La silaba

DESCHISE
Acaban în vocală (V)
Tipuri de silabe:

ÎNCHISE

Acabă în consoană (C) sau

în semivocal (S)
 Sílabe deschise (1)

Silabele deschise se termină cu vocală (V).

a) Vocal (V):
a, o, a-é-re-o.

b) Consonantă-Vocală (CV):
casa, coche, riscuțo, parador.

c) Consonantă-Semivocal-Vocală (CSV):
plăcintă, fui, dio, cuadră, întiere, şapte.
 Silabe deschise (2)

d) Consonantă-Consonantă-Vocală (CCV):
sobrea, habla, truca, frito, plaza.

e) Consonantă-Consonantă-Semivocal-Vocală
(CCSV):

plie-go, a-grio, cria-do, Austri-a.

 Silabe închise (1)
Silabele închise se termină cu consoană (C) sau în
semivocal (S)

a) Vocal-Semivocal (VS):
hei, astăzi, aer, Europa.

b) Vocal-Semivocal-Consonantă (VSC):
însă

c) Vocal-Consonantă (VC):
es-te, ma-es-tro, his-to-ria, ma-íz.
 Silabe închise (2)
d) Vocal-Consonantă-Consonantă (VCC):
["institut","abstinență","obstrucție","instaura"]

e) Consonantă-Vocală-Semivocală (CVS):
cau-sa, rei-no, deu-da, rey, jau-la, nai-pe, ley, soy.

f) Consonantă-Vocală-Semivocală-Consonantă (CVSC):
şase, căus-tic, zece, le-giţi, douăzeci.

g) Consonantă-Vocală-Consonantă (CVC):
["paște","coajă","colț","a partaja","anula","ceas","dumneavoastră"]
 Silabe închise (3)
h) Consoană-Vocală-Consoană-Consoană (CVCC):

substituție, construcție, conspicu.

i) Consonantă-Semivocal-Vocal-Semivocal (CSVS):
U-ru-guay, Pa-ra-guay, guai-pe.

j) Cons.-Semivocal-Vocal-Semivocal-Cons. (CSVSC):
ești în regulă, aveți grijă, trimiteți.

k) Consonantă-Semivocal-Vocal-Consonantă (CSVC):
["cien","pien-so","cuen-ta","dieci","guan-te","în-tien-do"]
sien-ten, bine.
 Silabe închise (4)
l) Cons.- Cons.- Vocal-Semivocal (CCVS):
fratelui, trădare, trădător, flaut.

m) Consoană-Consoană-Vocală-Semivocală-Consoană (CCVSC):

trein-ta, en-tráis, com-préis.

n) Cons.-Cons.-Vocal-Cons. (CCVC):
a-bril, ha-blar, tron-co, fren-te, plan-ta, flan-co, Fran-cia.

ñ) Consoană-Consoană-Vocală-Consoană-Consoană (CCVCC):

transport, curs
 Silabe închise (5)

o) Consonantă - Consonantă - Semivocală - Vocală - Semivocală - Consonantă.

(CCSVSC):
ampliáis, agriáis.

p) Cons.-Cons.-Semivocal- Vocal-Cons. (CCSVC):

trián-gu-lo, a-brien-do, mu-grien-to, crian-do.
 Diptongos (1)

iepie
pian
 adio
 
S 

+
V 
iuciudad
uifui
 uepues
 uacual

uoasiduo
 


S = Semivocal, V = Vocal
 Diptonguri (2)

eiseis
 aibaile
  oioigo
V 
 +
S 

Europa
aucausa
 oubou

 



 Triptonguri


  
S 

+
V S  + 


 
  
ieienviéis
invii 
ueiaverigüéis

uaiactuáis
 Silabeo (1)
Gruppul consoană iniț ial:
Conjunto de consoane care preced vocalul de
o silabă. Prima consoană este o consoană
oclusiva de, iar a doua consoană este întotdeauna

Exemple:
/pr/ prado, compro /pl/ plato, aplicar
/br/ brazo, abrir /bl/ blando, hablar
/tr/ trigo, otro —
/dr/ dramă, Pedro —
/kr/ a crea, ocre /kl/ clave, declarar
/gr/ grasa, lograr /gl/ globo, siglo
/fr/ frase, cifra /fl/ flor, inflar
➤ /s/+ C niciodată nu formează grup consonantic ini ț ial. Nu există
cuvinte care încep cu st, sp, sk, etc.
 Silabeo (2)
Grup consonantic final:
Conjunto de consoane care urmează vocalelor a
sílaba. A doua consoană este întotdeauna:

Exemple:
/bs/ obstruir, abstracto
/ns/ inspirar, transporte
 Regulile de silabizare (1)

a) Secvenț e de vocală (VV):

Vocalese, a, o, í, ú =V-V
(sunt nuclee de silabe diferite)

Exemple:
creo creează-o
gol le-er
mare se-a
zi dă-i
cai ca-í
púa pú-a
 Reguli de silabeo (2)
Secvenț e de vocale (VV):

Vocalesi, u(inacentuadas) +e, a, o=SVoVS

(diptonguri, sunt în aceeași silabă)

Exemple:
plăcintă placintă
regina rei-na
cauza cauza
pian pian
bine bue-no
oraș ciu-dad
atenție cui-da-do
 Reguli de silabeu (3)
b) Secvenț e de VCV = V-CV:

Consoana formează întotdeauna silabă cu a doua

vocal.

Exemple:
oso o-so
ala a-la
era e-ra
opt o-cho
ora ho-ra
sus a-rri-ba
 Reguli de silabeo (4)
c) Secvenț e de VCCV = V-CCV :

Și la a doua consoană eslor, cele două consoane

sunt un grup consonantic inițial și formează silabă cu
a doua vocală.

Exemple:
aprilie a-bril
altul o-tro
tigru ti-gre
decliv de-cli-ve
dublu dublu
cufăr co-fre
 Reguli de silabizare (5)
Secvenț e de VCCV = VC-CV :

Si la a doua consoană nu este nilnir, cele două

consonantele aparțin unor silabe diferite.

Exemple:
este eşti
înainte an-tes
ușă ușă
manga manga
plută cor-cho
bancă ban-co
 Reguli de silabizare (6)
d) Secvenț e de VCCCV = VC-CCV :

Si la a treia consoană eslor, a doua și a treia

consonantele sunt un grup consonantic inicial și
formază silaba cu a doua vocală.

Exemple:
cumpăra compara
vârf cum-bre
astro ca-gal
a scrie es-cri-bir
desert pos-tre
a intra a intra
 Reguli de silabisire (7)
Secvenț e de VCCCV = VCC-CV :

Și la a doua consoană ess, prima și a doua

consoanele sunt un grup consonantic final și formează
sílaba cu prima vocal.

Exemple:
obscur obs-cu-ro
a inspira inspirar
transport
substanța
 Reguli de silabizare (8)
e) Secvenț e de VCCCCV = VCC-CCV :

Prima și a doua consoană sunt un grup

consonantic final (formează silabă cu prima
vocal); a treia și a patra consoane sunt un grup
consonantică inițială (formează silabă cu a doua
vocal).
Exemple:
abstracto abstracție
construire construir
transplantate
obstrucție
instruire instrucțiuni
 Silabe ș i grup fonic (1)
Grup fonic:

Este este setul de silabe pe care un vorbitor le emite

între două pauze.

Enlace:

➤ Într-un grup fonic există legături ș i o

cuvântul se termină în consoană ș i cuvântul
următorul începe cu vocală.
➤ De asemenea, există linkuri ș i un cuvânt care se termină în vocală
ș i cuvântul următor începe cu vocală, ș i unul din
acele vocale esiouinacentuada.
 Silabe ș i grup fonic (2)
Link:

➤ Ultima consoană sau vocală a unui cuvânt devine

prima silabă a cuvântului următor, dacă acesta din urmă
cuvântul începe cu o vocală:
Exemple:
un prieten u-na-mi-go
ceilalți frați lo-so-tro-sher-ma-nos
fiul său suhi-ji-to
copiii lor su-shi-jos
omul important e-lhom-breim-por-tan-te
 Silabe ș i grup fonic (3)
Enlace:

Mai multe exemple:

în câteva ore e-nu-na-sho-ras
femeia iubită la-mu-je-ra-ma-da
San Andrés Sa-nAn-drés
La Escorial E-nE-lEs-co-rial
Vino aici, Luis. Vreau să-ți pun o întrebare.
Ve-na-cá | Luis || Te-între-bă dacă-mi pui o între-bare ||
 Sfârș itul
Capitolul 4
Introducere în fonetică ș i
Fonologia Spaniolă