Universitatea din Pitești
Facultatea de Mecanica si Tehnologie
Departamentul de Fabricație si Management Industrial
Fabricația integrată a produselor
L 2 – 8 ore
PROGRAMAREA CONVENŢIONALĂ A OPERAŢIILOR DE
PRELUCRARE PRIN AŞCHIERE : GĂURIRE, STRUNJIRE, FREZARE
OBIECTIVELE LUCRĂRII
Lucrarea are ca scop dezvoltarea de competențe studenților în domeniul programării convenționale
a unor operații pentru prelucrări prin așchiere simple (găurire, strunjire, frezare) .
ASPECTE TEORETICE
Un program CN este compus dintr-o succesiune de blocuri CN. Fiecare bloc reprezintă o operaţie
de prelucrare. În interiorul blocului, instrucţiunile sunt scrise sub formă de cuvinte. Ultimul bloc al unei
secvenţe de prelucrare conţine un cuvânt care are semnificaţia de sfârşit de program: M2, M17, M30.
Bloc Cuvânt Cuvânt Cuvânt …… ;Comentariu
Bloc N10 G0 X20 …… ;1. bloc
Bloc N20 G2 Z37 …… ;2. bloc
Bloc N30 G92 … …… ;…
Bloc N40 … … …… ;…
Bloc N50 M30 … …… .Sfârşit de program (ultimul bloc)
Un program CN este compus din blocuri distincte. Fiecare bloc este format din mai multe cuvinte. Un bloc
conţine datele necesare de executare a unei faze de prelucrare şi se termină cu caracterul „L F” (LIGNE
FEED = linie nouă). Caracterul LF nu se scrie; este generat automat prin întoarcerea la o nouă linie.
Lungimea unui bloc este de 242
caractere (în SINUMERIK)
incluzând şi caracterul de
sfârşit de bloc (LF).
In general, ecranul pentru
afişare (SINUMERIK) poate
să cuprindă trei blocuri de 66
caractere (maxim/bloc).
Comentariile afişate la acelaşi
nivel. Mesajele apar în
Fig. 1. Exemplu de structură a unui bloc
ferestre care le sunt proprii.
Universitatea din Pitești
Facultatea de Mecanica si Tehnologie
Departamentul de Fabricație si Management Industrial
O secţiune de program se compune dintr-un bloc principal și de și de mai multe blocuri secundare.
Exemple :
:10 D2 F200 S900 M3
N20 G1 X14 Y35
N30 X20 Y40
N40 Y-10
.
N100 M30
Atunci când realizăm un program CN, trebuie să transpunem fazele elementare de prelucrare într-un limbaj
de programare care este cea mai mică parte a unui program. Programarea este precedată de o planificare
şi de pregătirea operației de prelucrare. Programul trebuie să fie clar, avantajos în ceea ce privesc
modificările întreprinse.
Principalele etape de urmat sunt:
Studierea desenului piesei
o Fixarea originii piesei
o Trasarea sistemului de coordonate
o Calculul coordonatelor
Derularea prelucrărilor
o Care sunt sculele folosite, la ce moment al prelucrării, şi pentru ce contur?
o Care este ordinea de prelucrare a suprafeţelor?
o Ce suprafeţe se repetă spre a folosi subprograme?
o Există în alte programe subprograme care pot fi folosite?
o Care sunt decalajele de origine, rotaţiile, mirror (în oglindă), scale (omotetie, folosirea, de
fapt, a conceptului de FRAMES)
Determinarea regimurilor de aşchiere (v. cap. II) se face pe faze de operaţie. De exemplu:
o Deplasarea cu viteză rapida pentru poziţionare.
o Schimbarea sculelor pe durata desfăşurării prelucrărilor
o Pornire arborelui principal şi a lichidului de răcire – ungere
o Apelarea sculei curent folosite
o Apropierea de semifabricat
o Corectarea traiectoriei
o Prelucrarea conturului
o Retragerea sculei
o Etc.
Traducerea etapelor de prelucrare într-un limbaj de programare.
o Transcrierea fiecărei faze de prelucrare într-un bloc CN sau în blocuri CN. De exemplu,
cele mai folosite funcţii ISO standard SINUMERIK, FANUC…:
III.1.4.1 FUNCŢIII M
M00 – Oprirea programului
M01 – Oprirea opţională a preogramului
M02 – Sfârşit de program (identic cu M30)
M03 - Rotirea orară a arborelui principal
M04 - Rotirea antiorar a arborelui principal
M05 – Oprirea rotirii arborelui principal
M06 – Schimbarea sculei
M07, M08 – Deschiderea lichidului de răcire
M09 – Oprirea lichidului de răcire
M17 – Sfârşit de subprogram (SINUMERIK)
M30 – Oprirea maşinii şi blocarea tuturor motoarelor (identic M02)
Universitatea din Pitești
Facultatea de Mecanica si Tehnologie
Departamentul de Fabricație si Management Industrial
M98 – Apel la subprogram (FANUC)
M99 – Reîntoarcerea în programul principal (FANUC)
III.1.4.2 FUNUNCŢII G
G00 – Avans rapid
G01 – Avans linear cu viteză de aşchiere
G02 – Interpolare circulară în sens orar
G03 – Interpolare circulară în sens antiorar
G04 – Temporizare la sfârşitul cursei de prelucrare
G07.1 – Interpolare cilindrică (FANUC)
G10 – Intrarea în datele programabile (FANUC)
G11 – Anularea modului de intrare în datele programabile (format FANUC)
G15 – Anularea programării în coordonate polare (FANUC)
G16 – Programarea în coordonate polare (opţional în format FANUC)
G17 – Selectarea planului X/Y
G18 – Selectarea planului X/Z
G19 – Selectarea planului Y/Z
G33 – Filetarea cu pas constant
G40 – Anularea compensării sculelor
G41 – compensarea razei sculei la dreapta
G42 – Compensarea razei sculei la stânga
G53 – Anularea decalajului de origine a programului (SINUMERIK)
G54...G59 – Decalaje de originea programului (FANUC, SINUMERIK)
G70 – programarea în ţoli (SINUMERIK)
G71 – Programarea în sistemul metric (SINUMERIK)
G90 – Programarea în coordonate absolute
G91 – Programarea în coordonate relative (incrementale)
G94 - Avansul în mm/minut
G95 - Avansul in mm/rotaţie
G96 – Viteza de aşchiere constantă în m/minut
G97 – Viteza de rotaţie (turaţia) arborelui principal în rot/minut
III.1.4.2 SINTEZĂ
G00 X… Y… Z… Coordonatele punctului final
G01 X…Y… Z… Coordonatele punctului final
G02 X… Z… R… Coordonatele punctului final şi raza arcului
G03 X… Z… R… Coordonatele punctului final şi raza arcului
G94 F… Valoarea avansului în mm/minut
G95 F… Valoarea avansului în mm/rot
G96 S… Valoarea vitezei de aşchiere în m/minut
G97 S… Valoarea turaţiei arborelui principal în rot/minut
(Acestea sunt un minim de funcții utilizate, şi multe altele sunt prezenta te în lucrare pentru SINUMERIK,
FANUC…)
Gruparea tuturor fazelor de program într-un program unitar, şi aplicare unui format de programare.
MODUL DE LUCRU
Sub îndrumarea cadrului didactic se vor parcurge următoarele etape:
Se va prelua un desen al unei piese;
Universitatea din Pitești
Facultatea de Mecanica si Tehnologie
Departamentul de Fabricație si Management Industrial
Se vor indica operațiile de prelucrare prin așchiere;
Se va realiza câte un program pentru fiecare operație;
Se trece la verificarea programului;
După parcurgerea/înțelegerea exemplelor se va trece la realizarea unor programe de către studenți
sub îndrumarea cadrului didactic.
EXEMPLE
Un exemplu comentat este:
Exemplu de programare (format SINUMERIK)
;Exemplu de programare :
N10 MSG("ACESTA ESTE PRIMUL MEU PROGRAM CN")
;MSG = ieşirea programului în linia de alarmă
:10 F200 S900 T1 D2 M3 ;avans, turaţie arbore principal, sculă,
;corecţia sculei, rotirea arborelui principal în sens orar
N20 G0 X100 Y100 ;apropierea de semifabricat cu viteză rapidă
N30 G1 X150 ;deplasare cu avans, dreaptă pe X
N40 Y120 ;dreaptă pe Y
N50 X100 ;dreaptă pe X
N60 Y100 ;dreaptă pe Y
N70 G0 X0 Y0 ;retragerea cu viteză rapidă
N100 M30 ;sfârşit de program
A. Strunjire
Se va realiza programul pentru piesa din figura 2.
Fig. 2. Exemplu de programare în coordonate absolute G90
și coordonate relative G91
Universitatea din Pitești
Facultatea de Mecanica si Tehnologie
Departamentul de Fabricație si Management Industrial
N10 G0 G90 X25 Z1
N20 G01 Z-7,5 F0,2
N30 G01 X40 Z-15
N40 G01 G91 Z-10
N50 G01 G90 Z-35
G90 Se introduc cotele absolute; toate cotele sunt raportate la originea actuală a piesei.
G91Se introduc cotele relative; toate cotele se raportează la punctul de contur anterior.
Pentru strunjirea frontală:
Fig. 3. Strunjire frontală în două treceri
Punctul 0 (fig. 3.) se alege ca poziție în care se retrage scula (vârful acesteia) și depinde de tipul mașinii –
unelte utilizate. Acest punct trebuie să asigure dezinstalarea și îndepărtarea semifabricatului/piesei din
zona de lucru.
Tabelul de coordonate
Punctul X Z Modul de deplasare
0 90 30 Start
1 62 -2.5 Rapid (G00)
2 0 -2.5 În avans de lucru F (G01)
3 0 -1 În avans de lucru F (G01)
4 62 -1 Rapid (G00)
5 62 -5 Rapid (G00)
6 0 -5 În avans de lucru F (G01)
7 0 -3.5 În avans de lucru F (G01)
0 90 30 Rapid (G00)→Stop
Programul pentru strunjirea de degroşare frontală este următorul:
Universitatea din Pitești
Facultatea de Mecanica si Tehnologie
Departamentul de Fabricație si Management Industrial
N001% (STARTUL PROGRAMULUI)
(STOCK/100,60,0,0) (100 – lungimea semifabricatului din bară, în mm; 60 – diametrul
semifabricatului, în mm; 0 şi 0 sunt destinate semifabricatelor tubulare).
(FROM/30,90) indică: coordonatele punctului de start, Z=30; X90.
N010 G95 G96 S100 F0.2 M3 M7
N020 G00 X62 Z-2.5
N030 G01 X0
N040 G01 Z-1
N050 G00 X62
N060 G00 Z-5
N070 G01 X0
N080 G01 Z-3.5
N090 G00 X90 Z30
N100 M30
B. Găurire
Fig. 4. Schema unei găuriri înfundate şi a unei găuriri străpunse
L2 = L1 + CS; L6 = L3 + L4 + L5
Principalii parametri geometrici la găurire sunt:
L1 – adâncimea de găurire;
L2 – cursa totală de găurire cu G1;
L3 – grosimea semifabricatului;
L4 – lungimea de ieşire a părţii cilindrice a burghiului din gaură;
L5 – înălţimea conului burghiului, L5 = (d/2) • ctg(ε/2), d = diametrul burghiului;
L6 – cursa totală de găurire a alezajului străpuns;
L7 – cursa de retragere a burghiului cu G0 din gaura înfundată;
L8 – cursa de retragere a burghiului din gaura străpunsă cu G0;
L9 – distanţa dintre găuri;
CS – distanţa de siguranţă pentru evitarea coliziunii sculei cu piesa;
R – planul de siguranţă;
Lr – planul de retragere al burghiului după găurire.
Programul CN pentru cele două găuriri este:
%
N10 G90 G97 G94 S_ F_ T01D01 M6 M8 ;Inițializare program
N20 G0 X0 Z_(+CS) ;Deplasare rapidă în punctul de start prelucrare
Universitatea din Pitești
Facultatea de Mecanica si Tehnologie
Departamentul de Fabricație si Management Industrial
N30 G1 X0 Z_(-L2) ;Găurire
N40 G0 Z_(L7) ;Retragerea în planul Lr
N50 G0 X_(L9) ;Deplasare rapidă în planul Lr
N60 G0 Z_(CS) ;Deplasare rapidă din planul Lr în planul R
N70 G1 X_(L9) Z_(-L6) ;Găurire;
N80 G0 X_(L9) Z_(L8) ;Retragere rapidă în planul Lr
N90 G0 X_ Z_ ;Retragere în punctul inițial
N100 M9 M30 ;Oprire lichid de răcire, stop program
C. Frezare
Se consideră profilele din figura 5.
Fig. 5. Schemele de prelucrare prin frezare a trei piese în coordonate carteziene și polare
N10 T1 D1
N20 M06
N30 G71 G90 F450 S1500 M03 (Condiţiile iniţiale)
N40 G00 G90 X-40 Y15 Z10 (Apropierea de profilul 1)
N50 G01 Z-5
N60 X-40 Y30 (Prelucrarea profilului 1)
N70 X-65 Y45
N80 X-90
N90 Y15
N100 X-40 (Sfârşirea profilului 1)
N110 Z10
N120 G00 X20 Y45 F300 S1200 (Apropierea de profilul 2)
N130 G92 X0 Y0 (Preselectarea noului punct de zero al piesei)
N140 G01 Z-5
N150 G91 X30 (Prelucrarea profilului 2)
N160 X20 Y20
Universitatea din Pitești
Facultatea de Mecanica si Tehnologie
Departamentul de Fabricație si Management Industrial
N170 X-20 Y20
N180 X-30
N190 Y-40 (Sfârşirea profilului 2)
N200 G90 Z10
N210 G92 X20 Y45 (întoarcerea la originea iniţială)
N220 G30 I-10 J-60 (Preselectarea originii polare)
N230 G00 R30 Q60 F350 S1200 (Apropierea de profilul 3)
N240 G01 Z-5
N250 Q120 (Prelucrarea profilului 3)
N260 Q180
N270 Q240
N280 Q300
N290 Q360
N300 Q60 (Sfârşirea profilului 3)
N310 Z10
N320 G00 X0 Y0
N330 M30
CONCLUZII FINALE
Programarea convențională inițiază studenții în programarea numerică.
Parcurgerea pas cu pas a programelor oferă studenților posibilitatea să înțeleagă modul de
derulare a programelor, să detecteze erorile și să optimizeze traiectoriile sculelor;
Înțelegerea unor programe pentru piese simple le permite studenților să întocmească propriul
program, să-l simuleze și, după caz să-l îmbunătățească.