la anxietate ș i simptome debilitante, ș i o capacitate de a stabili constructiv
relaț ii ș i a face faț ă cerinț elor ș i stresurilor obiș nuite ale vieț ii

TENDINȚE ÎN PSIHIATRIE

Multe dintre schimbări vor avea legătură cu ceea ce cercetătorii învaț ă despre creier. Este
posibil ca viitorul psihiatriei să implice tehnologie avansată ș i tehnici precum
stimularea profundă a creierului - implantarea nodurilor electrice activate în interiorul creierului - care are
deja dovedit eficient în tratamentul bolii Parkinson ș i altor tulburări de miș care. Profund
stimularea creierului, totu ș i, nu este încă pe deplin în ț eleasă până la punctul în care este pregătită pentru

uz psihiatric

1. Tendin ț e în serviciile de sănătate

Viitorul psihiatriei va fi probabil din ce în ce mai personalizat - iar pacienț ii ar putea

nici măcar nu este nevoie să-ș i părăsească casele pentru a accesa îngrijirea. Deja, site-urile de terapie virtuală le oferă pacienț ilor

prin sesiuni online, permiț ându-le să acceseze suport terapeutic pe care altfel nu l-ar putea avea
primii. Acest lucru aduce terapie uș or accesibilă comunităț ilor rurale ș i persoanelor care poate nu
să te simț i confortabil mergând la biroul unui terapeut. Multe poliț e de asigurare acoperă acum aceste sesiuni virtuale

tratamentele ș i disponibilitatea crescută a lăț imii de bandă a internetului ș i a tehnologiei camerelor înseamnă

acele sesiuni pot fi la fel de eficiente ca ș i vizita la un terapeut în persoană

2. Probleme de sănătate mintală crescute

Sănătatea mintală la o vârstă mai tânără

Boala mintală este în creș tere în rândul adolescenț ilor ș i tinerilor adulț i, iar factori precum social
mass-media ar putea fi cauza principală.

Conform unui studiu publicat de Asociaț ia Americană de Psihologie, ratele

evenimentele legate de tulburările de dispoziț ie ș i sinucidere au crescut semnificativ în ultimul deceniu
în cadrul acestor grupe de vârstă, în special printre femei ș i cei înstăriț i.

efectul COVID-19

Noile realităț i ale muncii de acasă, ș omajul temporar, ș coala la domiciliu

al copiilor ș i lipsa contactului fizic cu alț i membri ai familiei, prieteni ș i colegi
ia timp pentru a te obiș nui. Adaptarea la schimbările de stil de viaț ă precum acestea ș i gestionarea fricii de
contractarea virusului ș i îngrijorarea pentru persoanele apropiate nouă care sunt deosebit de vulnerabile, sunt

provocatoare pentru toț i. Pot fi deosebit de dificile pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală

condiț ii.

Noile realităț i ale muncii de acasă, ș omaj temporar, ș coala de acasă

al copiilor, ș i lipsa contactului fizic cu alț i membri ai familiei, prieteni ș i colegi
ia timpul necesar pentru a te obiș nui. Adaptarea la schimbările de stil de viaț ă, cum ar fi acestea, ș i gestionarea fricii de

contractarea virusului ș i îngrijorarea pentru persoanele apropiate nouă care sunt în mod special vulnerabile, sunt
provocatoare pentru toț i. Ele pot fi deosebit de dificile pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală

conditions.

3. Dispozi ț ii pentru servicii de calitate ș i cuprinzătoare

Fiecare ar trebui să aibă acces la îngrijire mentală de bază care să fie accesibilă ș i echitabilă
geografic accesibil, disponibil pe o bază voluntară ș i de calitate adecvată. Lucrând pentru
îmbunătăț irea calităț ii îngrijirii atât în facilităț i de spitalizare, cât ș i în cele ambulatorii este importantă, nu doar pentru reformă

neglijarea din trecut, ci pentru a asigura dezvoltarea unor servicii de îngrijire eficiente ș i eficiente în viitor.

Serviciile de înaltă calitate necesită utilizarea practicilor bazate pe dovezi ș i trebuie să încorporeze

principiile drepturilor omului, respecta autonomia ș i protejează demnitatea înnăscută a oamenilor. Calitate

serviciile trebuie să promoveze, de asemenea, recuperarea, punând în prim-plan obiectivele individuale ș i

aspiraț iile de a duce vieț i împlinite în comunitate.

Serviciile de sănătate mintală trebuie să depăș ească furnizarea de tratament medical, ci ș i

înconjoară rolurile importante de a sus ț ine indivizii în accesarea locurilor de muncă, locuin ț elor,

oportunităț i educaț ionale ș i a participa în activităț i ș i programe comunitare. Serviciu

standarde care reflectă dovezi, cele mai bune practici ș i standarde de drepturi omului trebuie să fie

implementate ș i monitorizate îndeaproape pentru a pune capăt încălcărilor drepturilor omului ș i

promovaț i îngrijirea de sănătate mintală de calitate care promovează recuperarea ș i rezultate pozitive pentru oameni

cu dizabilităț i mentale.

4. Abordare a echipei multidisciplinare

Diferitele profesii au fiecare domenii diferite de expertiză pentru a putea colabora.

abilită ț ile lor dacă este necesar pentru a aborda condi ț ii complexe ș i provocatoare de sănătate mintală.
MDT se întâlneș te regulat pentru a discuta despre activitatea sa cu indivizii, astfel încât fiecare utilizator de servicii să aibă o

plan de îngrijire cel mai bine adaptat nevoilor lor individuale.

• Echipa medicală

Echipa de îngrijire medicală este formată din psihiatri consultanț i ș i psihiatri înregistrează (aceș tia sunt

medici rezidenț i în formare pentru a deveni psihiatri consultaț i.

Un psihiatru este un medic (un doctor) care se specializează în prevenirea, diagnosticul

ș i tratamentul tulburărilor mentale, de dependenț ă ș i emoț ionale.
 • Asistenț ă socială

Asistenț a socială este oferită prin informaț ii, sfaturi, consiliere ș i advocacy. Este
adesea orientate către împuternicirea utilizatorilor de servicii să se descurce mai eficient cu problemele sociale
ș i preocuparea emoț ională care poate afecta pe ei înș iș i ș i persoanele aflate în întreț inerea lor, ș i pentru a accesa

servicii ș i resurse potenț ial benefice relevante pentru diferite aspecte ale vieț ii; acestea includ
rehabilitation, social care, the protection of children and vulnerable adults, income
întreț inere, cazare ș i drepturi de asistenț ă socială.

• Farmacist

Farmaciș tii lucrează cu colegii noș tri din domeniul medical ș i cel al asistenț ei medicale pentru a promova un tratament sigur ș i eficient

use of medicines

• terapie ocupaț ională

Terapia ocupaț ională este o profesie care se ocupă de ceea ce facem în viaț a noastră de zi cu zi.
ocuparea) ș i cum aceasta afectează ș i este afectată de sănătatea normală

Ocupaț ia include:

• Îngrijirea de sine (auto-îngrijire)

• Bucurându-te de viaț a ta ș i fiind alături de ceilalț i (timp liber ș i viaț ă socială)

• A fi productiv (de exemplu, activităț i de muncă sau de colegiu).

Scopul principal al terapiei ocupaț ionale este să te sprijine să participi la activităț ile de zi cu zi

activită ț i care contează pentru tine. Terapia ocupa ț ională î ș i propune să contribuie la sim ț ul tău de

bunăstare, independenț ă ș i satisfacț ie în viaț a de zi cu zi.

• Îngrijire medicală

Îngrijirea este utilizarea judecăț ii clinice în furnizarea îngrijirii pentru a permite oamenilor să
îmbunătăț i, menț ine sau recuperează sănătatea, pentru a face faț ă problemelor de sănătate ș i a atinge cele mai bune

posibila calitate a vieț ii, indiferent de boala sau dizabilitatea lor, până la moarte

Roluri ș i responsabilităț i
 Ward-based nurses provide care and treatment 24 hours a day, seven days a week. The
tipul de îngrijire ș i nivelul de intervenț ie oferit de asistenț i este individualizat ș i depinde
în funcț ie de nevoile utilizatorului serviciului. Cu toate acestea, îngrijirea oferită încurajează independenț a ș i este

susț inută de o filozofie orientată spre recuperare.

Asistentele medicale oferă multe tipuri de intervenț ii la nivelul secț iei, inclusiv:

• Evaluare

• Psychoeducaț ie

• Observaț ie de susț inere

• Consiliere de suport

• Asistenț ă cu performanț a activităț ilor de bază ale vieț ii

• Colaborând cu tine pentru a-ț i dezvolta alfabetizarea în sănătatea mintală

• Livrarea programului nostru de Plan de Acț iune pentru Recuperare a Bunăstării (WRAP) pentru pacienț ii internaț i

• Colaborarea cu utilizatorul serviciului la dezvoltarea planului său iniț ial de îngrijire individuală.

Asistentele îndeplinesc de asemenea roluri specializate ș i avansate în toate programele clinice, cum ar fi

evaluare, psihoterapie ș i facilitare a grupurilor terapeutice. Aceste programe includ:

• Depresie

• Tulburarea bipolară

• Tulburări de anxietate

• Tulburări alimentare

• Tânăr adult

• Îngrijirea vârstnicilor

• Recuperarea din psihoză.

5. Oferirea continuită ț ii îngrijirii

Pacienț ii sunt tot mai des văzuț i de o gamă variată de furnizori într-o diversitate largă de organizaț ii
şi locuri, ridicând îngrijorări cu privire la fragmentarea îngrijirii. Rapoartele de politici şi aşezământurile din întreaga lume

îndeamnă la un efort concertat pentru a îmbunătăț i continuitatea, dar eforturile de a descrie problema sau de a formula

soluț iile sunt complicate de lipsa consensului asupra definiț iei continuităț ii.
Două elemente fundamentale sunt observate în continuitatea sănătăț ii mentale

îngrijirea unui pacient individual.

transportul a fost livrat în timp

Tipuri de continuitate

Există trei tipuri de continuitate

•Continuitate informa ț ională—Utilizarea informa ț iilor despre evenimentele din trecut ș i personale

circumstanț e pentru a face îngrijirea actuală adecvată pentru fiecare individ

•Continuitatea managementului—O abordare consistentă ș i coerentă în gestionarea unui

stare de sănătate care răspunde nevoilor în schimbare ale pacientului

•Continuitate relaț ională—O relaț ie terapeutică continuă între un pacient ș i unul sau
mai mulț i furnizori

6. Îngrijire oferită în medii alternative

În principal, există programe de 12 paș i ș i grupuri de suport

Pe lângă psihoterapie ș i medicamente, există multe alte tipuri de sănătate mentală

opț iuni de tratament pentru sănătate pe care oamenii ar putea dori să le ia în considerare. Grupuri de suport ș i programe în 12 paș i

pot fi terapii complementare bune pentru persoanele care urmează psihoterapie ș i

a lua medicamente.

Aceste grupuri sunt disponibile pentru persoanele care se confruntă cu o gamă largă de probleme mentale sau

probleme de sănătate comportamentală ș i abuz de substanț e, inclusiv:

• Abuz de alcool.
• Abuzul de droguri

• Jocuri de noroccumparaturijocuri video, oș i alte dependenț e comportamentale.

• Anxietate ș i depresie.
• Tulburări alimentare.

Programele în douăsprezece paș i folosesc o abordare bazată pe cele 12 etape ale Alcoolicilor Anonimi.

Participanț ii lucrează adesea cu un sponsor pentru a finaliza cele 12 paș i, iar sponsorul este disponibil pentru

ajută persoana cu alte probleme cu care s-ar putea confrunta în timpul recuperării, inclusiv
poftă.
 Multe programe au o componentă spirituală, dar nu necesită ca participanț ii să fie
religios. Participanț ii aleg o "putere superioară" pe care o pot folosi pentru a-i ajuta să se ghideze prin
procesul de recuperare. Această putere superioară poate fi orice îș i doreș te participantul: Dumnezeu, muzică sau

natură. Deș i grupurile de suport ș i programele în 12 paș i sunt gratuite ș i benefice, ele nu
oferi supraveghere medicală sau oferi terapie profesională

7. Schimbări în orientarea fa ț ă de boală

Sănătatea mentală este funda ț ia pentru emo ț ii, gândire, comunicare,

învaț are, rezilienț ă ș i stimă de sine. Sănătatea mentală este de asemenea esenț ială pentru relaț ii, personale ș i

bunăstarea emoț ională ș i contribuț ia la comunitate sau societate.

În zilele mai vechi, mulț i oameni care au o boală mintală nu doresc să vorbească despre aceasta. Dar

astăzi, mulț i oameni admit că boala mintală nu este nimic de ruș ine. Este o afecț iune medicală.
condiț ie, la fel ca bolile de inimă sau diabetul. Cele mai multe dintre condiț iile de sănătate mintală sunt tratabile.

Cercetarea în domeniul psihiatriei îș i extinde continuu înț elegerea modului în care omul
creierul funcț ionează, iar tratamentele sunt disponibile pentru a ajuta oamenii să îș i gestioneze cu succes sănătatea mintală

condiț ii.

Boala mintală nu discriminează; poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, gen,

geografie, venit, statut social, rasă/etnie, religie/spiritualitate, orientare sexuală
fundalul sau alt aspect al identităț ii culturale. Deș i boala mintală poate apărea la orice vârstă,
Trei sferturi din toate bolile mintale încep până la vârsta de 24 de ani.

Ș i în zilele noastre, tratamentul afec ț iunilor psihice se concentrează în principal pe

aspectul preventiv mai degrabă decât aspectul curativ. Aș adar, punctul de vedere al societăț ii faț ă de
cei bolnavi mintal se schimbă rapid.

8. Standardele Îngrijirii Sănătă ț ii Mintale

Dezvoltarea standardelor pentru practica de nursing este un prim pas către
obț inerea îngrijirii de calitate în nursing. Adoptarea standardelor ajută la clarificarea domeniilor asistentelor.

responsabilitate, deoarece standardele oferă asistentului medical, agenț iei de sănătate, altor profesioniș ti,

pacienț ii, ș i publicul, cu o bază pentru evaluarea practicii. Standarde de asemenea definesc îngrijirea
responsabilitatea profesiei faț ă de public. Aceste standarde sunt, prin urmare, un mijloc de îmbunătăț ire
calitatea îngrijirii pentru persoanele cu probleme mintale.
 9. Dezvoltarea codului de etică

Aceasta este foarte important pentru o asistentă psihiatrică, deoarece îș i asumă roluri independente în

Psihoterapie, terapie comportamentală, terapie cognitivă, terapie individuală, terapie de grup

menț ine confidenț ialitatea pacientului, protejează drepturile acestuia ș i acț ionează ca avocat al pacientului.

10. Aspectele legale în îngrijirea psihiatrică

Cunoaș terea limitelor legale care reglează practica de nursing psihiatric este necesară
pentru a proteja publicul, pacientul ș i asistenta. Practica asistenț ei psihiatrice este influenț ată
prin lege, în special în ceea ce priveș te drepturile pacienț ilor ș i calitatea îngrijirii pe care o primesc.
Dreptul pacientului de a refuza un anumit tratament, protec ț ie împotriva confinatului.
delicte intenț ionate, consimț ământ informat, confidenț ialitate ș i păstrarea documentelor sunt câteva probleme legale

în care asistenta trebuie să participe ș i să obț ină cunoș tinț e de calitate.

11. Promovarea cercetării în îngrijirea sănătăț ii mintale

Asistenta contribuie la nursing ș i domeniul sănătăț ii mintale prin inovaț ii în

teorie ș i practică ș i participare în cercetare. Funcț ia asistentei în comunitate-
munca orientată a fost să acț ioneze la nivel individual, de grup ș i societal, precum ș i să mobilizeze
resurse între indivizi ș i organizaț ii, pentru a crea o interacț iune favorabilă,
rezultând în sănătate ș i împuternicire pentru individ. Precondiț ii pentru a conduce această muncă
were: knowledge of health and mental all health among the elderly, investigation methodology,
knowledge about the local society, as well as pedagogical, supervisory and social competence.

12. Îngrijire medicală rentabilă

Este necesar să se efectueze studii pentru a determina viabilitatea în ceea ce priveș te costurile implicate în

formarea unei asistente ș i calitatea rezultatelor în ceea ce priveș te îngrijirea pacienț ilor

13. Focusul îngrijirii

Un asistent psihiatric trebuie să se concentreze asupra îngrijirii pentru anumite grupuri ț intă, cum ar fi vârstnicii, copiii,

femei, tineret, retardaț i mintal ș i bolnavi mintal cronici.

TENDINȚE EMERGENTE ÎN 2021

Vindecarea diviziunii politice

 Aceasta subliniază cum am ajuns să fim o naț iune atât de împărț ită ș i cum pot psihologii
ajută-ne să reducem diferenț ele. Pentru a diminua divizarea politică, trebuie să înț elegem diferitele factori
acea muncă de a ne separa. Un lucru pe care îl putem face acum ca indivizi este să ne oprim ș i să ne gândim la

gânduri, sentimente ș i comportamente ș i identificarea factorilor psihologici implicaț i. Capacitatea de a

a plasa propriile comportamente ș i comportamentele altora într-un cadru psihologic poate
permiteț i-ne să reflectăm asupra a ceea ce trăim ș i să ne ajutaț i să înț elegem ș i să conturăm acț iunile noastre.

Psihologii, fie că sunt oameni de ș tiinț ă, clinicieni, educatori sau altfel, au o particularitate
expertiza pe care o pot aplica pentru a traversa divizarea politică.

Platarea este esenț ială de asemenea. Alte ț ări care au făcut progrese în abordarea
diviziunea politică s-a bazat în mare măsură pe eforturile de reconciliere conduse de guvern.

2. Impactul crescut al re ț elelor sociale

Există 3 modalităț i prin care psihologii îș i extind sfera de influenț ă prin intermediul platformelor sociale

[Link]ătorii publică rezultatele mai devreme

Psihologii împărtăș esc tot mai mult lucrări care sunt încă în desfăș urare în acest domeniu. Construind
on the field’sleadership in the open science movement, psychologists are now leveraging
media sociale pentru a împărtăș i seturi de date ș i rezultate preliminare cu alț i oameni de ș tiinț ă, decidenț i,

ș i publicul larg. Primele informaț ii pe parcursul pandemiei au ajutat la promovarea purtării măș tilor.
De asemenea, ei produc "avalansa de informaț ii false" despre coronavirus ș i abordează
provocări de sănătate mintală asociate cu izolarea socială.
2. Clinicienii împărtăș esc mai multe sfaturi despre sănătatea mintală

Pe măsură ce pandemia se desfă ș oară, clinicianii au împărtă ș it, de asemenea, cercetări relevante.

ș i sfaturi practice pentru a jongla cu munca la distanț ă ș i creș terea copiilor ș i pentru a ajuta pacienț ii să utilizeze telemedicina.

Prin aceste interacț iuni publice, „psihologii devin mai vulnerabili ș i mai umani
[Link] ajung la un public divers
Putem folosi reț elele sociale ca un mod de a 'ofertă psihologia' astfel încât să nu fie ceva
că este ceva ce primesc doar un grup educat de elită, ci ceva la care are acces toată lumea. Mai mulț i oameni

poț i obț ine serviciile de psiholog ș i terapie psihiatrică prin ajutorul reț elelor sociale
aplicaț ii sau orice alte site-uri web.
Lupta împotriva rasismului trebuie să continue

Psihologii se uită în interior pentru a demonta rasismul din domeniu. în mijlocul

Reevaluarea rasială a Americii, psihologii joacă un rol esenț ial în redefinirea prejudecăț ilor, poliț iei,
ș i alte probleme. Dar psihologii spun că domeniul în sine are propriile sale nedreptăț i sistemice de
desființ a. Se constată că există o inegalitate rasială substanț ială în publicare, cercetare, pe care speră să o câș tige.
mai multă tracț iune pe măsură ce domeniul priveș te mai atent. Alț ii din domeniu aduc lumină asupra nedreptăț ii
practici în angajarea, formarea ș i retenț ia cadrelor didactice ș i a practicienilor de culoare. În unele
cazurile, inechităț ile rasiale fiind abordate ș i mai larg la nivel sistemic.
Cercetarea în psihologie este în prim-plan

De ș i pandemia COVID-19 a perturbat cercetarea, aceasta a subliniat de asemenea

importanț a psihologiei. Cerinț ele de distanț are fizică în jurul pandemiei COVID-19
au creat dificultăț i indiscutabile pentru multe proiecte de cercetare în psihologie care se bazau pe
interacț iuni între persoane, forț ând academicii să fie flexibili ș i creativi.

Ca răspuns, mulț i cercetători mută cât mai multă muncă posibil online. Între timp,
agenț iile de finanț are susț in acomodările pe granturile existente, acolo unde este posibil ș i vor
probabil se va îndrepta spre cercetări care ar putea ajuta la pregătirea pentru următoarea pandemie.
Aplica ț iile de sănătate mintală câ ș tigă popularitate

Aplicaț iile de auto-ajutor conduc mai multe persoane către terapie în loc să o înlocuiască, spun psihologii
Spune. Pandemia COVID-19 ar putea accelera dezvoltarea aplicaț iilor pentru sănătatea mintală. Asta este
veș ti bune pentru psihologie deoarece aceste tipuri de aplicaț ii pot conduce utilizatorii către terapie ș i pot îmbunătăț i

tratament, spun psihologii.

Aplica ț iile de auto-ajutor legate de sănătatea mintală numără acum undeva între 10.000 ș i

20.000. Numărul poate fi greu de urmărit, deoarece aplicaț ii noi sunt dezvoltate constant ș i cele vechi
cele sunt scoase de pe piaț ă. Ș i, în timp ce unii psihologi s-ar putea îngrijora că aplicaț iile ar putea înlocui

terapie, asta nu se întâmplă, aplicaț iile pot ajuta de asemenea pacienț ii să abordeze problemele coexistente precum

insomnie sau să servească drept sesiuni de stimulare după ce terapia s-a încheiat.

6. COVID-19 a remodelat advocacy-ul APA

Noile eforturi de advocacy pot duce la câ ș tiguri pozitive pe termen lung. Pentru sănătatea mintală

includere. APA a fost insistentă în a solicita legiuitorilor să includă niveluri semnificative de sănătate mintală ș i

servicii psihosociale în planurile federale de ajutor pentru COVID-19 ș i pentru a aborda disproporț ionalitatea

efectele virusului asupra populaț iilor vulnerabile, inclusiv rezidenț ii de azile de bătrâni, persoane de

culoare, nativii americani ș i veteranii.

APA s-a ocupat de asemenea de efectele psihologice ale COVID-19 asupra persoanelor în vârstă.
Ca un exemplu, APA a prezentat o mărturie bazată pe cercetări la o audiere a Senatului în iunie 2020
descriind cum izolarea socială ș i singurătatea pot dăuna sănătăț ii pe termen lung a oamenilor ș i cum
psihologii pot creș te rezilienț a oamenilor.
7. Pentru sănătatea mintală la distan ț ă
 În aprilie 2020, APA a obț inut o victorie majoră pentru psihologi ș i pacienț ii lor prin
ajutând la extinderea accesului la, ș i la rambursarea pentru, serviciile de telemedicină Medicare. În special,

centrele pentru Medicare ș i Medicaid (CMS) au ridicat temporar restricț iile astfel încât pacienț ii
pot primi aceste servicii în orice locaț ie geografică ș i mediu, inclusiv în casele lor. În
în plus, CMS a extins acoperirea anumitor servicii de sănătate esenț iale ș i a suspendat temporar
cerinț e specifice astfel încât, în timpul pandemiei, psihologii să poată oferi cea mai mare parte din

servicii tipice prin telefoane doar audio.

8. Pentru interven ț ii bazate pe dovezi
APA îș i intensifică eforturile de a educa factorii de decizie cu privire la modul în care ș tiinț a psihologică poate

continuă să ajute oamenii să facă faț ă ș i să răspundă la pandemie

APA, de asemenea, susț ine finanț area cercetărilor ș i colectarea de date mai precise pentru a studia
modurile în care COVID-19 afectează dispropor ț ionat popula ț iile rasiale ș i etnice ș i pentru
determină cum să vizezi prevenț ia ș i tratamentul în comunităț ile cele mai expuse riscurilor.

9. Alte tendin ț e emergente în psihiatrie

• Marele experiment de învăț are la distanț ă continuă

• Există o nouă iniț iativă pentru a ajunge la comunităț ile neglijate.

• Implicarea psihologiei în poliț ie

• Psihologii avansează în academie
• Terapia online este aici pentru a rămâne
• Advocarea va ajuta la asigurarea extinderii acoperirii telemedicinii
PROBLEME
Problemele cu care se confruntă livrarea îngrijirii sănătăț ii mintale nu fac decât să agraveze problema celor cu probleme mintale.

cei afectaț i.
Tratamentul de succes al acestor condiț ii necesită acces regulat la îngrijirea sănătăț ii mintale
profesioniș tii ș i diversele servicii de suport pot accelera rata de vindecare a celor cu probleme mintale.
1. Probleme etice
dileme etice

Dilemele etice sunt comune în domeniul sănătăț ii mintale. Adesea, ele apar deoarece
prezenț a tulburărilor mintale face ca mulț i pacienț i să nu aibă capacitatea de a lua decizii pentru
pe ei înș iș i ș i să se bazeze pe clinicieni pentru a avea grijă de cel mai bun interes al lor în etică ș i drept.

Cu toate acestea, pacienț ii sunt de asemenea vulnerabili în faț a clinicienilor din cauza lipsei lor de autonomie, ș i

există o istorie tristă a abuzului ș i exploatării pacien ț ilor de către sistemul de îngrijire a sănătă ț ii mintale
profesioniș ti. Tensiunile etice apar, de asemenea, deoarece îngrijirea mintală este furnizată de clinicieni

echipe formate din diferite tipuri de oameni cu viziuni, roluri ș i responsabilităț i diferite.

Dreptul de a refuza medica ț ia

Declaraț ia Drepturilor Pacientului a AHA (1992) afirmă: „Pacientul are dreptul de a refuza
tratament în limita permisă de lege ș i să fiu informat cu privire la consecinț ele medicale ale
această ac ț iune.” În psihiatrie, refuzul tratamentului se referă în principal la administrarea de
medicamente psihotrope.

Dreptul la tratamentul cel mai pu ț in restrictiv

Personalul din domeniul sănătăț ii alternative trebuie să încerce să ofere tratament într-un mod care să afecteze cel mai puț in

restricț ionează libertatea clienț ilor. „Restricț ia” terapiei psihiatrice poate fi descrisă
în contextul unui continuum, pe baza severităț ii bolii. Clienț ii pot fi trataț i pe un
pe bază ambulatorie, în spitale de zi, sau prin internare voluntară sau involuntară.
Simptomele pot fi tratate cu tehnici verbale de reabilitare ș i se pot muta succesiv la
tehnici comportamentale, intervenț ii chimice, restricț ii mecanice sau electroconvulsii
terapia. Problema pare să apară în selectarea celor mai puț in restrictive mijloace dintre involuntare
intervenț ie chimică, secludere ș i restricț ii mecanice

2. Probleme economice

• Industrializare

Unul dintre lucrurile care este mai puț in bine înț eles este cum industrializarea sănătăț ii mintale
munca a dus această reformă prin introducerea unui model diluat de cogniț ie
terapia comportamentală (CBT) prin implementarea celei mai mari iniț iative publice de sănătate mintală din Marea Britanie

program, Acces crescut la terapii psihologice (IAPT). Baza de 'dovezi' pentru

Serviciile IAPT au fost stabilite prin introducerea datelor de performanț ă ș i
tehnici de management care au devenit extrem de contestate în sector
• Urbanizare

Urbaniizarea joacă un rol important în structura socială a unei ț ări ș i în naț ional
ș i economia regională la nivel mondial Există o indicaț ie puternică că oamenii din zonele urbane erau aș teptaț i

a raporta boli mintale ș i simptome depresive este mai probabil decât în zonele rurale, mai ales din cauza
factorii culturali care au rezultat din ritmul rapid al vieț ii. Seria de haos ș i deviaț ie socială legată
urbanizarea este enormă. Câteva dintre acestea sunt: tulburări mintale severe, anxietate, depresie,
alienare, dezintegrarea familiei etc. Aceste probleme de sănătate mintală cauzate de urbanizare afectează întreaga
a populaț iei, în special aș a-numita secț iune vulnerabilă: copii, femei ș i vârstnici.
Este necesară răspândirea conș tientizării cu privire la bolile mintale în toate secț iunile societăț ii.
Acesta va servi ca un facilitator al schimbării într-o societate indiană aflată în transformare rapidă

• Standard de trai ridicat

Sărăcia creș te riscul problemelor de sănătate mintală ș i poate fi atât un factor cauzal, cât ș i o...
consecinț a problemelor de sănătate mintală. Sănătatea mintală este modelată de caracteristicile variate
(inclusiv inegalităț ile) ale mediilor sociale, economice ș i fizice în care trăiesc oamenii
trăi. Susț inerea cu succes a sănătăț ii mintale ș i bunăstării persoanelor care trăiesc în sărăcie, ș i
reducerea numărului de persoane cu probleme de sănătate mintală care experimentează sărăcie, necesită

implicare cu această complexitate.

3. Probleme legale
• Consimț ământ informat

Conform legii, toate persoanele au dreptul de a decide dacă să accepte sau să respingă
tratament. Un furnizor de servicii medicale poate fi acuzat de agresiune ș i bătaie pentru furnizarea de viaț ă-
îngrijirea continuării tratamentului unui client atunci când clientul nu a fost de acord cu acesta. Raț ionamentul pentru

doctrina consimț ământului informat este păstrarea ș i protejarea autonomiei individuale în

stabilirea a ce se va întâmpla ș i ce nu se va întâmpla cu persoana. De ș i majoritatea clien ț ilor în

facilităț ile psihiatric/ sănătatea mintală sunt competente ș i capabile să ofere consimț ământ informat,
cei cu boli psihice severe nu posedă capacitatea cognitivă de a face asta. Dacă un
individualul a fost declarat legal incompetent mintal, consimț ământul este obț inut de la
tutorele legal. Un client sau tutore are întotdeauna dreptul de a retrage consimț ământul după ce a fost acordat.
a fost dat. Atunci când acest lucru se întâmplă, medicul ar trebui să informeze (sau să re-informeze) clientul despre

consecinț ele refuzului tratamentului. Dacă tratamentul a fost deja iniț iat, medicul
ar trebui să încheie tratamentul într-un mod cel mai puț in probabil să cauzeze daune clientului ș i să informeze

client or guardian of the risks associated with interrupted treatment

• Restricț ii ș i Izolare

Intimitatea ș i securitatea personală a unui individ sunt protejate de Legea privind drepturile pacien ț ilor.

Legea privind determinarea din 1991. Această legislaț ie include un set de drepturi ale pacienț ilor, dintre care unul este un

dreptul individual de a fi liber de constrângere sau izolare, cu excepț ia situaț iilor de urgenț ă.
utilizarea izolării ș i restrângerii ca intervenț ie terapeutică pentru pacienț ii psihiatrici a fost
controversat ș i s-au făcut multe eforturi prin reglementări federale ș i de stat ș i
prin standardele stabilite de organismele de acreditare pentru a minimiza sau a elimina utilizarea acesteia. Deoarece
au existat răni ș i decese asociate cu restricț ia ș i izolarea, acest tratament
necessită atenț ie atentă atunci când este folosit. În plus, legile, reglementările, standardele de acreditare,
ș i politicileSpitalului sunt revizuite frecvent, aș a că este important ca oricine practică în
setările psihiatrice interne să fie bine informate în fiecare dintre aceste domenii.

• Încercare ilegală de a restricț iona libertatea

Lucrătorii din domeniul sănătăț ii pot fi acuzaț i de încarcerare falsă pentru restrângerea sau izolarea—

împotriva dorinț elor clientului—oricine a fost admis în spital voluntar.

Dacă un client admis voluntar se decompensează la un punct în care este necesară restricț ia sau secluzia pentru

protecț ia de sine sau a altora este necesară, intervenț ia instanț ei pentru a determina competenț a ș i
angajarea involuntară este necesară pentru a păstra drepturile clientului la intimitate ș i libertate.

4. Probleme de angajament

• Internări Voluntare
În fiecare an, mai mult de un milion de persoane sunt admise în instituț ii de sănătate pentru
tratament psihiatric; dintre aceste internări, aproximativ două treimi sunt considerate voluntare.
Pentru a fi admis voluntar, un individ face o aplicare directă la instituț ie pentru servicii
ș i poate rămâne atât timp cât tratamentul este considerat necesar. El sau ea poate ieș i din spital
în orice moment, cu excep ț ia cazului în care, în urma unei evaluări a stării mentale, profesionistul din domeniul sănătă ț ii

stabileș te că clientul poate fi dăunător pentru sine sau pentru alț ii ș i recomandă ca admiterea
starea să fie schimbată de la voluntară la involuntară. Deș i aceste tipuri de internări sunt
considerat voluntar, este important să se asigure că individul înț elege semnificaț ia
acț iunile sale, nu a fost constrâns în niciun fel ș i este dispus să continue cu admiterea
• Întreț inerea involuntară
Pentru că internarea involuntară rezultă în restricț ii substanț iale ale drepturilor unei
individual. Angajamentele involuntare sunt făcute din diverse motive.
Cele mai multe state citează în mod obiș nuit următoarele criterii:

■Într-o situaț ie de urgenț ă (pentru clientul care este periculos pentru sine sau pentru alț ii)

■ Pentru observaț ia ș i tratamentul persoanelor cu afecț iuni mintale

■ Când un individ nu poate să se ocupe de nevoile personale de bază ("grave")

disabilitată
• Angajamente de urgenț ă
Angajamentele de urgenț ă sunt solicitate atunci când o persoană manifestă un comportament care este

clar ș i iminent periculos pentru sine sau pentru alț ii. Aceste admitere sunt de obicei provocate de
rude sau prieteni ai individului, ofiț eri de poliț ie, instanț a sau profesioniș ti în domeniul sănătăț ii.
Angajamentele de urgenț ă sunt limitate în timp, iar o audiere în instanț ă pentru individ este programată.

de obicei în termen de 72 de ore. Atunci, instanț a poate decide că clientul poate fi eliberat;
sau, dacă este considerat necesar, ș i admiterea voluntară este refuzată de client, o perioadă suplimentară
angajarea involuntară poate fi dispusă. În cele mai multe cazuri, o altă audieri este programată
pentru o perioadă specificată (de obicei între 7 ș i 21 de zile).

• Angajament ambulatoriu involuntar

Angajamentul involuntar pe bază de ambulatoriu (IOC) este un mecanism ordonat de instanț ă folosit pentru a constrânge

o persoană cu boli mintale să se supună unui tratament ambulatoriu. Un număr de

criteriile de eligibilitate pentru angajamentul la tratamentul ambulatoriu au fost menț ionate.

Unele dintre acestea includ:

■ O istorie de decompensare repetată care necesită spitalizare involuntară

■ Probabilitatea ca fără tratament, individul să se deterioreze până la punctul de
cerând internarea obligatorie
■ Prezen ț a unei boli mintale severe ș i persistente (de exemplu, schizofrenie sau tulburare bipolară)

tulburare) ș i conș tientizare limitată a bolii sau a necesităț ii de tratament

■ Prezenț a unei boli mintale severe ș i persistente contribuind la un risc de a deveni
fără adăpost, încarcerat, sau violent, sau de a comite sinucidere
■ Existenț a unui plan de tratament personalizat care este probabil să fie eficient ș i un serviciu

furnizor care a fost de acord să ofere tratamentul

5. Răspunderea asistentului medical

Practicieni în sănătatea mintală - psihiatri, psihologi, asistente psychiatrice ș i asistenț i sociali

lucrătorii – au datoria de a oferi îngrijire adecvată pe baza standardelor profesiilor lor

ș i standardele stabilite de lege
• Malpraxis ș i neglijenț ă
Termenii malpraxis ș i neglijenț ă sunt adesea folosiț i interschimbabil. Orice persoană poate fi
neglijent. În contrast, malpraxisul este o formă specializată de neglijenț ă aplicabilă doar la
profesioniș ti.
În absenț a unor statute de stat, dreptul comun reprezintă baza responsabilităț ii pentru vătămările suferite de

clienț i cauzate de acte de malpraxis ș i neglijenț ă ale practicanț ilor individuali. Cu alte cuvinte,
cele mai multe decizii de neglijenț ă în cadrul profesional se bazează pe precedentul legal (decizii
care au fost făcute anterior despre cazuri similare) mai degrabă decât orice acț iune specifică întreprinsă de

legislativul
SERVICII DE SĂNĂTATE MINTALĂ ÎN KERALA, INDIA Ș I ÎN STRĂINĂTATE

SERVICII DE SĂNĂTATE MENTALĂ ÎN KERALA

Programul de sănătate mintală la nivel de district (DMHP)

Obiectivul principal al DMHP este de a oferi servicii de sănătate mintală comunităț ii ș i

integrarea sănătăț ii mintale cu serviciile de sănătate generale prin descentralizarea tratamentului

de la îngrijirea specializată în spitale de psihiatrie la serviciile de îngrijire primară. Pe baza
Programul de sănătate mintală „Bellarymodel” a fost lansat în 1996 în 4 districte sub
NMHP.

Programul a fost restrategizat în 2003 pentru a include două scheme.

i. Modernizarea spitalelor de psihiatrie de stat
ii. Modernizarea sec ț iilor de psihiatrie ale colegiilor medicale/generale
ospitale.
Schema de dezvoltare a forț ei de muncă (schema-a ș i b) a devenit parte a programului în 2009.

componente
• Tratamentul persoanelor cu probleme mintale
Oferiț i un tratament adecvat celor care suferă de afecț iuni mintale serioase în cadrul lor
zona cea mai apropiată
• Reabilitare
Oferiț i alte metode de sprijin pentru a încuraja pacientul care s-a vindecat de o boală mintală ș i
astfel îi ajută să practice viaț a normală cât mai mult posibil
• Prevenț ia ș i promovarea sănătăț ii mentale pozitive.
Reducerea ș ansei de tulburare mentală prin identificarea cauzei în stadiul primar al bolii sau
identificarea factorilor predispozanț i ș i precipitanț i ș i reducerea riscului de tulburări mintale
ș i promovează sănătatea mentală pozitivă

Obiective
• Prevenirea ș i tratamentul tulburărilor mentale ș i neurologice ș i a celor asociate
handicapuri
• Utilizarea tehnologiei pentru sănătatea mintală pentru a îmbunătăț i serviciile generale de sănătate

• Aplicarea principiilor sănătăț ii mintale în dezvoltarea naț ională totală pentru a îmbunătăț i calitatea
al vieț ii
• Modernizarea spitalelor de psihiatrie de stat
• IEC
 • Monitorizare ș i evaluare
• Detectarea timpurie a pacienț ilor în cadrul comunităț ii însăș i.
Obiective
• Pentru a asigura disponibilitatea ș i accesibilitatea îngrijirii minime de sănătate mintală pentru toț i în
viitor previzibil
• Pentru a încuraja aplicarea cunoș tinț elor despre sănătatea mintală în îngrijirea generală a sănătăț ii ș i în
dezvoltare socială
• Pentru a promova participarea comunităț ii în dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală
• Pentru a îmbunătăț i resursele umane în subspecialităț ile sănătăț ii mintale.
• Îmbunătăț irea secț iilor de psihiatrie ale colegiilor medicale guvernamentale/spitalelor generale
• Pentru a oferi servicii de sănătate mintală durabile comunităț ii ș i pentru a le integra
cu servicii de sănătate.
• Pentru a vedea asta, pacienț ii ș i aparț inătorii lor nu trebuie să călătorească pe distanț e lungi pentru a merge la

spitale sau azile de îngrijire în oraș e.

• Pentru a reduce presiunea asupra spitalelor mentale ș i colegiilor medicale.
• Pentru a reduce stigma asociată cu bolile mintale prin schimbarea atitudinii ș i
educaț ie publică.
• Pentru a trata ș i reabilita pacienț ii mintali externaț i din spitalul de psihiatrie în cadrul
comunitate
Componentele DMHP
Întreț inerea personalului medical ș i paramedical în abilităț i de sănătate mintală.
•Îngrijirea sănătăț ii mintale în comunitate prin infrastructura existentă a serviciilor de sănătate

Activităț i de informaț ie, educaț ie ș i comunicare.

•Servicii de reabilitare orientate către comunitate. DMHP, tvpm a fost înființ at în 1999
prima în Kerala.
Intervenț iile ț intite ale DMHP
„THALIRU” – program ș colar de sănătate mintală
Programul de sănătate mintală geriatrică "THANAL"
Programul de prevenire a sinuciderii „JEEVARAKSHA”
Programul de prevenire a abuzului de substanț e „MUKTHI”
Programul de gestionare a stresului „BODHANA”
„SANTHWANAM” - unităț i de terapie ocupaț ională
Autoritatea de sănătate mintală a statului

Exercitarea puterilor conferite de dispoziț ia sectiunii 4 din legea sănătăț ii mintale,

Autoritatea de sănătate mintală a statului a fost constituită de guvernul din Kerala în noiembrie 1987

În 1993, autoritatea de stat constituită astfel a fost reconstituită de mai multe ori. Conform
sección 55 a legii sănătăț ii mintale - 2017.
Următoarele sunt funcț iile autorităț ii de sănătate mintală a statului
Autoritatea de stat va trebui să

➢ Înregistrează toate institu ț iile de sănătate mintală din stat, cu excep ț ia celor men ț ionate în
secț iunea corespunzătoare ș i menț ine ș i publică un registru al acestor unităț i
➢ Dezvolta ț i norme de calitate ș i furnizare a serviciilor pentru diferite tipuri de sănătate mintală
entităț i în stat
➢ Supervizaț i toate instituț iile de sănătate mintală din stat ș i primiț i plângeri despre
deficienț e în furnizarea serviciilor
➢ Înregistraț i psihologii clinici, asistenț ii medicali de sănătate mintală ș i asistenț ii sociali psihiatrie în
statul să lucreze ca profesioniș ti în sănătatea mintală ș i să publice lista celor astfel înregistraț i
specialiș ti în sănătatea mintală într-o manieră care poate fi specificată de reglementări de către

autoritate de stat
➢ Train all relevant persons including law enforcement officials, mental health
profesioniș ti ș i alț i specialiș ti în sănătate cu privire la dispoziț iile ș i implementarea
al acestui act
➢ Îndeplineș te alte funcț ii în legătură cu problemele referitoare la sănătatea mintală a
guvernul de stat poate decide
1. Rolul ș i func ț iile prevăzute

În lumina legii privind îngrijirea sănătăț ii mintale din 2017, rolul ș i funcț iile SMHA s-au crescut.

dincolo de munca de rutină de licenț iere, precum ș i de inspecț ia spitalelor psihiatrici / azilele de bătrâni

locuinț e. Următoarele sunt rolurile ș i funcț iile preconizate ale SMHA: -

A. rol de reglementare

• Elaborarea de orientări pentru asigurarea unui standard minim de calitate pentru sănătatea mintală
facilităț i care oferă servicii de sănătate mintală, cum ar fi adăpostul de lungă ș edere (ALȘ ) ș i centrele de recuperare

case (HWH), unitate psihiatrică a spitalului general (GHPU) ș i centre de dezintoxicare

• Iniț iază stabilirea standardelor ș i proceselor de acreditare pentru dezvoltarea capacităț ilor ș i
formarea profesioniș tilor în sănătate mintală cu competenț e diferite, cum ar fi consilierii,
 medici de familie etc. Facilitaț i ș i încurajaț i livrarea formării în domeniul sănătăț ii mentale
de sectorul ONG.
B. dezvoltarea serviciilor
• Campanie de con ș tientizare ș i sensibilizare la scară largă despre problemele de sănătate mintală ș i
măsuri remediale; conș tientizare publică cu privire la probleme precum drepturile legale, sănătatea mintală ș i

boală ș i alte subiecte legate

• Consolidarea rolului în crearea unei schimbări de atitudine în rândul diferitelor părț i interesate
în legătură cu subiectul ș i tratamentul problemelor de sănătate mintală

• Concentrându-se pe rolul ONG-urilor în abordarea problemei persoanelor fără adăpost cu probleme mintale
sprijin din partea organelor guvernamentale, autorităț ilor legale ș i agenț iilor de poliț ie

• Consolidarea rolului ONG-urilor ca agenț ii nodale în monitorizare, evaluare ș i continuare

sondaje actualizate despre problemele de sănătate mintală

• Facilitarea asistenț ei legale pentru pacienț ii cu probleme mintale ș i oferirea de asistenț ă juridică în colaborare
cu agenț ii precum autorităț ile de servicii legale
• Sensibilizarea/orientarea pentru ofiț erii de poliț ie ș i judiciari ș i altora în legătură cu sănătatea mintală
legislaț ia sănătăț ii ș i legea privind sănătatea mintală din 2017.

• Creș te conș tientizarea ș i susț ine advocacy-ul pentru participarea civilă ș i politică a oamenilor
cu boli mintale în fiecare zi în procesul societăț ii.
• Ajutaț i guvernul de stat să elaboreze planul cuprinzător de sănătate mintală a statului, inclusiv
servicii de sănătate mintală, dezvoltarea resurselor umane ș i un sistem pe termen lung de continuare

analiza ș i monitorizarea nevoilor ș i serviciilor de sănătate mintală în stat.

2. Unitate psihiatrică a colegiului medical

Fiecare colegiu medical ar trebui să aibă ideal un departament de psihiatrie cu un minim de

trei membri ai facultăț ii ș i facilităț i de spitalizare de aproximativ 30 de paturi conform normelor stabilite de

consiliul medical al Indiei. Dintre colegiile medicale existente în ț ară, aproximativ

1/3 din ei nu au servicii psihiatrice adecvate. Aceasta este un plan pentru întărirea
aripile psihiatrice ale colegiilor/spitalelor medicale guvernamentale. Scopul schemei este de a
întăriț i facilităț ile de instruire pentru studenț ii la licenț ă ș i postuniversitare la aripile de psihiatrie

colegii/spitale medicale guvernamentale.

Unitatea psihiatrică a spitalului general

Unită ț ile de psihiatrie ale spitalelor generale (GHPUs) sunt principalii furnizori de sănătate mintală.
servicii în India. Spre deosebire de ț ările cu venituri mari, GHPU-urile din India sunt de asemenea principalele
 centre de formare pentru oferirea de formare postuniversitară în psihiatrie ș i disciplinele conexe.
GHPU-urile au fost o dezvoltare revoluț ionară în India, cu o mare contribuț ie în domeniu.
a sănătăț ii mintale. GHPU-urile au fost implicate în multiple roluri, inclusiv îngrijire clinică,
învăț are, servicii de implicare comunitară ș i cercetare. În India, GHPU-uri complet funcț ionale
atât setările de ambulatoriu, cât ș i cele de spitalizare există în principal în ș colile medicale. GHPUs
în sectorul privat, de obicei, se oferă doar servicii ambulatorii, cu puț ine servicii de spitalizare
servicii. GHP-urile în unităț i de îngrijire terț iară există în ș colile de medicină, specialitatea superioară ș i

spitale multi-specialitate ș i spitale ataș ate diverselor organizaț ii din sectorul public cum ar fi
la căile ferate, întreprinderile de stat (EPS-uri) ș i forț ele armate. Cele mai multe dintre
GHPU-urile la nivelul spitalului de district sunt ocupate de un psihiatru ș i o asistentă

5. Servicii OPD ș i de urgen ț ă

Serviciile psihiatrice urgente oferă acces rapid la evaluarea psihiatrică ș i tratament pe termen scurt
tratament într-un cadru ambulatoriu pentru pacien ț ii cu nevoi acute de sănătate mintală. Ca un
nivel intermediar de îngrijire între serviciile comunitare ș i îngrijirea acută (de exemplu, serviciul de urgenț ă)

servicii (sau interne), programele de îngrijire psihiatrică urgentă pot îndeplini rolurile duale ale prevenirii

a escaladării unei situaț ii urgente într-o situaț ie de urgenț ă ș i evaluarea continuă ș i

stabilizarea în timpul unei perioade de urgenț ă prelungită după o vizită la UPU sau o internare

6. Servicii de sănătate psihiatrică comunitară

Începând din 1999, DMHP TVM desfăș ura clinici direct în PHCS selectate,
CHCS & thaluk hospitals. During the initial periods these clinics were conducted every two
săptămâni, iar mai târziu, pe măsură ce numărul clinicilor a crescut, clinicile au fost desfăș urate lunar. Din moment ce

atunci, a existat o creș tere constantă a numărului de pacienț i, până la aproximativ 2000 pe lună. Aceasta
suma de 150-200 pacienț i pe clinică. Acest lucru a început să afecteze calitatea îngrijirii acordate. A fost în
acest context în care DMHP TVM a decis să integreze sănătatea mintală în îngrijirea primară. Acest
procesul de integrare a îngrijirii primare a început în august 2011 cu formarea JHIS în domeniul sănătăț ii mintale

sănătate.

În aprilie 2012, DMHP TVPM a finalizat 1stfaza procesului de integrare

de sănătate mintală în îngrijirea primară a sănătăț ii. Ca parte a acestui proces, instruirea în abilităț i de sănătate mintală a avut

a fost transmisă medicilor de îngrijire generală, farmaciș tilor, lucrătorilor în domeniul sănătăț ii comunitare ș i ASHA

angajaț ii spitalelor guvernamentale din întregul district unde se desfăș oară clinicile DMHP.

Acum, clinici psihiatrice săptămânale sunt efectuate în spitalele guvernamentale în cadrul DMHP.
cele 4 clinici săptămânale din fiecare lună, o clinică este desfăș urată direct de DMHP, în timp ce celelalte 3 sunt
efectuat de ofiț eri medicali instruiț i ai instituț iei în cauză. A fost întocmit un fiș ier de caz.
pregătit ș i completat prin intervievarea pacientului ș i a familiei, în scopul verificării ș i
urmăriț i de ofiț erii medicali. Clinicile DMHP vor examina cazuri noi ș i cazuri referite de
oficialii medicali conduc celelalte trei clinici. Medicamentele psihotrope sunt furnizate către
farmaciș ti respectivi, care să fie furnizate pacienț ilor. Un registru pentru operaț ia de psihiatrie este de asemenea

furnizat de DMHP. Programul asigură că pacienț ii sunt monitorizaț i regulat ș i toate

medicamente oferite gratuit.

Acest proces de integrare este primul de acest fel în Kerala ș i este de o mare ajutor pentru persoanele cu probleme mintale.

pacienț ii bolnavi, deoarece îngrijirea psychiatrică ș i medicamentele devin uș or accesibile pentru ei. Bun venit

atitudinea ofiț erilor medicali este un semn bun al schimbării întregului scenariu din domeniul sănătăț ii
îngrijire în sine.

Clinici DMHP lunare

referinț ă pentru a urmări

Medical officers concerned PHCs, CHCs

ducându-i la raportarea cazurilor de abandon

raportare
Lucrători în domeniul sănătăț ii (JHI, JPHN, HI,

LHI)
Asha ș i Caz
detectare asigurarea unor urmăriri regulate
anganwadi
ș i ajutând la rehabilitare

Problemele de sănătate mintală ș i cazurile în

comunitate

SERVICII DE SĂNĂTATE ÎN KERALA

Legea naț ională privind sănătatea mintală 2017

Pe 7 aprilie 2017, preș edintele a dat votul său pentru proiectul de lege privind sănătatea mintală ș i astfel
legea privind sănătatea mintală 2017 a intrat în vigoare. Această lege prevede pentru persoanele care sunt

suferind de boli mintale cu îngrijire medicală ș i servicii pentru a proteja drepturile lor

Proceduri interzise
Câteva proceduri care par barbare ș i sunt clar împotriva drepturilor omului sunt interzise
exclusiv. Aceste proceduri fac ca îngrijirea sănătă ț ii mintale să pară complet groaznică
experienț ă, dar aceș ti pacienț i trebuie să fie conș tienț i că aceste proceduri sunt interzise ș i că acestea
nu trebuie să te temi ș i să te prezinț i cu o atitudine pozitivă în legătură cu tratamentul.

• Terapia electroconvulsivă fără utilizarea relaxantelor musculare ș i a anesteziei,

• Terapia electroconvulsivă pentru minori,
• Sterilizarea bărbaț ilor sau femeilor, atunci când această sterilizare este intenț ionată ca tratament pentru
boală mintală
• Legat în orice fel sau formă.
• Nici o psihosurgie nu va fi efectuată până când:
• Consimț ământul informat al pacientului asupra căruia se efectuează intervenț ia chirurgicală.

• Aprobarea consiliului competent pentru a efectua intervenț ia chirurgicală.

Rolul autorităț ii centrale pentru sănătatea mintală

Va înregistra ș i va lista toate instituț iile de îngrijire a sănătăț ii mintale aflate sub controlul
guvernul central, ș i va finanț a ș i dirigea servicii de calitate care trebuie menț inute pentru
diferite tipuri de instituț ii mentale ș i lista tuturor profesioniș tilor medicali care trebuie să fie
contactat în caz de urgenț ă.

Dezincriminarea tentativei de sinucidere

Guvernul corespunzător va avea datoria de a oferi îngrijire, tratament ș i
rehabilitarea unei persoane care suferă de stres sever ș i care a încercat să se sinucidă, pentru a reduce
riscul de recidivă a tentativei de sinucidere.

Acest lucru arată cum formarea actului a permis îngrijirea sensibilă care trebuie să fie acordată pentru
astfel de victime ale sinuciderii care sunt mental stresate ș i neconș tiente de bunăstarea lor, acest act
a permis acum să se acorde o atenț ie specială acestor cazuri în care victima a încercat să se sinucidă
datorită stresului sau a bolii mintale ș i a oferit prevederi prin care se îngrijesc de
nevoile personalului mental nesănătos sau neadaptat.

Programul naț ional de sănătate mintală 1982

Una din patru familii este probabil să aibă cel puț in un membru cu un comportament sau o problemă mentală

tulburare (OMS 2001). Aceste familii nu doar că oferă sprijin fizic ș i emoț ional, dar ș i
suferă impactul negativ al stigmatizării ș i discriminării. Majoritatea dintre ei (>90%) rămân netrataț i.
Conș tientizarea slabă a simptomelor bolilor mintale, miturile ș i stigma asociate cu acestea, lipsa de
cunoș tinț ele despre disponibilitatea tratamentului ș i potenț ialele beneficii ale căutării tratamentului sunt importante

cauzele pentru diferenț a mare de tratament.

guvernul Indiei a lansat programul naț ional de sănătate mintală (NMHP) în 1982
cu următoarele obiective:

• Pentru a asigura disponibilitatea ș i accesibilitatea îngrijirii sănătăț ii mintale minime pentru toț i în
viitorul previzibil, în special pentru cele mai vulnerabile ș i defavorizate segmente ale
populaț ia
• Pentru a încuraja aplicarea cunoș tinț elor despre sănătatea mintală în îngrijirea generală a sănătăț ii ș i în
social development

NMHP a fost reconfigurat în anul 2003 (în planul pe cinci ani) cu următoarele
components:

1. Extinderea DMHP în 100 de districte

2. Modernizarea secț iilor de psihiatrie ale colegiilor medicale guvernamentale / spitalelor generale

3. Modernizarea spitalelor de sănătate mintală de stat

4. IEC

5. Monitorizare ș i evaluare

DMHP

Pe baza evaluării efectuate de o agenț ie independentă în 2008 ș i a feedbackului

în urma unei serii de consultaț ii, guvernul Indiei a decis că DMHP
ar trebui să fie revizuită ș i consolidată asistenț a pe un nou model cu componente suplimentare de viaț ă
abilităț i educaț ie ș i consiliere în ș coli, servicii de consiliere pentru colegiu, stres la locul de muncă
serviciile de management ș i prevenire a sinuciderii ar trebui să fie furnizate. Aceste componente sunt în
adăugare la componentele existente ale serviciilor clinice, formarea personalului medical general
funcț ionari ș i activităț i IEC în DMHP. Echipa de lucru de la nivelul districtului sub
programul este alcătuit dintr-un psihiatru, un psiholog clinic, un asistent social în domeniul psihiatric, un

psihiatru/asistent comunitar, un manager de program, un asistent de registru de program/caz ș i un

înregistrator.

SISTEMUL DE LIVRARE A SERVICIIOR DE SĂNĂTATE ÎN INDIA

Îngrijire institu ț ională

Patruzeci ș i unu de spitale de psihiatrie cu 20.000 de paturi oferă îngrijire instituț ională pentru cei cu probleme severe.

bolnav mental. Cele mai multe state au cel puț in o astfel de instituț ie. Planificate iniț ial pentru termen lung
în îngrijirea spitalicească, aceste centre oferă clinici speciale ș i îngrijire ambulatorie. Disponibilitatea celor mai multe

paturile sunt blocate de pacienț i cu ș edere lungă ș i o mare parte din bugetul pentru sănătatea mintală este cheltuit pe

menț inerea infrastructurii. Planificatorii din domeniul sănătăț ii, prin urmare, descurajează proliferarea ulterioară a

astfel de centre.
2. Op ț iuni de îngrijire post-tratament

Puț ine servicii organizate există pentru reabilitarea persoanelor cu probleme mintale în India.
instituț ii susț inute central, cum ar fi Institutul Naț ional de Sănătate Mintală ș i Neuroș tiinț e
(NIMHANS), Bangalore ș i Institutul Central de Psihiatrie (CIP), Ranchi, au o organizare bine pusă la punct

servicii industriale, ocupaț ionale ș i recreaț ionale. În afară de agenț iile guvernamentale, câteva
organizaț iile voluntare oferă facilităț i de îngrijire post-spitalicească pentru persoanele cu probleme mintale. Schizofrenia

Fundaț ia de Cercetare (SCARF) înființ ată în Madras este un efort de pionierat în această direcț ie.
Alte instituț ii de acest fel sunt Sanjeevini în Delhi ș i Abaya în Trivandrum. Aceste
se ocupă în principal cu boli mentale severe, spre deosebire de cei implicaț i în dependenț ă, alcool
si prevenirea sinuciderii, si retardul mental.
3. Unită ț i Psihiatrice ale Spitalului General

4. Outpatient and Emergency Services

5. Modele de personal
În cadrul diferenț elor de stat. Personalul dintr-o instituț ie sau dintr-o unitate spitalicească psihiatrică generală

este compus din psihiatri, psihologi clinici, asisten ț i sociali, infirmieri ș i speciali ș ti instrui ț i
asistenț i. Numărul variază în funcț ie de dimensiunea, capacitatea ș i rolurile mediului de tratament.
Recent sănătatea mintală a personalului se traduce prin;

• O asistentă la 4/6 pacienț i în timpul zilei

• O asistentă pentru 7 pacienț i pe timpul nopț ii.
 • India are 0,75 psihiatri la 100.000 de persoane.

6. Diferen ț ele între centru ș i stat

O disparitate similară există între institu ț iile sponsorizate central, cum ar fi Na ț ional
Institutul de Sănătate Mintală ș i Neuroscienț e (NIMHANS), Bangalore, Institut Central de
Psihiatrie (CIP), Ranchi ș i spitalele de stat. În timp ce organizaț iile centrale sunt bine finanț ate
ș i personalizate, celelalte sunt susț inute inadecvat. Cele mai recente estimări privind toate serviciile de sănătate mintală

numărul psihiatriț ilor din India este de aproximativ 2.000, psihologii clinici aproximativ 600, ș i
asistenț i sociali în jur de 1.000
7. Diferen ț e între ora ș e ș i cartiere.

Districtele care au o populaț ie de 2 milioane sau mai mult au administrativ

capabilitatea ș i suportul infrastructural pentru a deservi clienț i dintr-un număr mare de oraș e ș i
sate. Cu toate acestea, câteva districturi au unităț i psihiatrice care funcț ionează cu un psihiatru ș i
nu există alț i membri ai echipei de sănătate mintală. S-au depus eforturi pentru a întări Districtul
sau unităț i psihiatrice de spital la nivel de bloc din care pot fi extinse programele de outreach
comunitatea. Nu există personal psychiatric disponibil dincolo de cadrul districtual.
8. Diferen ț ele dintre centrele de sănătate primare din district.

Centrele de Sănătate Primară (CSP), împreună cu subcentrele sale de sănătate, sunt cele mai periferice
posturi de sănătate destinate câtorva sate. Recent, câteva Centre de Sănătate Publică au fost modernizate pentru a forma

Centrele de sănătate comunitară (CHC) au grijă de 100.000 de oameni. Fiecare PHC are grijă de 30.000.
oameni ș i are un personal format din 2 medici, 1 farmacist ș i 1 asistentă medicală supraveghetor.
Centrul de sub-sănătate (SHC) are în grijă 5,000 de persoane într-un grup de sate numit colectiv
Panchayat. SHC are un lucrător în domeniul sănătăț ii multipurpose (MPW) care este o persoană cu ș coală
educaț ie ș i un program de formare continuă de 18 luni în domeniul asistenț ei medicale pentru naș teri. Nu există îngrijire pentru sănătatea mintală disponibilă.

dincolo de districte, iar în sate trăieș te cea mai mare parte a indienilor.
9. Modalită ț i de tratament
Facilităț ile pentru terapia electroconvulsivă (ECT) ș i farmacoterapie există pe un model
similar cu ț ările occidentale. Cerinț a de dozare a neurolepticelor este, totuș i, mult mai mică.
ECT este cunoscut pentru că oferă rezultate rapide cu utilizare judicioasă. Printre terapiile psihosociale,

terapia de familie s-a dovedit a fi cea mai relevantă ș i utilă în India. Jurnalul de Comportament al
Sociologia ș i terapia de asistenț ă socială sunt benefice în special în nevroze ș i psihosomatice.
tulburări. Terapia psihanalitică nu a prins rădăcini în India, din cauza conceptelor străine pentru
cultura, factorul costisitor ridicat ș i reticenț a din partea clienț ilor ș i familiilor de a căuta acest mod
al tratamentului. Yoga ca un complement la aceste terapii a îmbunătăț it sănătatea mintală ș i a contribuit
la o reducere a stresului psihosocial, îmbunătă ț ind astfel adaptările generale ale
individual
10. Terapie prin Yoga

Yoga înseamnă "îmbinarea tuturor puterilor corpului, minț ii ș i sufletului cu Dumnezeu" ș i facilitează
o persoană care îl practică pentru a funcț iona la vârful potenț ialului său ș i în armonie în viaț a de zi cu zi

transacț ii. Prin urmare, scopul esenț ial al Yoga este de a controla mintea, menț inând-o în
o stare de liniș te ș i pace. Pentru mulț i indieni, Yoga este un mod de viaț ă ș i nu doar o formă
de tratament. Constând din 8 paș i, cuprinde aspecte fizice, mentale ș i sociale.
comportament.
11. Servicii pentru comunitate

Serviciile pentru comunitate au fost iniț iate atât de guvern, cât ș i de organismele voluntare.
sector, în special după ce programul naț ional de sănătate mintală (PNSM) a fost elaborat în 1981.
Obiectivul principal al NMHP este de a oferi îngrijire de bază pentru sănătatea mintală la nivel de bază,

în afară de a asigura disponibilitatea ș i accesibilitatea serviciilor pentru cei mai vulnerabili ș i

secț iunile defavorizate. Abordările specifice implică diseminarea abilităț ilor de sănătate mintală către
sistem de servicii de sănătate periferice, distribuț ia teritorială a resurselor ș i integrarea sănătăț ii mentale
îngrijire medicală cu servicii generale de sănătate.

SERVICII DE SĂNĂTATE MINTALĂ ÎN GLOBAL

WPO (ASOCIAȚIA MONDIALĂ DE PSIHIATRIE)

Asociaț ia Mondială de Psihiatrie este o asociaț ie globală care reprezintă 145 de psihiatria.
societă ț i în 121 de ț ări, reunind peste 250.000 de psihiatri. A avut
a dezvoltat linii directoare etice pentru practica psihiatrică ș i declaraț ii de poziț ie pe subiecte relevante

în practica psihiatrică ș i rolul psihiatrilor. Asociaț ia Mondială de Psihiatrie a fost

establishit pentru prima dată în 1950 ca o asocia ț ie pentru organizarea Congreselor Mondiale de
Psihiatrie. Cu Jean Delay în calitate de pre ș edinte ș i Henry ca secretar general, crearea sa
trebuie apreciat în contextul evenimentelor mondiale ș i al dezvoltărilor din domeniul sănătăț ii.
Al Doilea Război Mondial se încheiase de curând ș i Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii a Ș asea
Revizuirea Clasificării Internaț ionale a Bolilor a inclus pentru prima dată o secț iune
dedicat tulburărilor mentale, psihoneurotice ș i de personalitate. provocările cu care se confruntă WPA

rămâne mare, iar sarcinile din faț ă sunt formidabile. Îmbrăț iș ând istoria sa bogată de vitalitate ș i acț iune,

ș i moș tenirea medicilor inspiraț i care au recunoscut beneficiile adunării

societăț ile psihiatrice din întreaga lume vor fi cheia succesului său continuu. WPA dezvoltă
înainte ca o societate angajată să promoveze cele mai înalte niveluri de ș tiinț ă, umanism ș i
îngrijirea psihiatrică etică în întreaga lume.
PLAN DE ACȚ IUNE
Planul de Acț iune WPA pentru 2020-23 defineș te nevoile ș i priorităț ile emergente, dintr-o
perspectivă globală, în anumite domenii specifice ale sănătăț ii mintale. Având în vedere că la nivel global, doar o

minoritatea cu tulburări mintale primeș te orice tratament, există o nevoie excepț ională de a îmbunătăț i
acces la îngrijiri de sănătate mintală de înaltă calitate în toate ț ările ș i sprijin pentru psihiatri ș i alț ii
profesionistii în sănătatea mintală în rolurile lor importante de factori de decizie, furnizori direcț i de servicii,

instructori ș i susț inători ai lucrătorilor din domeniul sănătăț ii în sistemele de sănătate primară ș i comunitară.

Răspândirea rapidă a COVID-19 în întreaga lume creș te ș i mai mult riscul de a dezvolta probleme mentale.
tulburare, recidivă a unei tulburări mentale existente ș i bunăstare mentală precară care necesită acț iune
la nivel de populaț ie.
Principalele caracteristici ale Planului de Acț iune sunt

• Promovarea psihiatriei ca specialitate medicală în domeniile clinice, academice ș i de cercetare ș i pentru

promovează sănătatea mintală publică ca principiul călăuzitor.
• Pentru a sublinia rolul specific al psihiatrilor în colaborarea cu alț i profesioniș ti din domeniul sănătăț ii,
sănătatea publică, aspectele legale ș i sociale ale îngrijirii

• Pentru a asigura implicarea pozitivă a WPA cu societăț ile membre ș i componentele WPA, sănătatea mintală
profesioniș ti în sănătate ș i lucrători în domeniul sănătăț ii generale

OMS (ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII)

Când diplomaț ii s-au întâlnit pentru a forma Naț iunile Unite în 1945, unul dintre lucrurile pe care le-au

s-a discutat despre înființ area unei organizaț ii mondiale de sănătate. Constituț ia OMS a intrat în vigoare
pe 7 aprilie 1948 - o dată pe care o sărbătorim acum în fiecare an ca Ziua Mondială a Sănătăț ii. Conferinț a

a înființ at, de asemenea, o Comisie Interimară pentru a desfăș ura anumite activităț i ale sistemului de sănătate existent

instituț ii până la intrarea în vigoare a Constituț iei Organizaț iei Mondiale a Sănătăț ii.
Preludiul Constituț iei OMS prevede că OMS ar trebui să fie o agenț ie specializată
al ONU. De asemenea, prevede că Constituț ia va intra în vigoare când 26 de membri ai
Organizaț ia Naț iunilor Unite l-a ratificat. Constituț ia nu a intrat în vigoare până la 7 aprilie
1948, când cea de-a 26-a dintre cele 61 de guverne care l-au semnat ș i-a ratificat semnătura. Primul
Adunarea Sanitară s-a deschis la Geneva pe 24 iunie 1948 cu delegaț ii din 53 din cele 55
State membre. A decis că Comisia Interimară urma să înceteze să existe la miezul nopț ii pe
31 august 1948, să fie imediat succedat de OMS.
 • Asistenț ă socială

Asistenț a socială este oferită prin informaț ii, sfaturi, consiliere ș i advocacy. Este
adesea orientate către împuternicirea utilizatorilor de servicii să se descurce mai eficient cu problemele sociale
ș i preocuparea emoț ională care poate afecta pe ei înș iș i ș i persoanele aflate în întreț inerea lor, ș i pentru a accesa

servicii ș i resurse potenț ial benefice relevante pentru diferite aspecte ale vieț ii; acestea includ
rehabilitation, social care, the protection of children and vulnerable adults, income
întreț inere, cazare ș i drepturi de asistenț ă socială.

• Farmacist

Farmaciș tii lucrează cu colegii noș tri din domeniul medical ș i cel al asistenț ei medicale pentru a promova un tratament sigur ș i eficient

use of medicines

• terapie ocupaț ională

Terapia ocupaț ională este o profesie care se ocupă de ceea ce facem în viaț a noastră de zi cu zi.
ocuparea) ș i cum aceasta afectează ș i este afectată de sănătatea normală

Ocupaț ia include:

• Îngrijirea de sine (auto-îngrijire)

• Bucurându-te de viaț a ta ș i fiind alături de ceilalț i (timp liber ș i viaț ă socială)

• A fi productiv (de exemplu, activităț i de muncă sau de colegiu).

Scopul principal al terapiei ocupaț ionale este să te sprijine să participi la activităț ile de zi cu zi

activită ț i care contează pentru tine. Terapia ocupa ț ională î ș i propune să contribuie la sim ț ul tău de

bunăstare, independenț ă ș i satisfacț ie în viaț a de zi cu zi.

• Îngrijire medicală

Îngrijirea este utilizarea judecăț ii clinice în furnizarea îngrijirii pentru a permite oamenilor să
îmbunătăț i, menț ine sau recuperează sănătatea, pentru a face faț ă problemelor de sănătate ș i a atinge cele mai bune

posibila calitate a vieț ii, indiferent de boala sau dizabilitatea lor, până la moarte

Roluri ș i responsabilităț i
cu condiț ii de sănătate mintală preexistente, au fost afectate în mod special. Ș i serviciile pentru
tulburările mentale, neurologice ș i de utilizare a substanț elor au fost semnificativ afectate.

Cu toate acestea, există motive de optimism. În timpul Adunării Mondiale a Sănătăț ii din mai 2021,

guvernele din întreaga lume au recunoscut necesitatea de a extinde sănătatea mintală de calitate
servicii la toate nivelurile. Ș i unele ț ări au găsit modalităț i noi de a oferi îngrijire pentru sănătatea mintală

populaț iilor lor.

În cadrul campaniei de Ziua Mondială a Sănătăț ii Mintale de anul acesta, vom prezenta eforturile

făcut în unele dintre aceste ț ări ș i te încurajez să evidenț iezi poveș ti pozitive ca parte a ta
propriile activităț i, ca inspiraț ie pentru alț ii.

APA (ASOCIAȚIA AMERICANĂ DE PSIHIAATRIE)

APA este cea mai importantă organizaț ie ș tiinț ifică ș i profesională care reprezintă psihologia în
Statele Unite, cu peste 133.000 de cercetători, educatori, clinicieni, consultanț i ș i
elevi ca membrii ai săi.

MISIE
Rolul unic al APA în crearea acelei schimbări. Pentru a promova avansarea,
comunicarea ș i aplicarea ș tiinț ei psihologice ș i a cunoș tinț elor pentru a aduce beneficii societăț ii ș i
îmbunătăț i vieț ile

PRINCIPII DE GUIDARE
Valorile fundamentale care trebuie să informeze ș i să infuzeze tot ceea ce face APA. Ele se aplică în mod egal

în toate domeniile psihologiei, inclusiv practică, cercetare de bază ș i aplicată, aplicată

psihologie, ș i educaț ie ș i formare.
» Construiț i pe o fundaț ie ș tiinț ifică. Asiguraț i-vă că cea mai bună ș tiinț ă psihologică disponibilă
informează politicile, programele, produsele ș i serviciile.

» Advocati pentru psihologie ș i psihologi. Demonstraț i un angajament neclintit faț ă de

promovarea domeniului în timp ce susț ine ș i uneș te pe cei care îl fac profesia lor.
Promovaț i diversitatea ș i incluziunea. Îmbunătăț iț i înț elegerea ș i aprecierea diferenț elor.
ș i să fim incluzi în tot ce facem.
Respectaț i ș i promovaț i drepturile omului. Concentraț i-vă pe drepturile omului, corectitudine ș i demnitate pentru toț i

segmente ale societăț ii.

» Implică-te ș i oferă valoare membrilor. Oferă resurse, oportunităț i ș i reț ele
care ajută toț i membrii în fiecare etapă a carierei lor.
» Conduce prin exemplu. Serve ș te-i pe al ț ii, modelează integritatea ș i demonstrează cele mai înalte standarde etice.

standardele în toate acț iunile noastre.

PRINCIPII DE FUNCȚ IONARE

Cum vor colabora toate părț ile din APA pentru a executa planul.
» Fă o impresie. Concentrează-te pe eforturi cu amploare ș i domeniu pentru a avansa semnificativ
interesele publicului, domeniul ș i profesioniș tii în psihologie.
» Îmbră ț iș aț i o perspectivă globală. Promova ț i psihologia la nivel global prin interna ț ional

angajament, eforturi de asociere ș i colaborări semnificative

» Construieș te o asociaț ie mai puternică. Colaborează în cadrul APA pentru a alinia resursele ș i procesul decizional,

ș i contribuț iile guvernanț ei, grupurilor consultative, personalului ș i membrilor mai extinș i cu
planul strategic.
» Creș te eficienț a organizaț ională. Concentrează-te pe viitor, ia decizii bazate pe date,
investeș te în priorităț ile strategice, creează capacitate pentru iniț iative noi ș i subliniază rezultatele.

PROCESUL DE DEZVOLTARE

Ca o organizaț ie care reprezintă întreaga domeniu al psihologiei, APA trebuie să se concentreze pe

probleme cuprinzătoare care afectează disciplina ș i profesia ș i se angajează în activităț i care au

impact larg. Noul plan strategic al APA - doar al doilea din cele 126 de ani ai asocia ț iei
istoria—este un plan pe trei până la cinci ani care reflectă cele mai bune idei ale conducerii sale,
membri, colaboratori ș i personal despre cum să aibă succes în mediul actual ș i să prospere în
ani care vin. Este destinat să fie un document viu care este flexibil ș i receptiv la
nevoile emergente ale societăț ii, precum ș i diversele constituenț e ale APA. În loc să fie o parte
punct de finalizare, planul este primul pas într-un proces conceput pentru a asigura că APA devine ș i mai

o voce mai relevantă, eficientă ș i sustenabilă pentru psihologie

WFMH (FEDERAȚIA MONDIALĂ PENTRU SĂNĂTATEA MINTALĂ)

Federaț ia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) este o organizaț ie internaț ională, multiplă

profesionalorganizaț ie nonguvernamentală(ONG), inclusiv voluntari cetăț eni ș i foș ti

pacienț i. A fost înființ at în 1948 în aceeaș i epocă cu Naț iunile Unite (ONU) ș iLume
Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii(OMS).

OBIECTIVE
Obiectivul acestei organizaț ii internaț ionale include;

• Prevenirea tulburărilor mentale ș i emoț ionale;

• Tratamentul ș i îngrijirea corespunzătoare a celor cu astfel de tulburări;

• Ș i promovarea sănătăț ii mintale

MISIUNEA
Federaț ia Mondială pentru Sănătatea Mintală îș i propune să promoveze avansarea sănătăț ii mintale

con ș tientizare, prevenirea tulburărilor mentale, advocacy ș i cele mai bune practici axate pe recuperare

intervenț ii la nivel mondial.

Ziua sănătăț ii mintale este celebrată la iniț iativa Federaț iei Mondiale de Sănătate Mintală
Sănătatea ș i OMS susț in această iniț iativă prin creș terea conș tientizării asupra problemelor de sănătate mintală

folosindu-ș i relaț iile strânse cu ministerele sănătăț ii ș i organizaț iile societăț ii civile din întreaga
globul.
Săptămâna de Con ș tientizare a Bolilor Mintale (MIAW) este o educa ț ie publică na ț ională anuală

campanie concepută pentru a ajuta la deschiderea ochilor canadienilor faț ă de realitatea bolii mintale.

săptămâna a fost înființ ată în 1992 de Asociaț ia Psihiatrică Canadiană ș i este acum coordonată
de Alianț a Canadiană pentru Boala Mintală ș i Sănătatea Mintală (CAMIMH) în cooperare cu
toate organizaț iile membre ș i mulț i alț i susț inători din întreaga Canadă.
ZIUA SĂNĂTĂȚII MENTALE - Sănătatea mintală într-o lume inegală: Împreună putem face
o diferenț ă.

Tema din acest an "Sănătatea Mintală într-o Lume Inegală: Împreună putem face o
diferenț a” a fost aleasă printr-o votare globală care reflectă sentimentele, opiniile ș i preocupările
comunitatea globală despre poziț ia sănătăț ii mintale în lumea noastră de astăzi. Istoric, sănătatea mintală
sănătatea a fost mai puț in favorizată ș i subprioritizată, creând gape uriaș e în tratamente ș i disparităț i
în îngrijirea sănătăț ii mintale. Inegalităț ile în sănătatea mintală au privat mulț i oameni de o experienț ă trăită

experienț a tulburărilor mintale de a trăi vieț i complet integrate ș i demne. Relaț ia

relaț ia dintre echitate ș i sănătatea mintală este bine înț eleasă, totuș i puț in s-a făcut pentru a aborda

inechităț ile ș i disparităț ile. Lumea devine din ce în ce mai polarizată, cu cei bogaț i devenind
mai bogată în timp ce numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie creș te semnificativ. Creș terea în
sărăcia ș i determinantii săi sociali devastatori pentru sănătatea mentală au fost exacerbaț i ș i mai mult
prin impactul socio-economic al pandemiei COVID-19. Inegalităț i în creș tere din cauza rasei
ș i etnie, orientare sexuală ș i identitate de gen, lipsa respectului pentru drepturile omului ș i,
stigma ș i discriminarea împotriva persoanelor cu condiț ii de sănătate mintală au creat vizibile
diviziuni sociale ș i nedreptăț i. Astfel de inegalităț i au avut un impact direct asupra sănătăț ii mintale a oamenilor.

sănătate în fiecare ț ară.

CONCLUZIE

Consideraț ia sănătăț ii mintale ș i a bolilor mintale îș i are baza în credinț ele culturale
a societăț ii în care se desfăș oară comportamentul. Unele culturi sunt destul de liberale în ceea ce priveș te gama de

comportamente care sunt considerate acceptabile, în timp ce altele au foarte puț in toleranț ă pentru comportamente
care deviază de la normele culturale. În timpul studiului despre psihiatrie dezvăluie o adevărată adevăr ș ocant

despre indivizi cu boli mintale prin mijloace care ar putea fi considerate mai puț in umane.
Sănătatea mintală ș i bolile mintale sunt definite de diverse persoane ș i considerate sănătatea mintală.
sănătatea ca unul dintre cele mai importante aspecte ale sănătăț ii umane.

REFERINȚĂ

• Mary c Townsend Karyn I Morgan, îngrijire psihiatrică ș i sănătate mintală, 9thediț ie

(2020), Jaypee publications(pet) ltd. New Delhi, 90-100
• Morrison Valfre, funda ț ia îngrijirii sănătă ț ii mintale, 5thedi ț ie (2013), Elsevier
publicaț ii (pvt) ltd. SUA 11-37
• R.K Gupta, abordare nouă a îngrijirii sănătăț ii mintale, 1stediț ie (2011), s. Vikas ș i
publicaț ii ale companiei, Jalandhar 22-29, 38-40
• B T Basavanthappa, elementele asistenț ei în sănătatea mintală 1stediț ie (2011), Jaypee
publicaț ii (pvt) ltd. New Delhi 17-23

Surse online

• Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii (OMS), sănătatea mintală în timpul covid 19, disponibil de la
[Link]
coronavirus/sanatosacasa/sanatosacasa---mental-
sănătate?gclid=EAIaIQobChMIsNaE6NfM9gIVI5lmAh3BugpXEAAYAiAAEgJlwvD
_BwE
• Asocia ț ia Americană de Psihiatrie (APA), boala mintală disponibilă de la, Ce este
Boală Mintală? ([Link])
• Jurnalul Alzheimerului, Parkinsonismului ș i Demenț ei, Impactul Urbanizării asupra Sănătăț ii Mintale
Sănătatea: O evaluare critică de Dr. Sumanth S. Hiremath, Departamentul de Sociologie
Universitatea Rani Channamma, Belagavi, Statul Karnataka, India disponibilă de la Impact
despre Urbanizare ș i Sănătatea Mintală: O Evaluare Critică ([Link])
• Asociaț ia Americană de Psihologie, Tendinț e emergente în psihologie 2021, disponibil
de la [Link]
• Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii, Istorie ș i contribuț ii în sănătatea mintală disponibile de la
[Link]
AwEiwALxFPof4OSAwqkVOUHV1igLwCkV2-
CXl8epU3bhmkqs36xgnbJ39tAMo6IBoC_O4QAvD_BwE