Lectura 4

PIERDERI DE ENERGIE ÎN HIDRAULICĂ

SISTEME

1
 Fluxuri laminate ș i turbulente
•Flux laminar: Acesta este cunoscut ș i sub numele de flux în fluxuri sau flux vâscos

•Flux turbulent: Este caracterizat printr-un fluid care curge în

într-un mod aleator. Miș carea particulelor fluctuează în sus ș i
în jos într-o direcț ie perpendiculară cât ș i paralelă la
direcț ia medie a fluxului.

2
 Numărul Reynolds
•Se poate demonstra experimental ș i verifica
analitic, caracterul fluxului într-un
conductă rotundă depinde de patru variabile: fluid
densityρ,fluid viscosityμ, pipe diameterD,
ș i viteza medie de curgere.

3
 Ecuaț ia Darcy–Weisbach
Predictia pierderilor prin frecare este una dintre cele importante
probleme în puterea fluidelor. Este o problemă foarte complicată ș i
numai în cazuri speciale, factorul de frecare este calculat
analitic.
•Pierderea de încărcare într-o conductă lungă în care distribu ț ia vitezei
s-a stabilit complet sau uniform pe întreaga sa lungime poate
fi găsit prin ecuaț ia lui Darcy ca

4
 Pierderi prin frecare în flux laminar
Ecua ț ia lui Darcy poate fi utilizată pentru a determina pierderile de presiune în conducte

experienț ierea fluxului laminat observând că pentru fluxul laminat,

factorul de frecare este egal cu constanta 64 împărț ită la Reynolds
number:

5
 Pierderi prin frecare în flux turbulent
Ecua ț ia Darcy poate fi utilizată pentru a găsi pierderile de cădere în conducte
experimentarea fluxului turbulent. Cu toate acestea, factorul de frecare în
flux turbulent este o func ț ie a numărului Reynolds ș i a
rugozitatea relativă a conductei.
•Efectul rugozită ț ii ț evii
Rugozitatea relativă este raportul dintre diametrul conductei D ș i
rugozitatea medie a peretelui ț evii ε (litera grecească epsilon).

6
ș apte
 Pierderi prin frecare în valve ș i accesorii
•Pentru multe aplica ț ii de putere fluidă,
majoritatea pierderilor de energie apar în supape
ș i accesorii în care există o schimbare în
secț iunea transversală a căii de flux ș i o schimbare în
direcț ia fluxului. Testele au arătat că
pierderile de presiune în supape ș i accesorii sunt
proporț ional cu pătratul vitezei de
fluidul

•WhereK este cunoscut ca coeficientul de pierdere al valvei

sau racorduri. Factorii K pentru valvele utilizate frecvent
sunt date în tabel.

8
 Tehnica lungimii echivalente
•Putem găsi o lungime de ț eavă care pentru aceea ș i rată de debit
ar produce aceeaș i pierdere de presiune ca o supapă sau un accesoriu. Aceasta
lungimea conductei, care se numeș te lungimea echivalentă a unei vane
sau se potrivesc, poate fi găsit prin echivalarea pierderilor de presiune.
valvă sau racord ș i ț eava:

undeLeeste lungimea echivalentă a unei valve sau a unei fitinguri.

9
 Exemplu
Pentru sistemul hidraulic prezentat în figură, următoarele date sunt furnizate:
O pompă adaugă 2.984 kW unui fluid (pompă
puterea hidraulică = 2.984kW).
2. Diferen ț a de înăl ț ime între sta ț iile 1
ș i 2 este 6.096m.
3. Debitul pompei este 0.00158m3/s.
4. Greutatea specifică a uleiului este 0.9.
5. Vâscozitatea cinematică a uleiului este de 75 cS.
6. Diametrul ț evii este de 19,05 mm.
7. Lungimile ț evilor sunt următoarele: 0.305, 1.22 ș i
4.88 m.

Găsiț i presiunea disponibilă la intrarea motorului hidraulic. Presiunea la partea superioară a uleiului.
nivelul de suprafaț ă în rezervorul hidraulic este atmosferic (0 Pa manometru). 10
 Soluț ie
• Vâscozitate cinematică = 75 cS = 75 × 10−6 m2/s
•Scrie ț i ecua ț ia energiei între sta ț iile 1 ș i 2:

•Deoarece nu există un motor hidraulic între sta ț iile 1 ș i 2,

•rezervorul de ulei este ventilat către atmosferă. Acum,

Viteza la punctul 2 este

•Conduc ț ia de viteză la punctul 2 este

•A ș adar, fluxul este laminar. Frecarea este

11
 Soluț ie
Acum putem determina pierderea de presiune din cauza frecării între sta ț iile 1 ș i 2:

Apoi, folose ș te ecua ț ia lui Bernoulli pentru a rezolva pentru P2/ϒ

12
 Soluț ie
Capul pompei este dat de

•Acum ϒ =8817N/m3ș i P=2984 W . Aș adar

•În cele din urmă, rezolvăm pentru presiunea la sta ț ia 2:

13
 Example
•Pentru sistemul de putere fluidă prezentat în figura de mai jos,
–determină sarcina externă F pe care un cilindru hidraulic o poate sus ț ine în timp ce
miș cându-se într-o direcț ie extinsă. Luaț i în considerare pierderile de presiune din cauza frecării.
Pompa produce o creș tere a presiunii de 6.9 MPa de la portul de intrare la
port de evacuare ș i debit de 0,00253 m3/s. Următoarele date sunt
aplicabil. Vâscozitate cinematică 0.0000930 m/s 2

Densitatea greutăț ii uleiului 7840 3 N/m3

Diametru piston cilindru 0.203 m
Diametru tijă cilindrică 0.102 m

Toate coturile sunt la 90 de grade0cu K

factor = 0.75. Lungimea conductei ș i
diametre interioare sunt date în
Smochină

14
 (a) Determinaț i rata de generare a căldurii.
(b) Determinaț i vitezele de extindere ș i retragere ale cilindrului.

1. Calculul vitezei:

15
 2. Numărul Reynolds 3. Acum pierderea de presiune poate fi calculată pentru fiecare element:
calcul

4. Acum încărcătura externă pe care un cilindru hydraulic o poate susț ine în timp ce se miș că în expansiune
direcț ia poate fi calculată ca

16
 (a) Rata de generare a căldurii (pierdere de putere în waț i) = Presiune × Debitul
Pierdere de putere= {(14000 +469000 +20300)(0.00253) +(46200+1230000)(0.00189)}
Pierderea de putere = 1740 + 2410 = 4150 W

(b) Acum pentru a calcula viteza de avans ș i retragere a cilindrului

Întrebarepompă= 0.00253 m/s3

Diametru piston cilindru = 0,2032 m

Suprafaț a pistonului
Cunoscând suprafaț a pistonului ș i a descărcării, putem calcula viteza de avans a pistonului.

17