Salsa

Un articol din Wikipedia, enciclopedia liberă.

A merge la:
Navigaț ie, Caută
Pentru articlesomonime, vedeasalsa (omonimie).

Un cuplu de elevi, în timpul unei lecț ii de salsa.

Lasalsa (motez spagnol care înseamnă „sos”) se referă atât la un dans, cât ș i la un gen muzical,
dar ș i o familie de genuri muzicale (muzică latino-americană). Un muzician
(sau cântăreț ) sau dansator de salsa este numit salsero (salsera la feminin).

Sumar
[masca]

1 Muzica
o1.1 Formare tipică
o1.2 Rădăcini muzicale cubane
. 1.2.1 Sunetul montuno
o1.3 Difuzarea acestei muzici în Puerto Rico ș i apoi New York
o1.4 Salsa colombienne et salsa cubaine
o1.5 La Salsa Romântică
o1.6 Cheia
2 Dansul
o2.1 Minutage
o2.2 Pas de bază
o2.3 Stilurile diferite
. 2.3.1 Stilul cubanez (sau casino)
. 2.3.2 Stilul columbian
. Salsa spusă "portoricană"
. [Link] Stilul newyorkez
 . [Link] Stilul din Los Angeles (Stilul L.A.)
. 2.3.4 Academizare
Cuvântul salsa
4 Culturi africane în Caraibe
o4.1 Influenț e spaniole
o4.2 Influenț ele jazzului ș i muzicii nord-americane
5 Caracteristici ale muzicii salsa
o5.1 Instrumente ș i ansambluri de salsa
6 Reviste ș i cărț i
o6.1 Revizuire
o6.2 Bibliografie
7 Vezi ș i
8 Linkuri externe
o8.1 Referinț e
o8.2 Portaluri generale
o8.3 Portaluri Salsa na ț ionale francofone

Muzica [modificator]

Salsa

Origini fiu cubanez, mambo,

stilistice guaguanco

Origines Cuba, spaniolă

culturale Harlem

Instrument(e) conga, timbal,

tipic(e) bongos, cuivres,
bas, pian...

Popularitate

Subgenuri {{{sous_genres}}}

Genuri salsa-ragga et
derivat(e) salsaton

Genre(s) timba
asociaț i

Scene Antilele Mari

regionale (Porto Rico…), State-
Unis(New York…),
America Latină
(Columbia…), ș i restul de
 lume

Vezi ș i

Formare tipică [modificator]

Un grup de salsa.

Formarea tipică include:

unasecț iune ritmică: basse, pian, timbale, congas, bongo;

unasectiunea cupru: trompete, trombone, parfoissaxofon;
desvoix:chantete ș i coruri.

Numărul de instrumente cu suflat, voci ș i percuț ii poate varia.

Pe duratasanilor 1970, la plupart desgrupurivor încerca, variind aceș ti parametri, să

crea „al lor” sunet.

Variatiile bazate pe instrumente europene, africane si créole au produs multe

combinatii in functie de stilul de muzica interpretat si instrumentele disponibile.
Multe ansambluri cubane sunt derivate din tradiț ia orchestrală, în timp ce altele sunt
o combinaț ie de stiluri de muzică folk ș i de ț ară.

Rădăcini muzicale cubane [modificator]

Ceea ce numim astăzi salsa este un termen la fel de vast cajazztupiatră. Dificil de definit
ș i subiect de controverse, acest complex muzical este mai mult decâtungen muzical, unafuziunesau un
stil muzical. Provine din numeroase ritmuri, cum ar filefiu, lemamboș ilaguarachade
Cuba, laplinăet labombădePorto Rico, ediferite stiluri precumcharanga, leansamblu,
lesextetşi altele. Dar se bazează în principal pe o fuziune a sonului montuno şi de
mambo. Din confuzie sau din motive comerciale, uneori se utilizează termiul 'salsa' pentru a-l cuprinde
alte genuri incompatibile, precumlemerengue, lecha cha cha, să zicemchiar acolocasa-latină,
lacumbia, labachata.

Termenul salsa cuprinde o varietate de stiluri ritmice ș i forme muzicale. Pentru a studia
rădăcinile salsa, trebuie să ne îndreptăm sprersCubadin cauza contribuț iilor sale
enorme pentru acest tip de muzică. Ț ări precumsS.U.A., Porto Rico, leVenezuela, le
Mexic, laColumbiaetlaRepublica Dominicanăau contribuit ș i la dezvoltarea de
salsa, dar este în Cuba unde au fost dezvoltate bazele sale.
Tehnic, salsa poate fi descrisă ca un termen general care reuneș te toate aceste
muzici, care sunt toate structurate în jurul unei celule ritmice numităcheie. Ce
cine deosebeș teleritmde la salsa este această structură ritmică în care prezenț a ș i
ritmurile sunt strict respectate de muzicieni ș i aranjatori, care creează astfel o
bază ritmică unică în stilurile muzicale de origine afro-caraibiană.

Lamuzică cubanezăeste o fuziuned'armonii, demelodii, de ritmuriș i instrumente

d'Africaet d'Europa. Cefuziunea continuă a elementelor des leXVIesecolul a dat naș tere la
o multitudine complexă ș i fascinantă de forme muzicale, oferind sălii variaț ia sa
aspecte, instrumentaț ii, pas dedansează, deforme poetice, structuri ș i fraze
ritmice ș i melodice.

Un factor major în dezvoltarea salsa este conexiunea sa profundă cu mai multe

stiluri de percuț ie, mai ales în Cuba, unde popoarele africane reduse în
sclaviepurent să-ș i păstrezestradiț iisfinte ș i seculare de percuț ie. Un element
unicitatea acestei tradiț ii este legătura dintre muzica naturală, precum punk-ul sau rock-ul, ș i limbaj
unde cuvântul se extinde dincolo de piesă pentru a deveni un instrument.

Această integrare a percuț iei în cultura populară este poate caracteristica

dominante a muzicilor afro-cubane - ș i a tuturor muzicilor afro-centristice.

Moș tenirea ritmică a salsa este direct legată delamuzică popularăcubană

De o importanț ă deosebită în acest sens sunt formele cunoscutes carumba, fiuletdanzón,
cele care reprezintă consolidarea elementelor seculare ș i religioase africane ș i
europeni.

Son montuno

Lefiul montunoa fost fondat decubanezArsenio Rodriguezvers1930la partir dufiul cubanez

(apparu aucarnavaldeSantiago de Cubaen1892, et issu duchanguinu vedes 1860, jucatăpar
untriode muzicieni : un „tres», desbongoset parfois descheiș i un instrument debas,
lamarimbulala început), înlocuindtreiprinlepianș isbongospăr descongasjucând
ritmulrumbaduguaguanco.

Difuzarea acestei muzici în Puerto Rico, apoi în New York [modifier]

Crearea statului liber ș i asociat dePorto Ricoen1952va declanș a ieș iri mari
migratoare de pe această insulă spre coasta de Est asStatele Unite, et special vers leHarlem Spaniol
(El Barrio), o parte din cartierul « EastHarlem» deManhattanà New Yorkîntre 1reet la
5eavenue ș i cele 96eet 125estrăzile Est (le numim Nuyorican).

Astfel, mulț i muzicieniiensportoricenise joacă laNew Yorkritmurile latine la modă.

Aceste ritmuri provin majoritar dinCuba, unîn centrul vieț iiculturădes
Caraibe datorită situaț iei sale geografice.

Mais après larevoluț ia cubanezăachevée en1959, denumeroș icubaneziemigrează ș i la

State-Unis (New YorketMiami). Cuba, par l'embargou, peîș i joacă rolulculturalcentral, lăsând
la New York are un rol de pol de atracț ie.
Muzica laNew Yorkva fi astfel în majoritate de inspiraț iepecubaneză, jucatăprin
muzicieni din toate Caraibele.
În special combo deCortijoș i cântăreț ul săuIsmael „Maelo” Riveracumulăm le
premiere jucând aceste ritmuri în timpul unui turneu în marea măr.
Portoricanii nu îș i neglijează propriile ritmuri (bomba, plena...).

New York va prezenta mai multe moduri venite din Cuba:

lefiul cubanez(ourumba) en1928

lemamboen1949(după ce a tranzitat prin)Mexic)
lecha-cha-chaen1954
lapachangaen1964,
leboogalooen1966(aproapeturythm'n'blues, destiné a contracara muzica de
Beatles)

Vers1967, muzicacei se vor întoarce la surse mai latines, lefiul montuno

în mod deosebit.

Muzicansnewyorkezvor inova folosind de asemeneadesbongo-uriș i adăugând un

sau mai multestromboaneà lasecț iune cupru(Eddie Palmieriș i la Perfecta,Willie Coloninspirit
parMon Rivera).

Citaț i: Fraț ii Lebron, Charlie Palmieri, Johnny Pacheco, Richie RayetBobby Cruz,
Willie Colon, aînsoț it deCelia Cruz, Hector Lavoepuis Ruben Blades, Ray Barretto,
Roberto Roena, Cheo Feliciano, Bobby Valentin… (lamajoritatea fac parte din casa de
disqueFania, care este pentru salsa ceea ce este Motown pentru soul.

Începând de la1973, sub limpulslaFania, lenumele de salsa va fi utilizat masiv

comercial pentru a desemna acest miș care. Cuvântul spaniol înseamnă sos.

Salsa columbiană ș i salsa cubaneză[modificator]

Apoi, salsa s-a răspândit enColombie (patrie delaCumbiaet duVallenato, et de foarte

numeroase ritmuri: Joe Arroyo, Fruko, Yolanda Rayo…) ș i pretutindeni în lume.

À Cuba, cuvântul salsa este foarte puț in folosit pentru a vorbi despremuzicăa fost adoptat pentru a desemna
ladanscasinopourlesturisti). On continuera à parler de Casino ou deFiucelui-ci va fi
modernizat de grupul deJuan Formell, Los Van Vanș i se va numi mai întâidcântec, înainte de
a deveni latimbala sfârș itul anilor 1980, cuNG La Banda. Lasalsa cubaneză
reprezentată derAlbita, Willy Chirino, certain titlus deMaracaet d'Issac Delgado(Viaț a este
un carnaval, ocumbiaaranjat ensalsapentruCelia Cruz). Termenul salsa fiind foarte
populară, cei neexperimentaț i folosesc termenul salsa cubaneză pentru a desemna de asemenea
timbapratiquée de către Los Van Van ș i alț ii.

La Salsa Romántica [modificator]

Începând cu1981, lindustria în criză va încerca să îș i lărgească publicul. Salsa devine Salsa
Romantică (sau Salsa Sensual, Salsa Sexy: principalement desreplicidebalade
romantics saubolero; ltextele ș i aranjamentele sunt mai puț in agresive, mai „moi”.
Pionierii ar fi Orquesta Versalles cu single-ul 'Todo se derrumbo', orepetare
d-unabaladădeManuel Alejandro, sauchestrée în salsa de Fitto Faster "Palabra". Termenul
Salsa Romântică este datoratăLouie Ramírez, cine aveaa subtitrat albumul ‘‘Noche Caliente’’,
„Cele mai romantice succese de ieri în ritm de salsa”’. Willie Rosariocalifică aceasta
muzică de Salsa Monga, ea va deveni Salsa Erotic(poi Salsa de Escritoriosuivant
Tommy Muriel).
A posteriori, atunci se va califica salsa desanii 1970desalsa dura, salsa gorda sau încă
salsa clasică. Printre primii cântăreț i de salsa romantică: Eddie Santiago, Frankie Ruiz,
Lalo Rodriguez, Willie González. Ș i al lornumărul nu a făcut decât să crească din aniis1990:
Luis Enrique, Jerry Rivera, Rey Ruiz, Marc Anthony, Tito Rojas, Tito Nieves, José Alberto
„Canarul”’, Tony Vega, Victor Manuelle, Domingo Quiñones, Michael Stuartș i atât
alte…

Lien extern: Originea salsa romantică (în spaniolă)

Cheia [modificator]

Articol detaliat: Cheie.

Caracteristica cea mai extraordinară ș i unică a muzicii cubaneze, a salsei ș i

altcevas muzică latino-americanăcum muzica braziliană este conceptul binar de
celule ritmice numitecheie. Cettcellula este adesea cântată cu instrumentul cunoscut
cacheicare constă în două bucăț i de lemn cilindrice pe care le lovim una de alta,
sau prin alte instrumente.

Dansul [modificator]

Formaț ie de dansatori de salsa.

Salsa este un dans improvizat care respectă paș ii de bază, care se dansează în general la
două, unde băiatul o ghidează pe fată, dar care poate fi practicată ș i singur sau în grup
(exemple : un lider ș i doi parteneri, mai multe cupluri în acelaș i timp în rueda, două
lideri ș i un partener, etc.).

Minutul [modificator]

Principiul este de a alterna paș ii stângi (g) ș i drepț i (d). Pentru cavaleră, paș ii sunt
inversat: (d) ș i (g) apoi). Dificultatea uș oară este să le miș ti peleritmde la
muzică :stânga-dreapta-stânga(pauză) ș i dreapta-stânga-dreapta(pauză) ((d)(s)(d) (pauză) ș i
et (g)(d)(g) pentru cavaliere).
Al patrulea timp este o pauză: unii numără „1,2,3, Ș I 4,5,6 Ș I” sau „1,2,3, Ș I
5,6,7 ET » sau încă « 1,2,3 ... 5,6,7 ... », în loc de « 1,2,3,4 (5,6,7,8) »). Deș i nu o
"nu contează", este foarte important să marcăm pauza.

Există, de asemenea, un mod marginal de a dansa marcând timpii delacheiecu

picioare, ceea ce este mai complicat.

Se poate dansa ș i pe ritmul de 2,3,4...6,7,8. Asta se numeș te "On2"

stil Palladium.

De asemenea, putem dansa "On2" rămânând pe 1,2,3...5,6,7 folosind stilul New-York.

Pas de bază [modificator]

Salsa se danse în 8 timpuri, cu 6 timpuri dansate ș i 2 timpuri de pauză. Paș ii se numără

astfel: „1,2,3,( ),5,6,7,( )”. Timpurile 4 ș i 8 nu sunt contabilizate deoarece sunt timpi de
pauză.

Paș ii cavalerului ș i ai cavalierei se desfăș oarănoglindăcând cavalul efectuează

fără cele 4 primele timpuri, călăreaț a efectuează cele ale ultimelor 4, care sunt inversate; prin
exemple, dacă cavalerul îș i mută piciorul stâng, cavaleră îș i mută piciorul drept.

Unul dintre paș ii de bază, uneori numit „pas demambo», se efectuează astfel :
Temps1(pentru cavaler, cavaleria începe cu timpul 5),
avansăm piciorul stâng înainte, apoi ridicăm piciorul drept,
Temps2, punem piciorul drept, Temps3, aducem piciorul stâng înapoi, ș i Temps4, ne...
marchează o pauză.

Cele patru alte timpuri sunt inversate: Timp5, ne retragem piciorul drept (cavalea efectuează
această miș care, când călăreț ul efectuează Timpul 1, să avanseze piciorul stâng, ceea ce evită
dansatori care se calcă pe picioare) ș i ridicăm piciorul stâng, Timp6, ne punem piciorul înapoi
stânga, Timp7, aducem în faț a piciorului drept, ș i Timp8, marcăm din nou o
pauză.

Există ș i alte variante, păstrând totuș i câteva principii de bază:

timpul 4 ș i timpul 8 sunt momente de pauză

cavalierul de pe 1 începe întotdeauna cu piciorul stâng (iar la 5 cu piciorul drept)
la cavaliere pe 1 cu piciorul drept (ș i la 5 cu piciorul stâng)
alternanț a picioarelor este respectată: stânga, dreapta, stânga ș i dreapta, stânga, dreapta
(pentru călăreț )

Printre aceste variante, menț ionăm:

pasul de salsa: aproape identic cu pasul de mambo; Principiul este aici

„în spate/în spate” în loc de „în spate/în faț ă” : Timp1onreculele piciorul stâng (la
locul de a-l avansa ca în mambo, ș i astfel îl avansăm pe 3e, ș i e grozav
dreptul pe care îl avansăm în timp 5 în loc să-l întoarcem, ș i aș adar, îl întoarcem în timp