Control analogic al temperaturii unui cuptor

Laborator de Control I Grup 01

Diego Fernando Espinel Gómez, Adrián Esteban Giraldo Benítez, Lizeth Vanessa Jaramillo Caviativa

Universitatea Districtuală Francisco José de Caldas

Bogotá D.C, Columbia

dfespinelg@[Link]
aegiraldob@[Link]
lvjaramilloc@[Link]

Rezumat – Acest document descrie proiectul pentru controlere, care sunt cele mai utilizate ș i comune.
analiza, proiectarea ș i implementarea unui control analog utilizat în sistemele de reguare a temperaturii.
temperatura unui cuptor. Prototipul analog propus este
bazat pe amplificatoare opera ț ionale ș i alte circuite discrete II. OBJETIVOS
componente. Temperatura de referin ț ă este setată cu un
potentiometru. Sistemul de control face necesară pentru [Link]
temperatura medie în cuptor conform referinț ei. The Implementarea unui control On-Off pentru un cuptor folosind un
senzorul utilizat este senzorul de temperatură liniar LM35 care este plasat
circuit bazat pe amplificatoare operaț ionale ș i altele
în cuptor. Controlerul este de tip On-Off. Următoarele componente discrete.
sec ț iunile descriu hardware-ul necesar, cerin ț ele
requested, restrictions, presentation of results and suggested B. Específicos
recomandări. După acest proiect, studentul va fi în
capacitatea de:
Rezumat - În acest document se prezintă proiectul pentru analiza,
Analiza unui sistem de control analogic de
proiectarea ș i implementarea unui control analogic de
temperatura unui cuptor. Prototipul analogic propus temperatura aplicată unui cuptor.
este bazat pe amplificatoare opera ț ionale ș i altele
componente discrete de circuit. Temperatura de Identificarea elementelor de bază ale sistemului de
referinț a se fixează cu un potenț iometru. Sistemul de control control: planta, sensor, controlador, referencia.
realizează ceea ce este necesar pentru ca temperatura medie din interior
de la cuptor urmăriț i referinț a. Senzorul folosit este un senzor liniar
de temperatura LM35 care se pune în cuptor. El Proiectarea ș i implementarea unui controler On-Off de bază
controlerul construit este de tip On-Off. În următoarele con amplificatoare operaț ionale y altele
sec ț iunile descriu hardware-ul necesar, componente discrete de circuit.
requerimientos solicitate, restricț ii impuse,
prezentarea rezultatelor ș i recomandărilor sugerate.

I. INTRODUCERE
III. MARCO TEORIC
În acest proiect se propune controlul On-Off al temperaturii
Pentru un cuptor. Cuptoarele sunt obiș nuite în mai multe aplicaț ii
în industrie. De exemplu, în bijuterii, fabricarea de
ceramica, manufactura de alimente ș i altele. A. Controler On-Off
Modelele clasice de plante de temperatură constau în
o funcț ie de transfer de primul ordin cu întârziere de
transporturi [1], [2]. În secț iunile următoare se descriu
obiective, materiale ș i cerinț e ale proiectului. În plus
se prezintă circuitul sugerat al controlului On-Off pentru Ieș irea controlerului ON-OFF, sau de două poziț ii,
cuptor. poate schimba doar între două valori la fel ca două
stările unui întrerupător. Controlerul nu are
Acț iunea controlerului cu două poziț ii are un simplu
mecanism de construc ț ie, din acest motiv acest tip de capacitatea de a produce o valoare exactă în variabilă
 controlată pentru o valoare de referin ț ă dată, deoarece
controlerul produce o deviere continuă a valorii de Ș i dacă rezultatul este negativ, rezisten ț a se datorează
referinț ă.1 colocaț i pinul inversor în pământ ș i dacă rezultatul este
pozitiv, rezisten ț a trebuie plasată de la pin nu
inversor la pământ, ș i dacă rezultatul este indeterminat
(infinito), deoarece înseamnă că nu este necesar să se plaseze
B. Sumador o rezistenț ă suplimentară, ș i că circuitul funcț ionează exact aș a
cum ar fi. La aplicarea metodei anterioare se
Acest circuit permite combinarea mai multor intrări, este obț ine un circuit echilibrat.3
a spune, permite adăugarea algebraică a două (sau mai multor) semnale
o tensiuni pentru a forma suma acestor semnale.2 C. Comparador

Un amplificator opera ț ional poate fi folosit pentru

determina care dintre cele două semnale de la intrări este mai mare.
Este suficient ca unul dintre aceste semnale să fie uș or mai mare
pentru a face ca ieș irea amplificatorului operaț ional
tensiune maximă, fie pozitivă (+Vsat) sau negativă (-Vsat).

Aceasta se datorează faptului că operaț ionalul este utilizat în buclă deschisă

(are câș tig maxim). Câș tigul unui amplificator
operational este de 200,000 sau mai mult ș i formula semnalului
de ieș ire este: Vout = AOL (V1 – V2), unde:

Vout = tensiune de ieș ire

AOL = câ ș tigul amplificatorului opera ț ional în buclă
deschis (200.000 sau mai mult)
V1 ș i V2 = tensiunile de intrare (cele care sunt comparate)
Ilustrarea 1. Adunător Universal Vout nu poate depă ș i tensiunea de saturare a
amplificator operaț ional, fie această saturaț ie negativă sau
Metoda pentru a proiecta un adunător este următoarea: pozitivă. Normal, această valoare este aproximativ
aproximativ 2 volț i mai puț in decât valoarea sursei ( V+ sau V- )4
a) Având ecua ț ia de ie ș ire necesară, se continuă cu
alege rezistenț ele circuitului, trebuie să alegi
mai întâi RF, ulterior se aleg
rezistenț ele tuturor intrărilor conform greutăț ii
să aibă, prin intermediul următoarei ecua ț ii
Rj=RF/kj, unde kj reprezintă greutatea sau câș tigul de
fiecare intrare, indiferent dacă este prin pinul inversor
o nu a inversor.
b) Apoi trebuie aplicat faptul că suma celor
greută ț i pozitive să fie egale cu suma greută ț ilor
negativi plus unu (A+=A-+1), pentru a îndeplini asta se
trebuie să observe dacă condiț ia este respectată sau nu în
ecuaț ia de ieș ire, ș i a determina dacă este nevoie de greutate Ilustraț ie 2. Comparator
pozitiv sau negativ pentru a îndeplini ecua ț ia.
Posterior la aceasta se adaugă o rezisten ț ă la pin D. Ș ofer
inversor o del pin no inversor a tierra, această rezistenț ă
trebuie să aibă o valoare egală cu RF împărț it la greutate Acest circuit este folosit în acest caz pentru a porni sau opri
ce lipseș te pentru a îndeplini ecuaț ia. Această rezistenț ă se la hornilla în func ț ie de condi ț iile de temperatură ale
denominarea Rx, iar ecua ț ia pentru a o găsi este horn. Relè-urile care se obț in comercial oferă
următorul: două op ț iuni, normal închis ș i normal
−¿+1+ A +¿ deschis, acest lucru se referă la dacă întrerupătorul intern al releului
A¿ este normal sau normal deschis. Acesta este un
dispozitiv mecanic capabil să commandeze încărcături grele la
RF
R x= pornind de la o mică tensiune aplicată la bobina sa.
¿ Básicamente, bobina conț inută în interiorul său generează un
 câmp magnetic care ac ț ionează comutatorul mecanic.
Acest întrerupător este responsabil cu gestionarea puterii în În primul rând, s-a realizat o caracterizare a plantei pentru
da, lăsând circuitul electronic sarcina de "a miș ca" a obț ine comportamentul ș i astfel să poată realiza un model
bobina. Permite astfel să izoleze mecanic secț iunea de matematic al acestuia. S-au observat două comportamente
puterea de control. diferite, unul când temperatura cre ș tea ș i altul
când temperatura scădea, prin urmare, a fost
Este necesar să realizăm două modele matematice. După
se stabileș te o temperatură maximă ș i
o minimă pentru a garanta că lucrăm întotdeauna asupra
acelaș i rang.
Cunoscând că un controler on-off funcț ionează ca un
comparators de fereastră se procede la realizarea designului
sumator, scăzător, comparator ș i acondi ț ioner. Se
a implementat acest design ș i s-au luat ca referinț ă două
temperaturi diferite pentru a eviden ț ia răspunsul
del controlador on-off, în jurul fiecărei referin ț e se
Ilustraț ie 3. Releu ob ț ine o oscila ț ie cu o amplitudine maximă ș i
minima la care este condiț ionată de sensibilitatea
IV. DEZVOLTAREA PROIECTULUI senzor când detectează că se depă ș eș te referin ț a
începe să coboare (se stinge arzătorul) ș i când se
A. Materiales detectează că este mai mic decât referin ț a, se ridică
aprinde aragazul).
Rezistenț e de valori diferite.
2 amplificatoare operaț ionale alimentate de D. Caracterizarea plantei termice
sursă duală.
1 tranzistor TIP31C. După ce am realizat montajul Ilustra ț iei 1 se
Senzor LM35 s-a procedat la caracterizarea plantei. Datorită faptului că ne aflăm
1 potenț iometru normal pentru referinț ă. manevrând un aragaz, iar acesta are un comportament
1 Relé @12 VDC distint când cre ș tem temperatura decât când ea
1 Hornilla coborâm, se obț in două curbe diferite.
1 Neveră de icopor
0,01μF Curva ascendentă:
1 Condensator de impozit impus de
fabricant Tabla 1. Datos curva ascendente.
t/s V/V T/°C
B. Schema electrică 0 0,243 24,3
5 0,25 25
10 0,277 27,7
15 0,322 32,2
20 0,396 39,6
25 0,482 48,2
30 0,551 55,1
35 0,628 62,8
40 0,696 69,6
45 0,778 77,8
50 0,848 84,8
55 0,926 92,6
60 1.004 100,4
65 1,036 103,6
Ilustraț ie 4. Diagrama circuitului de 70 1,045 104,5
controler On-Off

C. Metodă
 320 0,573 57,3
T/°C 330 0,57 57
340 0,568 56,8
200 350 0,565 56,5
360 0,563 56,3
100 370 0,561 56,1
Temperatura
380 0,558 55,8
0
0 20 40 60 80
390 0,556 55,6
400 0,553 55,3
Timp 410 0,551 55,1
420 0,549 54,9
Ilustraț ie 5. Curba de temperatură
430 0,546 54,6
ascendent. 440 0,544 54,4
450 0,542 54,2
460 0,539 53,9
470 0,537 53,7
480 0,534 53,4
490 0,532 53,2
500 0,53 53
Curba descendentă:
510 0,528 52,8
Tabela 2. Datele Curbei descendente. 520 0,526 52,6
t/s V/V T/°C 530 0,524 52,4
70 1,043 104,3 540 0,522 52,2
80 1.011 101,1 550 0,521 52,1
90 0,966 96,6 560 0,519 51,9
100 0,917 91,7 570 0,517 51,7
110 0,877 87,7 580 0,515 51,5
120 0,841 84,1 590 0,513 51,3
130 0,808 80,8 600 0,511 51,1
140 0,781 78,1 610 0,51 51
150 0,756 75,6 620 0,507 50,7
160 0,735 73,5 630 0,505 50,5
170 0,716 71,6 640 0,504 50,4
180 0,698 69,8 650 0,502 50,2
190 0,682 68,2 660 0,501 50,1
200 0,668 66,8 670 0,499 49,9
210 0,655 65,5 680 0,497 49,7
220 0,643 64,3 690 0,496 49,6
230 0,632 63,2 700 0,494 49,4
240 0,622 62,2 710 0,493 49,3
250 0,613 61,3 720 0,491 49,1
260 0,605 60,5 730 0,489 48,9
270 0,597 59,7 740 0,488 48,8
280 0,591 59,1 750 0,486 48,6
290 0,586 58,6 760 0,485 48,5
300 0,581 58,1 770 0,483 48,3
310 0,577 57,7 780 0,482 48,2
 790 0,48 48
800 0,479 47,9 [Link] plantei ca model matematic
810 0,477 47,7 Curva ascendentă
820 0,476 47,6
830 0,475 47,5 De la grafică de caracterizare a cre ș terii ob ț inută,
840 0,473 47,3 ș tim că:
850 0,472 47,2 5 τ =ani '70
860 0,471 47,1
870 0,47 47 ani '70
880 0,468 46,8
τ= =14s
5
890 0,467 46,7
900 0,465 46,5
De la grafică, se poate observa că avem un
910 0,464 46,4 timp mort retardul o de secunde 5
aproximadamente, el cual denominaremos t0, (t0= 5s).
Timpul necesar pentru ca planta să ajungă la temperatura
T/°C ambientul minim stabilit prin design (25 °C).
Modelul de utilizat pentru caracterizarea plantei
va fi următorul:
200
K e−t s
0

G ( s )= (1)
100 τs+1
Temperatura
0
Unde:
0 500 1000
Timp K: Este câș tigul procesului în modul staț ionar.
T0Este timpul mort al procesului sau întârzierea. Timpul care
tarda la planta în a ajunge la Teuasumida (25 °C).
τ: Constanta de timp a procesului
Ilustraț ie 6. Curbă de temperatură
descendent.
Înlocuind valorile ob ț inute din grafic,
obț inem:
Răspunsul sistemului complet K e−5 s
G ( s=) (2)
14s+1

T/°C Dat fiind că modelul utilizat prezintă un exponen ț ial

cu întârziere, trebuie să realizăm o aproximare de
această func ț ie exponen ț ială este un alt tip de func ț ie mai u ș or de
a analiza, pentru aceasta folosim aproximarea Padé:

t 0s
1−
2
Temperatura e−t s = (3)
t 0s
o

1+
2

Înlocuind expresia (3) în expresia (1),

obț inem:
Timp

Ilustrarea 7. Răspunsul total al sistemului.

 (
K4−2t s0 )

( )
t 0s
2
1− G ( s )=
(2 τ t ¿ s 2 + (4τ+2t s+4
0)
(4)
K
t 0s
0
)
1+
2
G ( s=) Înlocuim valorile lui τ ș i t0în expresia (4)
τs+1
K ( 4−2(5)s )
Procedem să operăm ș i să simplificăm pentru a ajunge la o G ( s )=
expresie mai simplă: ( 2(14)(5)¿ s 2+ (4 (14)+2(5) )s+4 )

( )
t 0s
1−
2 K ( 4−10s )
K G ( s )=
140s2+66s+4 )
t 0s (
1+
2
G ( s=)
τs+1 Pentru a determina valoarea câș tigului se foloseș te expresia:

∆y(t) T f−T e u

( )
2−t 0s K= =
∆u( t) V RMS¿ ( )
2
K
2+t 0s
Dat fiind că caracterizarea centralei termice porneș te de la
2 efect termic generat de o plită, se poate
G ( s=)
τs+1 aproximar această sobă la o rezistenț ă de putere,
ce efect termic generează atunci când este energizată (conectată)
la reț ea), prin urmare putem spune că se caracterizează

( )
planta cu un semnal treaptă de magnitudine 120 VRMS ,
( s0 )
22−t
K denumind astfel
∆ u ( t )=120VRMS .
( s0 )
22+t
G ( s=)
τs+1
Având în vedere că pentru curba de urcare avem o
temperatura maximă de 100°C (stabilită prin design), ș i
o temperatură iniț ială de 25°C (considerată ca referinț ă
( )
4−2 t 0s
K dada de temperatura ambiental), procedăm să calculăm
4+ 2t 0s valoarea lui Ks(KsCâș tig în modul staț ionar în
G ( s=) procesul de încărcare.
τs+ 1
∆y(t) 100−25
Ks= = =0,63
( )
K ( 4−2t 0s) ∆ u (t) 120
4 +2 t 0s
G(s)=
τs+1 Cu această valoare a lui K, definim funcț ia de transfer.
de la planta cu măsurarea temperaturii ascendente, în
un interval de 0 la 70 de secunde:
( t s0 )
K4−2
G(s)= 0,63 ( 4−10s )
( τs+1)(4+ 2t 0s) G ( s )=
(
140s2+66s+4 )
4τs+4+2 τ t 0s2 +2 t 0 s
2,52−6,3s
(
K4−2t s0 ) G ( s )=
G(s)=
¿
¿ (
140s2+66s+4 )
Curba Descendentă

( )
t 0s
1−
De la grafică de caracterizare a coborârii ob ț inută, 2
K
ș tim că: t 0s
5 τ =910s−70s=840s 1+
2
G ( s=)
τs+1
840s
τ= =168s
5
Procedăm să operăm ș i să simplificăm pentru a ajunge la o
expresie mai simplă

( )
De la grafică se poate observa că avem un t 0s
timp mort, întârziere o de 10 secunde 1−
aproximativ, pe care îl vom denumi t0, (t0= 10s). 2
K
Timpul pe care îl ia planta pentru a ajunge de la maxim t 0s
peste-vârf (aproximativ 104,5 °C) până la maxim 1+
temperatura stabilită prin design (100°C).
2
G ( s=)
τs+1
Modelul de utilizat pentru caracterizarea plantei
va fi următorul:

( )
K e−t s
0
2−t 0s
G ( s )=
τs+1 2
K
2+t 0s
Unde: 2
G ( s=)
Este câș tigul procesului în modul staț ionar. τs+1
T0Este timpul mort al procesului sau întârziere. Timp
cât timp durează planta să ajungă la Tfasumida (100 °C).

( ( s0 )
)
τ: Constanta de timp a procesului 22−t
K
Înlocuind valorile ob ț inute din grafic, ( s0 )
22+t
G ( s=)
obț inem: τs+1
K e−10 s
G ( s=) (5)
168s+1
( )
4−2 t 0s
K
4+ 2t 0s
Având în vedere că modelul utilizat prezintă un exponen ț ial G ( s=)
cu întârziere, trebuie să facem o aproximare a τσ+ 1
este exponentială la un alt tip de func ț ie mai u ș or de
analiza, pentru aceasta utilizăm aproximarea Padé:

( )
t 0s K ( 4−2t 0s)
1−
2 4 +2 t 0s
e−t s = G(s)=
t 0s
o
τs+1
1+
2
( t s0 )
K4−2
Substituind expresia (3) în expresia (1), G(s)=
( τs+1)(4+2t 0s)
obț inem:

4τs+ 4+2 τ t 0s2 +2 t 0s

(
K4−2t s0 )
G(s)= ¿
¿
 (
K4−2t s0 )
G ( s )=
(2τ t ¿ s 2 + (4τ+2t s+
0) 4
(6) S-a stabilit o temperatură minimă de 30 °C ș i o
temperatura maximă de 100 °C. Prin urmare, pentru
0
) asigurarea acestui interval de temperatură, facem uz de
poten ț iometru de referin ț ă, calculând rezisten ț ele
Înlocuim valorile lui τ ș i t0în expresia (6) care sunt în serie a acesta. Potentiometrul pe care ni-l
permitea variaț ia între acest interval era de 10KΩ, prin urmare
K ( 4−2(10) s ) atât calculul rezistenț elor s-a făcut pe baza acestuia
G ( s )= valoare.
( 2(168)(10)¿ s2 +( 4(168)+2(10) )s+ 4 )

K ( 4−10s )
G ( s )=
(
3360s2+692s+4)
Ilustraț ie 8. Potenț iometru de referinț ă.
Pentru a determina valoarea câș tigului se foloseș te expresia:
∆y(t) T f−T e u
K= = R3
∆u( t) V RMS¿ ( ) Facem un divisor de tensiune pe

Având în vedere că caracterizarea centralei termice porneș te de la R3

efect termic generat de o plită, se poate 3 V =12V (7)
aproximarea acestei plite la o rezistenț ă de putere, aceasta 10K Ω+R 1+R 3
ce efect termic generează atunci când este energizată (conectată
a reț ea), prin urmare putem spune că se caracterizează
planta con una señal escalón de magnitud de 120 VRMS , Despejăm
R3 de la ecuaț ia (7)
denominându-se astfel ∆ u ( t )=120VRMS .
30000+3R1+3 R 3=12R3
Având în vedere că pentru curba de coborâre avem o
temperatura maximă de 100°C (stabilită prin design), ș i
după ce a trecut timpul folosit pentru a realiza 30000+3R 1
R 3= (8)
curba de caracterizare a plantei (910 secunde) la 9
temperatura minimă atinsă a fost de 46,4°C, cu acestea
valori procedem la calcularea valorii lui Kb (Kb=
Câș tig în mod stationar în procesul de coborâre). Facem un divisor de tensiune pe
10K Ω+ R 3

∆y(t) 100−46,4
K b= = =0,447 10K Ω+ R3
∆u( t) 120 10V=12V ( 9)
10K Ω+R 1+R 3
Cu această valoare a lui K, definim funcț ia de transfer
de la planta cu măsurarea temperaturii descendente, în
Despejăm
R3 de la ecuaț ia (9)
un interval de 70 la 910 secunde:

0,447 ( 4−10s ) 100000+10R1+ 10R3 =120000+12R3

G ( s )=
2
(
3360s +692s+4) −20000+10R 1
R 3= (10)
1,788−8,94s 2
G ( s )=
(
3360s2+692s+4) Echivalăm ecuaț iile (8) ș i (10)
F. Diseño
 30.000+3 R 1−20000+ 10R1
=
9 2

60000+6R1=−180000+90R1

Despejando
R1 obț inem că

Ilustrarea 10. Comparatoare.

R1=2,857K Ω
Acondiț ioner

Înlocuind această valoare în (8) ș i desfăș urând

R3 Având în vedere că sensibilitatea lm35 este
aproximativ 10 mv/ Se vede nevoia de
a condi ț iona acest semnal, adică a efectua o
R3=4,2856K Ω
amplificare de 10 pentru ca valorile obț inute
se compară cu referin ț a ș i astfel să poată
introduceț i semnalul în scăzător.
Sumator

Ieşirea din ilustraț ia 9 este următoarea:

R4
−¿
R2
R4
+¿ +V¿
R3
V 0=V ¿

Făcând toate rezistenț ele egale cu 1kΩ

Ilustraț ia 11. Balsam

G. Simulări

Ilustraț ie 9. Adunător

Prin urmare, ecuaț ia de ieș ire va fi:

−¿
+¿+V ¿ Ilustraț ie 12. Diagrama de Blocuri pentru
referinț ă de 70 °C
V 0=V ¿

Comparat
Comparatorul este proiectat cu o tensiune de referinț ă
negativul de zero intrarea investitorului merge la pământ.
 25 0,482 48,2
30 0,551 55,1
35 0,628 62,8
40 0,703 70,3
45 0,7032 70,32
50 0,701 70,1
55 0,7037 70,37
60 0,7027 70,27
Ilustraț ie 13. Temperatura de referinț ă 70 °C 65 0,7023 70,23
simulado
70 0,7037 70,37
75 0,7037 70,37
80 0,7014 70,14
85 0,7013 70,13
90 0,7037 70,37
95 0,7027 70,27
100 0,7037 70,37
105 0,7015 70,15
110 0,7037 70,37
Ilustraț ie 14. Diagrama de Blocuri pentru 115 0,7016 70,16
referinț ă de 100 °C 120 0,7028 70,28

T/°C
100

50
Temperatura

0
0 50 100 150

Ilustraț ia 15. Temperatura de referinț ă 100 °C Timp

simulat

Ilustraț ia 16. Temperatura de referinț ă la

70 °C practic
H. Resultados
Referinț ă la 100 °C
Referinț ă la 70 °C
Tabela 4. Date cu referinț ă de 100 °C
Tabela 3. Date cu referinț ă la 70 °C t/s V/V T/°C
t/s V/V T/°C 0 0,243 24,3
0 0,243 24,3 5 0,25 25
5 0,25 25 10 0,277 27,7
10 0,277 27,7 15 0,322 32,2
15 0,322 32,2 20 0,396 39,6
20 0,396 39,6 25 0,482 48,2
 30 0,551 55,1 Se poate observa cum, atunci când se fixează o referin ț ă,
sistemul începe să urmeze acea referinț ă ș i să oscileze
35 0,628 62,8
în jurul acelei valori.
40 0,696 69,6 Curba începe de la 2.5, deoarece ca minim
45 0,778 77,8 întotdeauna se va începe de la temperatura ambientă.
50 0,848 84,8
55 0,926 92,6 V. CONCLUZII
60 1.004 100,4
65 0,9942 99,42 După cum se poate observa în rezultate, atunci când se pune un
70 0,9976 99,76 arreglo RC în paralel cu ieș irea senzorului în raport cu
75 0,9941 99,41 pământ, putem atenua destul de mult zgomotul semnalului de
eroare.
80 0,9947 99,47
Este important să ob ț inem o bună caracterizare a
85 0,9977 99,77 planta deoarece aceasta reprezintă comportamentul său ș i de la
90 0,9941 99,41 de la ea putem găsi un model matematic cu care
95 0,9941 99,41 vom putea simula ș i compara rezultatele teoretice cu cele
100 0,9971 99,71 practice
105 0,9976 99,76 Pentru caracterizarea plantei, trebuie să se aibă în vedere
î ș i numără comportamentul în mod ascendent ș i
110 0,9941 99,41
descendentă deoarece pentru fiecare se va avea un τ
115 0,9941 99,41
diferenț e.
120 0,9947 99,47 Un controler on-off este simplu de implementat datorită
a căruia principiu de funcț ionare este un comparator.
Având în vedere că senzorul prezintă o sensibilitate de
aproximativ 10mV/°C este necesar să se facă un
conditioning-ul semnalului pentru a face semnalul senzorului
T/°C comparable cu semnalul de referinț ă ș i astfel a realiza o
relaț ie în egalitate de magnitudini.
150 Pentru caracterizarea plantei se foloseș te ca semnal
100 escalon o semnal de magnitudine 120VRMS, corespunzătoare
Temperatura 50 la semnal electric obț inut în reț eaua universităț ii,
cu care se alimentează plita, care pe termen lung poate
0 vezi ca o rezistenț ă de putere.
0 50 100 15
Timp
VI. BIBLIOGRAFIE
Ilustraț ia 17. Temperatura de referinț ă la
100 °C practic [1]. B. C. Kuo, Sisteme de Control Automat, edi ț ia a 7-a.
Prentice-Hall Hispanoamericana S. A., 1996.

[2]. Ogata, Ingineria Controlului Modern, a 5-a edi ț ie, Pearson

I. Discu ț ia rezultatelor
Educaț ie, S. A., Madrid, 2010

VII. REFERENCIAS
1[Link]
automatico/2015/i/[Link]

2[Link]
operationale/circuit-sumator/62-circuit-sumator

3[Link]
operational/sumator-retractor

4[Link]