German/Course/Basic/Lesson 1

Origine: Wikilivros, cărț i deschise pentru o lume deschisă.

< German| Curs| Baze

Nu există ediț iirevistasaceastă pagină, de aceea este posibil să nu fi fost verificată încă
a sa aderare la standardele de calitate.
Du-te la:navigaț ie, cercetare

Indice
[a ascunde]
• 1 Cazuri gramaticale ș i declinare
• 2 Caz nominativ
○ 2.1 Pronume personale
• 3 Verbul „a fi”
○ 3.1 Adjective în predicativ
• 4 Genuri
○ 4.1 Articol
• 5 Substantive

[editaCazuri gramaticale ș i declinare

Notă: Sunt necesare cunoș tinț e de bază referitoare laanaliză sintacticăe
dostermeni esenț iali, integranț ieaccesoriida rugăciune.
În gramatică, cazul gramatical este denumirea funcț iei unei cuvinte (sau
expresie) în ceea ce priveș te cuvintele (sau expresiile) care o înconjoară. Cu titlu de exemplu,
urmează analiza cazurilor unei fraze.
Acea familie a cumpărat pentru fiica lor un cadou mare de la brandul faimos.
loja plină, cu cec.
Caz gramatical Funcț ie Exprimare
Caz nominativ/întrebare subiect Aquela familie
– – a cumpărat
Cazul dativ destinatário para a filha
Cazul acuzativ obiect direct un cadou mare
Cazul genitiv grup da marca faimoasă
Caz locativ loc în magazinul plin
Cazul instrumental instrument, unealtă cu cec
Uneori, cuvintele se schimbă în funcț ie de cazul în care se află, într-un proces
apelat declinare. În limba română, este un fenomen extrem de rar. Cum este
mai uș or de explicat prin exemple, iată două fraze în care procesul de
declinarea este evidentă:
Eu cunosc scriitorul.
Se"eu"deixasse de fi subiect (când"scriitorul"nu este cine"este cunoscut", dar
cine "cunoaș te"), propoziț ia ar fi:
O scriitor se cunoaș te.
„eu” ș i „mă” au acelaș i semnificaț ie, de ce sunt cuvinte diferite? Pentru că au
funções diferentes:"eu"é o sujeito (caso reto) e que"me"é o objeto direto (caso
oblic)
În limba română, doar pronumele personale trec prin procesul exemplificat mai sus
(declinarea). Gramatica portugheză clasifică pronumele în doar două cazuri:
cazul nominativ, care este subiectul unui verb, ș i cazul oblic, care indică orice funcț ie
că nu a docaso drept.
Aș a cum s-a văzut mai sus, clasificarea în cazul oblic este foarte generală. Pentru a specifica
dar, se poate spune că "me" este în cazul acuzativ – cazul acuzativ indică obiectul
direct de un verb.
În germană, nu sunt doar pronumele cele care suferă declinare: substanț ivele, adjectivele
iar articolele suferă de asemenea. Gramatica germană clasifică cuvintele în patru cazuri:
ocaso nominativo(é apenas outro nome docaso reto),caso acusativo(objeto direto de
un verb), cazul dativ (destinatar) ș i cazul genitiv (posesie).
Cazurile gramaticale vor fi studiate treptat în timpul cursului de limba germană.

[editaCaz nominativ

Locuiesc în capitala statului Paraná.

Declinarea este foarte versatilă, în plus evită ambiguităț ile.
Primul caz gramatical care trebuie studiat este cazul nominativ. Cazul nominativ
indică un subiect ș i predicativul subiectului. De obicei, forma prezentată ca
titlul în dicț ionare ș i enciclopedii este la cazul nominativ.
[editaPronume personale
Pronumele personale la cazul nominativ sunt echivalente cu pronumele personale de
cazul retoem limba portugheză. Sunt ei:
• eu
• tu
• er(ele– masculino)
• ea
• es(ele,ela– neutru)
• noi
• voi
 • ei (ele)
• Dumneavoastră (domnul, doamna – tratament formal)

[editaVerbul "a fi"

În germană, ca în toate limbile germanice moderne, nu există nicio diferenț ă între
„ser” ș i „estar”. Prin urmare, un singur verb german, verbosein(záin), poate însemna atât
un lucru cât ș i altul. În prezentul indicativ (germană: Präsens Indikativ), verbul
"sein" se conjugă după cum urmează:
sein(ser/estar)
Germană Portugheză
eu bine sunt
tu bisttu eș ti
el/ea/esto listă el/ea este
noi sindnós suntem
tu seidvós sunteț i
ea sunt ei/ele sunt
Exemple de fraze de bază:
Eș ti frumos/frumoasă.
Eș ti frumoasă.

Eș ti străină.
Zi este străină.

Sunt străini.
Zi zint străin.

Aceasta este a mea. (Aceasta este a mea.)

Aceasta este mains.

Pentru a pune întrebări, este obligatoriu să pui verbul la începutul propoziț iei. Urmează
aceleaș i fraze de exemplu de mai sus, transformate în întrebări:
Eș ti frumos/frumoasă?
Eș ti frumos?

Eș ti aici?
Este zi hiâr?

Străini?
Zici că eș ti străin?

Istdas meins? (istoémeu?)

Este acesta principalul?

Există două moduri de a pune întrebări: întrebare W sau întrebare Da/Nu. Aceasta este indicată.
cima este întrebarea Ja/Nein. Care trebuie să fie răspunsă simplu cu 'Da' sau 'Nu'.
[editaAdjective în predicativ
Pentru a folosi adjectivul cu verbul "sein", adjectivul nu se flexionează - adică, se foloseș te
aceeaș i formă a adjectivului indiferent de subiect. Prin urmare:
Eu sunt fericit.
Eș ti fericit.
El/Ea este fericit/fericită.
 Noi suntem fericiț i.
Voi sunteț i fericiț i.
Ei sunt fericiț i.
[edita] Gêneros

"der","die"e"das"
Genurile gramaticale sunt un punct foarte important în limba germană.
Cuvintele în portugheză pot fi uneori masculine, alteori feminine. Acest lucru se numeș te
genul gramatical. În germană, pe lângă feminin ș i masculin, există un al treilea
gen, neutru.
Genul cuvintelor germane nu este întotdeauna acelaș i cu cel al cuvintelor corespunzătoare
portugheze. De exemplu, cuvântul "masă", în portugheză, este la genul feminin, în timp ce acesta
echivalente în germană, "Tisch", este masculină.
Cum nu există o regulă pentru a determina genul unui cuvânt, este necesar să-l învăț ăm.
împreună cu propriul cuvânt. Aș adar, se obişnuieşte, pentru a facilita înţelegerea,
a învăț a substantivele însoț ite de articolele corespunzătoare: "der" pentru
cuvinte masculine, "die" pentru feminine ș i "das" pentru neutre.
[editaArticol
În acest modul, vei învăț a articolele la cazul nominativ. A cunoaș te articolele este foarte important.
important, deoarece cu ele este posibil să ș tim genul substantivelor care le
îi însoț esc, pe lângă cazurile lor gramaticale.

articol definit
Caz Masculino Feminino Neutro Plural
Nominativ der moarte das moare

Acuzativ vizuină moare das moarte

Dativ dem der dem vizuină

Genitiv des der des der

Pentru articolele nedefinite, nu există plural.

articol nehotărât
Caz Masculino Feminino Neutro Plural
Nominativ un o unul -

Acuzativ un o un -

Dativ unui unul unui -

Genitiv unele unul unele -

În afară de articolele definite ș i nedefinite, există un pronume care suferă o declinare.

asemănătoare cu articolul nedefinit (înglobează formele la plural). Cu toate acestea, este un
pronome, didactic, este numit adesea "articol negativ". Echivalează cu cuvântul
niciun(e) ș i formele sale flexionate – "niciuna", "niciunii", "niciune". Sunt
ei

Articol nul (articol negativ)

Caz Masculino Feminino Neutro Plural
Nominativ niciun niciuna niciun niciuna

Acuzativ nimic niciuna niciun niciuna

Dativ niciunui niciun niciun

Genitiv niciun niciunul niciunul niciuna

[edita] Substantivos
Substantivele pot fi masculine, feminine sau neutre. Este obiceiul ca să
învăț ăm substantive însoț ite de articolele corespunzătoare, pentru a ajuta la
a le reamintească genul căruia aparț in. De asemenea, este obiș nuit să-i înveț i însoț iț i de a
terminarea genitivului singular ș i a nominativului plural. Sunt scrise întotdeauna cu a
Iniț ială mare.

Această pagină a fost aleasă de colaboratori ca una dintrecele mai bune de pe [Link]
pentru mai multe informaț ii, consultaț i pagina devoturi.
German/Grammar/Pronouns
Origine: Wikilivros, cărț i deschise pentru o lume deschisă.
< German| Gramatica

Nu există ediț iirevistade pe această pagină, de aceea poate încă să nu fi fost verificată
a sa aderenț ă la standardele de calitate.
Mergi la:navigaț ie, cercetare
[editaPronume
Pronume germane declinate
Pronume posesiv (echivalent
Nominativo Acusativo Dativo ao genitiv, declinat ca
Cuvinte
Singular
Eu eu mich mir al meu
Tu
tu tu director tău
informal
Ea er ihn ihm sân
Pronome neutru este es ihm sân
Ea ea ei dvs. dumneavoastră-
Plural
Noi (nostru) noi uns uns al nostru
Voi (plural)
tu euch euch euer- (prescurtat la eur- pentru "eure")
informal)
Ei ea ei lor a lor
Dumneavoastră (formal)
singular sau Ea Ea Ii dvs.
plural
Notă: Pronumele posesiv este un caz al pronumelui personal ș i nu este un pronume în sine.
tabela arată pronumele posesiv al tulpinii, care este refuzat ca un cuvânt-ein
(ca articol nehotărât).
Cazul genitiv indică posesie sau asociere ș i este echivalent cu, ș i înlocuieș te, cuvântul
"of". "Des" ș i "der" (nu confundaț i cu nominativele masculine la singular)
înseamnă "de"; "eines" ș i "einer" înseamnă "de un / o" ș i, "der Sohn guten Wein"
înseamnă "fiul de vin bun" (fără articol, M, Gen. cu adjectiv puternic). O înlocuire
în cazul genitiv, cu cuvântul "de" menț ine ordinea cuvintelor din germană în propoziț ii
nominal: posedat - posesor (în genitiv). Cazul genitiv înlocuieș te ș i ", pe"
în engleză, deș i inversând ordinea cuvintelor (în engleză: deț inătorul a deț inut). O
germana utilizează de asemenea un "S" (deș i fără apostrof) pentru a indica posesia, în aceeaș i
cuvântul pentru engleză. Este folosit în principal cu substanivele bune, cum ar fi
Patria lui Goethe
Construcț iile genitive sunt folosite cu substantive ș i modificatori de substantive ș i
adjective, cum sunt articolele, ș i cele care primesc inflexiune implică posesie. Primul
substantivul poate fi, în orice caz, ș i poate apărea în orice parte a propoziț iei, o
al doilea substantiv, care are primul substantiv, imediat după primul
substantiv, ș i este la cazul genitiv. Substantivul la cazul genitiv nu trebuie să aibă
orice modificatori - de exemplu, Heimat Goethes, Heimat Katerinas, ce
înseamnă că patria lui Goethe ș i Katerinei, respectiv - deș i astfel de construcț ii
poate fi greu ș i ambigu.
Tratamentul adecvat al cazului genitiv, inclusiv toate declinările, este găsit
în altă parte a acestei cărț i.
Pronumele în germană nu au o formă genitivă, în loc să aibă pronume
posesive (al meu, al tău, al său, al nostru, etc.) Ca pronume posesiv direct
modificaț i-vă atributurile, care ar putea fi văzute ca adjective, deș i ele declină
diferit. Alternativ, se poate gândi la pronumele posesive, prin
exemplu, "mein -", care înlocuieș te expresia ", de la mine", care ar fi un simplu genitiv
(dacă nu există) structură. Tradus direct ", mein -" înseamnă "al meu", (în
engleză).
Exemplos:
Eu vreau cartea profesorului.
cartea profesorului.
Vreau cartea ' profesorului' (profesoarei).
-- Cazul genitiv aici este masculin (feminin) la singular, flexionând articolul
definit (des / der), precum ș i numele (Lehrer (+ es), dar nu Lehrerin, care nu se schimbă,
pentru că este feminin).
Fără maș ina ta, prietene, nu putem merge acasă.
Fără maș ina prietenului său, nu putem merge acasă.
-- Aici, două relaț ii posesive sunt menț ionate. Maș ina aparț ine unui
amigo, un prieten îi aparț ine lui "el". În scopuri illustrative, se poate - obț ine să se întoarcă la
fără maș ina prietenului său.
Germană a prestaț iei este mult mai puț in obositoare.
Peretele clădirii este vechi ș i cărămiziu.
Zidul clădirii este vechi ș i maro.
-- Ca în primul exemplu, cazul genitiv aici este la masculin singular ș i neflexibil
în articolul definit ș i în substantiv (M, N + adăugaț i a / s + în cazul genitiv).
[editaCompararea pronumelui din alte părț i ale
discurs
Cu toate că multe persoane au dificultăț i în a învăț a declinările în germană,
terminaț iile de caz în germană corespund unele altora cu un grad considerabil.
Specifically, the pronouns show an obvious similarity to their direct mother of
articole. Învăț aț i corespondenț a declinării persoanei a 3-a alături de ceilalț i
permite ca unii oameni să înț eleagă mai uș or declinarea standard.
Conform expus mai sus, pronumele posesive înlocuiesc cazul genitiv pentru
pronume. În acest tabel, care vor fi plasate acolo unde este cazul genitiv, astfel încât
are similitudini cu alte părț i ale discursului care, de fapt, sunt în genitiv
cazul poate deveni evident.
Germana este foarte riguroasă în utilizarea genului său ș i va folosi pronumele
corespunzătoare genului substantivului de referinț ă, indiferent dacă substantivul
a ser referenciada este o persoană (spre deosebire de engleză, care foloseș te "se" pentru tot)
o persoană sau alta Entităț i (animale, nave), în anumite contexte).Der
Liberalismul va fi denumit „el” sau „ea”, iar „fata” ar fi „s” sau „ea”.
Mulț i vorbitori de engleză au probleme cu asta, mai ales în limba vorbită.
Desăvârș irea este, totuș i, posibilă cu o bună înț elegere a declinării germane ș i
o cantitate considerabilă de practică.

Declinarea articolelor definite, sfârș iturile cuvintelor der-, pronume la persoana a 3-a
(e posesive), adjectivări finale puternice, ș i pronume interrogative, pentru a ilustra
similarităț ile sale
Pronume
Finale interogative
Finale de
Gen ș i Articole das Pronume câteodată
adjective
caz definite cuvinte (posesive) folosite ca
forț e
der- pronume
relativi
Masculin
Nominativul der -er er -er cine?
Acuzativul den -en ihn -en când (care?)
Dativ dem -em ihm -em cui?
en (M,N (de)
terminaț ia cui? - formă
(a fi-) un fort similar cu
Genitiv des+ s -es (corespunzătoare adjectiv, care masculin,
a "s") nu există Pronume relativ
adaptare în genitiv). N.B.
caz genitiv
Neutru
Nominativul das -es es -es a fost (Ce?)
Acuzativul lui -es es -es was(Qual?)
Dativ dem -em ihm -em
-en (M,N
terminaț ie de
(a fi-) o fortă
Genitiv des+ s -es (corespondent adjectiv, care
a "s") nu există
adaptaț ie la
caz genitival
Feminino
Nominativul die -e ea -e
Acuzativul zi -e ea -e
Dativ der -er tu -er
Genitivo der -er (tu-) -er
Plural
Nominativul de zi -e ea -e
Accusitivo die -e ea -e
Dativ den + n -en ihnenN.B.(2) -en
Genitiv der-er (tu-) -er
NB: (1) Utilizarea „wessen” este considerată învechită, deș i majoritatea
germania ar găsi "plăcut" să audă un vorbitor non-nativ folosind cuvântul.
Unul dintre ele este încurajat să folosească construcț ia 'gehören + dativ (cui?)', ceea ce înseamnă
a aparț ine atât de (cine?)
NB (2) Un plural dativ. Exceptând cuvintele a căror formă plural adaugă un „-s”
(principalmente împrumuturi de cuvinte), ș i ale căror cuvinte la plural se termină deja în "-n" / "-
toate substantivele, dacă adăugăm un „-n/-en” în pluralul dativ. La fel ca
s's adăugate la substantivele masculine ș i neutre la feminin, acesta este un rămăș iț ă de
când germana flecț ionează toate substanț ivele sale, ce alte limbi sunt bazate
În declinaț ie, precum rusa ș i latina, a păstra. Uneori, un avertisment va fi un "-e" după
substantive masculine ș i neutre în cazul dativ, cum ar fi dedicaț ia în clădirea
Reichstag - "Pentru poporul german".
Această declinare nominală se reflectă în pluralul dativ al pronumelui (de / pentru ei),
"loro", în loc de "îl" (masculin, acuzativ). De exemplu,
Helga: Puteț i, vă rog, să-i ajutaț i pe fraț ii mei?
Olga: Desigur, dar le pot da doar după două zile profunde
Ajutoarele groazei. Asta sunt regulile.
Helga: Ș i oricum, vieț ile lor vor continua probabil totuș i.
Faceț i un punct să studiaț i ș i să începeț i să folosiț i pluralul dativ.
Pronumele germane
În lecția și paginile anterioare, ai cunoscut deja câteva dintre pronumele germane fără
explicație ulterioară. De exemplu, ai folosit 'ich' pentru a spune 'eu' și 'du' pentru a spune 'tu'.
A folosit de asemenea 'Sie', pronumele folosit pentru a aborda un străin sau o persoană de
respect

La fel ca în portugheză și în multe alte limbi - pronumele germane pot fi

clasificați în persoana I, persoana a II-a și persoana a III-a, la fel ca la singular și plural. Persoana a III-a a
singular poate fi împărțit în masculin (el), feminin (ea) și neutru (fără)
echivalență în română).

Următoarea tabelă listează toți pronumele germane la singular și la plural împreună

cu omologii săi portughezi.

Persoană Singular Plural

eu noi
1ª
(eu) (noi)

2ª tu tine
(tu) (voi)

el, ea, acesta sie, Sie

3-a
(el, ea, (un/ua)) (ei/ele, dumneavoastră/dumneavoastră (formal))

- Ai observat că cuvântul german pentru 'ea' este exact același cu

palavra Alemã para 'eles' e 'elas' ('sie').
- Poate încă distinge între 'sie', care înseamnă ea/ei/ele, și 'Sie', folosit pentru
formalmente a aborda pe cineva (dumneavoastră), prin modul în care sunt pronumele
scrieri. Acesta din urmă este întotdeauna cu majusculă! Când ești în Germania, ai grijă la
atenție că este foarte important să distingi modul formal ('Sie') de cel informal ('du') deoarece
Folosirea lor într-un mod greșit poate face ca celelalte persoane să se simtă incomod.

Ai antrenat deja această distincție în lecția 1 și vei face mai multe exerciții care te învață
cum și când să folosești „du” și „Sie”.

Gramatica limbii germane

Origine: Wikipedia, enciclopedia liberă.

Mergi la:navigație, cercetare

Această pagină sau secț iune a fost marcată pentru

revizuire, din cauza inconsecvenț elor ș i/sau datelor
de confiabilitate îndoielnică. Dacă are vreo
conhecimento sobre o tema, por favor verifique e
îmbunătățește coerența și rigorile acestui articol.
Puteți găsi ajutor laWikiProiect Limbi.
Dacă există unWikiProiectmai adecvat, te rog corectează aceasta
predefiniț ie. Acest articol este în revizuire din ianuarie 2009.

Gramatică a
limba germană

Substantivos

Verbe

Articole

Adjective

Pronome

Conjugação

Declinare

Structura propozițiilor
Acest articol descrie ogramaticăgermană, în special acele trăsături care sunt
caracteristici specifice alelimba germanăîn comparaț ie cu altelelimbi.
Oalemão(Deutsch- [dɔʏ ̯tʃ ] ) este o limbă flexională, calatimtuportugheză, sau
păi, relaț iile gramaticale între cuvinte sunt exprimate prin intermediulafixurie, em
parte, prin intermediulflexiefăradical. Prin urmare, posibilităț ile de poziț ionare
două elemente din propoziț ie devin mai flexibile, mai ales dacă comparăm germana cu
limbi neflexionaleengleză, Chinez), ș i această flexibilitate de poziț ionare în frază este
mai evident în mijlocul terenului (Mittelfeld), adică ceea ce se află între paranteze
verbal, constituit, grosso modo, din începutul propoziț iei (Vorfeld) ș i finalul acesteia
(Nachfeld).
Băiatul i-a adus fratelui său CD-ul.
Băiatul a adus CD-ul fratelui său.
Băiatul i-a adus fratelui său CD-ul.
Toate exemplele de mai sus au acelaș i sens (Tânărul a adus CD-ul la el)
frate), totuș i flexibilitatea posibilă pe axăsintagmaticpermite asta
miș care.
Partea flexionată apredicatpoate fi realizată în prima poziț ie (imperativ,
frase interrogativă, condiț ional fără conjuncț ie), a doua poziț ie (frase afirmativă,
frase cu pronome interogativ) sau ultima poziț ie (frase subordonată):
„Adu-mi CD-ul!
•„Îmi aduci CD-ul cu tine?”
Î ț i aduc CD-ul!
Cine îmi aduce CD-ul?
pentru mine?)
„…pentru că ț i-am adus CD-ul.”
CD/…). Observați verbul finit în ultima poziție în acest ultim exemplu
de o propoziție subordonată.
„Dacă îmi aduci CD-ul, atunci voi asculta melodiile!
CD pentru mine, eu ascult cântecele). În acest caz, o conjuncție ar putea
dacă îmi aduci CD-ul, atunci îl ascult
moartea cântecelor!”. În absența sa, verbul finit își asumă poziția în
frase.
Limba germană are o paranteză verbală care se constată dinverbflexionat (finalizat) ș i de
verbul neflexionat (forma infinitivă oricare), cum ar fi "a spus..." ș i "va juca...".
Când ceva trebuie să fie subliniat, poziț ionarea elementelor în propoziț ie este schimbată,
în general, conț inutul cel mai important fiind mutat la începutul propoziț iei:
No alemão há quatro cazurie doinumere, în plus faț ă de un sistem de genuri(masculino,
feminin ș i neutru). Genurilearticoleeadjectivene orientăm după genul de
substantivEste o limbă care se caracterizează prin posibilitatea de a forma cuvinte
compuse (Haus+Tür=Haustür). În aceste cazuri, genul noului cuvânt va fi
chiar ș i cea din ultima cuvânt, prin urmare "Uș a principală".
În sistemul fonetic, limba germană dispune de 16 vocale ș i 4ditongi, precum ș i de 20
consoane(sem asafricadepf, ts).
Ortografia nu este fidelă sunetelor (precum, de exemplu, finlandeză sau turcă), ci mai degrabă
bazată pe sunete, adică ia în considerare caracteristici precum structura silabică
(marcarea vocalelor scurte), precum ș i păstrarea originii cuvintelor ("Weges"
deci ș i "Weg" în loc de "Wek". Consoana surdă "k" în ultimul exemplu
corespunde pronunț iei reale, deoarece în germană standard nu există consoane
sonor în finalul unei silabe).

Index
[a ascunde]
• 1 Substantiv/Nume
○ 1.1 Număr
○ 1.2 Gen
○ 1.3 Caz
○ 1.4 Articol
○ 1.5 Substantive și Clase Flexionare
○ 1.6 Alte explicații
 1.6.1 Singular
 1.6.2 Plural
• 2 Adjective
○ 2.1 Flexiunea adjectivelor
○ 2.2 Exemple pentru adjective
○ 2.3 Comparare
○ 2.4 Superlativ
○ 2.5 Adjective Desacompaniate de Nume (substantiv)
• 3 Pronume/demonstrative
• 4 Verbe
○ 4.1 Forme verbale
○ 4.2 Formas temporais
 4.2.1 Subjonctiv (Konjunktiv)
 4.2.2 Domeniile de utilizare a formelor temporale
 4.2.3 Construirea formelor temporale
 4.2.4 Forma Pasivă
○ 4.3 Modo
• 5 Adverbe și Predicative
• 6 Sintaxă
○ 6.1 Inversare
• 7 Bibliografia
• 8 Legături externe
○ 8.1 În portugheză
○ 8.2 În germană
 • 9 Vezi de asemenea

[editaSubstantiv/Nume
[edita] Número
Germana face distincț ie întresingularepluralnos formăm substanț ele, adjectivele
articole ș i pronume.
În cazul numelui, pluralul poate fi marcat prin:
acrescut dintr-un sufix
•varia ț ia unei vocale (Umlaut, trema)
•pentru ambele moduri de mai sus

Vezi mai jos declinarea

[edita] Gênero
Nemț escul are trei genuri:
masculin (Maskulinum)
feminine (Femininum)
•neutru (Neutrum) (genul sächliches)
Deș i nu există reguli propriu-zise, se observă anumite regularităț i în
clasificarea genurilor în raport cu terminaț iile cuvintelor. Astfel, cei
substantivele care se termină în „-e” sunt, în majoritate, de gen feminin. O excepț ie importantă apare
sunt substantivele terminate în '-e' care caracterizează ființ e masculine, cum ar fi, de exemplu,
exemplo, "Der Name" (o nome) ou então "Der Bote" (o mensageiro). Adjetivos e verbos
substantivalele sunt, de obicei, neutre, de exemplu "das Lesen" (mai bine tradus)
ca lectură, dar poate fi tradus prin „a citi”, adică actul citirii). Os
substantive care se termină cu -keit, -schaft, -ion, -ät, -unge -heit, de obicei sunt de
genul feminin. Casilabediminuț ii finale-chene-le întoarcem pe toț i
substantive neutre. Ciudat este faptul că genul natural (sexul) ș i cel al substantivelor
putem fi diferiț i, cum ar fi: "das Mädchen" ("fata", neutru în
genul gramatical ș i feminin în genul natural), "das Weib" ("femeia"), "die Tunte"
o maricas
Fără plural, diferenț ierea între genuri este marcată cu pronumele definit "die".
atât pentru pluralul masculin, cât ș i pentru pluralul feminin, în contrast cu majoritatea
limbile romanice, cum ar fi portugheza.
[edita] Caz
Se deosebesc între ele patru cazuri:
1. Caz –nominativ(întrebare: cine sau ce?) (subiect, predicativ)
Hans este brutăreț
2. Caz –genitiv(întrebare: de cine?) (atributiv, obiect al unor)
„Geanta Claudiei"; „Ne amintim de
Toten" (Noi ne am amintit de morț i); „puterea viziunii sale
(în virtutea perspicacității sale) / „stăpân pe limba germană
(dominar a língua alemã).
3. Caz –dativa da cuiva cartea
 4. Caz a - cusativ– (întrebare: cine sau ce?) (obiect direct) „un
["A oferi o carte cadou","a încheia un contract"]
(semna un contract)
Unele terminaț ii ale cazurilor au dispărut de-a lungul istoriei limbii, astfel că
forma în care articolul serveș te ca un adevărat indicator de caz. Genitivul singular ș i dativul
plural au terminaț ii foarte bine marcate. Ovocativ(invocare) corespunde
Formal la nominativ: „Pisică, dispari!”
O alternativă la genitiv înoralitatee emdialecteeste construcț ia la dativ,
de obicei cu oprepoziț ie:
prietena tatălui meu
namorada/amiga a tatălui meu;
Ou cu o simplă înlocuire a unui caz cu altul, adică genitivul cu dativul:
•din cauza ploii→din cauza ploii
În norma standard, totuș i, acest lucru este considerat o eroare, având în vedere că după „wegen
un genitiv („din cauza ploii“), inclusiv cu marcarea cu un „s“ în
substantiv, în cazul în care este masculin singular. Dacă după acest substantiv se află
desacompanhat de articol sauatribut, ca un adjectiv, terminaț ia dativului poate
ser suprimida (închis pentru renovare; rar: închis din cauza renovării). O
dativul este folosit atunci când genitivul nu este clar (din cauza unora).Pronume
persoanele sunt plasate în faț a dewegen (meinet-, deinet-, seinet-, unseret-, euret-)
din cauza ta); nalimbaj colocvialformele pronumelui personal sunt de asemenea
comumente după ce au fost trimise (din cauza ta, din cauza voastră, din cauza lor ...). Din cauza mea este ca
forma arcaizantă.
Prepoziț ii comune însoț ite de genitiv sunt "dank", "kraft", "aufgrund", etc.
Datorită ajutorului lor
[editaArticol
Limba germană are, în esenț ă, două tipuri de articole: cele definite ș i cele nedefinite.
articolele sunt declinate în funcț ie de gen, număr ș i caz. Articolul nedefinit
singularul "ein" nu are o formă la plural ca în portugheză, care are formele
"um" ș i "uns". Totuș i, unele gramatici indică "einige" (câț iva) ca aceasta
forma plural presupusă. O excepț ie este forma "die einen (und) die anderen", care poate
ser tradus ca „unii ș i alț ii”. Observaț i, totuș i, forma „-en” ca terminaț ie
împreună cu "ein". Această desinenț ă este folosită împreună cu atributele formelor plurale. Altceva
Cu unii mă înț elegeam bine, cu alț ii nu atât de bine
m-am înț eles bine, cu ceilalț i nu prea)

mascul femini neut mascul femini neut

Singular Plural
ino nu ro ino nu ro

Nominat Nominat
der moarte asta mor mur murii
ivo ivo

Genitivodes der desGenitivoder der der

 Dativodem der demDativoden vizuină vizuină

Acuzativ Acuzativ
vizuină mușcă aceasta die moare moarte
o o

mascul femini neut

Singular
ino nu ro

Nominat
un o un
ivo

Genitivul unu dintre

o
Dativoeinem einer
m

Acuzativ
un o un
o

[editaSubstantive ș i Clase Flexionale

Regulile flexiunii germane sunt foarte subtile, ceea ce îngreunează la început învăț area acesteia.
limba germană dispune, printre altele, de fenomenul deflexiuneinterna. Asta înseamnă
că nu doar terminaț ia se schimbă din cauza declinării. (Exemplu: „Copac/ Copaci” sau
„Casă/Case” (Sg./Pl.)
Clasele de flexie germane

-(e)s, -e muntele, muntelui, munț ii

Nom. Acc. Dat. Gen.
-0- -0- -(e) -(e)s
-e -e -en -e

-(e)s, -er imaginea, a imaginii, imaginile

-0- -0- -(e) -(e)s
-er -er -ern -er

-(e)s, -en der Staat, des Staat(e)s, die Staaten

-0- -0- -(e) -(e)s
-en -en -en -en

-s, -0- der Fahrer, des Fahrers, die Fahrer

-0- -0- -0- -s
-0- -0- -(n) -0-

-s, -e der Lehrling, des Lehrlings, die Lehrlinge

-0- -0- -0- -s
-e -e -en -e

-s, -s das Radio, des Radios, die Radios

-0- -0- -0- -s
-s -s -s -s

-en, -en der Student, des Studenten, die Studenten

-0- -ro -ro -ro
-en -en -en -en

-0-, -0- mama, mamei, mamele

-0- -0- -0- -0-
-0- -0- -(n) -0-

-0-, -en die Meinung, der Meinung, die Meinungen

-0- -0- -0- -0-
["-en","-en","-en","-en"]

-0-, -e puterea, puterii, puterile

-0- -0- -0- -0-
-e -e -en -e

-0-, -s grupul, grupul, grupurile

-0- -0- -0- -0-
-s -s -s -s

["-(e)ns","-(e)n","numele","numele","numele"]
-0- -(e)n -(e)n -(e)ns
-(e)n -(e)n -(e)n -(e)n

[editaExplicaț ii suplimentare
[editaSingular
•În feminin, toate cele patru forme ale numelui în cele patru cazuri sunt
idêntice. (Vezi exemplul a).
•Neutru urmează întotdeauna modelul b (cu excep ț ia: Herz (inimă)).
•Masculin urmează unul dintre modelele b sau c:
•a) Doamnă Doamnă Doamnă Doamnă

•b1) Geist Geistului Spirit(e) Spirit

•b2) Pânză Pânze Pânze Pânză
•c1) Leu Lei Lei Lei
Nume Numele Numele Numele

[editaPlural
Regula generală (Există excepț ii. Totuș i, regula generală este valabilă pentru aproximativ 70% din
substantive):
Substantivele masculine ș i neutre construiesc pluralul cu -e +
Umlaut (nu este vorba doar despre trema, ci despre o schimbare)
fonetică în interiorul radicalului cuvântului): „Dinge”, „Bäume”,
„Substantive”. (lucruri, copaci ș i substantive, respectiv).
În feminin, pluralul se formează cu -(e)n: „Frauen".
•Nume proprii, abrevieri, multe cuvinte străine,
substantivările, construiesc pluralul cu -s: „CD-uri
Regra suplimentară:
•Unele forme masculine/neutre construiesc pluralul cu -(e)n:
Ursii
•Unele forme masculine/neutre construiesc pluralul cu -(e)r (+
Umlaut): „Copii”, „Bărbaț i”.
Câteva forme masculine, sau chiar neutre, formează pluralul în
„Fiii„
•Unele forme ale genului feminin formează pluralul în -e (+Umlaut):
Bănci
•Masculin/Neutru în -el, -en, -er, -lein sau -chen rămân fără
terminação no plural: „Wagen", „Lehrer".
Cuvinte străine ș i vocabular tehnic care provin dinlatimtu facigrecformăm o
plural în concordanț ă cu limba de origine:
•Viză, Viză, dar ș i Vize
•Virus, Viren
•Atlas, Atlanten, dar ș i Atlasse
•Pizza, Pizzen
Există de asemenea cuvinte în care apar două forme de plural, în care semnificaț iile de
ambas se diferă:
•Wort, Worte(Palavras de autor), Wörter(Dicionário)
Băiat, băie ț i, pu ș ti
•Pentru dativ, ca singura caz special marcat, contează faptul
că toate substantivele care nu sunt la nominativ plural nu se termină
primim un supliment: de la bărbați, de la salarii.

[edita] Adjetivos
Adjectivecumatributese găsesc în limba germană în principal în faț a numelui
referit e, ș i, dacă este cazul unui nume însoț it de articolul său, adjectivul apare
după articolul corespunzător. Adjectivele predicative sunt identice cuadverbîn SUA
forma, adică, nu primesc nicio desinenț ă specială, spre deosebire, aș adar, de
adjective folosite ca atribute.
[editarFlexiunea adjectivelor
În general, adjectivul este în concordanț ă cu numele la care se referă. Terminarea ...
flexiunea nu este, totuș i, determinată doar de numele menț ionat, ci ș i de
terminarea articolului.
Când terminaț ia articolului este "slabă", terminaț ia adjectivului este "puternică", ș i vice-
versa. Unele articole folosite în cazuri specifice pot avea forme identice cu
de alte cazuri, cum ar fi masculinul singular ș i genitivul plural, de exemplu, fiind
ambele "der".
Fundamental, avem următoarele terminaț ii pentru articolele nedefinite:

mascul femini neut

Singular
ino nu ro
Nominat
-er -e -es
ivo

Genitiv -en -en

Dativul en -en

Acuzativ
-en -e -es
o

... e pentru articolul definit:

mascul femini neut mascul femini neut

Singular Plural
ino nu ro nu ro

Nominat Nominat
-e -e -e -en -en en
ivo ivo

genitiv-en -en Genitiv -en -en

Dativ en -en Dativ -en -en

Acuzativ Acuzativ
-en -e -e -en -en -en
o o

Tais afixos, care aparent sunt identice, dar care codifică diferit
caracteristici, sunt cunoscuț i ca Synkretismen ș i sunt caracteristic comune pentru
limbi indo-germanice.
[editaExemple pentru adjective
Indefinido, Singular

un bărbat mare, unui bărbat mare, unui bărbat mare, un bărbat mare (pentru
bărbat mare [nominativ], de un bărbat mare, pentru/un bărbat mare, un
bărbat mare
o femeie frumoasă, unei femei frumoase, unei femei frumoase, o femeie frumoasă
o carte grea, unei cărț i grele, unei cărț i grele, o carte grea
Definit, Singular
der großeMann, des großenMannes, dem großenMann, den großenMann (o homem
mare [nominativ], al omului mare, pentru/la omul mare, omul mare
cumobiect directFemeia frumoasă, femeii frumoase, femeii frumoase, femeia frumoasă
Doamnă
cartea grea, cărț ii grele, cărț ii grele, cartea grea
Definido, Plural

die schwerenBücher, der schwerenBücher, den schwerenBüchern, die schweren

Cărț i (Cărț ile grele [nominativ], ale cărț ilor grele, la cărț ile grele,
cărț i grele [obiect direct]
În plus, unele adjective sunt flexionate prin schimbarea rădăcinii.
[editaComparare
Comparativul se formează prin adăugarea sufixului "-er". În cazul unor adjective
Da, în plus, flexiunea radicalului. Comparativul este declinat exact la fel ca
orice adjectiv. Exemplu:
„Această nouă carte este mai frumoasă decât cea veche".

Vreau să îmi cumpăr o carte mai frumoasă.

[editaSuperlativ
Osuperlativ, forma maximă de comparaț ie, de asemenea, este declinată ca orice
adjectiv, se formează cu adăugarea afixului "-st":
Am cumpărat cea mai frumoasă carte.
În cazul superlativului folosit ca predicativ, adică, cu un verb de legătură,
urmează modelul "am+ superlativ declinat"
„Această ma ș ină galbenă este frumoasă. Cea albastră este ș i mai frumoasă. Dar
această mașină neagră este cea mai frumoasă (dintre toate)

[editaAdjective fără substantiv

Frecvent se vede în germană o utilizare pur nominală a adjectivului, fără nume
referit. Sintaxa este, în acest caz, identică cu structura nominală comună, de asemenea cu
în ceea ce priveș te flexiunea, cu toate acestea, lipseș te numele. În schimb, adjectivul este nominalizat.

Vechiul este de fapt mai rapid ș i mai stabil decât succesorul său.
[editaPronomene/demonstrative
O particularitate a limbii germane (la fel cum este ș i înlimba greacă) este
faptul că se poate folosi nu numai un pronume propriu în loc de
nume, dar ș i un articol/demonstrativ.
Exemple:
„E nebun!“
„Am cumpărat acesta.”
„De unde o cunosc eu pe asta?”

[editaVerbe
Ca în toate limbile germane, diferenț a între verbele slabe ș i cele puternice este
semnificativă.
Naconjugaregermania diferenț iază trei persoane (1ª persoană, 2ª persoană ș i 3ª persoană) ș i două
numere (singular ș i plural). Verbului este conjugat conform fiecărui pronume personal.
Limba germană tinde să prefere utilizarea verbelor auxiliare în detrimentul flexiunii.
Între timp, este perfect normal pentru pasiv ș i pentru viitor, mulț i arată
pentru căderea gradativă asubjunctiveI ș i II, sau chiar trecutul.
[edita] Formas verbais
Forme verbale infinite: nu indică număr, nici persoană. (Singular, Plural)
• Infinitiv(Infinitiv):laufen, tanzen, essen …
• Participiu1 (Particip I): curent, dansând, mâncând ...
• Participiu2 (Partizip II): alergat, dansat, mâncat ...
Verbul finit→ Forma personală: terminaț ia verbului se schimbă ș i indică persoana, numărul ș i
tempo/modo.
•gingst: 2-a persoană/singular/preterit.
•kämen: 1ª sau 3ª persoană/plural/subjunctiv II
[editaForme temporale
Germana are următoarele timpuri:
•Prezent (pentru momentul actual al vorbirii: Scriu.)
Viitor I (următorul: Voi scrie.)
Perfect (already executed: Am scris.)
•Viitorul II (va fi executat în momentul viitor determinat: Ich
voi fi scris mâine.)
•Subjunctiv I (pentru distan ț area con ț inutului a ceea ce se spune:
El spune că ea scrie asta, dar el nu ș tie dacă este adevărat.
•Subjunctiv II (Specula ț ii: El spune că ar scrie asta, dacă ar avea timp
ar fi.)
•"Formă de polite ț e", "paraFraza de polite ț e" sau "forma de înlocuire a conjunctivului"
de asemenea denumită Subjunctiv III (îi înlocuiește în limba colocvială)
subjuntivele I și II: "El spune că ea ar scrie asta, dacă ar avea timp"
aș fi avut.)
Pretérito (Am scris.)Jacob Grimmprétutindeni este singura formă
temporal genuină pe care o are germanul.
Eu îi scrisesem.
•Perfect dublu (formă neobi ș nuită) („I-am scris lui
avut
Pretérito mai mult decât perfect dublu („I-am scris lui
"Am avut"; "Fusesem acasă")
•Futur III („voi fi scris lui”); un perfect dublu
surgiu în regiunea de limbă germană din sud pentru a exprima o idee de
anterioritate și este o concept încă foarte controversat, conform
Helbig ș i Buscha.

[editaSubjonctiv
OsubjonctivI este forma derivată a prezentului (er komm-t → er komm-e). Este folosit mai mult
în textele jurnalistice pentru distanț area conț inutului exprimat (Nu eu am fost cel care
a spus, dar nu o altă persoană.) În linii mari, se presupune. Exemplu: „Die
Cancelarul federal a spus că nu vor exista noi creș teri de taxe.
Subjunctivul II este forma derivată din trecut (kam → käm-e). Este folosit pentru
speculaț ii. Ceea ce este formulat în subiectivul II nu este realitate. Eventual
se întâmplă sau nu. Exemple: „Dacă aș avea mai mulț i bani, aș avea deja o casă.”
În limba vorbită, vechile forme ale subjunctivului sunt în mare parte înlocuite de o
forma cu auxiliarul "würde": „el ar veni" în loc de „el ar veni", sau se foloseș te
pur ș i simplu indicativul însoț it de un element lexical care indică presupunerea
(se pare, probabil, eventual...)
[editarCâmpuri de utilizare a formelor temporale
Forma cea mai importantă este prezentul. Ca „prezent istoric” poate înlocui
pretérit ș i perfect ș i chiar viitor I. În aceste cazuri, există ca complement o
forma adverbial indicativă de timp.
[editaConstruirea formelor temporale
Formele temporale ale trecutului, pretérito mais-que-perfeito ș i perfect sunt formate
cu verbele auxiliare "haben" sau "sein". Pretérito (Präteritum) este format în
radicalul propriu al cuvântului, fără un verb auxiliar.
Formele viitorului sunt construite cu verbul auxiliar „werden“.
Pretéritul mai mult ca perfect (Plusquamperfekt), viitorul II (Futur II) ș i de asemenea viitorul I
(Futur I) sunt efectiv puț in folosiț i în limba vorbită. Unele dialecte nu au
aceste vremuri. În loc de aceasta, unele dialecte au forme precum Plusplusquamperfekt,
ceva precum un pretérito mai-mais-que-perfeito sau „perfectul dublu” (de exemplu, „er
l-a văzutDialetesudGermanianu au trecut, cu excepț ia
două verbe modale ș i auxiliare. Limba germanică de jos, spre deosebire, are cele ș ase forme, dintre
care sunt formele viitoare formate cu "sollen" (în dialectul inferior german: süllen, sküllen
ouschallen).
Subjunctivul II este construit pe baza formei preterite a verbului. Verbele puternice primesc
Umlaut (schimbare în radical) (eu fac ceva – eu am făcut ceva – eu aș face ceva). Nu
între timp, există ș i cazuri în care forma trecută ș i forma subjonctivului sunt
identice (eu spun ceva – eu am spus ceva – eu am spus ceva). În aceste cazuri, obiș nuieș te
se empregar uma forma com "würde" + infinitivo para marcar o subjuntivo (ich würde
Sagen). O subjuntivo I se deduz doinfinitivdo verbo. O radical al cuvântului nu se schimbă,
fiind adăugat, de obicei, sufixul „-e” în cazul prezentului (el vede ceva -
el vede ceva). Subjunctivul I coincide în multe cazuri cu indicativul. Deci, dacă
am folosi subjunctivul II sau o formă cu "würde". La prima persoană plural a prezentului,
de exemplu, forma subjonctivului I coincide cu infinitivul. Aș adar, se utilizează
subjunctiv II sau forma cu "würde" (El spune că ne vedem mâine/ne-am vedea
mâine/ne-am vedea mâine)
[editaForma Pasivă
Pasivitatea în limba germană este realizată într-un mod interesant. Grosolan se poate
a distinge pasivul în două forme:
Vorgangspassiv (VP)
•Pasiv de stare (ZP)
Vorgangspassiv necesită întotdeauna o formă activă. Ei bine, pasivul se construieș te
transformându-se obiectul în subiect pacient ș i subiectul în agentul pasiv.
Pasivul procesual

Voi fi văzut
Am fost văzut
Am fost văzut
Fusesem văzut
Voi fi văzut
Voi fi fost văzut.
Există cazuri, totuș i, care nu au corespondente directe în limba română:
În atelier se sărbătore ș te
Se dansează.
Starea pasivă este o formă pasivă statică ș i nu trebuie confundată cu
Vorgangspassiv în forma sa de perfect (Am fost văzut). Se construieș te cu
verbul "a fi".
U ș a este deschisă (prezent)
U ș a era deschisă (pretérito)
U șa a fost deschisă.
U ș a fusese deschisă.
U ș a va fi deschisă.
U ș a va fi fost deschisă (viitor II)
Rezipientenpassiv / Bekommen-Passiv (passivo-bekommen)
I se ia cartea
I-a fost luat cartea.
În oralitate apar ș i construcț ii cu „kriegen"
[edita] Modă
În germană există următoarele moduri:
Paul vine
•subjunctivul, care distinge între:
○ Subjunctiv I (nefezabil, frecvent cu distanț are
El a spus că ea
am scris asta, dar el nu știe dacă este adevărat.
„Spune-i Paulei următoarele…")
○ Subjunctiv II (posibil, ireal, dorit, frecvent o
speculaț ie: „Dacă aș fi împărat…")
Există forma substitutivă „würde”: „El a spus că ea/el ar face asta
a scris, dacă..."; „Îl întreabă politicos, dacă îi este
ar însemna să-i împrumut ceva bani"; „În
Adesea îș i imaginează că ar putea zbura.
ai face cu adevărat asta pentru mine?
Este un imperativ: „Paul, vino!

[editaAdverbii ș i Predicative
În germană, adverbele sunt formate prin forma de bază a adjectivului, adică,
fără nicio desinenț ă. O excepț ie rar folosită este adverbul wohlpelo
adjetivogut (asta este bine făcut, mă simt bine).
[editaSintaxă
Spre deosebire de engleză (subiect-predicat-verb), de exemplu, poziț ionarea de
elementele în propoziț ia germană sunt relativ libere.
[editaInversiune
În propoziț ia afirmativă germană ne confruntăm cu inversiunea. Aș adar, se găseș te
subiect după verbul finit atunci când un obiect, un element de funcț ie adverbială sau o
partea non integrantă a propoziț iei este folosită la începutul frazei. Motivul pentru aceasta este faptul
un verb finit să fie întotdeauna folosit în a doua poziț ie. Pentru secvenț ă, este valabil
tendinț a elementului temporal anterior locului.
•„Casa ai ars-o!
„În fiecare minciună zace pu ț in adevăr.”
„Pierdută este frumuse ț ea tinere ț ii!”
•„Ieri, băiatul a ie ș it după boală pentru prima dată din nou
în școală.
Ieri, un tren deraiat în Köln.

[edita] Bibliografia
•O. Behaghel: Sintaxa germană. Vol. I-IV, Winter, Heidelberg, 1928
•H. Brinkmann:Limba germană. Schwann, Düsseldorf, 1962
G. Drosdowski et al. (Hrsg.): Duden Gramatica limbii germane
Limbă contemporană. Dudenverlag, Mannheim, 1986
•P. Eisenberg: Cuvântul (Bd. 1), Propozi ț ia (Bd. 2) – Conturul
gramatica germană. Metzler, Stuttgart, 2004
•U. Engel:Gramatică germană. Groos, Heidelberg, 1988
K. E. Heidolph, W. Flämig, W. Motsch ș i al ț ii: Contururi ale unei
gramatica germană. Academie, Berlin, 1981
•G. Helbig, J. Buscha: Gramatică germană. Edi ț ia a 14-a, Langenscheidt
Berlin, 1991
•G. Helbig, J. Buscha: Gramatică germană. Un manual pentru
Învăț ământ pentru străini. Langenscheidt kg, Berlin ș i München, 2001.
•E. Hentschel / H. Weydt: Manual de gramatică germană. 3.
Aufl., de Gruyter, Berlin/New York, 2003
H. J. Heringer: Învă ț area cititului: O gramatică receptivă a
Nemț esc. Niemeyer, Tübingen, 1988
H. Paul: Gramatică germană Bd. I-V, Niemeyer, Tübingen, 1920
•Harald Weinrich|H. Weinrich:Gramatica textului limbii germane
Dudenverlag, Mannheim, 1993
•G. Zifonun, L. Hoffmann, B. Strecker ș i al ț ii: Gramatica limbii germane
Limba. de Gruyter, Berlin/New York, 1997

[editaLiaț ii externe
[edita] În portuguese
• Învățarea limbii germane, de la Deutsche Welle
• Institutul Steiger
• Verbele conjugate în germană
[editaÎn germană
• GRAMMIS Sistemul de Informații Online pentru gramatica germană,
bazată - în părți - pe 'Grammatik der deutschen Sprache de
Zifonun/Hoffmann/Strecker și alții, 1997
• Gramatica școlară mică germană
• [Link]: Gramatică Germană și Dicționare
• Gramatica Germană
• Gramatica germană scurtă și concisă, în germană, cu exemple
• Banca de Date Bibliografice pentru Gramatica Germană
• Gramatica Germană
• Material de exerciții pentru germana ca limbă străină

[edita]Vezi de asemenea
• Declinarea în limba germană
• Limba germană
Obținută de [Link]
limba germană"
Categoria:

• Gramatică germană
Categorii ascunse:
• !Articole de revizuit despre Limbile
• !Articole de revizuit din Ianuarie 2009
Unelte personale
• Intră / creează cont
Spaț ii de nume
• Articol
• Discussão
Variante
Vistas
• Ler
• Editați
• Ver istoric
Acț iuni
Caută
Partea superioară a formularului
Special: Cercetare
 Partea de jos a formularului
Navigare
• Pagina principală
• Conținut evidențiat
• Evenimente actuale
• Esplanada
• Pagină aleatoare
• Portaluri
• A informa o eroare
Colaborare
• Bun venit
• Ajutor
• Pagina de teste
• Portal comunitar
• Schimbări recente
• Șantier naval
• Creare pagină
• Pagini noi
• Contact
• Donatii
Imprimare/exportare
• Creează o carte
• Descarcă ca PDF
• Versiune pentru imprimare
Unelte
• Pagini afluente
• Alterări legate
• Încarcă fișier
• Pagini speciale
• Legătură permanentă
• Citați această pagină
În alte limbi
• ‫ﺍﻟﻌﺮﺑﻴﺔ‬
• Cehă
• Danemarca
• Germană
• Ελληνικά
 • Engleză
• Spaniolă
• Franceză
• Maghiar
• Islandeză
• Italian
•
• Poloneză
• ‫ﺗﻮښﭖ‬
• Русский
• Suedeză
•
• Limba Vietnameză
•
•
•Această pagină a fost modificată ultima dată la ora 20:02 pe 22 de
ianuarie 2012.
•Acest Atribuire-Partajare
text este disponibilizat în condi ț iile licen ț ei
aceleași termeni 3.0 neadaptată (CC BY-SA 3.0); poate fi
supus unor condiții suplimentare. Consultațicondiții de utilizarepara
mai multe detalii.
• Politica de confidențialitate
• Despre Wikipedia
• Avertismente generale
• Versiune mobilă

marț i, 31 august 2010