Managementul strategic al costurilor

Chestionar coordonat 1

Name:____________________________ Year and Secton:____ Date:__________

TEST I. CONCEPTUAL. 40% (2 puncte fiecare). STRICT INTERZISE Ș TERGERILE.

1. O evaluare a inventarului final pe un bilanț de costuri de absorbț ie ar fi
a. Uneori, este mai mică decât evaluarea stocului final sub metoda costului variabil.
b. Fi ț i întotdeauna mai mic decât evaluarea inventarului final sub costuri variabile.
c. Fii întotdeauna la fel ca evaluarea stocului final sub costurile variabile.
d. Fii întotdeauna mai mare sau egal cu evaluarea inventarului final sub variabilă
costng.

2. În cadrul costurilor de absorbț ie, costurile fixe de fabricaț ie:

a. Sunt amânate în inventar atunci când produc ț ia depă ș eș te vânzările.
b. Sunt întotdeauna tratate ca costuri de perioadă.
c. Sunt eliberate din inventar când produc ț ia depă ș eș te vânzările.
d. Nici unul dintre acestea.

3. O companie cu un singur produs pregăteș te situaț ii financiare folosind atât metoda absorbț iei, cât ș i metoda variabilelor.

metode de cost. Costurile indirecte de fabricaț ie aplicate pe unitate produsă sub absorbț ie
costurile variabile în anul 2 au fost aceleaș i ca în anul 1. Declaraț ia costurilor variabile pentru anul 2 a raportat o
profit în timp ce declaraț ia de costuri de absorbț ie pentru anul 2 a raportat o pierdere. Diferenț a în
venitul raportat ar putea fi explicat prin unităț ile produse în anul 2 fiind:
a. Mai pu ț in decât unită ț ile vândute în anul 2.
b. Mai pu ț in decât nivelul de activitate utilizat pentru alocarea cheltuielilor indirecte produsului.
c. În exces fa ț ă de nivelul de activitate utilizat pentru alocarea cheltuielilor indirecte produsului.
d. În exces de unită ț i vândute în anul 2.

Compania A are un cost variabil pe unitate mai mic ș i un cost fix total mai mare decât Compania B.
Preț urile de vânzare ale acestora sunt aceleaș i. Vânzările fluctuează considerabil pentru ambele companii.
Prin urmare,
Compania A are un punct de egalitate mai mic decât Compania B.
Compania A câ ș tigă mai mult profit decât Compania B.
c. Compania A este mai riscantă decât Compania B.
d. Compania A are un procentaj de marjă de contribu ț ie mai mic decât Compania B.

5. Marja de siguranț ă este

a. Profitul ob ț inut actualmente peste profitul ț intă.
b. Diferen ț a dintre vânzările actuale ș i vânzările la punctul de echilibru.
c. Rata marjei de contribu ț ie fa ț ă de costul variabil.
d. Diferen ț a între marja de contribu ț ie câ ș tigată în prezent ș i marja de contribu ț ie
la punctul de echilibru.
6. Punctul de indiferen ț ă este nivelul volumului la care o companie
a. Ob ț ine acela ș i profit în cadrul unor scheme de operare diferite.
b. Nu ob ț ine profit.
c. Ob ț ine profitul ț intă.
d. Oricare dintre cele de mai sus.

7. Dacă amestecul de vânzări se îndreaptă către produse cu o marjă de contribuț ie mai mare, punctul de echilibru
a. Scade.
b. Cre ș teri.
c. Rămâne constant.
d. Este imposibil de spus fără mai multe informa ț ii.

8. Un cost fix reprezintă aceeaș i proporț ie din vânzări în trei luni diferite. Care dintre
Următorul lucru este adevărat?

a. Compania a avut acelea ș i vânzări în fiecare dintre acele luni.

b. Costul este atât fix, cât ș i variabil.
c. Compania operează la punctul său de echilibru.
d. Compania î ș i atinge nivelul ț intă de profit.

9.O companie care doreș te să îș i reducă punctul de echilibru ar trebui să se străduiască să:
a. Scădere a pre ț urilor de vânzare.
b. Reduce ț i costurile variabile.
c. Cre ș terea costurilor fixe.
vinde mai multe unită ț i.
e. Urmări ț i mai mult de una dintre ac ț iunile de mai sus.

10. Gradul în care o organizaț ie foloseș te costuri fixe în structura sa de costuri este măsurat prin:
a. Leverage financiar.
b. Leverage operativ.
c. Levierul costurilor fixe.
d. Leverage-ul contribu ț iei.
e. Leverage-ul eficien ț ei.

11. Care dintre următoarele scade cel mai mult marja de contribuț ie per unitate pentru o companie
în prezent obț inând un profit?
o reducere de 10% a pre ț ului de vânzare.
b. O cre ș tere de 10% a costului variabil pe unitate.
c. O cre ș tere de 10% a costurilor fixe.
d. O cre ș tere cu 10% a costului fix pe unitate.

12. Dacă totul decurge conform planului, cu excepț ia faptului că costul variabil unitar scade,
a. Marja totală de contribu ț ie va fi mai mică decât se a ș tepta.
b. Procentajul marjei de contribu ț ie va fi mai mic decât se a ș tepta.
 c. Profitul va fi mai mare decât se a ș tepta.
Marja de contribu ț ie pe unitate va fi mai mică decât era de a ș teptat.

13. La punctul de echilibru, marja de contribuț ie totală este

a. Zero.
b. b. Egal cu totalul costurilor fixe.
c. Egal cu costurile totale.
d. Egal cu costurile variabile totale.

14. Într-o perioadă recentă, Marvel Co. a suportat 20.000 de dolari cheltuieli fixe de producț ie.
dedus 30.000 $ din cheltuielile generale fixe de fabricaț ie. Marvel Co. Trebuie să folosească
a. Costul de absorb ț ie.
b. Costuri variabile.
c. Costuri directe.
d. Costuri standard.

15. Cum va afecta o variaț ie de volum favorabilă venitul net în fiecare dintre următoarele
metode?
Absorbtie Variabilă
a. Reduce fără efect
b. Reduce creș te
c. Cre ș te fără efect
d. Cre ș te reduce

16. Un principiu de bază al costurilor variabile este că costurile de perioadă ar trebui să fie înregistrate ca cheltuieli curente. Ce este

raț iunea din spatele acestei proceduri?

a. Costurile perioadei sunt incontrolabile ș i nu ar trebui să fie atribuite unui produs specific.
b. Costurile de perioadă sunt în general imateriale ca sumă, iar costul alocării sumelor
beneficiile ar depă ș i avantajele pentru produse specifice
c. Alocarea costurilor pe perioadă este la bunul plac, cel mult, ș i ar putea duce la decizii eronate.
management.
d. Deoarece costurile de perioadă vor apărea indiferent dacă produc ț ia are loc, este impropriu să se aloce.
aceste costuri implică producț ia ș i amâna un cost curent al desfăș urării afacerii.

17. Inventarul lui Gomez a crescut pe parcursul anului. Pe baza acestei informaț ii, venitul
raportat sub costul absorț iei:
a. Va fi la fel ca ceea ce a fost raportat sub costurile variabile.
b. Va fi mai mare decât cel raportat sub costurile variabile.
c. Va fi mai mic decât cel raportat sub costul variabil.
d. Va fi diferit de cel raportat sub costul variabil, direc ț ia căruia nu poate fi
stabilit din informaț iile furnizate.
e. Va fi mai pu ț in decât ceea ce a fost raportat în perioada anterioară.
18. Pentru scopuri de raportare externă, principiile contabile acceptate în general necesită ca netul
venitul să fie bazat pe:
a. Costuri de absorb ț ie.
b. Costuri variabile.
c. Costuri directe.
d. Costuri semivariable.
e. Costuri bazate pe activită ț i.

19. Care dintre următoarele metode defineș te costul produsului ca fiind costul la nivel de unitate suportat în fiecare
cât timp durează fabricarea unei unităț i?
a. Costul de produc ț ie prin prin linii de produc ț ie.

b. Costuri indirecte.
c. Costul procesului.
d. Costuri de absorb ț ie.
e. Costuri de spălare inversă.

20. Varianta volumului costurilor fixe indirecte sub costul variabil:

a. Coincide cu cheltuielile generale de fabrica ț ie fixe care au fost aplicate produc ț iei.
b. Se deductează în declara ț ia de venit.
c. Nu există.
d. Va fi egal cu varia ț ia bugetului de cheltuieli generale fixe.
e. Trebuie să fie nefavorabil.
TEST II. PRACTIC. 60%. (3 puncte fiecare). STRICT INTERZISE Ș TERGERILE. Rotunjiț i răspunsurile finale în sus
la două zecimale.

PROBLEMA 1. MALILYTO CORPORATION are următoarele costuri bugetate totale ș i pe unitate la

nivelul de producț ie de 250.000 de unităț i
TOTAL PE UNITATE
Materiale directe P 2,400,000 ?
Muncă directă ? P 1.60
Cheltuieli variabile ? P 1.45
Cheltuieli generale fixe 875.000 ?
Compania se aș teaptă să vândă 175.000 din aceste unităț i la 30 de PHP fiecare către diversi clienț i anul viitor.
La acest nivel de vânzări, venitul net sub costul de absorbț ie a ajuns la P1,015,000.

Presupunând aceeaș i comportament al costurilor, determinaț i următoarele:

1. Venit net sub costurile variabile
2. Venitul net sub costul prin fluxul de marfă
3. Cheltuieli de vânzare ș i administrative
4. Inventarul final sub costul de absorb ț ie

PROBLEMA 2. Mai jos este extras din situaț ia financiară privind costurile de absorbț ie a venitului a CONFUZIEI
COMPANY for the year 2019:
Unităț i produse 100.000
Units sold 110.000
Inventar de început (Unităț i) 15.000

Costuri variabile pe unitate:

Materiale directe P8
Muncă directă 9
Cheltuieli indirecte de fabricaț ie 3
SG&A 4

Costuri fixe:
Cheltuieli indirecte de fabricaț ie P5 pe unitate
SG&A 200.000 PHP

Selling price P50 pe unitate

Informaț ii suplimentare:
Rata de cheltuieli generale fixe a fost determinată folosind capacitatea normală de 108.000 de unităț i.

Calculează pentru următoarele:

5. Variaț ia volumului (Indicaț i dacă este favorabilă sau nefavorabilă)
6. Venitul net sub costul de absorbț ie
 7. Soldul stocului final în cadrul costurilor variabile
8. Venitul net sub costurile variabile
9. Punctul de echilibru în venituri

PROBLEMA 3. Informaț iile următoare se referă la costurile, volumul ș i profitul BURGER-ului lui ANGEL.
relatonships:
Costuri variabile pe unitate P2,333
Total fixed costs 387,500
Break-even point in units 2,500
10. Determinaț i profitul suplimentar contribuit de unitatea 2.501.

PROBLEMA 4. LUFFY INC. produce ș ireturi pentru o piaț ă specializată. Costul bugetat ș i
datele de venit pentru sforile de pantofi sunt date mai jos, pe baza a 20.000 de unităț i:
Marja totală de contribuț ie P1,800,000
Venit operativ P720,000
Preț de vânzare pe unitate P120

Determinaț i următoarele:
11. Marja de siguranț ă
12. Gradul de levier operaț ional
13. Dacă volumul vânzărilor a crescut cu 30%, calculaț i creș terea veniturilor operaț ionale.
14. Dacă, în schimb, marja de siguranț ă a crescut la P980,000 din cauza schimbării volumului de vânzări,
calculează pentru noul venit operaț ional.

PROBLEMA 5. Compania ABC ia în considerare schimbarea structurii sale de costuri din muncă-
intensiv către un sistem automatizat. Faceț i referire la următoarele informaț ii despre cost ș i profit
data of the company:
Intensiv în muncă Automatizat
Rata marjei de contribuț ie 45% 55%
Costuri fixe 180.000 250.000
15. Ce structură de costuri este mai benefică pentru companie la nivelul de vânzări următor?
Deasupra indiferenț ei Sub indiferenț ă
punct punct
a. Intensiv în muncă Automatizat
b. Automatizat Intensiv în muncă
c. Intensiv în muncă Intensiv în muncă
d. Automatizat Automatizat

PROBLEMA 6. Compania ABC produce trei produse diferite, Alpha, Bravo ș i Charlie.
Următoarele informaț ii privind costurile ș i alte detalii sunt disponibile:
Produse Alpha Bravo Charlie
Mixul cantităț ii de vânzări 35% 40% 25%
Marja de contribuț ie 15% 35% 45%
rato
Preț de vânzare pe unitate P 1.00 P 1.50 P 1.00

Costurile fixe ale companiei au totalizat 2.460.000 de PHP, calculaț i următoarele:

16. Numărul de unităț i ale produsului Charlie care trebuie vândute pentru a atinge punctul de echilibru.
17. Punctul de echilibru în veniturile din vânzări (Php).

PROBLEMA 7. O companie are următoarele date despre costuri ș i venituri pentru anul curent:
Preț ul de vânzare pe unitate P10.50
Costuri variabile pe unitate 5.46
Costuri fixe totale P483.840
Venituri/(pierderi) din exploatare înainte de(P20,160)
impozitare
Income tax rate 40%

Compute for the following:

18. Unitate suplimentare de vândut pentru a ajunge la punctul de echilibru.
19. Numărul total de unităț i care trebuie vândute pentru a obț ine un profit după impozitare de P18,144.
20. Venitul total din vânzări pentru a obț ine un return on sales înainte de impozitare de 13%.