Organizaț ie

Poliț ia - unul dintre pilonii sistemului de justiț ie penală care are responsabilitatea specifică de a menț ine
lege ș i ordune ș i combaterea crimei în cadrul societăț ii.

- provine din latinescul "polita" - administraț ie civilă, care derivă din grecescul antic "police".
oraș

Administrare - un proces organizaț ional care se ocupă cu implementarea obiectivelor ș i planurilor

ș i eficienț a operaț ională internă.

Organizaț ie - un grup de persoane care lucrează împreună pentru un scop sau obiective comune.

Organizaț ia de Poliț ie - un grup de personal instruit în domeniul administrării siguranț ei publice angajat în
realizarea obiectivelor ș i a scopurilor care promovează menț inerea păcii ș i ordinii, protecț ia
a vieț ii ș i a proprietăț ii, aplicarea legilor ș i prevenirea infracț iunilor.

Aplicarea - înseamnă a determina obedienț a faț ă de o lege, reglementare sau comandă.

Agenț ia de Aplicare a Legii - se referă la o organizaț ie responsabilă cu aplicarea legilor.

Obiectivele - se referă la scopul pentru care a fost creată organizaț ia. Se referă la obiectivele
organizaț ie.

Supravegherea - înseamnă actul de a supraveghea munca sau sarcinile membrilor organizaț iei.
asigură că rezultatele dorite sunt obț inute.

Management-ul este procesul de direcț ionare ș i facilitare a muncii oamenilor organizaț i în grupuri formale.
pentru a atinge obiectivele. Utilizarea judicioasă sau înț eleaptă a resurselor (forț ă de muncă, materiale, bani, echipamente,

supplies ș i timp).
Ierarhie - reprezintă relaț ia formală dintre superiori ș i subordonaț i într-o anumită
organizatie. Serveș te ca cadrul pentru fluxul autorităț ii în jos ș i obedienț ei în sus,
prin departament.

Autoritate - dreptul de a comanda ș i de a controla comportamentul angajaț ilor în poziț ii inferioare din cadrul unei
ierarhia organizaț ională. Trebuie să fie privită în termeni de roluri prescrise mai degrabă decât de indivizi.

O poziț ie particulară în cadrul organizaț iei. Are aceeaș i importanț ă, indiferent de cine ocupă acea poziț ie.

Funcț ii de Management/Administrare

1. Planning

2. Organizarea

3. Regie

4. Control

5. personal

6. Raportare

7. Bugetare

Principiile managementului eficient

Diviziunea muncii - specializarea muncii poate creș te

eficienț ă cu aceeaș i cantitate de efort.

* Autoritate ș i Responsabilitate - autoritatea include

dreptul de a comanda ș i puterea de a cere

ascultare. Nu se poate avea autoritate fără

responsabilitate.
* Disciplina - necesară pentru ca o organizaț ie să funcț ioneze

efectiv, totuș i, starea disciplinară

procesul depinde de calitatea liderilor săi.

Unitate de Comandă - subordonatul ar trebui să primească

comenzi de la un singur superior doar.

* Lanț scalar - ierarhia autorităț ii este ordinea

de ranguri de la cele mai înalte la cele mai scăzute niveluri ale

organizaț ie. Arată ierarhia verticală a

organizaț ie care defineș te un lanț neintrerupt de

unităț i de sus în jos, descriind explicit

fluxul autorităț ii.

Unităț i organizaț ionale în Organizaț ia Poliț iei

1. Unitaț i funcț ionale

Birou - cea mai mare unitate funcț ională organică dintr-o

departament mare; compus din mai multe divizii.

Divizie - o subdiviziune principală a unui birou.

Sectiune - unitate funcț ională în cadrul unei divizii care este

 necesar pentru specializare.

Unit- grup funcț ional în cadrul unei secț ii orthe

smallestfunctonal group within an organizaton.

[Link]ăț i teritoriale

Punct de postare - un punct fixat sau situat la care un ofiț er este

îndrumat pentru serviciu.

Rută - o porț iune de străzi desemnată pentru patrulare

scop, numit ș i bătăi de linie.

Domeniu - o zonă concepută pentru scopuri de patrulare

fie că este motorizat sau nu.

Sector - o zonă care conț ine două sau mai multe bătăi,

ruta sau post.

Districte - o subdiviziune geografică a unui oraș pentru

scopuri de patrulare, de obicei cu propria staț ie.

Zona - o secț iune sau diviziune teritorială a unui oraș mare

fiecare compus din districte desemnate.

EVOLUȚ IA SISTEMULUI DE POLIȚ IE

ORIGINEA CUVÂNTULUI "POLIȚ IE"

POLITEIA - cuvânt grec care înseamnă guvernarea oraș ului

POLIȚ IA – cuvânt românesc care înseamnă condiț ia statului sau a guvernului

POLIȚ IE - cuvânt francez care a fost ulterior adoptat de limba engleză

TEORIILE SERVICIULUI DE POLIȚ IE

1. TEORIA AUTONOMIEI LOCALE

- poliț iș tii sunt consideraț i servitori ai comunităț ii, care se bazează

pentru eficienț a funcț iilor lor în funcț ie de nevoile exprimate ale

oamenii.

- poliț iș tii sunt funcț ionari publici ale căror atribuț ii principale sunt

preservarea păcii ș i securităț ii publice.

2. TEORIA CONTINENTALĂ

poliț iș tii sunt consideraț i ca fiind servitori ai statului

autorităț i superioare

oamenii nu au nicio parte sau au o mică participare

cu datoriile sau legătura cu poliț ia

organizaț ie.
CONCEPTE DE SERVICIU POLIȚ IENESC

1. CONCEPT VECHI

- serviciul de poliț ie dă impresia că este doar un

maș ini represoare

această filozofie susț ine că măsurarea

competenț a poliț iei este numărul crescut de arestări,

aruncând infractorii în facilităț i de detenț ie mai degrabă decât

încercând să-i împiedice să comită crime

2. CONCEPT MODERN

- se referă la poliț ie ca prima linie de apărare a

sistemul de justiț ie penală, un organism de prevenire a crimei

eficienț a poliț iei este măsurată prin scăderea numărului

de crime

extinde activităț ile poliț iei pentru a se adapta serviciilor sociale

ș i are ca misiune bunăstarea individului

la fel ca ș i comunitatea în general.

SISTEMUL DE POLIȚ IE TIMPURIU

POLIȚ IA KIN

familia persoanei ofensive era aș teptată să

îș i asumă responsabilitatea pentru justiț ie

familia victimei a fost permisă să obț ină

răzbunare
2. EGIPT

rulerii antici aveau unităț i de elită pentru a-i proteja

- au creat MEDJAYS, o formă de forț ă de poliț ie care

îndatoririle includ păzirea mormintelor ș i capturarea

hoț i

a introdus utilizarea câinilor ca paznici ș i protectori.

3. ROMA

- a creat prima forț ă de poliț ie organizată numită

VIGILII DIN ROMA, sau VIGILII URBANI (paznici ai

oraș ), care avea ca sarcină principală stingerea incendiilor ș i

poliț ie

Vigiles acț ionau ca paznici de noapte, capturând

hoț i, având grijă de jaful ș i vânătoare

fugari de sclavi, ș i au fost folosiț i ocazional pentru

menț ine ordinea în stradă

- vigilenț ii se ocupau în principal cu infracț iuni minore ș i

looked for disturbances ofthe peace whilethey

păzind străzile

- a creat o unitate specială numită GARDII PRAETORIANI, o

forț ele speciale de gărzi folosite de împăraț ii romani ca

Garda personală a împăraț ilor

- ca gărzi personale ale Împăratului, datoria lor principală

wasto proteja împăratul de asasinat ș i

alte forme de atac împotriva Împăratului.

4. ÎNGLAND
 a) SISTEMUL FRANKPLEDGE/SISTEMUL DE ÎMPOUTĂRI MUTUALE

a cerut tuturor bărbaț ilor cu vârsta de 12 ani ș i peste să se alăture unui grup

de nouă pentru a forma o ANEVON

- membrii tything-ului sunt numiț i TYTHINGMEN

- un POLIȚ IST a servit ca lider de multe ori

sarcina principală a lucrurilor era să-ș i protejeze

satelul de hoț i ș i animale

- lucrurile au fost mai târziu organizate în comitate

- un comitat era condus de un lider numit SHIRE REEVE,

care este originea cuvântului „sheriff”

datoria lor era să captureze infractorii

b) CONSTABULI PAROHIALI

un oficial parohial responsabil cu controlul crimelor

- numit să servească timp de un an

Responsabilităț ile includ organizarea vigilentelor de pază.

porț i

- în timpul problemelor, paznicul ar ridica un „HUE Ș I

„STRIGĂ”, un apel la arme unde restul parohiei

s-ar opri din ceea ce făceau ș i ar veni în ajutor

al poliț istului.

SISTEM MODERN DE POLIȚ IE

ENGLEZA

a. RUNNERII DE PE BOW STREET - un grup de bărbaț i

 organizate pentru a aresta infractorii.

- organizat de Henry Fielding, un magistrat în

Londra, în 1749 în Londra, Anglia.

numele a fost adoptat de la numele străzii

unde era situat biroul lui Henry Fielding.

- când Henry Fielding s-a retras ca magistrat, el a fost

înlocuit de fratele său orb, John Fielding

b. POLIȚ IA METROPOLITANĂ A ACTULUI 1829

legea care a creat prima forț ă de poliț ie modernă în

Londra, Anglia, numită Poliț ia Metropolitană

Serviciu.

această lege a fost adoptată prin iniț iativa domnului

Robert Peel, un membru al Parlamentului

- sediul central al Serviciului de Poliț ie Metropolitană

este Scotland Yard, acum cunoscut sub numele de Nou

Scotland Yard

SIR ROBERT PEEL - recunoscut ca fiind părintele sistemului modern de poliț ie.

2. STATELE UNITE ALE AMERICII

a. DEPARTAMENTUL DE POLIȚ IE DIN NEW YORK

- creat în 1845 în New York, SUA

- recunoscut ca primul stil modern de poliț ie

departament în SUA.

cea mai mare forț ă de poliț ie din lume

 - modelat după Serviciul de Poliț ie Metropolitană

Londra

b. DEPARTAMENTUL DE POLIȚ IE BOSTON

cea mai veche secț ie de poliț ie din SUA

prima patrulă de noapte a fost înființ ată în Boston în

1631.

- fondată formal în mai, 1854.

AUGUST VOLLMER - recunoscut ca Tatăl Aplicării Moderne a Legii pentru contribuț iile sale în
dezvoltarea domeniului justiț iei penale în SUA

- autorul cărț ii, Administrarea Poliț iei, care

a servit ca ghid de bază în administrarea

organizaț ie de poliț ie în SUA

- a fost primul ș ef de poliț ie al Berkeley, California.

Personalităț i importante în evoluț ia poliț iei filipineze

[Link]. Rafael Crame - primul Chief filipinez al Constabulariei Filipineze în 1917.

Col. Antonio Torres - primul Ș ef de Poliț ie filipinez al Departamentului de Poliț ie din Manila în 1935.

Col. Lambert Javalera - primul ș ef de poliț ie al Departamentului de Poliț ie din Manila după Filipine
Independenț a faț ă de Statele Unite ale Americii în 1946

[Link]. Cesar Nazareno - primul ș ef al Poliț iei Naț ionale Filipineze.

PUNCTELE CHEIE ALE LEGISLAȚ IEI RA 6975 – LEGEA PRIVIND MINISTERUL DE INTERIOR Ș I GUVERNUL LOCAL

1990, RA 8551 – LEGEA DE REFORMĂ Ș I REORGANIZARE A POLIȚ IEI NAȚ IONALE FILIPINEZE

1998 ș i RA 9708

A. DEPARTAMENTUL INTERNE Ș I LOCALE

GUVERNUL (DILG)

- fost Ministerul Guvernului Local (DLG)

- reorganizat sub RA 6975

ORGANIZAȚ IE: - constă în:

a) departamentul propriu

b) birourile ș i oficiile existente ale DLG

c) unităț i de guvernare locală (UGL)

1) guvernatori provinciali

2) primarii oraș elor ș i ai comunelor

Comisia Naț ională a Poliț iei

Colegiul Public pentru Siguranț ă din Filipine

f) Poliț ia Naț ională din Filipine

g) Biroul pentru Protecț ia Împotriva Incendiilor

h) Biroul de Management al Închisorilor ș i Penologiei

-PPSC, PNP, BFP ș i BJMP au fost create sub RA

6975

- condus de secretarul care urmează să fie numit de

Preș edintele ș i cine va servi după placul

 Preș edinte

Secretarul va fi asistat de doi (2)

Subsecretari ș i trei (3) Secretari Asistenț i

Subsecretar pentru Administraț ia Locală

b) Subsecretar pentru Pace ș i Ordine

- Niciun ofiț er militar retras sau demisionar sau poliț ist

oficialul poate fi numit Secretar în cadrul unuia

(1) an de la data pensionării sau a demisiei

Secretarul este de asemenea preș edintele de drept al

Comisia Naț ională a Poliț iei

PUTERILE Ș I FUNCȚ IILE DILG

1. Asistaț i Preș edintele în exercitarea generală

supravegherea guvernelor locale;

2. Sfătuieș te Preș edintele în promulgarea politicilor,

reguli, reglementări ș i alte acte emise cu privire la general

supravegherea guvernelor locale ș i a domeniului public

ordine ș i siguranț ă;

3. Stabiliț i ș i prescrieț i reguli, reglementări ș i altele

legile de aplicare ale emisiei privind ordinea publică ș i

siguranț ă, supravegherea generală asupra local

guvernele ș i promovarea autonomiei locale

ș i împuternicirea comunităț ii ș i monitorizarea conformităț ii

din care;

4. Oferiț i asistenț ă pentru legislaț ia referitoare la nivel local

 guverne, aplicarea legii ș i siguranț a publică;

Stabiliț i ș i prescrieț i planuri, politici, programe ș i

proiecte pentru promovarea păcii ș i ordinii, asigurarea publicului

siguranț a ș i consolidarea suplimentară a administraț iei

capacităț ile tehnice ș i fiscale ale guvernului local

birouri ș i personal;

5. Formulează planuri, politici ș i programe care vor satisface

urgenț e locale cauzate de fenomene naturale ș i acț iuni umane

dezastre; Stabiliț i un sistem de coordonare ș i

cooperarea între cetăț enie, executivii locali ș i

departamentul, pentru a asigura eficienț a ș i eficacitatea

livrarea serviciilor de bază către public;

6. Organizează, pregăteș te ș i echipează în principal pentru

performanț a funcț iilor de poliț ie, o forț ă de poliț ie care

este de amploare naț ională ș i de caracter civil.

Relaț ia DILG cu Ministerul Apărării Naț ionale (DND)

sub RA 6975, Forț ele Armate ale Filipinelor

(AFP) a fost responsabil cu securitatea externă în timp ce

DILG era responsabil de securitatea internă

sub RA 8551, Forț ele Armate ale Filipinelor

este acum responsabil atât pentru intern, cât ș i pentru extern

securitate cu PNP ca suport prin informaț ii

adunarea ș i performanț a poliț iei obiș nuite

funcț ii.
COMISIA NAȚ IONALĂ DE POLIȚ IE

o agenț ie ataș ată DILG pentru politică

coordonare

- va exercita control administrativ ș i

supravegherea operaț ională asupra PNP.

VIZIUNEA NAPOLCOM

Imaginăm Comisia Naț ională a Poliț iei ca o

foarte dinamic, dedicat ș i receptiv în administrare ș i

organism de control, facilitând activ ș i eficient

evoluț ia unui profesionalism înalt, competent,

PNP disciplinat, credibil ș i de încredere

MISIA NAPOLCOM

A administra ș i controla Naț iunea Filipineză

Poliț ia cu scopul de a menț ine un nivel înalt

profesional, competent, disciplinat, credibil ș i

PNP de încredere

PUTERILE Ș I FUNCȚ IILE NAPOLCOM

A. Exercitarea controlului administrativ ș i operaț ional

supravegherea Poliț iei Naț ionale Filipineze (PNP)

ceea ce va însemna puterea de a:

1. Dezvoltaț i politici ș i promulgaț i un manual de poliț ie

 reguli ș i reglementări pentru prescrierea eficientă

organizare, administrare ș i operare, inclusiv

criterii pentru alocarea ș i distribuț ia forț ei de muncă

deplasare, recrutare, selecț ie, promovare, ș i

retragerea personalului ș i conducerea calificării

examinări de admitere ș i examene promoț ionale pentru

membri în uniformă;

2. Examinează ș i verifică, iar după aceea stabileș te

standarde pentru astfel de scopuri pe o bază continuă,

performanț a, activităț ile ș i facilităț ile tuturor poliț iș tilor

agenț ii în întreaga ț ară;

3. Stabiliț i un sistem de raportare uniformă a crimelor;

4. Efectuaț i anual sondaje de auto-raportare ș i compilaț i

date statistice pentru evaluarea precisă a crimei

situaț ia ș i evaluarea corectă a eficienț ei

ș i eficienț a tuturor unităț ilor de poliț ie din ț ară;

5. Aprobaț i sau modificaț i planurile ș i programele de educaț ie

ș i formare, cerinț e logistice, comunicaț ii,

records,informaton systems, crime laboratory, crime

prevenirea ș i raportarea criminalităț ii;

6. Afirmaț i, răsturnati sau modificaț i, prin intermediul Natonal

Consiliul de apel, acț iuni administrative de personal

implicând demiterea sau concedierea din serviciu

impus asupra membrilor Naț iunii Filipineze

Poliț ia de către Ș eful Poliț iei Naț ionale Filipineze;

7. Exerciț iul jurisdicț iei apelative prin intermediul Regional

Comisiile de apel, asupra cazurilor administrative împotriva

poliț iș ti ș i decizii privind cererile pentru poliț ie

beneficii;

8. Stabiliț i standarde minime pentru arme, echipamente,

ș i uniforme ș i, după consultarea cu

Comisia de Heraldică Filipineză, pentru insignele rangurilor,

premii, medalii de onoare;

9. Emite citaț ie ș i citaț ie ducestecum în

probleme referitoare la descărcarea propriei sale

puteri ș i îndatoriri ș i a desemna cine dintre acesta

personalul poate emite procese ș i administra jurăminte

în conexiune cu acolo;

10. Inspectaț i ș i evaluaț i conformitatea PNP cu

criteriile stabilite pentru alocarea forț ei de muncă,

distribuț ie ș i implementare ș i impactul lor asupra

comunitatea ș i situaț ia infracț ională, iar după aceea

formulează linii directoare adecvate pentru maximizare

resursele ș i utilizarea eficientă a PNP

personal

11. Monitorizează performanț a ș efului local

executivii ca deputaț i ai Comisiei;

12. Monitorizează ș i investighează anomaliile poliț iei ș i

neregularităț i.
B. Aconsiliaț i Preș edintele cu privire la toate problemele legate de poliț ie

funcț ii ș i administraț ie;

C. Prezentaț i Preș edintelui ș i Congresului un raport anual

raport despre activităț ile ș i realizările sale în timpul

treizeci (30) de zile după sfârș itul anului calendaristic,

care va include o evaluare a condiț iilor

obț inerea în organizarea ș i administrarea

agenț ii de poliț ie în municipalităț i, oraș e ș i

provinciale în întreaga ț ară, ș i

recomandări pentru remedieri adecvate

legislaț ii;

D. Recomandă Preș edintelui, prin intermediul Secretarului,

în termen de ș aizeci (60) de zile înainte de începerea

fiecare an calendaristic, un program de prevenire a crimei; ș i

E. Efectuează alte funcț ii necesare pentru a duce la bun sfârș it

dispoziț iile R.A. 6975, astfel cum a fost modificat, alte

legele existente ș i dispoziț iile prezidenț iale, ș i aș a cum

Preș edintele poate direcț iona.

COMPOZITIA NAPOLCOM

1. Un preș edinte
4. Patru comisari regulaț i

3. Ș eful PNP ca membru de drept

Notă:

* va îndeplini un mandat de ș ase (6) ani

fără reîncadrare sau extensie

Trei dintre cei patru comisari regulativi vor veni

din sectorul civil ș i nu foș ti membri ai

politie sau militar

al patrulea comisar permanent va veni din

sectorul de aplicare a legii, fie activ, fie în retragere

cel puț in unul (1) dintre cei patru comisari regulaț i

va fi o femeie

din rândul celor trei comisari regulati

sectorul civil, vicepreș edintele va fi

ales

Vicepreș edintele va acț iona ca Executiv

Ofiț er al Comisiei

* referitor la structura organizaț ională a

NAPOLCOM

Date importante în istoria poliț iei moderne din Filipine

1901 - LEGEa nr. 175 a Comisiei Filipineze a stabilit constabulary filipinez pe 8 august,
1901.
1905 - Ș coala de jandarmi filipineză a fost înființ ată la cazarma Sta. Lucia din Intramuros.
17 februarie 1905.

1908 - Ș coala de jandarmerie filipineză a fost transferată în oraș ul Baguio.

1916 - Ș coala de jandarmerie filipineză a fost redenumită academie pentru ofiț erii din Filipine
constablerie.

1917 - pe 17 decembrie 1917, generalul de brigadă Rafael Crame din provincia Rizal a devenit primul
Ș eful constabulariei filipineze.

1926 - Academia pentru ofiț erii Jandarmeriei Filipineze a fost redenumită Jandarmeria Filipineză
Academie.

1936 - Academia Constabulariei Filipineze a devenit Academia Militară Philippine de astăzi.

1938 - Poliț ia Naț ională Filipineză a devenit forț a naț ională de poliț ie existentă ș i organizată.
ț ară conform actului comonwealth nr. 343 datat 23 iunie 1938 ș i EO nr. 389 datat decembrie
23, 1950. Acest decret a integrat forț ele de poliț ie locale în operaț iunea constabulary din Filipine.
aranjament organizaț ional.

1966 - congresul a adoptat RA nr. 4864, legea poliț iei din 1966. Această lege a creat, de asemenea, Comisia de Poliț ie.
(POLCOM).

1972 - POLCOM a fost reorganizat ca Comisia Naț ională a Poliț iei.

1975 - PD 765 a fost adoptat. Această lege se numeș te Legea de Integrare a Poliț iei din 1975. Naț iunea Integrată
Poliț ia a fost înființ ată cu Constabulary Filipinez ca nucleu sub Departamentul naț ional
Apărare. NAPOLCOM, iniț ial sub biroul Preș edintelui, a fost transferat Ministerului de
Apărarea naț ională.

1985 - Comisia Naț ională a Poliț iei a fost returnată biroului Preș edintelui conform E.O 1040.

1989 - Ordinul executiv 379 a plasat Poliț ia Naț ională Integrată direct sub comanda
supravegherea ș i controlul Preș edintelui. Această dispoziț ie a conferit NAPOLCOM-ului puterile de
control administrativ ș i supraveghere asupra Poliț iei Naț ionale Integrate.

1990 - RA 6975 a fost adoptată pe 13 decembrie 1990, stabilind Poliț ia Naț ională a Filipinelor sub un
reorganizat Departamentul de Interne ș i Guvernul Local (DILG). O nouă Comisie Naț ională a Poliț iei
a fost creat sub DILG.

1998 - congresul a adoptat legea RA nr. 8551 pe 25 februarie 1998, cunoscută sub numele de Philippine
Legea de reformare ș i reorganizare a Poliț iei Naț ionale din 1998. Această lege a întărit ș i extins
Autoritatea NAPOLCOM asupra PNP include administrarea examenului de admitere a poliț iei ș i
efectuarea unei investigaț ii prealabile împotriva anomaliilor ș i neregulilor din poliț ie ș i concedierea sumară a
membri ai poliț iei eronati.
FUNCȚ II ÎNTR-O ORGANIZAȚ IE DE POLIȚ IE

1. FUNCȚ II PRIMARE SAU DE LINIE

- funcț iile care îndeplinesc scopurile majore ale

organizaț ie, furnizând serviciile ș i ocupându-se

direct cu publicul

coloana vertebrală a departamentului de poliț ie

- exemple de funcț ii liniare ale poliț iei sunt

patrolling,traffic dutes, crime investgaton

2. ÎN FUNCȚ II DE PERSONAL/ADMINISTRATIV

- funcț iile care sunt concepute pentru a susț ine linia

funcț ii ș i assistează în performanț a liniei

funcț ii

exemple de funcț iile de sprijin ale poliț iei sunt

planificare, cercetare, bugetare ș i consultanț ă juridică

3. FUNCȚ II AUXILIARE

- funcț ii care implică operaț iunile logistice ale

organizaț ie

- examples aretraining, communicaton, maintenance,

gestionarea documentelor, gestionarea proviziilor ș i echipamentului

UNITĂȚ I ORGANICE ÎNTR-O ORGANIZAȚ IE POLIȚ IEREASCĂ

1. UNITĂȚ I OPERAȚ IONALE

-cei care îndeplinesc funcț ii primare sau de linie

- exemplele sunt patrulare, trafic, investigaț ie ș i vice

control

2. ADMINISTRATIVE UNITS

cei care îndeplinesc funcț iile administrative

exemple sunt personal, finanț e, planificare ș i

învăț are.

3. UNITĂȚ I DE SERVICIU

cei care îndeplinesc funcț ii auxiliare

- exemplele sunt comunicare, înregistrări

management,supplies.

STRUCTURA ORGANIZAȚ IONALĂ

- aranjarea sistematică a relaț iilor dintre membri, poziț ii, departamente ș i

funcț ii sau lucrări ale organizaț iei

- este compus din funcț ii, relaț ii,

responsabilităț ile ș i autorităț ile indivizilor din cadrul

organizaț ia

TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZAȚ IONALE

1. LINIE

cea mai veche ș i simplă formă; numită ș i militară

definit de lanț ul său clar de comandă de la

de la cel mai înalt la cel mai jos ș i viceversa

ilustrează funcț iile de linie ale organizaț iei

ordinele sau comenzile trebuie să vină de la superiori

nivelul de autoritate înainte de a putea fi realizat

implică câteva departamente

2. FUNCȚ IONAL

- structură conform funcț iilor ș i unităț ilor specializate

– ilustrează funcț iile personalului organizaț iei

- responsabilităț ile sunt împărț ite între autorităț ile care

sunt toț i responsabili faț ă de autoritatea superioară.

3. LINIE Ș I PERSONAL

- o combinaț ie între tipul de linie ș i tipul funcț ional

combină fluxul de informaț ii de pe linie

structura cu departamentele de personal care servesc,

consiliaț i-i ș i susț ineț i-i

- în general, mai formal în natură ș i are multe

departamente

PRINCIPII ORGANIZAȚ IONALE

PATRU CONDIȚ II PRIMALE ALE O GANIZAȚ IEI

AUTORITATE
sursa supremă a guvernării pentru orice

organizaț ie particulară

dreptul de a exerciț a, de a decide ș i de a comanda

prin virtutea rangului ș i a poziț iei

2. COOPERARE MUTUALĂ

- an organizaton exists because itserves a

scop.

3. DOCTRINE

- oferă obiectivele organizaț iei

oferă diverse acț iuni, prin urmare, politici,

proceduri, reguli ș i reglementări ale organizaț iei.

are based onthe statementof doctrines

4. DISCIPLINE

- cuprinzând reglementări comportamentale

ELEMENTELE ORGANIZAȚ IEI POLIȚ IEI

UNITATEA COMANDAMENTULUI

- dictează că ar trebui să existe doar UN SINGUR OM care să comande

unitatea pentru a asigura uniformitatea în execuț ia

comenzi

2. RANGUL DE CONTROL

numărul maxim de subordonaț i pe care un superior îi poate supraveghea eficient

Factorii care afectează domeniul de control:

a) Calităț ile de conducere ale supraveghetorilor

b) Natura muncii ș i condiț iile de lucru

c) Complexitatea sarcinii

d) Educaț ia ș i abilităț ile angajaț ilor

3. DELEGAREA AUTORITĂȚ II

îngăduinț a unei sume de autoritate de către un superior

poziț ionare într-o poziț ie inferioară.

4. HIERARHIA AUTORITĂȚ II

relaț ia între superiori ș i

subordonaț i

- serveș te ca cadru pentru fluxul autorităț ii

în jos ș i ascultare în sus prin

departament

HIERARHIE - reprezintă relaț ia formală

între superiori ș i subordonaț i în orice dată

organizaț ie

5. SPECIALIZATION

atribuirii de personal particular la sarcini particulare

SPECIALIZAREA LOCURILOR DE MUNCĂ (Domeniile de specializare)

designarea anumitor activităț i sau sarcini ca

 cele care trebuie efectuate într-un mod foarte.

în mod tehnologic, ș tiinț ific sau precis

- ariile de specializare ale poliț iei includ activităț i sub acoperire

operaț iuni la locul crimei, consiliere juridică,

muncă pe computer, operaț iuni SWAT ș i altele

SPECIALIZAREA OAMENILOR (SPECIALIȘ TI)

designarea unor persoane particulare ca având

expertiză într-un domeniu specific de activitate

semnifică adaptarea unui individ la

cerinț ele printr-un antrenament extins

6. LANȚ UL DE COMANDĂ

aranjamentul ofiț erilor de sus în jos

pe baza rangului sau a poziț iei ș i autorităț ii.

7. RESPONSABILITATEA COMANDANTULUI

dictatează că comandanț ii imediati trebuie să fie

responsabil pentru supravegherea eficientă ș i

control.

ISTORIE PE SCURT A SISTEMULUI DE POLIȚ IE DIN FILIPINE

Instituț ia poliț iei din Filipine în mod formal

a început în perioada spaniolă. Înființ area

forț a de poliț ie nu a fost destinat în întregime pentru crime

prevenț ie sau menț inerea păcii. Mai degrabă, a fost creat ca un

extinderea stabilimentului militar colonial.

RădăciniAntice

Precursorul sistemului de poliț ie contemporan a fost practica ș efilor de barangay de a selecta

tineri apț i de muncă pentru a-ș i proteja barangay-ul

duringthe nightand were notrequiredto work

în câmpuri în timpul zilei. Printre datoriile de

cei selectaț i erau să protejeze proprietăț ile

oamenii din barangay ș i să le protejeze

culturile si animalele domestice din animale sălbatice.

Perioada Spaniolă

Carabinerii de Securitate Publică - organizaț i în 1712 cu scopul de a aplica reglementările

al Departamentului de Stat; acesta a fost înarmat

ș i considerate ca poliț ia călare; ani mai târziu, acest tip de organizaț ie policială a îndeplinit datoriile
of a port, harbor and river police.

Guardrilleros/Cuardillo – acesta a fost un corp de poliț ie rurală prin Decretul Regal din 18 ianuarie 1836, acest
decretul prevede că 5% din

bărbaț ii apț i de muncă din fiecare provincie trebuiau să fie recrutaț i în această organizaț ie de poliț ie pentru

trei ani
Garda Civilă – aceasta a fost creată printr-un Decret Regal emis de Coroană pe 12 februarie 1852

pentru a reliefa parț ial trupele de pe Peninsulă Spaniolă

munca lor în poliț area oraș elor, a constat dintr-un corp

policist filipinez organizat iniț ial în fiecare

dintre capitalele provinciale ale provinciilor centrale

al Luzon sub Alcalde Mayor

Perioada americană

Americanii au înființ at Statele Unite ale Filipinelor

Comisia condusă de generalul Howard Taft ca primul său

guvernator-general. Pe 9 ianuarie 1901, Metropolitul

Forț a de Poliț ie din Manila a fost organizată conform Actului Nr. 70 al Comisiei Taft. Aceasta a devenit
bază pentru

sărbătorirea aniversării celor mai bune din Manila în fiecare 9 ianuarie.

ACTUL NR. 175 - intitulat "Un act care prevede pentru

Organizarea ș i Guvernul unei Constabularii Insulare”, adoptată pe 18 iulie 1901.

Henry T. Allen - Căpitan al celei de-a 6-a cavalerii a SUA, absolvent al Academiei West Point, promoț ia 1882. Tatăl lui
Constabara Filipineză. Primul ș ef al Constabulariei Filipineze în 1901.

ACTUL NR. 183 - a creat Departamentul de Poliț ie din Manila, adoptat pe 31 iulie 1901.

CAPT GEORGE CURRY - primul ș ef de poliț ie

a Polț iei din Manila în 1901.

Legea nr. 255 – legea care a redenumit Constabulary Insular în Constabulary Philippine,

adoptat la 3 octombrie 1901

Ordinul Executiv 389 - a ordonat ca Jandarmeria Philippine să fie unul dintre cele patru servicii

din Forț ele Armate ale Filipinelor, adoptat pe

23 decembrie 1940.

Perioada post-americană

RA 4864 – cunoscut ș i sub denumirea de Legea pentru Profesionalizarea Poliț iei din 1966, adoptată la 8 septembrie
1966; a creat Comisia de Poliț ie

(POLCOM) ca agenț ie de supraveghere pentru a supraveghea

instruirea ș i profesionalizarea localului

forț ele de poliț ie sub Biroul Preș edintelui; mai târziu, POLCOM a fost redenumit în Poliț ia Naț ională

Comisia (NAPOLCOM).

Perioada de lege marț ială

PD 765 – cunoscut ș i sub numele de Legea Integrării din 1975, adoptată pe 8 august 1975;

a înființ at Poliț ia Naț ională Integrată (PNI)

comis din Poliț ia Philippinească (PC)

ca nucleul ș i forț ele de poliț ie locale integrate

ca componente, sub Ministerul Naț ional

Apărare

transferat NAPOLCOM de la Biroul

Preș edintele Ministerului Apărării Naț ionale

Regimul de lege marț ială post

Ordinul Executiv nr. 1012 - a transferat guvernului oraș ului ș i municipalităț ii operaț iunile

supravegherea ș i direcț ia tuturor unităț ilor INP desemnate în cadrul localităț ii lor; emis pe 10 iulie 1985

Ordonanț a Executivă nr. 1040 – a transferat controlul administrativ ș i supravegherea INP

de la Ministerul Apărării Naț ionale către Comisia Naț ională a Poliț iei

RA 6975 - cunoscut în mod obiș nuit ca Legea Ministerului de Interne ș i Administraț iei Locale din 1990,

adoptată pe 13 decembrie 1990; reorganizată

DILG ș i a înființ at Poliț ia Naț ională Filipino

Bureau of Fire Protecton, Bureau of Jail

Managementul ș i Penologia ș i Colegiul de Securitate Publică din Filipine.

RA 8551 - cunoscut ș i sub numele de Legea de Reformă ș i Reorganizare a Poliț iei Naț ionale din Filipine

din 1998, adoptat la 25 februarie 1998; această lege

a amendat anumite dispoziț ii din RA 6975.

RA 9708 - lege care modifică dispoziț iile RA 6975 ș i RA 8551 privind educaț ia minimă

calificarea pentru numirea în PNP ș i

ajustarea sistemului de promovare; aprobat pe 12 august 2009.

- O lege care extinde cu cinci (5) ani perioada reglementară pentru conformarea cu minimul
calificările educaț ionale pentru numirea în PNP ș i ajustarea sistemului de promovare
modificarea în scopul dispoziț iilor relevante ale RA 6975 ș i RA 8551 ș i pentru alte scopuri.
Aminteș te-ț i despre: Administrarea Organizaț iei Poliț iei

1. Raportul Uniform de Criminalitate - O statistică naț ională, cooperativă

efortul agenț iilor de aplicare a legii de a raporta voluntar datele despre

crimele aduse în atenț ia lor.

2. Hartă a locurilor de crimă - Postează locaț ia omorurilor, violurilor

jefuiri, furturi de maș ini ș i alte crime majore ale localităț ii.

3. Harta de trafic - Itpost vehiculul ș i pietonul

accidente care au loc în zonă.

4. Spotmap - Util pentru a indica accidentele de trafic ș i crimele

locaț ie.

5. Card de ieș ire taxat - De fiecare dată când un fiș ier este emis, ar trebui să existe un registru.

se face pe o taxă de culoare care este adesea numită o

Card de substituț ie sau un OutCard care ia locul

un fiș ier care a fost eliminat din dulap.

6. Înregistrări personale - Un fiș ier care arată istoricul fiecărei poliț ii

oficer, atât înainte, cât ș i după aderarea la forț ă, este

indispensabil.
7. Fiș ier de corespondenț ă - Acesta constă din seturi de înregistrări de

comunicările clasificate, aranjate ș i arhivate alfabetic

bythe subject to whichthey pertain.

8. Fiș ier modus operandi - Acesta constă din înregistrări fotografice de

criminali cunoscuț i ș i descrie procedura prin care criminalii comit

crimă.

9. Referinț ă încruciș ată - O notare introdusă într-un fiș ier pentru a indica că

fisierul nu este stocat în acel fiș ier, ci într-o altă locaț ie specificată

Acolo. A spus filerului sau celui care caută unde să găsească necesarul.

material.

10. Codificare - Crearea unei marcaje de identificare pe obiectul care urmează să fie stocat

indicaț i ce clasificări trebuie să fie arhivate.

11. Organizaț ia profesională acreditată pentru criminologi în

Filipine este PCAP - Criminalist profesionist

Asociaț ia Filipinelor.

Asociaț ia Criminologilor Profesioniș ti din Filipine

(PCAP) a fost acreditat de PRC pe 25 martie 1990 ca

organizaț ie profesională pentru criminologi în ț ară.

13. Consiliul de Examene pentru Criminologie a fost creat pe 1 iulie,

 1972, conform Legii Republicii Nr. 6506 intitulat „O lege de creare

the Board of Examiners for Criminologists inthe Philippines and For

Alte scopuri.

14. Primul Consiliu, constituit în 1987, a fost compus din

Dr. Sixto O. de Leon ca Preș edinte

2. Aty. Virgilio B. Andres ca membru

Jaime S. Navarro ca membru

15. Legea Republicii Nr. 6506 - O Lege care creează Consiliul Examinatorilor

pentru criminologi în Filipine ș i pentru alte scopuri.

16. [Link] - preș edintele actual al consiliului de administraț ie

criminologie.

17. [Link] -membru actual al consiliului

criminologie.

Câte direcț ii de personal există în Poliț ia Naț ională Philippine?

A. 8

B. 10

C. 12

D. 14

2. Al doilea ofiț er ca grad în PNP.

A. Director General Adjunct pentru Operaț iuni

 B. Ș ef al personalului director

C. Director NCR

D. Niciuna dintre opț iunile de mai sus

3. Care este rangul ș efului PNP al personalului director?

General cu 3 stele

General cu 2 stele

General cu 1 stea

D. Niciuna dintre cele de mai sus

4. Această teorie a serviciului de poliț ie este urmată de PNP.

A. Teoria continentală

B. Teoria Autonomiei Locale

C. Teoria Regulilor Moderne

D. Niciuna dintre cele de mai sus

5. Sub această teorie a serviciului de poliț ie, poliț iș tii sunt consideraț i

slujitori ai comunităț ii.

A. Teoria continentală

B. Teoria Autonomiei Locale

C. Teoria Regulilor Moderne

D. Nici una dintre cele de mai sus

6. Conform acestei teorii a serviciului de poliț ie, poliț iș tii sunt consideraț i

slujitorii autorităț ii superioare ș i oamenii au o mică parte

 sau nicio parte din toate datoriile ș i nici o conexiune directă

cu ei.

A. Teoria continentală

B. Teoria Autonomiei Locale

C. Teoria Regulilor Moderne

D. Niciuna dintre cele de mai sus

7. Acest concept de serviciu de poliț ie spune că pedeapsa este...

instrumentul principal al controlului crimei, aruncând mai mulț i oameni în închisoare

mai degrabă decât să-i ț ină departe de închisoare.

A. Concept vechi

B. Concept modern

C. Conceptul de comunitate

D. Niciuna dintre cele de mai sus

8. Acest concept de serviciu de poliț ie spune că yardstick-ul

eficienț a poliț iei este absenț a crimei.

A. Concept vechi

B. Concept modern

C. Conceptul comunităț ii

D. Niciuna dintre cele de mai sus

9. Acest tip de structură organizaț ională împarte autoritatea între

mai mulț i specialiș ti.

A. Organizatia pe Linie
 B. Organizare Funcț ională

C. Organizarea personalului / personal de linie

D. Niciuna dintre cele de mai sus

10. Este cel mai simplu tip de structură organizaț ională, Canale de

autoritatea ș i responsabilitatea se extind într-o linie directă de la vârf

la baza în interiorul structurii.

A. Organizatia pe Linii

B. Organizarea Funcț ională

C. Organizaț ia personalului de linie

D. Niciuna dintre cele de mai sus