1.

1
(ENADE/2012) Noț iunea de Constituț ii rigide este o consecinț ă a miș cărilor
constitucionaliș ti moderni, apăruti în principal de la mijlocul secolului
XVII. În timp ce se afla între obiectivele acestor miș cări, să idealizeze o nouă formă
de ordonare, fundamentare ș i limitare a puterii politice prin intermediul documentului
scris, a devenit necesară distincț ia între puterea constituantă ș i puterile
constituite. Având în vedere cele stipulate în Constituț ia Federală din 1988, ar fi
lege constituț ională care:

I. permite angajarea unui procuror, fără concurs public,

prin libera alegere a procurorului general de justiț ie.

II. obliga membri ai asociaț iilor să rămână asociaț i timp de douăzeci

ani.

III. a interzis anonimatul în reclamaț iile înaintate către orice entitate a

Administraț ia Publică Directă ș i Indirectă.

Este corect ceea ce se afirmă în:

A
Eu, doar.

Răspuns corect!

A afirmaț ia I este greș ită, deoarece CF/88 prevede că admiterea în serviciul public trebuie să fie
realizat prin intermediul unui concurs public, cu excepț ia funcț iilor de încredere: conducere, ș efie ș i
asigurarea. A afirmaț ia II este greș ită, deoarece CF/88 interzice obligaț ia de
asociere. Merită menț ionat că problema se referă la Constituț ia rigidă, adică aceea care
 dispune de un proces mai riguros pentru modificarea normelor constituț ionale decât pentru
elaborarea unei legi.

III, apenas.

C
I ș i II, doar.

D
II ș i III, doar.

E
I, II ș i III.

1.1
(ENADE/2006) În democraț iile contemporane, suveranitatea internă a ordinii
juridică este strâns asociată:

A
norma fundamentală a gândirii lui Kelsen, având în vedere că toată
democraț ia presupune universalitatea drepturilor.

B
conform normelor dreptului internaț ional, de unde derivă formele prin care
regimurile democratice extrag fundamentarea existenț ei lor.
 C
as normelor derivate din etica omului mediu, fundamentul tuturor valorilor ș i
totul este bine.

Răspuns corect!

Ideea de suveranitate provine din ordinea constituț ională ș i din superioritatea ierarhică pe care o
norme constituț ionale au. Toate constituț iile au superioritate materială,
sunt imutabile, rigide, semirigide sau semiflexibile sau flexibile. Totuș i, aceste
ultimele, cele flexibile, nu au suprematie formală, deoarece normele lor se echivalează cu
ele pot fi modificate prin acelaș i proces legislativ ca ș i legile ordinare. În
referire la constituț iile flexibile, nu există control al constituț ionalităț ii, pentru că o
legea nu poate căuta fundamentul valabilităț ii într-o altă lege de acelaș i statut.

la normele constituț ionale, ca bază de reglementare formală ș i materială a tuturor

normele sistemului juridic.

Răspuns incorect.

normele birocraț iei de stat, având în vedere că modelul de dominaț ie

legal-burocrático do Estado moderno pressupõe atribuição de toda estabilidade
de putere către birocraț ie.

1.1
După răsturnarea guvernului democratic al lui Allende în Chile, Augusto Pinochet
am preluat preș edinț ia Comitetului de Guvern, în calitate de comandant cel mai vechi al

Forț ele Armate. Această Juntă de Guvern a preluat funcț iile constituente ș i
legislaț ia, care era a Congresului, ș i a elaborat noua Constituț ie, care,
ulterior, a fost supusă unui plebiscit. Cu toate acestea, registrele electorale nu
au fost deschise ș i, din acest motiv, au fost invocate diverse nereguli. Opoziț ia doar se
a manifestat cu o ocazie, la Teatrul Caupolicán într-un act politic condus
de Eduardo Frei Montalva. Pe 11 septembrie 1980, acea Constituț ie a fost,
aș adar, sprijinită de 68,95% din voturi. Cât despre origine, în ce clasă a
Constituț ia lui Pinochet se încadrează?

A
Promulgată, în faț a participării populare, prin intermediul unui plebiscit.

B
Dogmatică, fiind elaborată într-un anumit moment istoric, de către un organism
cu puteri specifice pentru aceasta, reflectând ideologia acestui moment.

C
Acordată de Junta de Guvern, din care Augusto Pinochet era preș edinte.

Răspuns corect!

Constituț iile impuse care, ulterior, sunt supuse aprecierii populare de

Mijloacele de plebiscit se clasifică ca fiind cezariste.

Cesaristă, fiind elaborată de Junta de Guvern ș i, ulterior,

convocată manifestaț ia populară în legătură cu aceasta.

E
 Semirrígida, în care parte a ei poate fi schimbată printr-o procedură similară cu
crearea legilor ș i parte doar este modificabilă prin proces legislativ
mai complex decât cel al legilor.

1.2
(ENADE/2009) Montesquieu, în lucrarea sa clasică Spiritul legilor, a elaborat
ideea separării puterilor, bazată pe experienț a politică engleză. Acest
principiu, prezent în Constituț ia braziliană sub forma unei clauze de piatră,
constă:

I. na absoluta e necesară independenț ă a puterilor, astfel încât doar

Puterea Judiciară să poată controla pe ceilalț i.

II. în schema de independenț ă echilibrată între puteri, care constituie

sistem de frâne ș i contrapesi.

III. nu există regim prezidenț ialist, deoarece în parlamentarism ș eful executivului

este determinat de puterea legislativă ș i, prin urmare, nu există separare între
puteri.

IV. în atribuire diferitelor competenț e ale statului fiecărei puteri.

Sunt CORECTE doar afirmaț iile:

A
I ș i III.

B
I ș i IV.
 C

Răspuns corect!

A afirmaț ia I este greș ită, deoarece această independenț ă nu este absolută. Îns însăș i
Constituț ia prevede cazuri în care o putere va exercita funcț ia alteia în mod impropriu,
aș a cum se întâmplă cu Puterea Executivă atunci când creează Măsuri Provizorii. În plus, Puterea
Justiț ia nu se suprapune celorlalte. Observând frânele ș i contrabalansările, un putere
va trebui să contină abuzurile altuia pentru a menț ine echilibrul între ei. A afirmaț ia III este
eroare, deoarece numirea Preș edintelui de către Legislativ nu denaturează principiul
separarea puterilor.

II ș i IV.

D
II ș i III.

E
I, II ș i III.

1.2
(ENADE/2006) Cu referire la principiile care reglează relaț iile Statului
brasilian cu celelalte State, consideraț i afirmaț iile:

I - Principiul apărării păcii ș i principiul soluț ionării paș nice a

controverses internaț ionale sunt legate de recunoaș terea dreptului la
pace (drept de a treia generaț ie) în măsura în care caută să garanteze pacea
toată comunitatea.

II - Principiul cooperării între popoare pentru progresul umanităț ii

derivă necesar din dreptul la autodeterminare al popoarelor (dreptul de
 a treia generaț ie), adică dreptul pe care popoarele îl au de a se dezvolta fără a fi
interferenț a altora.

III - Principiul non-intervenț iei internaț ionale a încetat să fie respectat de către
Brazil, recent, when sending soldiers and officers to integrate the peacekeeping forces
da ONU în Haiti.

IV - Principiul cooperării între popoare pentru progresul umanităț ii

este, într-o anumită măsură, legat de dreptul la dezvoltare, recunoscut
prin ONU ș i prin UNESCO.

Sunt corecte DOAR afirmaț iile:

A
I e II.

B
I ș i III.

Răspuns corect!

A afirmaț ia II aduce două principii care guvernează relaț iile internaț ionale ș i sunt legate de
independenț a naț ională, dar nu se poate afirma că cooperarea popoarelor pentru
progresul umanităț ii derivă din autodeterminarea popoarelor. Afirmatia III este
era, deoarece trimiterea de soldaț i în Haiti nu a încălcat principiul non-intervenț iei.
Obiectivul a fost de a trimite o forț ă de pace pentru a stabiliza ț ara până la alegeri.
noua preș edinte, de la demisia celui anterior.

I e IV.

D
II e III.
 E
II ș i IV.

1.2
Republica Federativă a Braziliei se caracterizează prin faptul că constituie o federaț ie, în care

poderul politic este distribuit pe teritoriu, ceea ce generează o multiplicitate de

organizaț ii guvernamentale care sunt distribuite regional. Se poate spune că
federalismul este:

A
forma de guvernare.

B
sistem de guvernare.

C
forma de Stat.

D
regimul de guvernare.

E
Stat teist.
1.3
(ENADE/2012) În scopul protecț iei statului, se recunoaș te uniunea stabilă
între bărbat ș i femeie ca entitate familială, legea trebuind să faciliteze aceasta
conversia în căsătorie (BRAZILIA. Constituț ia Republicii Federative a Braziliei
de 1988, art. 226, § 3º).

Este recunoscută ca entitate familială uniunea stabilă între bărbat ș i femeie

configurată în convieț uirea publică, continuă ș i de lungă durată ș i stabilită cu
obiectivul constituirii unei familii (BRASIL. Codul Civil. Legea nr. 10.406, de
10/01/2002, art. 1.723).

Până la ceea ce ofer articolului 1.723 din Codul Civil interpretare conform Constituț iei,
pentru a exclude orice semnificaț ie care împiedică recunoaș terea uniunii
continuă, publică ș i durabilă între persoanele de acelaș i sex ca "entitate"
familiar”, înț eles ca sinonim perfect pentru “familie”. Recunoaș tere că este
de ser făcut conform aceluiaș i reguli ș i cu aceleaș i consecinț e ale unirii
stabil heteroafectiv (BRAZILIA. Curtea Supremă Federală. ADI nr. 4.277, Revista
Trimestrial de Jurisprudenț ă, vol. 219, ian./mar. 2012, p. 240.

Având în vedere textele prezentate mai sus, evaluaț i următoarele afirmaț ii ș i relaț ia
propunerea între ele.

I. În planul juridic, inclusiv în ceea ce priveș te procesele judiciare de

natura civilă, a câș tigat forț ă interpretarea că trebuie recunoscută
uniune stabilă între persoane de acelaș i sex, în urma deciziei pronunț ate în
ADI nr. 4.277.

DE CE

II. Curtea Supremă Federală este interpretul maxim al Constituț iei Federale,
pentru a exercita controlul constituț ionalităț ii, ce se întâmplă, printre altele
ipoteze, atunci când judecă o acț iune directă de neconstituț ionalitate.

Referitor la aceste afirmaț ii, bifaț i opț iunea corectă.

 A

Răspuns corect!

Uniunea stabilă între persoane de acelaș i sex a fost recunoscută de STF, care a determinat
că entitatea familială compusă din persoane de acelaș i sex este sinonimă cu familia
compusă din bărbat ș i femeie. Fiind STF gardianul CF/88, îi revine lui, în
controlul de constituț ionalitate determină interpretarea normei care va trebui
prevalez pentru scopuri de aplicare.

Afirmările I ș i II sunt propoziț ii adevărate, iar II este o justificare a I.

B
Aserț iile I ș i II sunt propoziț ii adevărate, dar II nu este o justificare
da I.

C
Aserț ia I este o propoziț ie adevărată, iar II este o propoziț ie falsă.

D
Aserț ia I este o propoziț ie falsă, iar a II-a este o propoziț ie adevărată.

E
Aserț iile I ș i II sunt propoziț ii false.

1.3
Congresul Naț ional a aprobat, conform cerinț elor stabilite în art. 60 din CF/88,
o amendament constituț ional care a modificat forma federativă a statului, stabilind
că, de la ea, Republica Braziliană ar compune un Stat unitar.
Având în vedere menț ionata modificare constituț ională, indicaț i alternativa corectă:

A
Emenda Constituț ională în cauză nu se supune controlului de
constitucionalitate, deoarece este rodul puterii constituante derivate reformatoare,
care se caracterizează, la fel ca originarul, prin a fi autonom, nelimitat ș i
necondiț ionat.

Răspuns corect!

Normele produse de puterea constituantă derivată, fie cele care modifică cele care deja
există sau cele care aduc noi previziuni constituț ionale, se supun controlului de
constitucionalitate. Urmează justificările pentru alternativele considerate greș ite: (A)
Puterea constituantă derivată reformatoare este subordonată, limitată ș i condiț ionată;
puterea constituantă derivată de revizuire nu este exercitată în orice moment, ci doar o dată,
în conformitate cu articolul 3, din ADCT; (D) Amendamentul Constituț ional trebuie aprobat în ambele
casele Congresului Naț ional; prin urmare, într-un sistem bicameral; (E) Forma federativă de
Statul nu poate fi obiect de deliberare, în ceea ce priveș te clauza pietrei, conform termenilor
art. 60, §4º, I, din CF/88.

A norma aprobată de puterea constituantă derivată, fie ea reformatoare sau

revisorul, se supune controlului de constitutionalitate, asa cum se intampla cu
Emenda Constituț ională care urmăreș te modificarea formei federative a Statului.

C
Puterile constituente derivat reformatoare, precum ș i cele revizorii, au ca obiectiv

reforma textului constituț ional în orice moment.

D
 Emenda Constituț ională trebuie aprobată de sistemul unicameral prin trei
cincimi dintre membrii săi, neputând dispune despre materiile enumerate
ca clauze de piatră.

E
Forma federativă de stat este o materie care poate fi obiectul aprecierii de către
puterea constituantă derivată care decurge.

1.3
Art. 100, alineatul din CF/88, stabileș te că plăț ile efectuate de către Finanț ele Publice
federal, estadual, distrital ș i municipal, în virtutea unei sentinț e judecătoreș ti, va fi făcut în

ordinea cronologică a prezentării sale. Cu toate acestea, ÎCCJ, în judecarea Rcl.

3982/ES, a decis că această ordine cronologică pentru plata creanț elor poate
a fi exceptată, având în vedere starea de sănătate a solicitanului. În acest context,
se verifică că decizia CCR a fost pronunț ată conform cu:

A
puterea constituantă derivată reformatoare.

B
putere constituantă difuză.

C
mutabilitate constituț ională.
 D

Răspuns corect!

Crearea unei excepț ii de la norma prevăzută de legiuitorul constituț ional, corelată cu ordinea
cronologica a precatoarelor, care nu a fost prevazuta de legislator in momentul in care a creat
În mod normal, se configurează aș a-numita posibilitate de a fi învins.

defetabilitate.

E
puterea constituantă derivată.

1.4
Despre metodele de interpretare, evaluează următoarele afirmaț ii ș i relaț ia propusă
între ele.

I. Desvenda-se sensul normei constituț ionale prin intermediul metodelor

hermeneutici tradiț ionali.

DE CE

II. Conform metodei juridice, interpretarea CF/88 nu se deosebeș te de

interpretação da lei.

Referitor la aceste afirmaț ii, marcaț i opț iunea corectă.

Răspunsul corect!

Metoda juridică sau hermeneutică clasică adoptă premisa că CF/88 trebuie să fie
încadrată ca o lege. Astfel, a interpreta CF/88 înseamnă a interpreta legea. De aceea, se obț ine
 sensul normei constituț ionale prin intermediul metodelor tradiț ionale de hermeneutică
juridică.

Aserț iile I ș i II sunt propoziț ii adevărate, iar II este o justificare a I.

B
Aserț iile I ș i II sunt propoziț ii adevărate, dar II nu este o justificare.
da I.

C
Aserț ia I este o propoziț ie adevărată, iar II este o propoziț ie falsă.

D
Aserț iunea I este o propoziț ie falsă, iar II este o propoziț ie adevărată.

E
Aserț iile I ș i II sunt propoziț ii false.

1.4
Domnul João a fost internat în stare gravă într-un spital particular, având în vedere că
dispune de un plan de sănătate pentru a acoperi tratamentul său. Cu toate acestea, în faț a

complexitatea cazului, medicul a solicitat un examen care nu era între

cei pe care planul de sănătate îi acoperea. Familia, fără a avea cum să suporte costul examenului,

impetrând un mandatu de securitate, având ca obiect stabilirea că planul de

sănătate autorizează realizarea examenului menț ionat pe cheltuiala dumneavoastră. Judecătorul, responsabil

prin acț iune, a plecat de la cazul concret pentru a analiza mai apoi norma aplicabilă acestuia
având în vedere că problema prevalează asupra normei. Aș adar, judecătorul a folosit
metodă interpretativă numită:

A
Juridic.

Răspuns corect!

Plecând de la problemă, plasând-o în centrul activităț ii interpretative, prioritizând

studiul cazului concret referitor la norma, judecătorul a folosit metoda topic-problematică.

Subiect-problematic.

C
Hermeneutic-concretizator.

D
Ș tiinț ific-spiritual.

E
Interpretare comparativă.

1.4
Art. 5º, IV, din CF/88, stabileș te că „manifestarea gândirii este liberă, fiind
vedado o anonimato”. În plus faț ă de acesta, CF/88 prevede în art. 5º, XI, “libera exprimare a
activitate intelectuală, artistică, ș tiinț ifică ș i de comunicare, indiferent de
cenzura sau de licenț ă. Libertatea de exprimare a fost inclusă în lista drepturilor
fundamentale cu scopul de a elimina definitiv arbitrarul regimului
militar e a censura. Com base nesses dispositivos, Curtea Constituț ională a decis, în ADI 4.815, să fie

inexigibilitatea consimț ământului persoanei biografiate în ceea ce priveș te lucrările biografice

literare sau audiovizuale, fiind în egală măsură nevoia de autorizare a persoanelor

retratate ca coadjuvante (sau ale membrilor lor de familie, în caz de persoane decedate).
Începând de aici, evaluaț i afirmaț iile de mai jos:

I. În judecarea ADI 4.815, având în vedere inexigibilitatea autorizaț iei

de biografatul sau a membrilor săi de familie, STF a interpretat conform CF/88
art. 20, din Codul Civil, care determină că "Cu excepț ia cazurilor autorizate, sau dacă...

necesare pentru administrarea justiț iei sau menț inerea ordinii publice, a
divulgarea scrierilor, transmiterea cuvântului, sau publicarea, expunerea
Utilizarea imaginii unei persoane poate fi interzisă, la cererea acesteia.
solicitarea este fără a aduce atingere despăgubirii care ar putea fi acordată, dacă sunt afectaț i de

onoare, bună faimă sau respectabilitate, sau dacă sunt destinate unor scopuri comerciale.

II. În conferirea acestor norme constituț ionale în sensul pe care i-l atribuie mai mare
eficacitate, ea conferă o mai mare eficacitate art. 5, IV ș i XI, din CF/88.

III. În acest caz, Curtea Constituț ională a utilizat principiul forț ei normative a Constituț iei

în cazul unui conflict între bunurile juridice intimitate ș i libertate de

exprimare, un să nu fie sacrificat în raport cu altul.

Este corect să afirmi în:

A
Eu, doar.

B
III, doar.
 C

Răspuns corect!

Se poate afirma aici că STF a căutat să armonizeze principiile menț ionate, în judecată
despre necesitatea autorizării biografiatului sau a familiei sale pentru publicarea acestora
biografii, ceea ce se potriveș te cu principiul armonizării ș i nu cu forț a normativă a
Constituț ie.

I ș i II, doar.

D
II ș i III, doar.

E
I, II ș i III.

2.1
Consideraț i afirmaț iile de mai jos, judecându-le ca fiind corecte sau incorecte.

I. Art. 5, §1, din CF/88, afirmă că drepturile ș i garanț iile fundamentale

possedă aplicare imediată. De aceea, nimeni nu va putea fi privat de exerciț iu
de orice drept sau garanț ie fundamentală sub argumentul că acesta
dreptul sau garanț ia este conț inută într-o normă programatică încă pending de
reglementare.

II. Fundamentele Republicii Federative a Braziliei, cum ar fi suveranitatea,

cetăț enie, pluralitate politică, au eficienț ă deplină.
 III. Obiectivele fundamentale ale Republicii Federative a Braziliei sunt valori,
vizând bunăstarea socială, constituind, prin urmare, norme de
natura programatică care trebuie observată de guverne pentru a elabora
a executa politicile publice.

Este corect ceea ce se afirmă în:

A
Eu, doar.

B
III, doar.

C
I ș i II, doar.

D
II ș i III, doar.

Răspuns corect!

Toate opț iunile sunt corecte în conformitate cu ceea ce am studiat în această Secț iune.

I, II ș i III.
2.1
ENADE 2012 (Adaptată):

HALVERSON, [Link] la acest link. Accesat la: 09 iul. 2012.

Considerând definiț iile de valabilitate, vigoare ș i eficacitate a normei, se poate

a menț iona că:

A
a afirmação acerca da necessidade de um novo pai se relaciona à validade da
Constituț ia tatălui ș i mamei lui Calvin

Resposta correta!

Calvin, la întrebarea despre sfârș itul mandatului tatălui său, consideră că norma care îl menț ine pe acesta în
puterea a pierdut forț a sa de a genera efecte prin trecerea timpului, ceea ce o leagă de
noț iunea de vigoare, care este forț a pe care norma o are pentru a genera efecte în timp. Făcând
Astfel, întrebarea lui Calvin ș i răspunsul tatălui se referă la valabilitatea mandatului tatălui.

răspunsul tatălui lui Calvin, care neagă sfârș itul mandatului său, se referă la
vigoarea normei constituț ionale.
 C
afirmaț ia tatălui lui Calvin despre imposibilitatea recompterii voturilor
evocă o problemă de eficacitate juridică a normei constituț ionale.

D
întrebarea pusă de Calvin despre autorul „Constituț iei tatălui ș i mamei de
Calvin ridică întrebări cu privire la eficacitatea socială a normei constituț ionale.

E
informaț ia că mama lui Calvin ar fi participat la redactarea
„Constituț ia tatălui ș i mamei lui Calvin” evoca o problemă legată de vigoarea
normă constituț ională.

2.1
O parte din cetăț enii brazilieni, de la realegerea Preș edintelui Dilma Rousseff, se
au organizat ș i au promovat manifestaț ii împotriva corupț iei ș i împotriva măsurilor
adoptate de guvern. Miș cările sociale ș i cetăț enii care susț ineau guvernul
da Preș edinte s-au manifestat, poziț ionându-se contrar grupului
anterior. Aceste manifesț ări, în ciuda poziț ionării adoptate, sunt legitime ș i
constituț ional garantate în art. 5, XVI, din CF/88, care stipulează că „toț i
ne putem reuni paș nic, fără arme, în locuri deschise publicului,
independentemente de autorização, desde que não frustrem outra reunião
anterior convocată pentru aceeaș i locaț ie, fiind necesar doar un avis prealabil la
autoritatea competentă”. În faț a acestei situaț ii, evaluează afirmaț iile de mai jos ș i, în continuare,

indicaț i alternativa corectă.

I. Norma conț inută în art. 5, XVI, din CF/88, este de eficacitate limitată, deoarece aceasta

demanda reglementării pentru a genera efectele sale regulate, având

aplicabilitate doar indirectă.

II. Norma conț inută în art. 5º, XVI, din CF/88, are efect deplin, deoarece
produsem efecte imediate, chiar ș i fără reglementare, ceea ce este corroborat
potrivit dispoziț iilor art. 5º, §1º, din CF/88, care determină că toate normele
Constituț ionale, care traduc drepturi ș i garanț ii fundamentale, au
aplicabilitate imediată.

III. Norma conț inută la art. 5, XVI, din CF/88 este de eficienț ă conț inută, deoarece are

aplicabilitate imediată, independentă de reglementarea infraconstituț ională,

mai mult ca probabil va suferi reduceri sau restricț ii în domeniul său de activitate, ceea ce

definiț i, prin urmare, producț ia efectelor imediate.

IV. În conformitate cu art. 5, §1, din CF/88, norma menț ionată are efecte
juridice, adică, la fel ca toate normele constituț ionale, care definesc
direitos e garantias fundamentais, ela possui aplicabilidade imediata.

A
Numai I este corectă.

Răspuns incorect.

Numai III este corectă.

C
Doar I ș i IV sunt corecte.
 D
Numai II ș i IV sunt corecte.

Răspuns corect!

CF/88 garante dreptul la adunare, DAR această adunare trebuie să fie paș nică, fără arme, în
locaț ii deschise publicului ș i cu condiț ia să nu anuleze o altă întâlnire programată anterior
pentru acelaș i loc ș i comunicată autorităț ii. În acest caz, eficienț a normei este limitată,
nu necesită reglementare pentru a produce efecte, fiind posibil, totuș i, ca
legislatorul infraconstituț ional stabileș te condiț ii pentru exercitarea dreptului, pe lângă
condiț iile impuse în art. 5, XVI, din CF/88, restrângând domeniul de activitate.
În plus, ca orice altă normă inclusă în CF/88, citatul din alineatul art. 5º,
produce efectele sale juridice regulate.

Numai III ș i IV sunt corecte.

2.2
Hong Kong constituie o Regiune Administrativă Specială (RAS), guvernată de legea sa
Fundamental. RAE a fost constituită ca atare, fără practica sistemului socialist în
teritoriul său, începând cu 1 iulie 1997, când China a început să exercite
suveranitatea asupra regiunii, prin forț a Declaraț iei Comune Sino-britanice, semnată
cu Regatul Unit.

Pe baza acestor informaț ii, evaluaț i afirmaț iile următoare:

I. Se consideră că Legea Fundamentală a Hong Kong-ului este pur ș i simplu o lege

doméstica, a cărei autoritate derivă din Constituț ia Republicii Populare a
China, RAE ar trebui să fie considerată o provincie, fiindcă China este un stat
unitar.

II. Se consideră că Legea Fundamentală a Hong Kong-ului are ca

fundamentul de valabilitate a Declaraț iei Comune Sino-Britanice, ar avea o
 statusul Constituț iei, conferind Chinei o formă de stat hibridă, odată ce
ce, în ceea ce priveș te Hong Kong, ar trebui considerată o federaț ie,
menț inându-se ca stat unitar, în raport cu provinciile sale.

III. Considerând că Hong Kong este un entitate federată, RAE ar deț ine
autonomia, ceea ce nu dezinformează suveranitatea chineză asupra întregului său
teritoriu.

În legătură cu aceste afirmaț ii, bifaț i opț iunea corectă.

Răspuns corect!

Este important de menț ionat că clasificarea formei de stat în cazul concret poate depinde de aceasta
specificităț i, aș a cum se întâmplă cu China, putând duce la concluzia că ar fi un
Stat unitar, dacă se consideră că fundamentul de validitate al Legii Fundamentale de
Hong Kong este Constituț ia chineză, în care există doar descentralizare. Pe de altă parte,
de asemenea, se poate concluziona că este vorba despre autonomie politică ș i organizaț ională de
Stat membru, suficiente pentru a caracteriza Hong Kong ca entitate federală. În plus,
conform citat în Manualul Ș colar, suveranitatea este exercitată extern, în raport cu
alte ț ări, în timp ce autonomia este o caracteristică a statelor membre în federaț ie,
fiind, prin urmare, intern.

As asserções I, II e III são proposições verdadeiras.

B
Aserț iile I ș i II sunt propoziț ii adevărate.

C
Afirmatiile I si III sunt propozitii adevarate.

D
Numai afirmaț ia III este o propoziț ie adevărată.
 E
Toate afirmaț iile sunt false.

2.2
Între 1998 ș i 1999, Regatul Unit a returnat o parte din puterea centrală adunărilor ș i
parlamente create în Scoț ia, Ț ara Galilor ș i Irlanda de Nord. Considerând acest
transferul unei părț i din puterea centrală poate caracteriza forma de stat a
Regatul Unit ca:

A
Stat federal, în care Scoț ia, Ț ara Galilor ș i Irlanda de Nord sunt
Estados-membros dotados de autonomia política, financeira e administrativa.

B
Stat federal, în care Scoț ia, Ț ara Galilor ș i Irlanda de Nord sunt
State membre dotate de suveranitate.

Răspuns corect!

Regatul Unit a transferat doar o parte din puterea centrală Scoț iei, Ț ării Galilor ș i
Irlanda de Nord, fără ca acest lucru să implice autonomie politico-constituț ională. Fiind
Astfel, forma de stat a Regatului Unit este unitară, în care există doar descentralizare.
politico-administrativă pentru Scoț ia, Ț ara Galilor ș i Irlanda de Nord. Este important de remarcat că
suveranitatea, conform celor subliniate în întrebarea anterioară, este exercitată extern, în raport cu
alte persoane juridice de drept internaț ional, iar autonomia este o caracteristică a
State membre în federaț ie, având posibilitatea de a-ș i redacta constituț iile.
 Stat unitar, în care transferul unei părț i din puterea centrală pentru
Scoț ia, Ț ara Galilor ș i Irlanda de Nord caracterizează descentralizarea.

D
Stat unitar, în care transferul unei părț i din puterea centrală pentru
Scoț ia, Ț ara Galilor ș i Irlanda de Nord caracterizează autonomia acestor
ț ări.

E
Stat unitar, în care transferul unei părț i din puterea centrală pentru
Scoț ia, Ț ara Galilor ș i Irlanda de Nord caracterizează suveranitatea acestor ț ări.

2.2
Paragraful unic, din art. 1, din CF/88, determină că: "Toată puterea emană de la
poporul, care îl exercită prin intermediul reprezentanț ilor aleș i sau direct, conform termenilor

a acestei Constituț ii”. Dispozitivul menț ionat se referă la următorul element al statului
enumerat de Hans Kelsen:

A
Povo.

B
Teritoriu.

C
 Soberania.

Răspuns corect!

Hans Kelsen enumeră ca elemente ale statului: populaț ia, teritoriul ș i puterea. Astfel,
elementul de bază este puterea.

Putere.

E
Centralizare.

2.3
CF/88 a ales ca sistem de guvernare sistemul prezidenț ial, ceea ce a fost confirmat
prin intermediul unui plebiscit, desfăș urat pe 21 aprilie 1993, conform art. 2, al
ADCT.

Pe baza acestor informaț ii, evaluaț i afirmaț iile de mai jos:

I. Statele membre pot prevedea măsuri parlamentariste, având în vedere că

nu există nicio insultă la adresa prevederii exprimate în CF/88, avându-l pe legiuitor

libertate de stat pentru a acț iona în acest domeniu.

II. Se verifică că previziunile din Constituț iile Județ ene de măsuri

parlamentarii confruntă principiul separării puterilor, în mod expres
prevăzut în art. 2 din CF/88, având în vedere că parlamentarismul se
diferenț a dintre prezidenț ialism ș i forma în care acț ionează Puterea Executivă.

În aceea, se află Ș eful Statului, ales prin vot direct, ș i Primul

Ministru, ales de parlament.
 III. Măsurile parlamentariste pot fi prevăzute de constituț ii
Estatal, deoarece acestea au ca limite doar creaț ia lor
clauze pietrificate, prevăzute în art. 60, §4º, din CF/88, adică: forma
federativă de stat, vot drept, secret, universal ș i periodic, separarea celor
puteri ș i drepturi ș i garanț ii individuale.

În legătură cu aceste afirmaț ii, bifaț i opț iunea corectă:

A
Afirmatiile I si III sunt propositioni adevarate, iar III este o justificare a I.

B
Aserț iile I ș i III sunt propoziț ii adevărate, dar III nu este o
justificativa da I.

C
Afirmarea I este o propoziț ie adevărată, iar III este o propoziț ie falsă.

D
Aserț ia II este o propoziț ie falsă, iar III este o propoziț ie adevărată.

Răspuns corect!

Prevederea măsurilor parlamentariste prin Constituț iile Statelor încalcă direcț ia

expresia din CF/88 în sensul că se adoptă sistemul de guvern parlamentar.
previziunea încalcă clauza pétrea care prevede separarea puterilor, având în vedere că implică
limitarea puterilor ș efului Executivului. Aș adar, afirmaț iile I ș i III sunt false.

Aserț iile I ș i III sunt propoziț ii false.

2.3
Una dintre regiunile care alcătuiesc Municipiul Belo Horizonte, ș i anume, Barreiro,
de ani de zile solicită să fie înființ ată ca Municipiu, separându-se astfel de Belo
Horizonte. Se ș tie că municipiile pot fi create, fuzionate sau
desmembrados, conform art. 18, §4º, din CF/88, atâta timp cât sunt respectate următoarele
requisitos, cu excepț ia:

A
Prevederea în legea de stat.

B
Realizarea unui plebiscit pentru a asculta populaț ia implicată, adică, pentru ca
electorii din Belo Horizonte se manifestă în favoarea sau împotriva creării de
Municipiul Barreiro.

C
Prezentarea studiului de fezabilitate tehnică care demonstrează
posibilitatea de creare a noului Municipiu prin desprinderea Municipiului de
Belo Horizonte.

Răspuns corect!

Cerile pentru crearea de noi Municipii sunt enumerate la art. 18, §4º, din CF/88,
putând fi astfel rezumaț i: (i) legea statală; (ii) plebiscit pentru a asculta populaț ia
implicată; (iii) studiu de fezabilitate tehnică; ș i (iv) în termenul impus de lege
complementar federal, având în vedere că inexistenț a acestei legi face imposibilă crearea de noi
Municípios.
 Prevederea în legea municipală, având în vedere că în ceea ce priveș te divizarea
Municipiul Belo Horizonte ș i fără a implica teritoriul altei Municipalităț i,
nu este necesară manifestarea statului Minas Gerais cu privire la aceasta.

E
Crearea Municipiului Barreiro trebuie să aibă loc în perioada impusă în
lege complementar federală.

2.3
Districț ia Federală a fost creată pentru a găzdui sediul Uniunii ș i nu se confundă cu
Stat membru cu Municipiul având caracteristici ale ambelor. Sunt
caracteristici ale Districtului Federal, cu excepț ia:

Răspuns corect!

Distritul Federal nu organizează ș i nu menț ine nici Poliț ia Civilă, nici Poliț ia Militară, nici Corpul de
Pompierii, ceea ce revine în sarcina Uniunii.

Se organizează prin lege organică ș i nu are organizaț ie a Ministerului Public nici a

Puterea Judiciară, dar organizează ș i menț ine Poliț iile Civilă ș i Militară ș i Corpul
de Pompieri.

B
Deț ine, la fel ca ș i Statele, competenț a concurentă cu Uniunea.

C
 Se supune intervenț iei federale.

D
Are trei reprezentanț i în Senatul Federal.

E
Nu se subîmpărț eș te în Municipii.

2.4
Despre entităț ile federale, evaluaț i următoarele aserț iuni ș i relaț ia propusă între
elas.

I. Art. 1º, caput, din CF/88, afirmă că este „Republica Federativă a Braziliei,
formată prin uniunea indisolubilă a Statelor ș i Municipiilor ș i a Districtului
Federal”, constituindu-se în Stat Democratic de Drept.

DE CE

II. Ea este compusă din următoarele entităț i federale: Uniune, State, District
Federal ș i Municipiile, fără a integra Teritoriile pe care Uniunea ar putea să le
crea.

În legătură cu aceste aserț iuni, bifaț i opț iunea corectă.

Răspuns corect!

Republica Federativă a Braziliei este considerată a fi uniunea indisolubilă a sa

entităț i federate: Uniunea, care poate acț iona ca persoană juridică de drept public intern sau
ca persoană juridică de drept internaț ional, când acț ionează ca reprezentant al tuturor
 entităț ile federale în domeniul extern: state, districtul federal ș i municipii. Teritoriile
nu sunt considerate entităț i federale, ci autorităț i teritoriale federale.

Aserț iile I ș i II sunt propoziț ii adevărate, iar II este o justificare a I.

B
Aserț iile I ș i II sunt propoziț ii adevărate, dar II nu este o justificare
da I.

C
Aserț iunea I este o propoziț ie adevărată, iar II este o propoziț ie falsă.

D
Aserț ia I este o propoziț ie falsă, iar II este o propoziț ie adevărată.

E
Afirmatiile I ș i II sunt propoziț ii false.

2.4
Statul Rio Grande do Sul, ca urmare a creș terii cheltuielilor publice în
detrimentul veniturilor, care nu a crescut pentru a-l însoț i, a determinat
împărț irea salariilor angajaț ilor săi publici. Cu toate acestea, STF a afirmat că este
măsura inconstitucională a determinat plata integrală a salariilor. În caz că
Uniunea consideră că este necesar să intervină în stat, care ar fi fundamentul, între
cei enumeraț i la art. 34, din CF/88, mai adecvat pentru a face acest lucru?
 A
A pune capăt unui grav compromis al ordinii publice.

B
Garantarea exercitării libere a oricărui dintre Puterile în unităț i ale Federaț iei.

C
Reorganizarea finanț elor unităț ii federale care suspende plata
da datoriei fundamentate pentru mai mult de doi ani consecutivi, cu excepț ia cazului de forț ă majoră

maior.

Răspuns corect!

Plata eș alonată a salariilor angajaț ilor, încălcând decizia CCR, care

ar determina plata ta integrală, s-ar încadra în ipoteza prevăzută de art. 34, VI,
da CF/88, care prevede cazul nerespectării unei ordini sau a unei decizii judecătoreș ti. Nerespectarea
plata salariilor nu dezvăluie un caz de datorie publică, care sunt angajamente de
exigibilitate superioară de 12 luni, contractată în funcț ie de dezechilibrul bugetar sau
financiar lucrări ș i servicii publice, ceea ce ar putea genera unele îndoieli. De asemenea, nu
se identifică cu cazul de prezentare a conturilor, care ar putea de asemenea să ducă la vreun
întrebare în legătură cu aceasta.

Procurarea execuț iei unei legi federale, ordine sau decizie judecătorească.

E
Asigurarea respectării următorului principiu constituț ional sensibil:
raportarea financiară a administraț iei publice, directe ș i indirecte.
2.4
În cadrul „Operaț iunii Cutia Pandorei”, care a fost realizată de Poliț ia Federală ș i de

membri ai Ministerului Public Federal, s-a dovedit că Guvernatorul

Districț ia Federală, José Roberto Arruda, conducea un grup de Secretari de Guvern,
Deputati Districtuali, de către Preș edintele Legislativului local ș i Viceguvernator.
Acest grup utiliza funcț iile publice pentru a desvia ș i a se apropria de bani
public. În faț a acestea, Procurorul General al Republicii a solicitat la CCR a
intervenț ie federală în Districtul Federal. De aici, evaluează afirmaț iile de mai jos.

I. În ceea ce priveș te măsura excepț ională, este necesar să se facă încadrul

în unele dintre ipotezele prevăzute la art. 34, din CF/88, pentru ca intervenț ia
federal poate fi decretată. În acest caz, aceasta s-ar face pentru încălcarea principiului

sensibil care preconizează forma republicană, sistemul reprezentativ ș i regimul

democratic

II. Intervenț ia federală ar putea fi decretată pentru încălcarea principiului

sensibil că preconizează necesitatea de a prezenta conturile Administraț iei
Public, ce nu a fost făcut corect de către Guvernatorul Districtului
Federal.

III. Intervenț ia federală pe baza oricărui dintre principiile sensibile

elencate în art. 34, VII, din CF/88, se clasifică ca fiind spontană, putându-se ...
Preș edintele Republicii să acț ioneze de oficiu pentru a o decreta, configurându-se ca

ato discreț ionar.

Este corect să afirmi în:

A
Eu, doar.

B
III, doar.

Răspuns corect!

În cazul intervenț iei federale din cauza încălcării principiilor sensibile, enumerate în art. 34,
VII, da CF/88, ea se clasifică ca intervenț ie provocată prin reprezentare de
Procurorul General al Republicii, prin intermediul acț iunii directe de neconstituț ionalitate
interventiva, e provimento al STF, motiv pentru care afirmaț ia III este greș ită.

I ș i II, doar.

D
II ș i III, doar.

E
I, II ș i III.