BEN FULCHER

Laborator de Mecatronica IV
Motor de inducție AC
Inginerie Mecanică
12/13/2010
Introducere

În 1882, Nikola Tesla a identificat conceptul câmpului de induc ț ie magnetică rotativ.

conceptul este un principiu de bază în funcț ionarea motorului de inducț ie cu curent alternativ.
1889, a primit un patent pentru un motor electric care utiliza un câmp magnetic rotativ pentru a crea
rotaț ia mecanică. În 1890, Michail Osipovich Dolivo-Dobrovolsky a inventat rotorul cu carcasă.
care este utilizat frecvent în motoarele AC astăzi.

Cum funcț ionează

Principiile electromagnetismului

Funcț ia motorului de inducț ie AC este de a transforma o sursă de alimentare cu curent alternativ în

puterea mecanică de rotaț ie. Două fenomene intercorelate sunt asociate cu această conversie.
Primul dintre aceste fenomene este
apariț ia unui câmp magnetic care înconjoară un
conductor atunci când curentul trece prin el.
Astfel, înfăș urând un fir conductor în jurul
un material ferromagnetic ș i curent electric
prin care se creează un „electromagnetic”.
Câmpul magnetic produs de fiecare rotaț ie a
sume de firuri cu câmpurile produse de
vecinii se transformă pentru a produce un câmp magnetic net
câmp foarte similar ca formă cu cel al unui
Figura 1. Câmpurile magnetice ale electromagnetului vs. magnetului permanent
magnet permanent. Figura 1 prezintă
comportamentul câmpului magnetic din jurul unui electromagnet (stânga) ș i a unui magnet permanent
(dreapta). Al doilea fenomen asociat cu funcț ionalitatea motorului AC este tendinț a de
curenț i care trec printr-un conductor atunci când acesta este expus unui câmp magnetic schimbător. Acestea sunt
cunoscut sub denumirea de curenț i de inducț ie. Curenț ii de inducț ie apar ca urmare a forț elor Lorentz care acț ionează asupra

electronii din conductor. Aceste forț e Lorentz corespund legii de inducț ie a lui Faraday,
care afirmă că forț a electromotoare într-un circuit închis este egală cu rata de schimbare în timp a
fluxul magnetic în circuit.

Construcț ie

Tipul specific de motor AC studiat în acest laborator este motorul cu condensator de separare permanent.
Motorul cu capacitor permanent împărț it este un motor cu patru poli (sau două „perechi de poli”) care foloseș te un
alimentare electrică monofazată.

1
Stator

Statorul este compus din patru bobine, fiecare constând dintr-un fir înfă ș urat în jurul unui miez de fier,
spatiale geometric la 90° distanț ă. Cele patru bobine formează două „perechi” de bobine. Fiecare pereche de bobină este
conectate în serie, iar fiecare bobină dintr-o pereche este
dispuș i geometric la 180° distanț ă unul de celălalt. Vezi
figura 2 pentru un diagram al acestei aranjamente. În figura
2, spirele A ș i A' formează o pereche de spirale, iar spiralele B
ș i B' constituie cealaltă. Când curentul circulă
printr-un bobinaj, bobinajul devine un electromagnet
cu un pol nordic ș i un pol sudic. Datorită unghiului de 180°
offset geometric într-o pereche de bobine, pe când sudul unei bobine
polul are faț a rotorului, polul nord al celeilalte bobine trebuie să
fata rotorului. Un condensator este plasat în serie cu
Figura 2. Dispunerea statorului o pereche de bobine ș i în paralel cu cealaltă, (vezi figura
4), creând o întârziere de 90° în curenț ii care curg
prin perechile de bobine. Această schimbare de fază electrică face posibilă rotaț ia câmpului magnetic
câmp. Pentru a în ț elege efectul schimbării de fază
Despre câmpul magnetic, luaț i în considerare următorul exemplu.
În figura 2, presupuneț i că curentul curge de la bobina A la bobina
A’ ș i de la bobina B la bobina B’ (dar cu un decalaj de 90° în spate)
bobinele „A”). Pe măsură ce bobinele A ș i A’ devin complet încărcate,
bobina A expune rotorul la maximum nord magnetic
pol, iar bobina A' expune rotorul la maximul său
pola magnetic sud. În acest moment, atât bobinele B cât ș i B’
sunt neîncărcate. Pe măsură ce bobinele A ș i A' încep să se descarce,
bobinele B ș i B' încep să se încarce, iar în instantaneul din
care sunt încărcate la maxim, bobinele A ș i A’ Figura 3. Schimbare de fază de 90 de grade

sunt complet descărcate. Curentul apoi îș i schimbă direcț ia, devenind negativ în bobinele „A”.
Acest lucru face ca bobina A să expună polul său sud către rotor, iar bobina A’ să expună polul său nord către
rotorul. Astfel, secvenț a bobinelor care îș i expun polul nord la rotor este următoarea:
A,B,A’,B’. Secven ț a bobinelor care
expuneț i polul sud către rotor, apoi:
A’,B’,A,B. Un exemplu de fază a semnalului
întors cu 90° poate fi văzut în figura 3. Notă
că atunci când un semnal ajunge la un fie
maximum sau minim, celălalt semnal
trebuie să fie zero. Un diagramă electrică a
statorul poate fi văzut în figura 4.

Figura 4. Diagrama circuitului stator

2
Rotor

Un rotor tipic ia o apariț ie „de cuș că pentru veveriț e”.

rotorul cu cuș ti de veveriț ă este compus din două inele conductoare conectate
prin mai multe bare conductoare, a ș a cum se vede în figura [Link]
principiul câmpului de inducț ie magnetică rotativ este utilizat
aici. Când câmpul magnetic al statorului se rote ș te ca anterior
descris, curentul este indus pe lungimea barelor rotorului. Ca
polul nord al câmpului stator trece printr-o bară a rotorului, un
o curent vertical ascendent este indus în bară. În acelaș i timp
instant, polul sud al câmpului stator trece printr-un diferit
bara rotor care este îndepărtată cu 180° de câmpul nord al statorului
pol, creând astfel o curent vertical descendent în
Figura 5. Rotor cu cupe de veveriț ă

bara (Direcț ia curentului este determinată de B x v, unde B este vectorul câmpului magnetic ș i
vis vectorul de viteză). Aceste două curente curg în direcț ii opuse geometric, dar curg
în aceeaș i direcț ie electrică (aș a cum se vede în figura 5). Pe măsură ce curentul într-o bară curge în sus,
curentul din cealaltă bară curge în jos, (adică curentii geometric opuș i). Inelele de la
partea de sus ș i partea de jos a cuș tii pentru veveriț e servesc pentru a completa circuitul electric, permiț ând curentului să curgă
între cele două bare.

Curentul care trece prin barele rotorului serveș te la crearea câmpurilor magnetice în jurul
rotor. Astfel, pe măsură ce poli nord ș i sud ai statorului trec pe lângă barele rotorului, se formează poli nord ș i sud pe
rotorul. Polii nord ș i sud ai rotorului caută apoi să se alinieze sau să "recupereze" cu
polele nord ș i sud ale statorului, producând astfel rotaț ie. Pentru un motor AC cu inducț ie,
rotorul trebuie să se rotească mai încet decât câmpul magnetic al statorului. Miș carea relativă a statorului
câmpul ș i barele rotorului sunt necesare pentru crearea de
câmpul magnetic al rotorului. Această mi ș care relativă este
cunoscut sub numele de alunecare, care este definit ca fiind

unde ws este viteza sincronă, wn este rotorul actual

viteza, iar s este alunecare (0<s<1). Consulta ț i figura 6 pentru o

ilustrarea câmpului magnetic indus de rotor (acesta este un

un model mai simplu al unui motor cu o pereche de poli.
Figura 6. Câmpul magnetic indus al rotorului

3
Configuratia experimentală

Stator
Fiecare dintre cele patru bobine de stator a fost realizată dintr-un fir magnetic înfăș urat în jurul unui diametru de 0,455 inci
ș urub de oț el. Aceste bobine au fost aș ezate la 90° distanț ă una de cealaltă pe blocuri de lemn. O sursă de alimentare monofazată
o tensiune de 8,06V, 60Hz a fost folosită pentru a alimenta motorul. Sârma utilizată a fost de 28 de gauge, sârmă magnetică, care

are o rezistenț ă de 64,9 Ohmi/1000ft. Rezistenț a totală a circuitului este( ) , unde R1

este suma rezistenț elor din bobinele A ș i A’, iar R2 este suma rezistenț elor din bobinele B ș i
B’. Perechile de bobine erau fiecare făcute din 85 de ft de sârmă, fiecare având astfel o rezisten ț ă de 5.5
Ohmi. Deoarece diametrul mediu al bobinei era de a ș teptat să fie în jur de 0.6 inci, fiecare ș urub necesita
~270 de coliere de sârmă. Odată ce bobinele au fost înfă ș urate, rezisten ț ele au fost măsurate folosind
multimetru. A ș a cum era de a ș teptat, fiecare pereche de bobine avea o rezisten ț ă de ~5,5 Ω. Inductan ț ele fiecărei
perechea de bobine a fost apoi calculată a fi de ~43mH conform următoarei formule:

unde N este numărul de spire, A este aria secț iunii transversale a bobinei, k este permeabilitatea relativă a oț elului, μo
este permeabilitatea spaț iului liber, iar l este lungimea bobinei (vezi anexa pentru aceste valori). O
a fost necesar să se aleagă un condensator adecvat astfel încât decalajul electric de fază între bobine să fie aproximat
90° în timp ce magnitudinea tensiunii (ș i
C C
prin urmare curent, deoarece rezisten ț ele de
perechile de bobine sunt egale) între perechile de bobine
Vo Se 0 1 R R2 remained similar. If the current through the
coppii de bobine devin prea diferi ț i,
câmpurile magnetice sunt prea diferite pentru a

R1 R 1 EuL1 Eu produseț i rotaț ia rotorului. Pentru a

L2
alegeț i acest condensator, un grafic de legătură al
circuitul a fost utilizat pentru prima dată, aș a cum este arătat în figura
Figura 7. Graficul de legătură al circuitului motor
7. Folosind metode de impedan ț ă, următorul
funcț ia de transfer între VL1ș i VL2a fost
derived.

() ( )
()
()

Această funcț ie de transfer descrie comportamentul tensiunii printr-o pereche de bobine în raport cu
tensiunea în între ele.

4
Magnitudinea ș i faza au fost apoi extrase din funcț ia de transfer ș i pot fi văzute mai jos:

Phase:

( ) ( )
()

Magnitude:

√() ( )

√()

Since R1,R2L1L2ș iware cunoscut, C poate fi găsit astfel încât φ~90° ș i M~1. Un uș or
condensatorul disponibil în laboratorul de Mecatronică a fost condensatorul de 220 µF. Având acest condensator,
faza a fost calculată la 63° ș i magnitudinea a fost calculată la 2,45. Acest condensator a fost,
de fapt, utilizat cu succes în operarea motorului.

Rotor

Rotorul utilizat a fost un capac de borcan din oț el. Deș i acest rotor nu are
aspectul „cu ș că pentru veveri ț e” descris anterior, indus
curentul, ș i prin urmare câmpul magnetic indus, era încă suficient
pentru a produce o rota ț ie decentă. Capacul borcanului a fost dat o u ș oară
indentare pe centrul său ș i a fost plasată pe un creion pe care să
roti ț i. Creionul a fost un suport excelent deoarece grafitul tindea să ac ț ioneze ca
un lubricant. Figura 8 prezintă rotorul împreună cu bobinele statorului.
Figura 2. Rotor ș i stator Fâș ia argintie de pe capacul borcanului a oferit tacometru un punct de referinț ă
din care să măsuraț i viteza rotorului.

Results
Viteza rotorului a fost măsurată la ~1130 rpm. Viteza sincronă, adică viteza de
câmpul magnetic rotativ al statorului este de 60Hz, sau 3600 rpm. Slipul motorului, atunci, este calculat a fi
0.68 sau 68%. Alunecarea este mare, probabil din cauza ineficienț ei inducț iei curente, deoarece rotorul este
nu "cage de veveriț e". Rotorul nu este complet echilibrat, aș a cum se observă din zgomotul de vibraț ie
în timp ce se roteș te. Intensităț ile câmpului magnetic nu sunt nici ele complet echilibrate, aș a cum s-a observat de către
magnitudinea funcț iei de transfer derivată anterior. Rotorul tinde de asemenea să se desprindă de rulment
când atinge o anumită viteză. Tensiunea extrasă a fost măsurată la 8.06 V, ș i astfel

5
curentul de intrare este calculat a fi 2.93 A. Astfel, puterea de intrare în sistem este de aproximativ 23 W. Figura 9
afiș ează rotaț ia motorului.

Figura 3. Rotaț ia motorului

Surse
[Link]

[Link]

[Link]

[Link]

[Link]

[Link]

6
 Anexa A. Tabel de date/calcul

Calculul inductanț ei
N [# rotaț ii] 270 numărul de rotiri
k 75 permeabilitate relativă a o ț elului
mu0 [H/m] 1.25664E-06 permeabilitatea spa ț iului liber
mu [H/m] 9.42478E-05 permeabilitatea o ț elului
m^2 0.000182415 Suprafa ț a bobinei
l[m] 0.042672 lungimea bobinei

L [H] 0.00039161 inductan ț ă pe bobină

0.000783221 inductan ț ă pe pereche de bobine

Deplasare de fază/Magnitudine (Selecț ia condensatorului)

R1 5.5
R2 5.5
L1 0.000783221
L2 0.000783221
C 0.00022
w 376.9911184
Deplasare de fază 62.9257489 faza bobinei2 minus faza bobinei1
magnitudinea bobinei2/magnitudine de
Magnitudine 2.45493493 bobina1

Rezultate
RPM(măsurat) 1130
Viteză sincronă 3600 (60Hz*60min/sec)
Aluneca 0.686111111
Tensiune de intrare [V] 8.06 (măsurat)
rezistenț ă totală
Ohm 2.75
current drawn [A] 2.930909091 amperi
intrare de putere [W] 23.62312727