TRANSFORMATOR SCOTT

Această dispoziț ie se datorează inginerului american Charles F. Scott care a inventat-o.

în 1894 când lucra la compania Westinghouse. Această configuraț ie de
transformatoarele monofazice se bazează pe faptul că un sistem trifazic în
tensiunea compusă între două faze este în cuadratură cu tensiunea de
a treia fază. În acest mod se ob ț ine dintr-un sistem trifazic două
sisteme monofazice decalate în 90° fiecare.

Figura 1. Transformator Scott

Pentru a determina caracteristicile de fabricaț ie ale transformatorului în conexiune

Scott, se ia în considerare parametrii prezentaț i mai jos.

1.1 Puterea transformatorului.

Puterea transformatorului depinde de sarcina conectată la acesta.

puterea este dată de produsul între tensiunea secundară ș i curentul
secundaria Adică:

!"#$%&'( ú!"# = !"#$%ó! !"#$%&'()' ∗ !"##$%&'% !"#$%&'()'

 1.2Secț iunea nucleului.

Sec ț iunea miezului transformatorului este determinată de puterea utilă

conectată la încărcare. Această secț iune se calculează prin ecuaț ia 1

! = 0,43! 3∗ !"# (1)

Unde! este este secț iunea nucleului în!"² ! verifică puterea transformatorului
în voltamperi.

1.3 Numărul de spire pentru fiecare bobină.

Pentru determinarea numărului de spire se utilizează expresia 2

!
!= (2)
(! ∗ ! ∗ ! ∗ 4,44∗ 10!! )

Aplicând ecuaț ia 2 pentru înfăș urarea primară se obț ine:

!!
!! = (3)
! ∗ ! ∗ ! ∗ 4,44∗ 10!!

Ș i din nou aplicând ecuaț ia 2, dar de data aceasta pentru învârtejul secundar
se are:
!!
!! = (4)
! ∗ ! ∗ ! ∗ 4,44∗ 10!!

Unde:

!! Numărul de spire al înfăș urării primare.

!! Numărul de spire ale înfăș urării secundare.

! Frecvenț a reț elei de acasă în Hertz(!").

! !: Tensión en el bobinado primario en Voltios (!).

! ! : Tensión en el bobinado secundario en Voltios (!).

! Inducț ie magnetică în nucleul ales în Gauss. Această valoare poate varia

între 4.000 ș i 12.000 Gauss.

!este este secț iunea nucleului în!"².

10-8constante pentru ca toate variabilele să fie în Sistemul M.K.S.

La inducț ia magnetică în Gauss se obț ine luând! = 208! , ! = !120! !

! = 12000!"#$$ ! = 24!"! ! = 60!"#$% ș i înlocuind aceste valori în 3 ș i
4 se obț ine:

!! = 271.104!"#$%&"

!! = 156.406!"#$%&"

1.4 Curentul fiecărui înfăș uraj.

Având în vedere puterea transformatorului ș i tensiunea aplicată, se poate

găsi la curentul electric.

!=!∗! (5)

Despejând curentul electric de 5 ș i având în vedere că transformatorul posedă

doar două înfăș urări. Pentru înfăș urarea primară se are:

! != ! / ! ! (6)

Unde,

! ! Curent electric al bobinajului primar.

!Puterea electrică a transformatorului în volt-amperi.

! !Tensiune aplicată în bobinajul primar.

Ș i aplicând din nou ecuaț ia 5 pentru bobinajul secundar se are:

!! = ! / !! (7)

În 7; variabilele reprezintă:

!! Curent electric al înfăș urării secundare.

!Puterea electrică a transformatorului în volt-amperi.

! !Tensiune aplicată în bobinajul secundar.

1.5 Densitate a curentului electric.

Se define densitatea curentului electric ca fiind curentul electric care trece prin
un conductor pe unitate de suprafaț ă, exprimat matematic aș a cum apare
în ecuaț ia 8.
!
!= (8)
!!

În care, variabilele reprezintă:

!Densitate de curent electric.

! Curent electric care circulă printr-un conductor.

!! Secț iunea transversală a conductorului.

1.6 Secț iunea transversală a fiecărui înfăș urare.

Despejând aritmetic expresia densităț ii curentului electric (8)

se obț ine secț iunea transversală a conductorului, unde se are în vedere că:

!
!! = (9)
!
Aplicând ecuaț ia 9 pentru secț iunea bobinajului primar se are:
!!
!!! = (10)
!

Ș i din nou aplicând ecuaț ia 9 pentru secț iunea înfăș urării secundare se
tiene:
!!
!!! = (11)
!

Soluț ionând 10 ș i 11; ș i luând! = 3!/!!! Se are:

!!! = 0.801!!!

!!! = 1.306!!!

Conform tabelului de conectori AWG, secț iunea corespunde calibrelor 18 pentru

bobinatul primar ș i calibrarea 16 pentru bobinatul secundar.1

1.7 Nucleu.

Nucleul magnetic este format din laminări de oț el care au mici

procente de siliciu (în jur de 4%) ș i care se numesc "laminări"
magnetice", aceste laminări au proprietatea de a avea pierderi
relativ scăzute din cauza histerezisului ș i a curentelor circulare.

Sunt formate dintr-un set de laminări aranjate în formă ș i

dimensiuni necesare. Motivele pentru care se folosesc laminări din oț el cu siliciu în
nucleele maș inilor electrice, deoarece siliciul creș te rezistivitatea
material ș i astfel reduce magnitudinea curentilor paraziti sau
circulante ș i, prin urmare, pierderile din acest concept.2

1
(Dawes) Tratatul de Electricitate. Editorial Gustavo Gili, S.L.
2
(Oliva)transformatoare de putere de măsură ș i protecț ie. AlfaOmega.
 1.8 Construc ț ia transformatorului.

Având în vedere rezultatele studiilor teoretice în ceea ce prive ș te

caracteristicile transformatorului pe baza bobinajelor primar ș i secundar,
plantează anterior, caracteristicile de fabrica ț ie luate în considerare
fiul3

Luând două transformatoare A ș i B, ambele cu caracteristici egale, dar cu

derivări diferite:

Transformator A:

Derivare bobinaj primar 57.7% (neutru) în spira 156.

Derivare bobinaj primar 86.66% în spira 234.

Derivare bobinat secundar 50% în spira 78.

Transformator B:

Derivare bobinat primar 50% în spira 135.

Derivare bobinaj secundar 50% în spira 78.

Pentru conexiunile bobinelor primare se conectează Derivarea de

bobinado primar 86.66% al transformatorul A, cu Derivarea bobinajului
primar 50% din transformatorul B.

Pentru conexiunile bobinelor secundare se conectează Derivarea de la

bobinat secundar 50% din transformatorul A, cu derivarea bobinajului
secundar 50% din transformatorul B.

1.9 Analiza termică a transformatorului în conexiune Scott.

În ceea ce priveș te studiul termodinamic al transformatoarelor, s-a avut în vedere...

caracteristici de fabrica ț ie ale acestora, pe lângă caracteristicile de
funcț ionare, astfel:

3
(Luengas, Sanchez, & Perico, 2010) Sursă de curent continuu de patru faze.
FUAC.
Randamentul transformatoarelor.

! = 0.8= 80%

500!" → 400!"##$

Plecare de la parametrii 3.16 ș i 3.17, munca realizată într-o oră de

funcț ionare continuă, s-a obț inut.

400!"##$ ∗ 3600! = 1440!" → !"#$

500!"##$ ∗ 3600! = 1800!" → !"#$%&'(

∆! = 1800− 1440

∆! = 360!" → !é!"#"$%

Având în vedere acest lucru, pierderile prin disiparea căldurii vor fi atunci.
!"
Calor specific al cupru !! = 0.385 (12)
!" !

Masa transformatorului ! = 4.5!" (13)

Schimbare de temperatură ∆! = 4°! = 4°!

! = ! ∗ ! ∗ ∆! (14)

Căldură ! = 4.50.385(4)

! ≈ 7!"

Se consideră astfel că energia pierdută(353!") se pierde prin efectul câmpului

magnetic, vibraț ii în transformatoare ș i prin efectul curentilor
paraziț i.4

4
(Luengas, Sanchez, & Perico, 2010) Proiectarea unui demaror pentru motoare monofazice. FUAC.