GeoGrafic

8 informaț ie
Sistem (GiS)
Parcurgeț i porț iunea evidenț iată, concentraț i-vă asupra definiț iei mici ș i încercaț i să
înț elegeț i conceptul cu exemplul dat aici. Î încă un lucru .. încercaț i să rezumaț i
partea diagrama de flux.
Introducere
Dezvoltarea tehnologiei ș i a lumii geografice are loc într-un mod foarte
ritm rapid. Acest lucru necesită un sistem capabil să analizeze ș i să manipuleze
date spaț ial referenț iate sau informaț ii obț inute prin teledetecț ie, ș i oferă rezultatul dorit
(information) in a very short time. A geographic information system helps to better
înț elegerea lumii din jurul nostru ș i permite dezvoltarea inteligenț ei spaț iale
pentru luarea deciziilor logice. Există mai multe definiț ii ale GIS în literatură, unele
de care sunt ca urmează.
GIS este a bazat pe calculator informaț ie sistem care încercări către captură, magazin
manipulează, analizează ș i afiș ează datele referite spaț ial ș i asociate cu atribute
Definiț ie de bază
pentru rezolvarea complex cercetare planificare ș i management probleme.
GIS este un sistem de hardware, software, date ș i oameni care organizează, colectează,
stocare analizând ș i diseminare informaț ie despre the zone de the pământ.
Sistemele de informaț ie geografică (GIS) sunt o tehnologie informaț ională care stochează, analizează ș i afiș ează atât
spatial ș i non-spaț ial date.
GIS-urile sunt baze de date specializate care păstrează identităț ile de locaț ie ale
informaț ie aceea ei înregistrare.
The cuvânt grafic în GIS transportă two meanings: earth ș i spaț iu geografic.
Prin pământ, se implică faptul că toate datele din sistem sunt legate de caracteristicile pământului ș i
resurse, inclusiv activităț i umane bazate pe sau asociate cu aceste caracteristici ș i
resurse. Prin spaț iu geografic, se înț elege că similaritatea atât a datelor, cât ș i a
the probleme aceea the sisteme sunt dezvoltat către rezolva este geografie adică, locaț ie
distribuț ie, model ș i relaț ie într-o referinț ă geografică specifică
cadru. Cuvântul informaț ie implică faptul că datele într-un GIS sunt organizate pentru a oferi
cunoș tinț e utile adesea sub formă de hărț i colorate ș i imagini, grafice statistice, tabele
ș i diverse pe ecran activităț i. The cuvânt sistem implică că a SIG este făcut sus
de la câteva inter-legate ș i legat components cu diferit funcț ii.
Termenul „Sistem Informatic Geografic” a apărut pentru prima dată în literatura publicată
în 1970. Deș i pare a fi un termen relativ nou, multe dintre conceptele sale au
a existat timp de secole. De exemplu, pentru a ilustra fundamentele care încă
compre the bază de SIG considera the bază plan de un localitate din a oraș în care
ea este necesar către arată public utilităț i aș a ca apă alimentare network, fire hydrants,
302 Topografie

drainage system, network of sewers, arrangement of manholes, underground

electric cabluri, etc. Deoarece încorporare de tot acestea în the bază plan probabil
va face planul ilizibil ș i confuz, practica în măsurarea conventională
este să desenezi planurile de utilitate pe hârtie de trasare separat ș i să le suprapui peste
plan de bază conform cerinț elor. În plus, datele referitoare la astfel de utilităț i, pentru
example, diameter, fă tipurile de ț evi, etc., sunt păstrate într-un registru separat
la fii menț ionat pentru complet informaț ie. De curs, întreț inere de acestea înregistrări
ș i actualizarea modificărilor efectuate din când în când este un proces complicat. Toate
acesta informaț ie ș i mai mult pot fii stocat manipulat ș i recuperat cu the ajutor
de calculator ș i software-uri în nu time, care este the esenț ă de GIS. The foloseș te
de SIG elimină the nevoie din hartie planuri ș i asociat documente ș i viteze sus
producț ia de informaț ii sub formă de hărț i, tabele etc. (produse GIS)
prin rapid actualizare ș i editare cel date în computere.
GIS este capabil să achiziț ioneze date indexate spaț ial dintr-o varietate de surse,
schimbarea datelor în formate utile, stocarea datelor, recuperarea ș i manipularea
datele pentru analiză, ș i apoi generarea ieș irii necesare utilizatorului. The
date indexate speciale dobândite sunt cunoscute sub numele de straturi. Fiecare strat reprezintă o tematică
abordare către un scop anume. Pentru planificarea urbană, un set de straturi poate
reprezentaț i, de exemplu, limitele proprietăț ii zonelor, utilizarea terenului, drenajul ș i conturul
informaț ii, sol tip etc. Orice selectat strat sau a combinaț ie de straturi poate fii
ilustrat pe a hartă la oricare dorit scară. Figură 8.1 arată conceptul bazat pe straturi
din data organizaț ie în SIS.
încercaț i să citiț i toate părț ile evidenț iate de mai multe ori în
ordine pentru a crea propriul tău concept.

Marea forț ă a GIS-ului este capacitatea de a gestiona un strat mare multilayer.

bază de date heterogenă ș i pentru a răspunde întrebărilor despre existenț a, locaț ia ș i
proprietăț i din a lat gamă de spaț ial obiecte în an interactive mod. Toate the straturi
trebuie să avem un sistem de referinț ă comun pentru a permite două sau mai multe straturi să fie
integrate. De asemenea, hărț ile pot fi create din datele combinate ș i suprapuse, dacă se doreș te.
Cu toate acestea, the acurateț e de the spatial analize ș i astfel the valabilitate de decizii
ajuns (hartă) ca a rezultat of acestea analize depinde direct pe the calitate de the
informaț ii spaț ial legate în baza sa de date. Un computer digital oferă baza
pentru stocarea, manipularea ș i afiș area unor cantităț i mari de date care au fost
codificat în digital formular. GIS constă de a pachet de calculator programe cu a
utilizator interfaț ă acela oferă acces la particular funcț ii.
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 303

Obiectivul colectării datelor geografice ș i transformarea acestora în informaț ii utile

informaț ii (output dorit, de exemplu, hartă, tabel etc.) prin intermediul unui GIS transcende
graniț a tradiț ională a procesării datelor ș i gestionării informaț iilor. Principalul
avantajul GIS este analiza rapidă ș i afiș area datelor, cu flexibilitate imposibilă
folosind manual metode. GIS face nu ț ine hărț i sau pozează-l ț ine a bază de date.
Acel este cum este este diferit din cartografierea computerizată, care poate produce doar bune
ieș ire grafică. GIS, aș a cum îl înț elegem astăzi, este foarte diferit de predecesorul său.
GIS, utilizat anterior pentru aplicaț ii bazate pe computer pentru procesarea datelor de hartă, este acum
un component esenț ial al infrastructurii tehnologiei informaț iei din lumea modernă
societate. Este o ș tiinț ă multidisciplinară. Practicanț ii GIS pot fi geografi,
topografi, planificatori, sau calculator ingineri. În ciuda the diversitate în abordări, a
special set de abilităț i ș i cunoș tinț e este necesar prin profesioniș ti către foloseș te GIS în toate
forme ș i implementări. GIS, astăzi, a devenit un instrument indispensabil pentru
gestiona pământ ș i resurse naturale, monitorizează mediul, formulează economic
ș i dezvoltare comunitară strategii, aplica lege ș i comandă ș i livra social
servicii.
The principal scopuri de SIS sunt:
1. Pentru a sprijini luarea deciziilor bazate pe date spatiale; de exemplu, un
geologul de inginerie poate evalua condiț iile de stabilitate a pantei prin intermediul GIS
pentru decizând the cel mai bun nou ruta
2. Către sprijin general cercetare
3. Către colecta manipula ș i foloseș te spaț ial date în bază de date management
4. La produce standardizat ș i personalizat cartografic producț ie

8.1 SubSisteme de GiS Partea importantă pentru întrebarea subiectivă

Un GIS trebuie să includă cel puț in trei elemente principale: (i) hardware de calcul, (ii)
calculator programe, ș i (iii) date. O SIG mai a fi considerat să avem cinci majore
component subsisteme (Fig. 8.2) ș i sunt ca următoarele:
1. Intrare Care se ocupă cu crearea unui GIS bazat pe imagini din
multigeodatasets.
2. Management: Scopul este stocarea, recuperarea ș i gestionarea eficientă a bazei de date.
management
3. Procesare Manipularea datelor, îmbunătăț irea caracteristicilor ș i clasificarea,
etc.
4. Afiș aț i Afiș are ș i produs generaț ie.
5. Ieș ire Oferă tematic hărț i, imagini, etc., pentru aplicaț ie.
Formele de bază ale datelor pentru GIS sunt datele spaț iale - date care oferă locaț ii.
ș i formele caracteristicilor într-o hartă; datele tabulare - date care sunt colectate sau compilate
pentru a dat zonă, a SISTEM INFORMAȚ IONAL GEOGRAFIC linkuri la the caracteristici în a hartă; ș i imagine date—atât ca
aerian fotografii ș i produse satelit imagini, ș i scanat date (fotografic
imprimate convertit la digital format).
Datele capturate pot fi transformate din hărț ile existente, observaț ie detaliată,
sateliț i ș i aerian fotografie în digital sau calculator compatibil format. The
de la distanț ă simț ire imagini ș i digital date sunt the primar sursă din modern GIS.
Folosind digitizator/scanner, introducerea cu tastatura a informaț iilor despre atribute, etc., aceste date
poate fi stocat într-un computer. Variantele tipurile de date geografice sunt stocat în
304 Evaluare

doi diferit formate în a GIS în the formular of: a Coordonate carteziene ș i the
format raster (de exemplu, grile). Caracteristicile grafice sunt stocate cu locaț ia lor
(x,y) definit prin latitudine ș i longitudine, iar datele atribut pot fi calitative (de exemplu,
teren foloseș te) sau cantitativ. The locaț ie pot fi reprezentat fie de un raster (grilă
celulă format) sau a vector format (poligon). În raster format a locaț ie este definit
prin poziț ia pe rând ș i coloană a celulei pe care o ocupă; valoarea corespunzătoare
locaț ia indică tipul de caracteristică. În format vectorial, spaț iul geografic
este continuă ș i structura de date este mai reprezentant al dimensionalităț ii
ca în a hartă. Pentru Sisteme Informaț ionale Geografice date input ori de the doi date formate poate fii folosit. The
doi date formate, lor structură ș i conversie de la unu format to the altul sunt
discutat în the secț iuni către urmează.

Uitaț i-vă la diagrama de flux odată

Odată ce datele sunt transformate în computer, aceste date trebuie stocate.

creează o bază de date permanentă pentru analiză ș i manipulare ulterioară a datelor. Digital
hartă file is stocat pe a magnetic sau mediu digital optic. Codificat spatial
date sunt stocat sistematic în the formular de straturi cunoscut ca SIG straturi. Acestea
straturile sunt arhivate în format digital ca un plan geografic de referinț ă în
bază de date GIS. Baza de date fiș iere sunt stocat în the procesare centrală unitate (CPU)
memorie ș i poate fii procesat ș i manipulat.
The computer program că este angajat la organiza the bază de date este comun
cunoscut ca Sistem de gestionare a bazelor de date (DBMS). Analizat ș i manipulat
rezultat de the date are către fi afiș at sau prezentat către the user în a specificat de utilizator
format pentru scopuri de luare a deciziilor. Datele pot fi prezentate fie ca hărț i,
mese ș i figuri pe ecran sau înregistrat pe suport magnetic în digital format
sau ca copie tipărită ieș ire tras pe imprimantă sau plotter.
 nu este atât de important, doar referiț i dispozitivul folosit

Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 305

8.2 hardware din GiS

Hardware-ul GIS este format dintr-o configuraț ie de unităț i centrale ș i periferice
echipament utilizat pentru achiziț ionarea, stocarea, analiza ș i afiș area
informaț ii geografice. La baza arhitecturii hardware GIS se află
unitate centrală de procesare (CPU) al computerului. CPU-ul efectuează toate datele
prelucrare ș i analiză sarcini ș i de asemenea controale a intrare/ieș ire conectivitate cu
date achiziț ie, stocare ș i afişare sisteme. În funcț ie de pe the prelucrarea datelor
puterea CPU-ului, computerele sunt clasificate ca supercomputere, mainframe-uri,
minicomputere, staț ii de lucru ș i microcomputere sau computere personale (PC-uri).
Toate aceste clase de computere pot fi folosite ca platforme hardware pentru GIS.
În mod convenț ional, sistemele GIS au fost dezvoltate ca aplicaț ii independente care rulau pe un singur
din acestea cursuri de computerele. Azi SISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE sunt în cea mai mare parte implementat în a reț ea
mediu folosind a client/server model de calculatoare
Computarea client/server se bazează pe conceptul de împărț ire a muncii între
diferite maș ini într-o reț ea de calculatoare locale sau distribuite. Un server este
computer pe care sunt stocate datele ș i software-ul. Un client, pe de altă parte,
este computerul prin care utilizatorii accesează serverul. Programele aplicaț ie
poate fi executat fie pe server, fie pe computerul client. În arhitectura client/server
în mediu, un client poate accesa mai multe servere, iar în mod similar, un server poate oferi
servicii pentru un număr de clienț i în acelaș i timp. Pentru GIS care sunt implementate pe
the client/server architecture, processor-intensive operations and date management
sunt efectuate cel mai frecvent în clasa de servere de staț ii de lucru, iar PC-urile sunt
folosiț i ca clienț i care oferă interfaț a grafică a sistemului. O astfel de
configuraț ie, care combină puterea de procesare a staț iilor de lucru ș i
economia utilizării PC-urilor a înlocuit mainframe-urile ș i mini-computerele ca
dominant hardware platforme pentru GIS
Din cauza cantităț ilor foarte mari de date care sunt necesare în mod inerent pentru un
GIS, da este necesar la have acces la bandă unităț i de stocare ș i disc drive-uri aceea permis the
GIS pentru a citi informaț iile transportat pe bandă de computer de la alte computere
ș i alte GIS-uri. A afiș aj color este adesea un element important al unui GIS ca un
înseamnă de afiș are mai mulț i imagini sau hartă modele.
Un GIS include de obicei echipamente pentru introducerea datelor în sistem. Unele date
pot fi intrat folosind a video cameră care este capabil de înregistrare un imagine în
la fel cum o face o camera de televizor: o hartă sau o imagine care poate fi
analizat în mult the acelaș i mod ca orice digital imagine. Deș i the video cameră
este util pentru unele aplicaț ii, dar adesea nu poate produce acurateț ea geometrică sau
detaliile fine care sunt necesare pentru lucrările GIS. Prin urmare, alte metode de date
intrare sunt necesar.
O masă de digitalizare sau digitizator, (Fig. 8.3) formează o a treia metodă de introducere a datelor.
Digitizatorul este un dispozitiv tradiț ional pentru codificarea datelor digitale dintr-o hartă existentă.
The masă constă de a bine grilă din subț ire fire că a avea fost incapsulat în a dens
substante stabile, cum ar fi fibra de sticlă. Firele sunt capabile să simtă x–y
poziț ii din a cursor aceea pot fii mutat peste suprafaț a din the masă. Între mai mult
finel ș i cu exactitate the fire sunt spatiat, the mai mult precis este the date generat
de către digitizator. Analistul lipeș te o hartă sau o fotografie aeriană pe suprafaț a
digitizator, ș i după stabilirea unui sistem de coordonate, poate contura contururile zonelor,
306 Domeniul geodeziei

sau marchează poziț iile punctelor ș i liniilor cu cursorul. Pe măsură ce cursorul se miș că,
digitizator creează a digital înregistrare de este succesiune poziț ii de obicei ca a secvenț ă
de coordonate perechi.

De obicei, digitizatorul este susț inut de un mic procesor sau computer care
poate permite analistului să înregistreze date cu coduri separate (pentru a identifica liniile care
înregistrare fluxuri, autostrăzi, sau putere linii, pentru example) ș i la performa geometric
transformări (pentru a corecta erorile de poziț ie). Cele mai bune sisteme de digitalizare pot
permite analistului să vadă datele pe un ecran de computer ș i să identifice ș i să corecteze
eroare ca ei apar.
citiț i toate formele de date utilizate pentru colectarea informaț iilor
8.3 date pentru GiS
The prim aspect în the construcț ie de SIS este achiziț ia de date. Date poate
să fie adunate direct în teren printr-un studiu original efectuat special
pentru the scop din GIS ș i este cunoscut ca capturat date. Cu toate acestea, el voinț ă fii foarte
timp consumând ș i costisitor ș i astfel rar recurs sau. Alternativ, the date pot
a fi obț inut/derivat dintr-o sursă care este deja disponibilă, cum ar fi topografia
hărț i hărț i ș i planuri digitalizate, fotografii aeriene satelit imagine, sau direct
dintr-un sondaj GPS. Astfel de date se numesc date codificate. Datele care sunt obț inute prin
intervenț ie umană, de exemplu, din schiț e de peisaje, un chestionar,
etc., sunt numite datele interpretate. Cele care sunt într-un tabel sau în GIS sunt
called structurat sau organizat date. Imaginile captate de la distanț ă ș i datele digitale,
ș i the extras informaț ii de la acestea sunt the primar sursă din modern GIS
The digital senzori de la distanț ă date sunt în raster format ș i sunt dobândit de senzori
printr-o scanare dispozitiv. The dispozitiv colectează datele la instanț e succesive din
timp prin împărț irea câmpului vizual într-un model de grilă; fiecare element al grilei se numeș te
pixel. Un senzor înregistrează o serie de valori radiometrice pentru fiecare pixel din fiecare bandă,
este o percepț ie, iar imaginea este construită printr-o combinaț ie de linii de pixeli consecutive
(scan linii). Date în GIS mai fi clasificat ca spatial ș i non-spaț ial
1. Date spaț iale, numite ș i date grafice, constau în date naturale ș i culturale
caracteristici care pot fi arătate cu linii sau simboluri pe hărț i sau care pot fi observate
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 307

ca imagini pe fotografii. Datele în forme diferite (hărț i, fotografii,

imaginile, etc.) fiind în formate non-compatibile creează probleme în timpul integrării
în GIS. În un GIS, aceste date trebuie să fie reprezentat ș i spatial situat în digital
formă, folosind o combinaț ie de elemente fundamentale numite obiecte spaț iale simple
(SSO). Aceste SSO includ puncte, linii ș i ș iruri, arii sau poligoane, pixeli,
ș i celule de reț ea. SSO poate fi reprezentat prin simbolurile lor respective. În plus
la aceste SSO, elementul de suprafaț ă este de asemenea prezent, ceea ce poate reprezenta cel mai realist
obiectele spaț iale pe care le observăm în lumea reală. O suprafaț ă este o zonă sau un poligon
având o a treia dimensiune, adică înălț ime (elevare). Trăsături naturale precum dealurile,
vâlcele, etc., ș i caracteristicile create de om, cum ar fi structurile, etc., pot fi cel mai bine descrise
prin elementul de suprafaț ă. Modelarea suprafeț ei este cunoscută sub denumirea de Modelarea Digitală a Terenului
(DTM) ș i este dat în Anexa II.
2. Non-spatial data: De asemenea apelat atribut date ea descrie geografic regiuni sau
defineș te caracteristicile caracteristicilor spaț iale în cadrul regiunilor geografice. Aceste date
sunt de obicei alfanumerice ș i oferă informaț ii precum culoare, textură, cantitate
ș i calitate. Datele non-spaț iale sunt adesea derivate din documente precum planuri,
fiș iere, rapoarte, tabele etc. De exemplu, pentru un autodrom, datele pot fi numărul său,
paviment tip număr de benzi, aleea lăț ime an de ultimul refacere etc.
În general, datele spaț iale vor avea atribute non-spaț iale asociate. Legătura
între datele spatiale ș i cele non-spatiale, prin urmare, trebuie stabilită ș i este
realizat cu un identificator comun, care este stocat cu ambele acestea. The
identificator mai pentru exemplu, a fi a unic pachet identificare număr a grilă celulă
masă etc. important pentru întrebarea obiectivă, citiț i reprezentarea lui
caracteristici diferite
8.4 reprezentare din caracteristici
Sistemele GIS sunt sistemele de informaț ii care oferă funcț ionalitatea ș i uneltele pentru
colectaț i, stocaț i, recuperaț i, analizaț i ș i afiș aț i informaț ii geografice. Caracteristici, evenimente
ș i activităț ile cu componente spaț iale sunt modelate, ca puncte, linii, poligoane,
reț ele sau legături pentru a forma baza de date geografică sub scheme georelationale. The
partea geometrică este definită printr-o serie de coordonate ș i este conectată prin
caracteristica cod cu atributul tabele în care informaț ia non-spaț ială astfel
ca the proprietăț i, simbolism etc. este stocat. SIG poate reprezenta spaț ial date ca the
date care au dimensiuni fizice pe Pământ. Pentru a reprezenta complexitatea
realităț i tridimensionale într-o bază de date spaț ială, SSO-urile utilizate sunt descrise ca
urmează.
1. Datele punctuale: Datele punctuale constau în observaț ii care au loc doar la puncte sau
ocupa zone foarte mari în raport cu scala bazei de date. Acestea definesc
poziț ii geometrice unice (Fig. 8.4(a)). Locaț ia spaț ială a punctelor este dată de
coordonatele lor (x, y). Caracteristici precum puț urile, de exemplu, ilustrează datele care
ocupă un singur punct chiar ș i la cele mai mari niveluri de detaliu. În contrast, caracteristicile
de exemplu clădirile uneori ocupă zone semnificative, chiar dacă acestea pot fi
reprezentat ca a punct în the bază de date. Câteva de the altul exemple din punct date
sunt sondaj control puncte, monumente, minele, etc.
308 Topografie

2. Date de linie ș i ș ir: Liniile ș i ș irurile sunt obț inute prin conectarea punctelor. O linie
conectează două puncte (Fig. 8.4(b)), iar un ș ir este o secvenț ă de două sau mai multe linii.
Datele de linie ș i ș ir sunt formate din caracteristici precum autostrăzile, căile ferate, canalele,
râuri, conducte, linii electrice, etc. Un arc, care este locul punctelor, poate fi
definit de a spline curbă sau polinom matematic funcț ie.
3. Areal Un area sau poligon constă de a continuu spaț iu în interiorul trei sau
linii mai conectate. Exemple de date areale (Fig. 8.4(c)) includ distribuț ia precum
ca tip de sol, parcele (pungi) de proprietate asupra terenului, diferite tipuri de acoperire a terenului,
vegetatie cursuri, ș i altul tipare că ocupa zonă la the scară de the SIG
4. Pixeli: Acestea sunt de obicei mic pătrate că a reprezenta the cel mai mic elemente în
în care o imagine digitală este împărț ită (Fig. 8.4(d)). Aranjamente continue de pixeli,
în rânduri ș i coloane sunt folosit către intră date de la aerian fotografii satellite imagini
ortofotografii, etc. Distribuț iile culorilor sau nuanț elor în întreaga imagine sunt
specificat prin atribuirea unui valoare numerică fiecărui pixel. Dimensiunea pixelului poate fi variată
ș i este specificat fie în termenii scalei imaginii, fie în termenii scalei obiectului. La scalarul imaginii,
pixel size mai be specificat direct (de exemplu, 0.025 × 0,025 mm) sau ca a număr de
pixeli per unitate de distanț ă (de exemplu, 10 puncte pe cm, unde un punct corespunde unui pixel).
La scară de obiect, dimensiunea pixeli este de obicei exprimată direct prin dimensiune (de exemplu,
10 m pixel dimensiune).
5. Celule de reț ea: Acestea sunt elemente unice, de obicei pătrate, într-un continuu
variabilă geografică. Similar cu pixels, dimensiunile lor pot fi variate, cu celule mai mici
rezultând într-o rezoluț ie îmbunătăț ită. Celulele de reț ea (Fig. 8.4(e)) pot fi folosite pentru a reprezenta
terrain slopes, soil types, land cover, water-table depths, land values, population
densitate etc. Distribuț ia a unor date date tastaț i într-un zona este indicată de
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 309

atribuind o valoare numerică fiecărei celule. De exemplu, pentru a arăta tipurile de sol dintr-o zonă,
numerale 1 2, ș i 3 mai fii folosit către reprezenta nisip nisip fin si argilă respectiv.

8.5 date Structură pentru GiS

Date pentru a SISTEM DE INFORMAȚ II GEOGRAFICE trebuie fii reprezentat în a formular acea conserve local identităț i
al fiecare unitate al informaț ie, deci aceea el este possible pentru recupera date prin locaț ie ș i
prin urmare, pentru a ilustra ș i analiza modele geografice. Deoarece datele sunt frecvent
derivat dintr-o hartă sau imagine 'convenț ională' (non-digitală), este necesar să
converti ei în digital form adecvat pentru utilizaț i prin a GIS. Aceasta proces cunoscut ca
geocodare, înregistrează modelul/ trăsăturile unei hărț i într-o formă care poate fi acceptată
ș i manipulat prin computere.
Obiectele spaț iale simple descrise în Secț iunea 8.4 pot fi codificate în două
formate diferite - vector ș i raster - pentru stocarea ș i manipularea acestora (spaț ial
date) într-un GIS. Ambele structuri de date, numite ș i modele de date sau uneori
formatele de date oferă avantaje ș i dezavantaje contrastante. Când datele sunt
ilustrat în the vector format a combinaț ie de puncte, linii ș i ș iruri, un zonă
este folosit, în vreme ce the raster format utilizări pixeli ș i grilă celule. Figura 8.5 arată a
reprezentare din simplu spatial obiecte în vector ș i raster modele.

Pentru comparaț ie foloseș te acest diagramă

De obicei, un GIS trebuie să fie conceput pe un format raster sau vectorial. Deoarece
de diferenț ele în echipamente, programe de computer ș i expertiză necesare pentru cele două
aproape diferite, alegerea depinde de facilităț ile disponibile, tipurile de
data to be examined, and the purposes of establishing the GIS. Also, it is possible
pentru a converti din format vectorial în format raster aplicând metode relativ simple
algoritmi de calculator, dar este un pic mai dificil să faci conversia raster-la-vector.
The date format conversii sunt descris în Secț iune 8.9.

8.6 Vector date Structură

Datelevectorialeilustreazălumearealăprinintermediulpunctelordiscrete,liniilorș ipoligoanelor.
ș i este stocat ca o colecț ie de x, y coordonate. Formatul vectorial oferă un
reprezentare precisă a datelor referite spaț ial, integrând topologia
(Anexa IV) ș i alte relaț ii spaț iale între entităț ile individuale. The
trei forme de elemente grafice de bază sunt punctul reprezentat ca un singur
pereche din coordonate, the cel mai simplu tip de vector date the linie sau arc reprezentat
ca un ș ir de coordonate, care începe ș i se termină cu un nod; ș i zonă sau
310 Recensământ

poligon reprezentat ca o buclă închisă de coordonate. Când elementele grafice

reprezentând o caracteristică reală identificabilă individual, sunt grupate logic
împreună, o entitate grafică se formează. De exemplu, segmentele de linie diferite
care reprezintă o cale ferată sunt elemente grafice. Când aceste segmente de linie/elemente grafice
elementele sunt identificate în baza de date ș i unite logic, un grafic
entitate cale ferată este format
Pe lângă formatarea elementelor grafice de bază, este de asemenea necesar
pentru ca datele vectoriale să fie corect legate de datele descriptive în geografie
baze de date. Acest lucru este de obicei realizat prin utilizarea unei caracteristici unice identificator (FID)
care este atribuit obiectelor spaț iale individuale. Prin utilizarea FID-urilor comune, grafica
ș i elementele descriptive ale datelor vectoriale pot fi corect corelate în timpul
crearea bazei de date ș i procesarea datelor spatiale. De obicei, atribuirea caracteristicii
identificatorul este o procedură automată în timpul procesului de construire a topologiei, dar
legătura cu datele descriptive este de obicei un proces manual care poate fi doar parț ial
automatizat.
O serie de instrumente sunt disponibile pentru a introduce date vectoriale într-un GIS, dar
digitizarea manuală este utilizată frecvent. Figura
8.6 ilustrează formatul vectorial pentru doi
loturi adiacente de teren, desemnate ca Lot
Eu ș i ParcelII. Este format din puncte, linii ș i
zone. Reprezentarea vectorială a datelor poate
poate fi realizat prin crearea unui set de tabele care
listă acestea puncte, linii ș i zone (Tabel 8.1).
Datele din tabel sunt legate prin utilizarea
identificatori ș i sunt legate spaț ial prin
coordonatele punctelor. Aș a cum este ilustrat în
coloana (i) a Tabelului 8.1, toate punctele din zonă
sunt indicat de un identificator. În mod similar fiecare
linie este descris prin este end-points, ca aratat în coloană (ii) de Masă 8.1, ș i the
coordonatele punctului final localizează diferitele linii spaț ial. Zonele din Fig. 8.6 sunt definite
prin liniile care le înconjoară, aș a cum se arată în coloana (iii) a Tabelului 8.1. Ca înainte,
coordonatele punctelor finale localizează zonele ș i permit determinarea lor
locaț ii ș i magnitudini.

(i) (ii) (iii)

Punct identificator Coordonate Linie Puncte Zona Linii
identificator identificator
1 (x1, y1) a 1,2 Eu a,e,d
2 (x2, y2) b 2,3 II b,c,e
3 (x3, y3) c 3,4
4 (x4, y4) d 4,1
Monument, m (xm, ym) e 4,2

Ca altul exemplu, considera un land-cover hartă afişare an livezi, a pădure

o zonă construită ș i un râu cu simboluri topografice standard (Fig. 8.7(a)). O
reprezentarea vectorială a regiunii este arătată în Fig. 8.7(b). Aici, linia ș i
 Sistem Informatic Geografic (SIG) 311

elementele de tip ș ir marchează ș i localizează limitele diferitelor regiuni. Râul

are fost afiș at de ș ir elemente. Mese similar la 8.1 poate fii construit ș i
intrat în GIS utilizând the vector format

Reprezentarea datelor vectoriale este guvernată de scala datelor de intrare.

De exemplu, o clădire care este reprezentată ca un poligon pe o hartă la o scară mare va
devine un punct pe o hartă de scară medie ș i nu va fi reprezentat deloc ca un
entitate individuală pe o hartă de mică amploare (cu excepț ia cazului în care este un punct de reper foarte important).
posibilitate de a reprezenta vector date diferit la scale diferite este asociat
cu două concepte importante: (i) generalizarea cartografică, prin care linia ș i
areal obiecte sunt reprezentat prin coordonate la a mai mare scară ș i (ii) cartografic
simbolizarea, prin care datele vectoriale sunt reprezentate prin diferite simboluri care servesc
to vizual distinge ei de la unu altul când the date sunt afiș at.
În computer, datele vectoriale pot fi stocate ca numere întregi sau numere în virgulă mobilă.
Pentru a evita problema erorilor de rotunjire care apar în timpul datelor
procesare, cele mai multe produse software GIS stochează date vectoriale folosindprecizie dublă
plutitor punct numere. Acesta creează imprimarea că vector date sunt precis
ș i reprezentări precise ale obiectelor spaț iale din lumea reală. Cu toate acestea, aceasta este
nu este neapărat adevărat, deoarece precizia stocării datelor nu înseamnă întotdeauna
precis descriere din the date ș i de asemenea, the frontiere din multe spatial obiecte
sunt neclar mai degrabă decât exact entităț i. Astfel, stocare vector date de double-precizie
numerele în virgulă mobilă nu îmbunătăț esc calitatea datelor, ci pur ș i simplu
serveș te pentru a evita degradarea calităț ii datelor din cauza erorilor de rotunjire în timpul datelor
procesare.

8.7 raSter data Structură

Raster data structură, de asemenea apelat cellular date structură ilustrează cel real lume de
pixeli sau grilă celule. Aceasta este nu ca precis sau flexibil ca the vector format ca fiecare
coordonatele pot fi reprezentate printr-o celulă ș i fiecare linie printr-un array de celule. Raster
datele pot fi poziț ionate doar la celula de grilă cea mai apropiată. Exemple de date în raster
format sunt aerian fotografii, satelit imagini ș i scanat hărț i sau planuri.
312 Instrumentaț ie

Pentru introducerea datelor raster, mai întâi regiunea de interes este subdivizată într-o
reț ea de celule de dimensiuni ș i forme uniforme (regulare, pătrate sau dreptunghiulare). The
dimensiunile liniare ale fiecărei celule definesc rezoluț ia spaț ială a datelor sau precizia
cu care sunt reprezentate datele. Astfel, dimensiunea unui pixel individual sau a unei celule
este determinat de dimensiunea celui mai mic obiect din spaț iul geografic care trebuie să fie
reprezentat. Dimensiunea este cunoscută ș i sub numele de unitatea minimă de cartografiere (MMU). A
general regulă este că the grilă size ar trebui fii less decât jumătate the dimensiune al the MMU.
Odată ce dimensiunea celulei grilei a fost decisă, fiecărei celule a grilei îi este atribuită o valoare,
care poate fi un număr întreg, un număr cu virgulă mobilă sau un caracter (o valoare de cod). A
raster date de-a lungul cu caracteristici este arătat în Fig. 8.8(a). The valori marcate
indică the cantitate, sau caracteristicile obiectul spatial, sau fenomen că
se găseș te la locaț ia celulei. Intrarea vectorilor corespondenti ai acestuia
raster date este de asemenea aratat în Fig. 8.8(b). Valoarea 3 a fost folosită pentru a clasifica
celulele raster conform utilizării terenului - drumul - la locaț ia dată. Rămânând
celule sunt umplut cu 0 indicând că nu identitate este prezent la acela locaț ie. Acolo
sunt patru metode pentru intrare al vectorului corespondenț ii datelor raster
metoda dominantă, metoda de precedenț ă, metoda de prezenț ă/absenț ă, per
cent apariț ie metodă (vezi Secț iune 8.9) disponibil în the literatură.
Într-o bază de date raster, valorile care se referă la diferite caracteristici la aceeaș i
locaț iile celulelor sunt stocate în fiș iere separate (straturi de hartă). De exemplu, un drum ș i
pădure copertă pentru cel la fel zonă sunt stocat ca separat drum ș i pădure date straturi.
Când the date sunt folosit pentru procesare, the adecvat straturi sunt recuperat. This
înseamnă că raster date procesare întotdeauna implică the utilizaț i al multiplu raster fiș iere,
în the la fel mod diferit straturi sunt folosit în vector date processing.
Când un anumit strat raster este afiș at, acesta este prezentat ca fiind bidimensional
matrice de celule de reț ea. În stocarea pe computer, datele raster sunt stocate ca un linear
array de valori de atribute. Deoarece dimensiunea datelor (numărul de rânduri
ș i coloane) este cunoscut, the locaț ie of fiecare celulă este implicit definit prin este rând
ș i coloană numere. Acolo is nu nevoie către magazin the coordonate de the celulă în the
date fiș ier. The locaț ii de the celule pot fii calculat când cel date sunt folosit pentru
afiș are ș i analiză.
În comandă către translate linar ştachetă stocare către a bidimensional afiș are suficient
informaț iile trebuie să fie stocate în secț iunea de antet a fiș ierului de date, de asemenea. În general,
antetul fiș ierului conț ine informaț ii despre numărul de biț i folosiț i pentru a reprezenta
valoarea din fiecare celulă, numărul de rânduri ș i coloane, tipul de imagine,
legendă the nume sau the culoare paletă (dacă the fiș ier utilizări unu) ș i the numele de câte
caută masă (dacă the fiș ier folosiri unu). Câteva fiș ier antete de asemenea conț ine parametrii pentru
transformare a coordonatelor astfel încât datele raster din fiș iere să poată fi georeferite.
Aceasta este, cu toate acestea, a dependent de sistem caracteristică. The celule în fiecare linie de the imagine
(Fig. 8.8(a)) sunt reflectate de o linie echivalentă de numere în structura fiș ierului
(Fig. 8.8(c)). Prima linie a structurii fiș ierului indică computerul care conț ine fiș ierul
constă de 6 rânduri ș i 6 columns ș i că the maximum celulă valoare este 3.
Fiș ierele de date raster sunt stocate în diferite formate de fiș iere. Diferenț ele dintre
aceste formate de fiș iere se datorează în principal diferitelor algoritmi utilizaț i pentru a comprima
fiș ierele de date raster. Pentru a minimiza cerinț ele de stocare a datelor, raster
date sunt adesea stocat în compresat formular. The date sunt decomprimat în timp real
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 313

când ei sunt folosite de un program aplicaț ie. Modelul raster (geometria

aranjamentul figurilor care acoperă suprafaț a) este cel mai bine folosit pentru a reprezenta
geografic fenomen acel sunt continuu peste a mare zonă.

6, 6, 3
0 3 0 0 0 0 0 3 0 0 0 0

0 3 0 0 0 0 0 3 0 0 0 0

0 3 3 3 0 0 0 3 3 3 0 0

0 0 0 3 0 0 0 0 0 3 0 0

0 0 0 3 3 0 0 0 0 3 3 0

0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 3 0

8.8 Vector VS raSter date Structuri

Avantajele/dezavantajele relative ș i limitările datelor vectoriale ș i raster
structuri sunt prezentat cu potrivit exemple.

O bază de date vectorială poate reprezent a datele punctuale ca puncte care pot fi poziț ionate
în mod precis. Totuș i, o bază de date raster poate reprezenta datele punctuale doar la
nivelul de detaliu al unei singure celule. Acest lucru duce la pierderea acurateț ei, pentru
de exemplu, o celulă poate arăta prezenț a unei turnuri, în cadrul unei celule, dar nu poate
afiș ează plasarea sa în această celulă. Desigur, dimensiunea celulei ar afecta
ilustraț ie, dar o bază de date raster nu poate fi la fel de precisă ca o bază de date vectorială.
Este de asemenea de menț ionat că unele puncte pot reprezenta cantitativ
caracteristici, de exemplu, sumă de precipitaț ii sau elevare dar aceasta informaț ie
nu pot fii inclus în the raster format.
314 Cercetare

2. A vector bază de date poate arată a linie date în exact and fin detaliu întrucât
a raster bază de date poate arata the la fel linie ca a zigzag sau a comparativ
mai mult lin linie în funcț ie de asupra the rezolutie de ă celulă.
3. O bază de date vectorială oferă detalii ș i limite exacte/fin între aerian
tipare, de exemplu, acoperirea terenului. Cu toate acestea, în cazul unei baze de date raster, acurateț ea
este pierdut pentru the motiv explicat anterior.
4. Discrete quantitative data such as population, which are grouped/associated
cu o zonă, sunt cel mai bine ilustrate în detaliu mai fin prin poligoane (vector
format). Cu toate acestea, date continue, cum ar fi altitudinea/contururile topografice,
reprezentat printr-o reț ea de observaț ii uniform distribuite, poate fi probabil
cel mai mult direct prezentat de a rastrul format.
5. O bază de date vectorială este cel mai bine adaptată pentru a reprezenta diverse naturale/artificiale
funcț ii ș i, de asemenea, acestea pot fi prezentate matematic (coordonate).
Aceasta face the vector format conceptual mai mult complex decât the raster
format.
6. O bază de date vectorială necesită mai puț in spaț iu de stocare pe computer în comparaț ie
la o bază de date raster pentru aceleaș i informaț ii. De asemenea, formatele vectoriale sunt
mai mult accurate ș i prezent a mai fin detaliu de forme ș i sizes ca comparat
pentru the raster format.
Unele dintre celelalte dezavantaje notabile ale datelor raster sunt codificarea unei celule cu
o singură valoare (categorie) în timp ce multe caracteristici pot fi prezente în ea; înregistrarea de
spatial obiecte numai la celula cea mai apropiată care poate să nu corespundă/în match în realitate
ș i de asemenea s-ar putea să nu existe în realitate, de exemplu, bazin hidrografic; ș i mai aspru rezoluț ie de spaț ial
caracteristici conducere către inexact reprezentare.

Vector formate uneori demonstra mai scump deoarece al mai înalt codificare a datelor
cost. De asemenea, programele pentru manipularea datelor sunt mai complexe, deoarece
comparat la the raster format.
2. În cazul formatului vectorial, suprapunerea/învelirea diferitelor straturi
colectarea datelor poate fi dificilă deoarece unele poligoane din diferite straturi pot
nu potrivire exactă din cauza către eroare minore de digitizare, formând bucăț ele mici
sau fâș ii (Fig. 8.9).
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 315

Câteva dintre avantajele notabile ale rasterului format sunt utilizarea unui calculator mai simplu
programe pentru manipularea datelor; ideal potrivite pentru o varietate de analize spatiale
funcț ii, de exemplu, suprapunere, tamponare ș i analiză de reț ea; utilizare directă a
date de teledetecț ie care sunt în acest format; utilizarea procesării imaginilor disponibile
software pentru rafinarea imaginilor raster; ș i în unele tipuri de date (sol, limită, umed)
teren construit zona, etc.) care sunt relativ neclar, al său foloseș te face nu semnificativ
degradare the inherent precizie din the date.

8.9 date format conVerSionS

The utilizare de Sistem Informaț ional Geografic date adesea cere integrare de vector ș i rastăr date care
necesită conversia dintr-o formă în alta. Diversele proceduri pentru conversie
datele vectoriale în format raster ș i viceversa sunt descrise mai jos. Trebuie menț ionat
această interpretare/clasificare a datelor de limită/mixed variază în funcț ie de metodă
uzat ș i de asemenea acela none de the metode este perfect în prezentare the adevărat caracteristică.
1. Conversiavectorlaraster:Conversiavectorlarastereste,deasemenea,denumită
programare. Figura 8.10(a) arată un format de date vectoriale (hartă) a reprezentării vectoriale
a hărț ii de acoperire a terenului prezentată în Fig. 8.7, suprapusă/suplimentată pe un raster de grilă
celule. Dimensiunea acestor celule va depinde de acurateț ea dorită, timp ș i
facilitate de calcul disponibilă. Figura 8.10(b) ilustrează reprezentarea raster
a corespondenț ilor vectoriali ai datelor raster folosind o celulă de grilă cu rezoluț ie grosieră a
regiune de the acoperire a terenului hartă din Fig. 8.7(a) ș i că folosind a rezoluț ie mai fină grilă
celula este prezentată în Fig. 8.10(c). Grila cu o rezoluț ie mai fină oferă reprezentare/stocare
a zonelor cu o precizie mai mare. Desigur, dimensiunea celulei de reț ea cu rezoluț ie fină va
randament mai bine rezultate dar voinț ă cerere mai mult time ș i calcul facilitate ș i rezultate
în mai mare costuri.
Aș a cum am discutat mai devreme, contrapartidele vectoriale ale datelor raster pot fi introduse.
de the patru metode. Of prezenț a/absenț a si dominant tipuri sunt the
cel mai bun metodă ș i sunt folosit în funcț ie de asupra the importanț ă simț it de the utilizator În the
presence/absence metodă, pentru fiecare celulă a grilei, se ia o decizie cu privire la faptul dacă
selectat entitate există at the centru de the dat grilă celulă sau nu.
În the presence/absence metodă the celulă este atribuit a valoare corespunzător la
the caracteristici (vector locaț ie) de al său centru. Astfel, pentru exemplu, the centru de
the celulă (3, 4) este ocupat by an orchard and hence this cell is assigned the value
O sau 2, ca aratat în Fig. 8.11(b). Dacă el face nu, îl este ignorat.
Celula din metoda de precedenț ă este alocată o valoare corespunzătoare celei mai
caracteristici importante sau precedenț ă în raport cu celelalte caracteristici
prezent în ea. Pentru exemplu, în the cellă (6, 3), acolo sunt trei diferit caracteris-
tics, adică, livadă, râu ș i zonă construită. Deș i râul în această celulă ocupă
suprafaț a cea mai mică; este cea mai importantă dintre cele trei caracteristici, ș i de asemenea
un râu nu poate fi discontinu. Astfel, printre cele trei caracteristici ale acestei celule,
a râu este dat precedenț ă peste altele ș i în mod corespunzător aceasta celula este codificate ca R
sau 3, ca aratat în Fig. 8.11(c).
În tipul dominant de conversie sau programare, fiecare celulă a unei grile este atribuit
o valoare corespunzătoare caracteristicilor predominante ale zonei din cadrul celulei.
De exemplu, două tipuri diferite de zone, respectiv, zona construită ș i livada ocupă
the celulă situat în the al treilea rand ș i the al treilea coloană (3, 3). Această celulă este alocată
316 Topografie

the value B sau 1, as aratat în Fig. 8.11(d) pentru că the mai mare parte (mai mult decât 50
per cent) of the celulă este ocupat de clădiri.

citeș te acest exemplu, acesta ar

te ajut să înț elegi baza
concept.

Ar trebui să fie evident până acum că codificarea unei celule particulare, în care
multiple caracteristici sunt prezent depinde asupra the conversie metodă
utilizat. De exemplu, celula (4, 5) ar fi asignată F sau 4 în predominante
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 317

metodă; R sau 3 în metoda de precedenț ă; ș i B sau 1 în prezenț ă/absenț ă

metodă. În plus, dimensiunea celulei ar afecta de asemenea codificarea sau conversia de la
vector către raster, cu un mai mare celulă rezultând în a relativ inexact prezentare
din vector date.
În metodele de codare de mai sus, pot fi folosite litere sau cifre, în funcț ie de
în funcț ie de convenienț ă. Cu toate acestea, utilizarea numerelor este mai comună. Aceste celule de grilă
valorile pot fi folosite direct pentru calcul sau indirect ca numere de cod
referit la un asociat masă.
2. Raster către vector conversion: In acesta conversie the celule de c raster prin
care vectorul linie (de exemplu, râu, graniț e de clădiri drumuri, etc.) treceri sunt
identificat. Apoi the linie (vector formular) conectare acestea celule este tras Unu mod
este către conectează the centre de celule cu drept linie segmente. În mod evident, acesta voinț ă
produci o linie zigzag, în timp ce în natură această linie ar fi una netedă. Aș adar,
fie se impune ajustarea curbei, fie dimensiunea celulei trebuie redusă pentru a extrage/desen.
o linie netedă care trece prin celule. Prima metodă implică lucruri complicate
calculuri matematice, care nu oferă neapărat o soluț ie unică.
Oricare dintre metode ar necesita computere cu capacitate mare, precum ș i timp.
Chiar ș i după asta, linia trasată, folosind date raster, s-ar putea să nu se potrivească exact cu
the actual caracteristică prezent în natură. This conversie de date de la raster spre vector
model este ilustrat în Fig. 8.12.
În caz dacă the vector date este convertit către raster date ș i atunci din nou convertit
înapoi la datele vectoriale, setul de date rezultant nu va coincide probabil cu
original unu. Acest lucru este specific adevărat în cazul limitelor diferitelor date comune sau
linar caracteristici.
De asemenea, aruncă o privire asupra asta.

8.10 capabilităț i/funcț ionalităț i de GiS

Analiza în GIS se referă în esenț ă la procesele de a trasa concluzii din date.
Analiza se realizează pe baza datelor disponibile fie în formă tabulară, fie pe hărț i. În
general, capabilităț ile sau funcț ionalităț i de SIG sunt numărate ș i dincolo a
domeniu din the carte. Cu toate acestea, întrebări, reclasificare buffering ș i suprapunere nevoie
menț iune specială ș i sunt descrise în detaliu. Deoarece analiza suprapunerii hărț ilor este cea mai
important funcț ie, ea este discutat în sectiuni la follow.
1. Organizaț ie: Importanț a organizării datelor poate fi dezvăluită de o persoană
cine a colectat o mare masă de date pentru un anumit scop. Datele pot fi
318 Sondare

aranjate în multe feluri, ș i dacă schema de organizare nu este potrivită pentru

aplicaț ia în cauză, informaț iile utile nu pot fi extrase cu uș urinț ă. Scheme pentru
organizarea datelor este uneori numită modele de date (structuri) vectorul ș i
rasterul deja discutat în secț iunile anterioare. Modelele de date organizează
observaț ii atât prin atribute spaț iale, cât ș i non-spaț iale. Astfel, organizarea datelor a
a fundamental importanț ă.
2. Vizualizare: Vizualizare este realizat în GIS cu culoare ș i de specializat
metode utilizând perspectiva, umbre ș i alte mijloace. Capacităț ile grafice
computerele sunt exploatate prin transformarea unui tabel de date, de exemplu, într-un
vizual afiș a prin care the spatial asociaț ii poate fii vizualizat. Complex
relaț ie probabil poate fii mai bine înț eles de vizual afişare mai degrabă decât de la
o masă de date. În plus, un afiș aj vizual poate fi manipulat pentru a oferi alternative
viziuni/reprezentarea datelor, îmbunătăț ind astfel capacitatea de a analiza
anomalii ș i modele prin GIS. Afiș ajul vizual este obț inut fie pe video
monitor sau altul rezultatul dispozitive atât ca culoare imprimante.
3. Combinare: Capacitatea de a fuziona seturi de date spaț iale din surse destul de diferite
manipularea lor ș i afişarea ulterioară pot duce adesea la o înț elegere ș i
interpretare din spaț ial fenomene că sunt simplu nu apARENT când individual
tipurile de date spatiale sunt considerate izolat. Activitatea de măsurare a datelor combină
date de imagine pentru o anumită zonă geografică cu alte date de referinț ă ale aceleaș i zone.
The SIG operator mai suprapune multiple imagini de acesta zonă la diferit data a
tehnica utilizată pentru identificarea schimbărilor în timp, de exemplu, monitorizarea pădurii
foc sau răspândirea bolii în specii de copaci. Procesul de combinare a straturilor de
spatial date este uneori apelat date integrare ș i pot fii purta afară ori de
vizualizând afiș aje composite de diverse tipuri, sau cu modele de integrare care
eficient creaț i a nou hartă de la doi sau mai mult existent hărț i.
4. Predicț ie: Predicț ia este unul dintre scopurile GIS. De exemplu, un număr
de date straturi indicând populaț ie date în diferit regiuni de a oraș de-a lungul cu
the creș tere tipare ș i civic facilităț i s-ar putea a fi combinat împreună spre predicț ie the
populaț ia viitoare la momentul dorit în diferite părț i ale oraș ului. O astfel de hartă
poate fi folosit ca o bază pentru a lua decizii de dezvoltare a oraș ului. Predicț ie
poate uneori să fie, de asemenea, un exerciț iu de cercetare pentru a explora rezultatul realizării unui
un set particular de presupuneri, adesea cu scopul de a examina performanț a
de a model.
5. Întrebări: Deoarece SIG este a decizie sprijin sistem, executând întrebări pe a SIG
baza de date pentru a recupera informaț ii (date) este partea sa esenț ială. Interogările oferă o metodă
de date recuperare ș i pot a fi efectuat pe date că sunt parte din the SIG bază de date
sau pe datele noi produse ca rezultat al analizei datelor. Acestea sunt utile în toate etapele
de SISTEM DE INFORMAȚ II GEO-SPATIALE analiză pentru verificare the calitate de date ș i the results obț inut. O GIS
de obicei stochează date spaț iale ș i non-spaț iale (numite ș i date aspaț iale sau atribute) în
două fiș iere separate. GIS-ul are capacitatea de a căuta ș i afiș a date spatiale bazate
pe criteriile atributului ș i invers. În consecinț ă, există două tipuri generale de
interogări care pot fi efectuate cu GIS: spaț iale ș i aspatiale. Interogările aspatiale sunt
întrebări despre atributele caracteristicilor. Cum Câte azile de bătrâni există?
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 319

este o întrebare aspacială deoarece nici întrebarea, nici răspunsul nu implică o analiză
al componentului spaț ial al datelor. Această interogare ar putea fi efectuată de baza de date
software singur. O întrebare cerând informaț ii despre unde este a spaț ial interogare.
This cere legătura the date seturi utilizând locaț ie ca the comun cheie. A GIS are
numai citeș te tipul de întrebări
the capacitate către satisface the următoare queries:
(a) Despre locaț ie: Ce există într-o anumită locaț ie? Locaț ia
o regiune particulară poate fi descrisă în multe feluri folosind numele locului, codul poș tal sau PIN-ul
cod, sau geografic referinț ă, aș a ca latitudine ș i lungime geografică.
(b) Condiț ie: Această interogare necesită analiză spaț ială pentru a oferi un răspuns. În loc de
identificând ceea ce există într-o anumită locaț ie, se caută să se găsească o locaț ie unde
certa condiț ii sunt satisfăcut.
(c) Pattern: This interogare este mai mult sofisticat ș i important ca unu s-ar putea a vrea către
ș tiu cum multe anomalii sunt acolo în cadrul un zonă peste a timp.
(d) Trend: Această interogare ar putea implica atât locaț ia, cât ș i condiț iile ș i îș i propune să găsească
diferenț e în interior un zonă peste a perioadă de timp.
(e) Modelare: Această întrebare este formulată pentru a determina ce se întâmplă dacă există o adăugare sau
modificările sunt efectuate în reț eaua existentă, de exemplu, pentru a determina amploarea ș i nivelul de
contaminarea într-o zonă dacă unele substanț e toxice se infiltrează în apa freatică ș i
de acolo la sursa locală de apă. Pentru a răspunde acestor întrebări, atât geografice, cât ș i
alte informaț ii ș i posibil chiar legi ș tiinț ifice pot fi necesare. Aceste interogări
cerinț a eficientă de căutare a elementelor de date ș i capacitatea de a deriva geometria lor
ș i topologic atribute.
6. Reclasificare: Deș i interogarea este funcț ia cea mai utilizată pentru a recupera
date dintr-o bază de date GIS, indiferent de modelul vectorial sau raster, reclasificare
poate fi folosit de asemenea în locul interogării în modelul raster. Consideraț i o imagine a utilizării terenului
de la care trebuie să extragem informaț ii despre zonele ș colilor. Răspunsul
această interogare ar putea fi obț inută prin crearea unei noi acoperiri care elimină toate
inutil date. Reclasificare ar trebui rezultă într-o nou imagine. De exemplu, în
o raster imagine dacă celule reprezentând şcoli în the original imagine a avut a valoare din
30, a set de reguli pentru the reclasificare ar putea fii
(a) Celule cu valori 30 ș coli ar trebui take the nou valoare din 1.
(b) Celule cu valori altul decât 30 ar trebui ia the nou value de 0.
Aș a a reclasificare va generează a nou image cu toate ș coli codificat cu
1, ș i tot restul codificat cu 0. Imaginea reclasificată rezultată este foarte utilă
pentru teren foloseș te/teren coperț i ș i mediu studii.
Parte importantă, citeș te-o cu atenț ie
8.11 vecinătate funcț ii
Există o gamă de funcț ii disponibile în GIS care permit unei entităț i spaț iale să influenț eze
vecinii săi, sau vecinii care influenț ează caracterul unei entităț i. Cel mai
comun exemple sunt bufăre proximitate analiză ș i filtrare.
1. Operaț iunea de tamponare: Tamponarea este crearea unei zone de interes în jurul unei entităț i.
Buffering este posibil în ambele vector ș i raster GIS În the vector caz the rezultat
320 Măsurători

este a nou set de obiecte, în timp ce the result în the raster caz este the clasificare din
celule conform la dacă se află în interiorul sau în afara tamponului. Buferele sunt foarte
util pentru analizând peisaje, aliniamentele autostrăzilor apă provizion reț ele ș i
drainaj studii.
În majoritatea analizelor de date GIS, există mai mult de o metodă de a atinge un
răspuns către a Întrebare. Trucul este să găseș ti cea mai eficientă metodă, ș i cea mai
analiză corespunzătoare. De exemplu, întrebarea: 'Care cămine de bătrâni se află în interiorul
300 m de un drum principal?” ar putea fi abordat în mai multe moduri. O opț iune
ar trebui fii , mai întâi, către produce a buffer zonă identificare toate teren sus către 300 m de la
the principal drum ș i atunci, la găseș te afara care azile de bătrâni cădere în interior acesta buffer
zona folosind un overlay punct-in-poligon. Apoi, o altă întrebare poate fi făcută pentru a găsi
nume al îngrijire medicală case. Un alternativă abordare ar fi fii obiș nuit cu măsura
distanț a de la fiecare cămin de bătrâni la o ș osea principală, iar apoi să identifice pe cei
care sunt la mai puț in de 300 m distanț ă. Măsurarea repetată a distanț elor de la îngrijire
casele către drumuri ar putea fi consumatoare de timp ș i predispuse la erori umane. Astfel, primul
abordare utilizând bufferizare ar trebui fii mai mult adecvat.
Conceptual, tamponarea este foarte simplă, dar implică computaț ii complexe.
operaț iune. Dacă un punct este tamponat, se creează o zonă circulară. Întinderea liniilor de tamponare ș i
zone creează zone noi (Fig. 8.13). Crearea zonelor tampon în jurul caracteristicilor punctuale este
the cel mai uș or operaț iune a cerc din the necesar raza este simplu tras în jurul fiecare
punct. Cu toate acestea, crearea zonelor tampon în jurul caracteristicilor de linie ș i suprafaț ă sunt puț in
mai complicat. Unele GIS fac acest lucru prin plasarea unui cerc de raza necesară
la unu sfârș it de the linie sau zonă graniț ă la fi bufferizat. Acesta cerc este atunci mutat
pe lungimea segmentului. Calea pe care marginea cercului o atinge tangential
la the link face este folosit către definiț i graniț ă către the buffer zone. Sometimes,
acolo ar putea fi nevoie de un alt tampon în jurul unui tampon. Acesta se numeș te un inel.
buffer.
2. Analiza proximităț ii: În timp ce zonele tampon sunt adesea create cu utilizarea uneia
comandă sau opț iune în GIS vectorial, o abordare diferită este utilizată în multe raster
GIS-uri. Aici, proximitatea este calculată, ceea ce rezultă într-un nou strat de date raster unde
atributele fiecărei celule sunt o măsură a distanț ei. Acest lucru este cunoscut sub numele de proximitate
analiză.
3. Filtrare: Filtrarea datelor implică recalcularea/realocarea celulelor într-un raster
imagine bazată pe caracteristicile vecinilor. Filtrarea este o tehnică utilizată pentru
prelucrarea imaginilor obț inute prin observaț ii de la distanț ă. Filtrarea va schimba valoarea unei
celulă bazat pe the atribute din vecin celule. The filtru este definit ca un grup
al celulelor din jurul unei celule ț intă. Dimensiunea ș i forma filtrului sunt determinate de
operatorul. Formele comune ale filtrului sunt pătrate ș i cercuri, iar dimensiunile
filtrul determină numărul de celule vecine utilizate în procesul de filtrare.
Filtrul este aplicat pe setul de date raster (Fig. 8.14) ș i folosit a recalcula
valoarea celulei ț intă care se află la centrul său. Noua valoare atribuită
celula ț intă este calculată folosind unul dintre numeroasele algoritmi. Exemple includ
the maxim celulă valoare înăuntru the filtru ș i the cel mai mult frecvent valoare. The rastrer
datele obț inute dintr-o imagine satelitară clasificada pot necesita filtrare pentru a fi 'netezite'
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 321

datele zgomotoase (eratic/eufuzy) cauzate de variabilitatea spatială ridicată a acoperirii vegetaț iei
sau probleme cu the date colecț ie dispozitiv.
322 Cercetare

8.12 hartă suprapunere analiză

The hartă suprapunere tehnică către integraț i date din diverse surse este poate the
funcț ie cheie de analiză GIS. Utilizând GIS, este posibil să se ia două teme diferite
hărț i straturi ale aceleaș i zone ș i suprapune-le unele peste altele pentru a forma
un nou strat printr-o reț ea de referinț ă comună sau sistem de coordonate. Aceste
straturile individuale trebuie să fie înregistrate spaț ial. De exemplu, obț inerea unui răspuns la
the întrebare, „Care îngrijire medicală case sunt în interior 300 m de a principal drum? cere
the foloseș te de câteva operaț iuni. În primul rând, a bufferizare operaț iune trebuie fi aplicat către găseș te
tot the zonă de pământ în interior 300 m al unui drum principal, iar apoi funcț ia de suprapunere utilizată
pentru a combina această zonă tampon cu stratul de date al azilului de bătrâni. Acest lucru va permite
identificare de îngrijire medicală case în interior the buffer zone.
La fel ca în multe alte operaț iuni ș i analize din GIS, există diferenț e în
mod hartă suprapune sunt efectuat între the raster ș i vector lumi. În vector
sistemele bazate, suprapunerea hărț ilor este consumatoare de timp, complexă ș i computaț ională
scump, în timp ce în sistemele bazate pe raster, este rapid, simplu ș i
eficient.
Tehnicile de suprapunere a hărț ilor GIS sunt analogice cu cartarea prin sită în
convenț ional metode de topografie cel suprapunere de urmărire de hartie hărț i pe a
lumina masa. A concept de hartă suprapunere este ilustrat prin un caz studiu de sol
eroziune în a cuenca hidrografică ca urmează.
Figura 8.15 ilustrează date georeferenț iate dintr-o serie de surse ș i
este folosit pentru a studia potenț ialul de eroziune a solului. În această ilustrare, hărț ile de date
(a) sunt calculator codat cu respect la a grilă (b). The date hărț i sunt codificat de
înregistrarea categoriei de informaț ii cea mai dominantă din fiecare celulă din grilă. Adică,
fiecare celulă este atribuit a singur sol tip în the sol date fiș ier a singur cocoaș ă tip în
the teren coperte fiș ier ș i un medie elevare în ț ara topografic fiș ier. The activitate
realizarea compatibilităț ii tipului de date este realizată în mod inerent prin codificarea
 Sistem de Informaț ii Geografice (GIS) 323

hărț i pe a comun grid. The slujbă de interpretare aplicabil caracteristici (inclinare,

erodibility, ș i fugi off) de la the original date este a simplu unu pentru the calculatoare.
The slope information can be derived from the elevations in the topographic files.
Erodibilitatea poate fi derivată din sistemul de management bazat pe date; iar
scurgerea unui potenț ial, o caracteristică asociată cu fiecare tip de acoperire a solului poate fi de asemenea
calculat. Cele trei surse de date pot fi intercorelate de analist pentru a identifica
site-urile predispuse la eroziunea solului. Suprapunerile, denumite ș i analiză compusă,
constă în evaluarea valorilor datelor din fiecare celulă din grila combinată
matrice. Schemele complexe de ponderare pot fi aplicate pentru a creș te importanț a
dintre variabilele mai critice. Grila de ieș ire rezultată poate fi afiș ată ca o
matrice sau imprimat caracterele. The ieș ire pot de asemenea fii generat pe a linie plotter a
culoare monitor sau a precizie film recorder.

8.12.1 V ov câlcîícăs
Suprapunereahărț ilorvectorialesebazeazăînmaremăsurăpeceledouădisciplineasociate:geometriaș i
topologie. Straturile de date suprapuse trebuie să fie corect din punct de vedere topologic astfel încât liniile
ne întâlnim la noduri ș i toate limitele poligonului sunt închise. Pentru creează topologie pentru un nou
stratul de date produs ca urmare a procesului de suprapunere, intersecț iile liniilor ș i
poligoanele din straturile de intrare trebuie să fie calculate folosind geometria. Cei trei
principalele tipuri de suprapunere vectorială sunt punctul în poligon, linia în poligon ș i
poligon-pe-poligon sunt ca aratat în Fig. 8.16. The suprapune a doi sau mai mult date
straturi care reprezintă caracteristici spaț iale simple duc la un strat de ieș ire mai complex.
Acest va conț ine mai mult poligoane, mai mult intersecț ii ș i mai mult linie segmente decât
fie de the intrare straturi.
The punct-in-poli suprapunere is folosit to găseș te afara the polygon în care a punct
cazuri. De exemplu, folosind suprapunerea punct-in-poligon, este posibil să se afle
în care poligon de utilizare a terenului se află fiecare dintre staț iile de pompieri. Figura 8.16(a)
ilustrează acest proces de suprapunere. Pe harta de ieș ire, un nou set de puncte de staț ii de pompieri
este creat cu suplimentar atribute descriere teren foloseș te.
Suprapunerea liniei în poligon este mai complicată. Să presupunem că este necesar
to ș tiai the piese de the drumuri trecerea prin the nou ș i vechi oraș domenii. Către fă
acest lucru, trebuie să suprapunem datele despre drumuri pe un strat de date care conț ine poligonul oraș ului.
The ieș ire hartă testament conț ine drumuri împărț i în mai mic segmente reprezentând drumuri
în zonele de oraș nou ș i cele din zonele de oraș vechi. Informaț iile topologice trebuie să
fi păstrat în the rezultatul hartă (Fig. 8.16(b)); prin urmare asta este mai mult complex decât
oricare dintre cele două hărț i de intrare. Harta de ieș ire va conț ine un înregistrare în baza de date a
fiecare nou drum segment.
Suprapunerile poligon-pe-poligon din Fig. 8.16(c) ar putea fi utilizate pentru a examina
zona pieț ei din oraș ul nou/vechi. Două straturi de date de intrare, un strat de date despre piaț ă
conț inute în poligoanele oraș ului ș i stratul de limită al pieț ei sunt necesare. Trei
output-uri diferite ar putea fi obț inute, care sunt prezentate în Fig. 8.16(c) ș i sunt
prezentat mai jos:
1. The rezultatul date strat ar putea conț ine toate the poligoane de la ambele the input
hărț i. În acest caz, întrebarea formulată este 'Unde sunt zonele de piaț ă sau
zonele care se află în oraș ul nou/vechi? Aceasta corespunde booleanului
SAU operaț iune sau în matematic set termeni UNIUNE.
324 Cercetare

2. Stratul de date de ieș ire ar putea conț ine întreaga zonă de piaț ă, ș i
zona oraș ului în cadrul acesteia. Graniț a pieț ei ar fi folosită ca
unul margine de the rezultatul hartă ș i oraș domenii ar fi fii tăiaț i departe dacă ei toamnă
afara lui. Această operaț iune este cunoscută sub numele de 'tăiere cu furculiț a'. Este echivalentă
la operaț iunea de IDENTITATE matematică. Întrebările care sunt răspunse
Unde este limita pieț ei ș i care zone ale oraș ului sunt incluse
acesta? Acesta suprapunere ar putea fii folosit pentru calcul de the procent de the
zona de the city acoperit de the piaț ă.
3. Acesta output date strat ar putea conț ine zone acelea întâlneș te ambele the criterii acela
este o zonă care este atât piaț ă, cât ș i în noul oraș . O hartă de ieș ire ar fi
fii produs afişare the întreg de the nou oraș poligon că sunt în întregime
acoperit de piaț ă ș i 'tăiat' poligonul nou al oraș ului care traversează
limita pieț ei. Aceasta este INTERSECȚ IA matematică operaț iune
iar harta de ieș ire arată unde se intersectează cele două straturi de intrare. „Unde sunt
piaț ă zone în interior the nou oraș zona? este the întrebare fiind răspuns.

uită-te la acest exemplu

 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 325

8.12.2 r s ov câlc
În structura de date raster, totul este reprezentat prin celule de grilă, un punct este
reprezentat de a singur celulă, a linie de un ș ir de celule ș i un zona de a grup de
celule. A suprapunerea hărț ii raster introduce ideea de algebră a hărț ilor sau mapematica.
Folosind algebra mapată, straturile de date de intrare pot fi adăugate, scăzute, înmulț ite sau
împărț it pentru a produce rezultat. Operaț iile matematice sunt efectuate pe individuale
celulă valori de la doi sau mai mult input straturi către produce un rezultat valoare. Astfel, the
cel mai mult important consideraț ie în raster suprapus este the adecvat programare de punct,
linie ș i zona caracteristici în the introducere date straturi.
Consideră five de the date straturi din o deal staț ie acel a avea fost înregistrat ș i
sunt ca urmează.
Strat Cod
1. Location de îngrijire medicală acasă 1
2. Drum 2
Agricultură teren 3
4. Pământ foloseș te
(i) Habitat 1
Apa 2
(iii) Agricultură teren 4
pădure 5
5. Deal Staț ie 10
Pe toate date straturi, 0 este the value dat la celule că nu conț in caracteristici ale
interes.
Către găsi afară cum multe îngrijire case sunt conț inut în interior the deal staț ie un
o operaț iune echivalentă cu suprapunerea vectorială punct-la-poligon este necesară. Cei doi
straturi de date pot fi adăugate, aș a cum se arată în Fig. 8.17(a). Harta de ieș ire ar conț ine
celule cu the următor values:
0 pentru celule afară the deal staț ie graniț ă ș i fără îngrijire medicală case
2. 1 pentru celulele care conț in azile de bătrâni, dar în afara staț iunii montane
limită
3. 10 pentru celule înăuntru the deal staț ie graniț ă dar fără asistenț ă medicală case
4. 11 pentru celulele din interiorul limitei staț iunii montane ș i care conț in asistenț ă medicală
case
Pentru a cunoaș te despre secț iunile/parte ale drumurilor care trec prin zona forestieră, un
operaț ia echivalentă cu metoda liniei-vector în poligon (Fig. 8.17(b)) este necesară.
Aceasta ar fi cere drumurile stratul de date, ș i versiunea recalificată al utilizării terenului
hartă acel conț ine doar pădure zonă. The doi date straturi voi fii adăugat.
The rezultat hartă ar avea conț ine celule cu the urmat values:
0 pentru celule cu niciunul drumuri nici pădure prezent
2. 2 pentru celule cu drumuri, dar afară pădure zones
3. 5 pentru celule cu pădure prezent dar drumuri absent
4. 7 pentru celule cu ambele pădure ș i drumuri prezent.
Dacă valoarea '2' pentru un drum a fost adăugat la codurile de utilizare a terenului, noua valoare pentru o celulă
ar putea fii the acelaș i ca acel pentru altul pământ foloseș te tip (pentru exemplu, a drum value
din 2 + valoarea apei de 2 = 4 (care este aceeaș i cu valoarea de aici pentru un teren agricol).
326 Topografie

Astfel, the programare de raster imagini folosit în suprapunere este foarte important, ș i frecvent utilizatori
folosiț i imagini boolean (folosind doar coduri 1 ș i 0) astfel încât ecuaț iile algebrice să producă
a semnificativ răspuns.

Analiza poligonului pe poligon se desfăș oară exact în acelaș i mod (Fig.

8.17(c)). De exemplu, adăugarea stratului de păduri ș i a limitei staț iunii montane ar conduce la
produce un rezultatul strat cu adevărat următorul codes:
0 pentru celule afară the deal staț ie graniț ă ș i cu pădure absent
5 pentru celule afară the deal staț ie graniț ă si cu pădure prezent
10 pentru celule în interior the deal staț ie graniț ă ș i cu pădure absent
15 pentru celule înăuntru the deal staț ie graniț ă ș i cu pădure prezent
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 327

The rezultat hartă este echivalent către a uniune poligon-pe-poligon suprapunere în vector
GIS.
Reclasificare voinț ă produce variants al acesta, ș i altul suprapunere operaț iuni sunt
disponibil, prin înmulț ire, scădere sau împărț ire a straturilor de date. Algebraic
manipularea imaginilor în GIS raster este o modalitate puternică ș i flexibilă de a combina
date ș i organizarea analizei. Ecuaț iile pot fi scrise cu hărț i ca variabile
pentru a permite dezvoltarea modelelor spaț iale. Figura 8.17(d) reprezintă poligonul
operaț iune folosind Boolean alternativă.

8.13 date Calitate

Succesul oricărei aplicaț ii GIS depinde de calitatea datelor geografice
utilizat. Colectarea datelor geografice de înaltă calitate pentru introducerea în GIS este, prin urmare, un
activitate importantă. În GIS, calitatea datelor este folosită pentru a oferi o indicaț ie despre cât de bună este
datele sunt. Aceasta descrie adecvarea generală sau potrivirea datelor pentru un anumit scop
sau este folosit pentru a indica datele fără erori ș i alte probleme. Câteva sugestii
pentru evaluarea calităț ii generale a bazei de date GIS sunt eroarea, acurateț ea, precizia ș i
părtinire. În plus, rezoluț ia ș i generalizare al datelor sursă ș i datele
modelul folosit, poate influenț a prezentarea caracteristicilor de interes. Seturile de date utilizate pentru
analiza trebuie să fie completă, compatibilă ș i consistentă, ș i aplicabilă pentru
analiză fiind efectuat. Acestea concepte sunt explicat mai jos.
1. Defecte în date sunt de obicei referit pentru ca erori. Eroare este the fizic diferenț ă
între lumea reală ș i facsimilul GIS. Erorile pot fi unice, definibile
departeri de la realitate, sau pot fi deviaț ii persistente ș i răspândite în întreaga parte
a întreg bază de date.
2. Precizie este amploarea în care o valoare a datelor estimate se apropie de cea adevărată
valoare. Dacă o bază de date GIS este precisă, este o adevărată reprezentare a realităț ii. Este
imposibil pentru a SIG bază de date pentru fi 100% exact totuș i it este posibil pentru a avea
date aceea sunt precis pentru în interior specificat toleranț e.
3. Precizie este the înregistrat nivel de detaliu din the data. A coordonate în metri la
cel mai apropiat zece zecimale este mai precis decât unul specificat la cel mai apropiat
trei decimal locuri. Calculatoare magazin date cu a înalt nivel de precizie totuș i
a înalt nivel din precizie face nu implica a înalt nivel din precizie
4. Prejudecăț i în GIS, datele sunt variaț ia sistematică a datelor din realitate. Biasul este un
eroare constantă în cadrul unui set de date. O depăș ire constantă în datele digitizate
cauzat prin a rău calibrat digitizator sau the consistent trunchiere din the zecimal
punctele din valorile de date printr-un program software sunt exemple posibile. Aceste
exemple a avea a technical sursă. Cu toate acestea, uman surse de prejudecăț i există ș i ele. Un
interpreterul fotografiilor aeriene poate avea o tendinț ă constantă de a ignora toate caracteristicile
sub o anumită dimensiune. Deș i astfel de erori constante ar trebui să fie uș or de corectat,
ei sunt adesea foarte dificil la loc
5. Rezoluț ie este termenul folosit pentru a descrie cea mai mică caracteristică dintr-un set de date care
pot a fi afişat sau cartografiat. În raster SIG, rezoluț ie este decis de celulă dimensiune.
Pentru exemplu, pentru a raster date set cu a 20 m celulă dimensiune, doar aceia caracteristici aceea
328 Surveying

sunt 20 m 20 m sau mai mare poate fi distins. La acest rezoluț ie este posibil
pentru a cartografia caracteristici mari precum câmpuri, lacuri ș i zone urbane, dar nu copaci individuali
sau stâlpi de telegraf. Datele vectoriale pot avea, de asemenea, rezoluț ie, deș i aceasta este descrisă
în diferit termeni. Rezoluț ia depinde de scara hărț ii originale,
dimensiunea punctului ș i lăț imea liniei caracteristicilor reprezentate pe acestea, ș i precizia
din digitizare.
6. Generalizare este the proces din simplificare the complexităț i de the real world
a produce modele la scară ș i hărț i. Generalizarea cartografică este un subiect în sine
ș i este cauza multor erori în datele GIS derivate din hărț i. Este subiectivă
proces prin care the cartograf selectiv îndepărtează the enorm detaliu de the
real lume în comandă către fă el întelegător ș i atractiv în hartă formular.
7. Completitudine: A complet date set acoperă studiul zona ș i perioada de timp
de interes în întregime. Datele ar trebui să fie complete din punct de vedere spatial ș i temporal,
ș i ar trebui a avea a complet set de atribut informaț ie.
8. Compatibilitate date seturi pot a fi folosite împreună în mod raț ional. Cu GIS este posibil
la suprapunere două hărț i, una originală mapat la o scară de 1:500.000 ș i celălalt
la 1:25 000. Rezultatul, totuș i, este în mare parte inutil din cauza incompatibilităț ii.
între scalele documentelor sursă. Hărț i care conț in date măsurate
în diferite scale de măsurare nu pot fi combinate uș or. Pentru a asigura
compatibilitate în mod ideal, seturile de date ar trebui să fie dezvoltate folosind metode similare de date
captură, storage, manipulare ș i editare.
9. Consistenț a se aplică nu doar seturilor de date separate, ci ș i în cadrul datelor individuale.
seturi. Inconsistenț ele pot apărea în cadrul seturilor de date unde secț iunile au venit din
documente sursă diferite sau au fost digitizate de persoane diferite. Aceasta va
cauză spatial variatie in the eroare caracteristici de the final date strat. Unu zonă
setul final de date poate conț ine mai multe erori decât altul. Probleme de inconstanț ă
de asemenea vino de la the manieră în care the date au fost adunat.
10. Aplicabilitate este un termen folosit pentru a descrie adecvarea sau potrivirea de
date for a set of comenzi, operaț iuni sau analize.
Parcurgeț i doar partea de antet
8.14 Fără surse de erori în GiS
Erorile spatiale ș i de atribuire pot apărea în orice etapă a unui proiect GIS. Ele pot
apar în timpul definiț iei entităț ilor spaț iale, din reprezentarea acestora
entităț i în computer, sau din utilizarea datelor în analiză. În plus, acestea
mai fi prezent în sursa date ridică-te în timpul conversie de date la format digital
a avea loc în timpul date manipulări ș i procesare sau chiar fii produs în timpul the
prezentare de rezultate.

8.14.1eîîîîs a s g u s g m g
r
Erorile pot proveni din modul în care percepem, studiăm ș i modelăm realitatea.
Acestea erori pot fii denumit eroare conceptuală, deoarece ei sunt asociat cu the
reprezentare de the real lume pentru studiu ș i comunicare.
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 329

Modurile diferite în care oamenii percep realitatea pot avea efecte asupra modului în care
ei modelează lumea folosind GIS. Percepț ia realităț ii influenț ează definiț ia
din realitate, ș i la rândul său utilizarea datelor spaț iale. Acest lucru poate crea erori reale ș i adesea
dă naș tere la inconsistenț e între datele colectate de diferiț i cercetători, hărț i
tras de diferit cartografi, ș i baze de date creat de diferit GIS utilizatori.
În geografie ș i GIS, modelele spatiale sunt folosite pentru a reflecta realitatea. Principalul
modelele utilizate sunt raster, vectorial, orientat pe obiecte ș i pe baze de straturi. Toate aceste spaț iale
modelele au limitări atunci când vine vorba de a portretiza realitatea. De exemplu,
raster model presupune că toate lumea reală caracteristici pot fii reprezentat ca individual
cells. This este clar nu the cazul. The vector model presupune că tot caracteristici poate
fii dat o o coordonată unică sau o colecț ie de coordonate carteziene. Lumea
este de fapt făcut sus de fizic ș i biologic materiale, care este, în întoarce făcut
materie moleculară ș i submoleculară grupată în sisteme complexe interconectate
prin fluxurile de energie ș i materiale (solide, lichide ș i gaze). Orice model GIS
adoptăm, este o simplificare a acestei realităț i, ș i orice simplificare a realităț ii va
include erori de generalizare completitudine ș i consistenț ă.

8.14.2 e s Sălăș luire d GiS

Modelele de realitate în GIS sunt construite dintr-o varietate de surse de date, inclusiv
date de sondaj, date detectate de la distanț ă ș i date de hartă. Toate sursele de spaț iale ș i atribute
date pentru SIG sunt probabil la include eroare.
Datele sondajului pot conț ine erori din cauza greș elilor făcute de persoanele implicate.
echipamentele pentru înregistrare observaț iile, sau din cauza problemelor tehnice cu
echipamente.
De la distanț ă sensed ș i aerian fotografie date ar putea a avea spatial erori dacă ei
au fost referite spaț ial greș it ș i greș eli în clasificare ș i interpretare
ar fi creaț i atribut erori.
Hărț ile sunt probabil cele mai frecvent utilizate surse de date pentru GIS. Hărț ile
conț in atât erori spaț iale ș i de atribut relativ simple cauzate de
uman sau echipament eşecuri, ș i mai mult subtil eroare, introducere as a rezultatul de the
tehnicile cartografice utilizate în procesul de realizare a hărț ilor. Generalizarea este
unu cartografic tehnici că mai introduce eroare.

8.14.3 e s d e g
Codificarea datelor este procesul prin care datele sunt transferate dintr-un sistem non-GIS.
sursa, cum ar fi harta pe hârtie, imaginea satelitară sau sondajul, într-un format GIS.
Metoda de codare a datelor ș i condiț iile în care aceasta se desfăș oară,
sunt poate cea mai mare sursă de eroare în majoritatea GIS-urilor. Digitizarea, atât manuală
ș i automat, este o metodă importantă de introducere a datelor. În ciuda disponibilităț ii
hardware pentru automat conversie din hartie hărț i în digital formular multe de the
digitizarea hărț ilor pe suport de hârtie se face încă folosind o masă de digitizare manuală. Manual
digitizarea este recunoscută de cercetători ca una dintre principalele surse de eroare în GIS;
cu toate acestea, digitalizare eroare este adesea în mare parte ignorată.
Sursele de eroare în cadrul procesului de digitizare sunt multe, dar pot fi împărț ite
în jos în două principal tipuri: eroare harta sursă ș i eroare operaț ională. Operaț ional
330 Flipare

erori sunt cei introduș i ș i propagat în timpul the procesul de digitizare. Om

operaț iile pot complica erorile prezente într-o hartă originală ș i pot adăuga propriile lor
distinctiv eroare semnătură.
Automat digitalizare, ca digitizare manuală, creează o înregistrare corectă a
hartă document înainte digitizare începe, dar aici the similarity se termină. Prin departe
cea mai comună metodă de digitizare automată este utilizarea unui scanner raster.
Acest dispozitiv de intrare suferă de aceleaș i probleme legate de rezoluț ie ca ș i
raster date model.

8.14.4 e s d e g covor
După date codificarea este complet Curăț area ș i editarea sunt aproape întotdeauna necesare.
Aceste proceduri sunt ultima linie de apărare împotriva erorilor înainte ca datele să fie
folosit pentru analiză. Desigur, este imposibil să observi ș i să elimini toate erorile, dar
multe probleme pot fii eliminat de atenț ie examinare din the date.
O problemă diferită apare atunci când se folosesc tehnici automatizate pentru a curăț a raster
Datele. Principala problemă care necesită atenț ie este „zgomotul”—clasificarea greș ită a celulelor.
Zgomotul poate fi uș or de observat acolo unde produce un model regulat, cum ar fi dungi. La
alteori, poate fi mai dificil de identificat deoarece apare dispersat aleatoriu
celule. Aceste erori de zgomot poate fi rectificat de filtrare the raster date către reclasifica
singur celulă sau mic grupuri de celule de potrivindu-le cu tendinț e generale în the
data. The zgomotos celule sunt dat the la fel valoare ca al lor vecin celule.
După curăț area ș i editarea datelor, poate fi necesar să convertiț i datele din
vector la raster sau viciu versa. În timpul vector-la-raster conversie ambele the dimensiune de
rasterul ș i metoda de rasterizare utilizată au implicaț ii importante pentru
eroarea de poziț ie ș i, în unele cazuri, incertitudinea atributului. Cu cât dimensiunea celulei este mai mică,
cu atât mai mare este precizia datelor rezultate. Dimensiunile raster mai fine pot contura
cale din a linie mai mult precis ș i prin urmare ajutor la reduce clasificare eroare—a
formular de atribut eroare. Poziț ional ș i atribut eroare ca a result din generalizare
sunt văzute ca erori de clasificare în celule de-a lungul limitei poligonului vectorial. The
conversie de date de la raster la vector format este în mare măsură a întrebare din geometric
conversie cu toate acestea, anumite ambiguităț i topologice pot apărea, cum ar fi acolo unde
diferit codificat raster celule alătură-te la colț uri.

8.14.5 e s d pᵑʁᶜ sʒ g a s s
Erorile pot fi introduse în timpul manipulării ș i analizei bazei de date GIS.
Utilizatorii GIS trebuie să îș i pună întrebări înainte de a iniț ia o analiză GIS. Pentru
Sunt datele potrivite pentru această analiză? Sunt ele într-un format adecvat?
seturile de date compatibil? Sunt datele relevant? Va fi rezultatul mediu orice?
Este tehnica propusă potrivită pentru rezultatul dorit? Aceste întrebări
mai se pare evident dar acolo sunt multe exemple din inadecvat analiză. Acestea
inclus the inadecvat formularea interogărilor spaț iale, suprapunerea hărț ilor care au
diferit coordonate sisteme, combinând hărț i care a avea atribute măsurate în
unităț i incompatibile, utilizând hărț i împreună care au fost derivate din datele sursă de
scări de hartă foarte diferite ș i folosind o metodă exactă ș i abruptă de interpolare
către interpolează aproximativ ș i gradual punct date.
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 331

Operaț iunile GIS care pot introduce erori includ clasificarea datelor,
agregarea sau dezagregarea datelor pe arie ș i integrarea datelor folosind suprapunerea
tehnici.
Erorile de clasificare afectează de asemenea datele raster. Imagini satelit clasificate
furnizează o valoare de reflectanț ă pentru fiecare pixel dintr-un interval specific de lungimi de undă
sau bandă spectrală (de exemplu, roș u, infraroș u apropiat sau microunde). Hărț i raster de
mediu variabile, atât ca suprafaț ă coperiș tip sunt derivat de classificare
fiecare pixel în the imagine conform la tipic reflectanț ă valori pentru the gamă de
tipuri de acoperire individuale prezente în imagine. Erori pot apărea acolo unde diferite terenuri
cover tipuri a avea similar reflectanț ă valori ș i unde umbre distribuț ie prin teren
copaci sau clădiri reduce the reflectanț ă value de the suprafaț ă. Atenț ie alegere de
clasificare metodă pot ajutor la reduce acesta tip de eroare.
Unde un anumit nivel de rezoluț ie spaț ială sau un anumit set de poligoane
limite sunt necesar, date seturi că nu sunt mapate cu aceste poate trebuie să
să fie agregate sau dezagregate la nivelul necesar. Acesta nu este o problemă dacă
datele trebuie agregate din zone mai mici în zone mai mari, cu condiț ia ca
zonele mai mici se încadrează ierarhic în zonele mai mari. Probleme cu eroarea
a avea loc, totuș i, dacă dorim să descompunem datele noastre în zone mai mici sau
agregat în mai mare non-hierarhic unităț i. The informaț ie necesar to decide
cum datele atributelor asociate cu unităț ile disponibile se agregă în cele mai mari
dar neînghesuit unităț i sau dezagrega în a set al mai mic unităț i, rar există.
Eroarea care apare din suprapunerea hărț ilor în GIS este o preocupare majoră ș i a avut
corespunzător primt mult atenț ie în the SISTEM INTEGRAT DE INFORMAȚ II GEO-SPATIALE literatură. Acesta este în principal
deoarece o mare parte din analiza efectuată cu ajutorul GIS constă în suprapunerea de
hărț i categorice (unde datele sunt prezentate într-o serie de categorii). GIS
permite tratamentul cantitativ al acestor date (de exemplu, interpolare de suprafaț ă
sau autocorelarea spaț ială), care poate fi inadecvată. Suprapunerea de hărț i în GIS
foloseș te informaț ii de poziț ie a construi nou zone din straturile de hartă de intrare folosind
Boolean logic or ‘mapematics’. Consequently, positional and attribute errors
prezent în straturile hărț ii de intrare va fi transferat la harta de ieș ire, împreună
cu erori suplimentare introduse de efecte multiplicatoare ș i alte interne
surse. Datele produse de o procedură de suprapunere a hărț ilor sunt doar pe atât de bune pe cât
cel mai rău date input la the proces
Poate cel mai vizibil efect al erorii de poziț ie în suprapunerea hărț ilor vectoriale este
generarea poligoanelor de argint. Fâș ii (sau ciudat poligoane) apar când două
hărț ile care conț in limite comune sunt suprapuse. Dacă limitele comune în
cele două hărț i separate au fost digitizate separat, coordonatele definind
limitele pot fi uș or diferite ca rezultat al erorii de digitizare. Când harta
sunt suprapus, a serii din mic subț ire poligoane voinț ă a fi format unde the comun
se suprapun limitele (Fig. 8.18). De asemenea, pot fi produse fâș ii atunci când hărț ile din
doi diferit scări sunt suprapus. De curs, fărâmă poligoane poate ș i fă apărea de
ș ansă, dar poliagoanele argintii autentice sunt relativ uș or de observat prin locaț ia lor
de-a lungul comun graniț e ș i al lor fizic aranjament ca lung subț ire poligonal
lánț uri.
332 Surveying

8.14.6 e d o
Din discuț ia anterioară, ar trebui să fie clar că toate bazele de date GIS vor
conț ine eroare. În plus, vor fi introduse erori suplimentare în timpul manipulării
ș i analiza datelor. Prin urmare, este inevitabil ca toate rezultatele GIS, fie că
sub forma unei hărț i pe hârtie sau a unei baze de date digitale, va conț ine inexactităț i. The
extindere de acestea inexactitudini voinț ă depinde pe the îngrijire ș i atenț ie plătit în timpul the
construirea, manipularea ș i analiza bazelor de date. De asemenea, este posibil ca
erori poate fi introduse când pregătire SIG rezultatul.
Citeș te toate domeniile de aplicare o dată
8.15 aplicaț ii din GiS
Conceptul de infrastructură a informaț iilor geografice a adus o schimbare dramatică
philosophical and technological revolution in the development of GIS. Instead
de a fi folosit pur ș i simplu ca un set de instrumente software pentru procesare ș i analiză
datele geografice stocate local, GIS este acum o poartă pentru accesarea ș i integrarea
date geografice din diverse surse situate local ș i global, din ce în ce mai mult
utilizat pentru vizualizarea interactivă a scenariilor rezultate din diferite afaceri
decizii, precum ș i pentru comunicarea cunoș tinț elor ș i inteligenț ei spaț iale
printre oamenii din întreaga lume. GIS a popularizat utilizarea geografiei
informaț ii prin împuternicirea indivizilor ș i organizaț ii a folosi astfel de informaț ii
în zone pe care generaț iile anterioare de utilizatori GIS nu ar fi putut niciodată să le imagineze, chiar ș i cu
imaginatia lor cea mai salbatica. Acum este ceva obisnuit pentru oamenii obisnuiti sa foloseasca GIS
către verifică the vreme ș i trafic condiț ii înainte ei pleacă acasă pentru muncă ș i
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 333

caută informaț ii despre ț ara sau oraș ul pe care urmează să-l viziteze. În mod crescând,
afacere oamenii se bazează pe GIS pentru a identifica locaț iile unde să îș i deschidă noile magazine
ș i către determina the cel mai bun rute la livraț i al lor marfă ș i servicii. La acela la fel
În timp, GIS a devenit un instrument indispensabil pentru funcț ionarii guvernamentali în gestionarea
teren ș i resurse naturale, monitorizaț i mediul, formulaț i economice ș i
strategii de dezvoltare a comunităț ii, aplicarea legii ș i ordinii ș i livrarea de servicii sociale
servicii. Major aplicaț ie zone în GIS sunt listat în Masă 8.2.

Sectoare Application Areas

Academic Cercetare în inginerie ș tiinț ă ș i ș tiinț ele umaniste.
Ș coli primare ș i secundare - delimitarea districtelor ș colare, facilităț i,
management autobuz rutare spatial digital biblioteci.
Industrie Inginerie—topografie ș i cartografie, dezvoltare de situri ș i peisaje,
paviment management
Transport – selecț ia rutelor pentru livrarea bunurilor, transportul public, vehicule
urmărire.
Utilităț i ș i comunicaț ii—distribuț ia de electricitate ș i gaz, conducte,
telecomunicaț ie reț ele.
Silvicultură - inventarierea resurselor forestiere, planificarea recoltării, gestionarea faunei sălbatice
ș i conservare.
Minerit ș i mineral explorare.
Sisteme consultanț ă ș i integrării.
Afaceri Bancare ș i asigurare.
Imobiliare - planificarea ș i gestionarea proiectelor de dezvoltare, vânzări ș i
chirie servicii, clădire management.
Retail ș i piaț ă analiză.
Livrare de bunuri ș i servicii.
GuvernulGuvernul central - cartografiere topografică na ț ională, resurse ș i
managementul mediului, servicii meteorologice, gestionarea terenurilor publice
populaț ie cenz alegere ș i votare.
Guvernul de stat—întreț inerea ș i cartografierea, terenuri ș i resurse
management autostradă planificare ș i management.
Guvern local/municipal - dezvoltare socială ș i comunitară, teren
înscriere ș i proprietate evaluare water ș i ape uzate servicii.
Siguranț a publică ș i aplicarea legii - analiza criminalităț ii, desfăș urarea resurselor umane
resurse, comunitate poliț ia emergenț ă planificare and management.
Sănătate dureri.
Internaț ional dezvoltare ș i humanitarian relief.
Militar Formare.
Comandă ș i control.
Inteligenț ă adunare.
334 Surveying

8.16 Selectiv GIS SoftwareS citiț i doar tipurile sale

Un GIS necesită programe specializate adaptate pentru manipularea datelor geografice.
Alte tipuri de baze de date poate avea foarte volumuri mari de date, dar nu este nevoie
pentru a păstra informaț iile de locaț ie pentru date. Prin urmare, software-ul GIS trebuie să îndeplinească
special nevoi de the analist cine nevoie către referinț ă date de geografic locaț ie.
În plus, GIS-ul trebuie să ofere analistului capacitatea de a rezolva
probleme speciale care apar de fiecare dată când hărț ile sau imaginile sunt examinate - problemele
de schimbare coordonate sisteme, potrivire imagine aducând diferenț iat imagini în
înregistrare ș i aș a mai departe. Un GIS trebuie să fie susț inut de capacitatea de a efectua anumite
operaț iuni legate de caracterul geografic al datelor. De exemplu, trebuie să fie
capabil de a identifica datele în funcț ie de locaț ie sau de zone specificate pentru a le recupera ș i
către afiș are date în a asemănător cu o hartă imagine. Astfel, the SIG permis the analyst către afisare
date într-un format asemănător unei hărț i, astfel încât modelele geografice ș i interrelaț iile să fie
vizibil la cel analist.
În plus, software-ul pentru un GIS trebuie să fie capabil să efectueze operaț iuni care
raportează valorile unei locaț ii cu cele de la locaț iile învecinate. De exemplu, pentru
compilează informaț ii despre pante din datele de elevare, este necesar să examinezi nu
doar valori specifice de altitudine, ci ș i cele de la locaț iile învecinate, în ordine
la calculează the magnitudine ș i direcț ii de the topografic degradat.
A GIS, din curs, consistă nu numai de a singur date set dar de asemenea de mulț i că
împreună arată mai multe tipuri de informaț ii pentru aceeaș i zonă geografică. Astfel,
un GIS poate include date pentru elevatia topografica, cursuri de apa si rauri, utilizarea terenului,
graniț ele politice ș i administrative, linia de energie electrică ș i alte variabile. Aceasta
setul de date combinat este util doar dacă suprapunerile se înregistrează între ele
exact ș i prin urmare the mai multe tipuri din data trebuie împărtăș eș te a comun coordonate
sistem, deoarece variabilele separate sunt susceptibile de a fi derivate din surse destul de diferite
referinț ă sisteme, ș i diferit cartografic proiecț ii. Astfel, a GIS trebuie a avea
special programe pentru adu date în înscriere de schimbare scară ș i geometric
calităț i de the date.
Tendinț a actuală în dezvoltarea software-ului GIS este de a se îndepărta de
mediu de dezvoltare proprietar la standarde deschise ale industriei. Acum este posibil
pentru a construi module de software aplicaț ii cu limbaje de programare, cum ar fi
Vizual Basic, Vizual C++, ș i Putere Constructor si către integraț i ei cu the GIS
funcț ii furnizate iniț ial de furnizorul de software. Conceptele ș i tehnicile
utilizării limbajelor de programare generice pentru construirea aplicaț iilor GIS se bazează pe
foloseș te din component software. Aceasta este a software inginerie metodologie că are
a evoluat din anii '90. A fost un succes considerabil în utilizarea
această abordare pentru a aborda eficient integrarea sistemelor separate bazate pe computere
aplicaț ii precum imagistica documentelor, recunoaș terea optică a caracterelor, bază de date
întrebare, ș i fax. Aplicaț ia GIS poate beneficia evident de această nouă abordare
la software dezvoltare.

8.16.1 i g l w i Săsălă
(ilwiS) 3.1
ILWIS integrează date de imagine, vector ș i tematice într-un mod unic ș i puternic
pachet pe desktop. ILWIS oferă o gamă largă de funcț ii, inclusiv import/
 Sistem de Informaț ii Geografice (SIG) 335

export, digitizare, editare, analiză ș i afiș are a datelor, precum ș i producț ie de

calitate hărț i.

Integrat raster ș i vector design

2. Import ș i exporta din pe larg folosit date formats
3. Pe ecran ș i masă digitalizare
4. Cuprinzător set din imagine procesare unele unelte
5. Ortocartă, imagine georeferentiere transformare ș i mozaic
6. Avansat modelare ș i spatial date analiză
3D vizualizare cu interactiv editare pentru optim vedere constatări
Bogat proiecț ie şi coordonate sistem bibliotecă
9. Geo-statistic analize pentru îmbunătăț it interpolare
10. Produț ie ș i vizualizare din stereo imagine perechi

Aplicat geomorfologie ș i 1. Hazard, vulnerabilitate ș i riscuri analiză

natural pericole 2. Analiza hazardului de inundaț ie folosind date multitemporale
satelit
3. Modelare cicloni pericol
4. Modelare eroziune potenț ial de bazine
5. Statistic alunecare de teren pericol analiză
6. Determinist alunecare de teren pericol zonare
7. Seismic alunecare de teren pericol zonare
Inginerie geologie 8. Creare un inginerie geologic bază de date
Suprafaț ă hidrologie 9. Irigaț ia apă cerinț ă
10. Irigaț ii zonă caracteristici
11. Determinare din vârf alergare oprire
12. Morgan abordare pentru eroziune modelare
Hidrogeologie Evaluarea apă freatică vulnerabilitate către poluare
Geologie 14. Tehnici de teledetecț ie ș i GIS aplicate la
geologic sondaj
Geologic date integrare

Cartier modelare 16. Modelare cu vecinătate operatori

17. Extracț ia variabilelor topografice ș i de teren
pentru distribuit modele
Date combinaț ie 18. Instrumente pentru analiza hărț ilor aplicate selecț iei
din a deș eu eliminare site

Urban sondaje 19. Actualizarea unei hărț i de utilizare a terenului cu fotografii oblice aeriene
fotografii
20. Analiză din urban schimba ș i spaț ial model
21. Analiză din adecvare pentru urban expansiune