Ministerul Educației și Cercetării

Inspectoratul Școlar Județean Buzău_____________________________

Examenul național de bacalaureat
An școlar 2025-2026
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Simulare județeană

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică

Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I _ (50 de puncte)

Citește următorul fragment:
Curând, ne-am mutat într-o căsuţă aşezată în coapsa dealului. Aveam grădină cu boltă şi viţă de vie. […]
În toamna aceea, am intrat la grădiniţa de copii. […] Odată, am dat peste Cartea de citire a fratelui meu, şi, după
prima pagină, n-am mai putut s-o las din mână. Eram fermecat, parcă aş fi descoperit un joc nou. Căci cu fiecare
rând citit aflam lucruri necunoscute şi nebănuite. […] Dar după o săptămână, când am terminat cartea lui Nicu,
am descoperit deodată că lucrurile nu erau atât de simple pe cât le bănuisem eu. Căci nu mai aveam la îndemână
o a doua carte pe care s-o pot începe imediat. Tata avea vreo sută - două de volume frumos legate în piele, dar
erau încuiate într-o bibliotecă cu geamuri. Erau volume care se intitulau „roman", şi a fost o lungă discuţie între
părinţi dacă trebuie sau nu să-mi explice ce înseamnă acest cuvânt. Pentru încă mulţi ani, tata mi-a interzis să
citesc „romane". Pentru el, „romanul" era o carte oarecum imorală, căci implica fie adulter, fie aventuri într-o
lume despre care nu se vorbea decât în şoaptă. Nici măcar nuvele nu-mi îngăduia să citesc. Singurele cărţi admise
de el erau cele care purtau titlul sau subtitlul de Povestiri. Mi se îngăduise să citesc Basmele lui Ispirescu,
amintirile şi povestirile lui Creangă, când a intervenit un episod care mi-a întristat toată copilăria.
Intrasem în clasa I primară, şi tata îl poftise o dată pe învăţător, ca să se consulte asupra cărţilor pe care
le-aş putea citi. Eram toţi trei în faţa bibliotecii, învăţătorul părea entuziasmat de cărţi şi, mai ales, de legăturile
lor de piele. Răsfoind un volum de N. Iorga — îl văd şi acum, era Pe drumuri depărtate —, a spus, arătându-mă:
„Dar să nu-l lăsaţi să citească prea mult, căci îşi oboseşte ochii. Şi deja nu are ochi prea buni. L-am pus în banca
întâi, şi totuşi nu vede întotdeauna ce scriu pe tablă." „Văd, dacă fac ochii mai mici", l-am întrerupt eu. „Asta
înseamnă că ai ochi slabi, că ai să fii miop", a adăugat învăţătorul. Descoperirea aceasta a însemnat o adevărată
catastrofă. Tata a hotărât că nu trebuie să-mi mai obosesc ochii cu alte cărţi în afară de cele de şcoală. Nu mai
aveam voie deci să citesc în timpul liber. De altfel, sursa lecturilor extraşcolare îmi fusese secată. Tata nu mai
deschidea biblioteca cu geamuri şi nu mă mai lăsa să răsfoiesc volumele legate.
Mai târziu, mi-am dat seama că anii aceia au fost pierduţi. Setea mea de lectură o potoleam la întâmplare.
Citeam ce-mi cădea în mână, romane în fascicole, Sherlock Holmes, Psaltirea, Cheia visurilor şi citeam pe
ascuns, în fundul grădinii, în pod, în pivniţă (ca la Bucureşti după 1914). Cu timpul, lecturile acestea dezordonate
şi fără noimă au început să mă plictisească, într-o zi, am descoperit că jocurile pe maidan sunt tot atât de
pasionante ca şi romanele de aventuri. Am început să-mi petrec tot timpul liber pe maidanele Bucureştiului.
(Mircea Eliade, Memorii)

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul
dat.
1. Indică sensul din text al secvenței anii aceia au fost pierduţi și al cuvântului secată. 6 puncte
2. Menționează titlul cărții care i-a deschis autorului apetitul pentru lectură. 6 puncte
3. Precizează o cauză pentru care tatăl îi interzice autorului lectura romanelor, justificându-ți răspunsul cu o
secvență reprezentativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care tatăl nu îi mai permite copilului să citească. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a copilului, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte

1
 Ministerul Educației și Cercetării
Inspectoratul Școlar Județean Buzău_____________________________
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă autoritatea părinților este sau nu
benefică dezvoltării copiilor, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Memorii, de Mircea
Eliade, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, încadrarea în numărul minim de cuvinte. 6 puncte
Notă:
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea ____ __ (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului identificate în fragmentul
dat.
Feciorul veni să-l întâmpine și-i raportă îndată că tânărul înăltuț și blond e un domn din Ardeal, că a mai fost pe
aici de câteva ori și caută pe conașul Gogu. Între timp și străinul coborâse treptele și se apropia de Iuga, iar când
servitorul plecă cu trusa stăpânului, scoase pălăria și zise foarte încurcat:
— Mă recomand: Titu Herdelea, poet...
Grigore răspunse numai cu un zâmbet nehotărât, care pe tânărul Herdelea îl zăpăci mai rău. După o pauză, care
i se păru un secol, își luă inima în dinți și, potrivindu-și pălăria în cap cu băgare de seamă, urmă cu un glas învăluit de
emoție:
— Să mă iertați, domnule, că mă găsiți aici, dar am fost poftit să trec negreșit, încă de astă-vară, adică acum
vreo două luni, de către domnul deputat Gogu Ionescu, la băile din Sângeorz, în Transilvania... Aș putea adăuga că
sunt chiar puțin neam cu domnul deputat. […]
— Așa? făcu Iuga mai înviorat, luându-i mâna și scuturându-i-o. Încântat!... Și află că, atunci, ești și cu mine
puțin neam, cum ziceai, pentru că nevasta mea e sora lui Gogu Ionescu.
Titu Herdelea dădu din cap surâzând. […] Lui Grigore îi plăcu înfățișarea modestă a tânărului și mai ales
timiditatea lui, pe care zadarnic se silea să o ascundă. (Liviu Rebreanu, Răscoala)
Notă:
Pentru conținuț vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 puncț logica
înlănțuirii ideilor – 1 puncț ortografia – 1 puncț punctuația – 1 punct)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea __ __ _ (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat,
aparţinând unui poet interbelic.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar
sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit,
relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă:
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului,
vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct logica înlănțuirii ideilor
– 1 punct abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte, utilizarea limbii literare – 2 puncte, ortografia – 2 puncte,
punctuația – 2 puncte, așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte
subiectul propus.