INSAAC TEHNOLOGIEA CONSTRUC2A Arhitectură

ȚIILORInterioară
ENBA Tehnologia materialelor Formator : Henri GOHORE

LE PLATRE
Din punct de vedere istoric, gipsul este cunoscut de mult timp ș i printre materialele de construcț ie de care
ob ț inerea necesită o anumită transformare care implică interven ț ia omului, este
în general considerat ca fiind cel mai vechi.
Se obț ine, de fapt, pur ș i simplu prin încălzirea la o temperatură care nu este foarte ridicată, apoi prin reducere.
în pudră, un mineral relativ răspândit în natură: piatra de gips sau gipsul.
1. FABRICATION
Gipsul rezultă din deshidratarea, după măcinare, a gipsei.
1.2 Extracț ia ș i pregătirea materiilor prime

Gipsul este extras din cariere la suprfa ț ă sau subterane. Rocile, zdrobite ș i sortate sunt
mai întâi uscată la 90°, apoi măcinată în elemente mai mult sau mai pu ț in fine, în func ț ie de utilizarea sa
ulterior.

1.3 Cuisson
Deshidratarea gipsului este un fenomen complex care depinde nu doar de temperatura,
dar ș i de presiunea vaporilor de apă în contact cu materia, de fineț ea ghipsului, de
impurităț i eventuale.
Schema de deshidratare a gipsului

Gips (CaSO)42H2O)

110 până la 180°C

Semi-hidrat (CaSO)4, ½H2O)

150 la 250°C

Anhidrită solubilă sau anhidrită III (CaSO4, III)

Instabil la temperatură normală

400 până la 600°C

Anhidrită naturală sau anhidrită II (CaSO)4, II)

Prise lente

600 până la 1200°C

Anhidrit I (CaSO4, I)
Solubil cu absorbț ie foarte lentă

1350°C

Fuziune
1
1.4 Controale, stocare
La ieș irea din cuptoare, caracteristicile chimice ș i fizice ale gipsului sunt controlate (granulometrie,
timp de priza, rezisten ț e mecanice). Apoi gipsul este pus în saci sau ensilaje, pentru
comercializare.

2. PROPRIETĂȚILE PLĂTIERULUI

2.1 Prise, durcire

O pastă fluidă de ipsos amestecat cu apă se îngroaș ă rapid ș i devine repede inutilizabilă. Timpul
de prese este scurt, întărirea este rapidă, însoț ită de o creș tere puternică a temperaturii (20
à25 cal/g).

2.2 Factori care influenț ează preluarea ș i întărirea

Timpurile de prindere ș i întărire sunt în funcț ie de natura gipsului (prezenț a semi-hidratului) ș i
următoarele factori :

eveniment (alterare din cauza umidităț ii): îmbrăț iș are mai rapidă pe cât gipsul este mai proaspăt,
cantitate de apă de gătire: cu cât această cantitate este mai mică, cu atât priza este mai rapidă,
temperatura apei: apa calda intarzie priza.
Adjuvanț i :

accélérateurs de prise= (CaSO4, 2H2O) în cantitate mică, clorură de sodiu, sulfat de

potasă ș i aluminiu
retardateurs de prise= phosphates, gélatine, colle, chaux, produits résultants de la
degradarea proteinelor animale.

2.3 Rezistenț ă mecanică

Rezistenț a la compresiune a ipsosului variază de la 80 la aproximativ 500 de bari. Aceasta poate fi comparată
la rezistenț a betonului.
Această rezistenț ă depinde de fineț ea gipsului, de cantitatea de apă de amestecare, dar mai ales de
ambianta în care este păstrat gipsul.
Într-adevăr, umiditatea reduce foarte mult rezistenț a mecanică, aceasta este motivul pentru care
gipsul nu este folosit ca elemente portante.

L’hydrofugation du plâtre, qu’elle soit réalisée dans la masse ou en surface est donc importante.

2.4 Variatia volumului

După stricare, gipsul creș te în volum, apoi după câteva zile sau câteva săptămâni, ne
observaț i o uș oară retragere faț ă de umflarea iniț ială. Această retragere prin uscare este cu atât mai
important ca atmosfera este mai uscată.

2
2.5 Acț iunea umidităț ii asupra gipsului
Umiditatea este la fel de dăunătoare pentru gipsul pulbere cât ș i pentru gipsul aplicat.

Sub efectul umidităț ii, gipsul pulbere se hidratează lent ș i nu va mai prinde.
Ghipsul proaspăt expus la umiditate se usucă foarte lent ș i devine poros.
Umiditatea descompune lucrările din ghips uscat ș i, mai ales, scade rezistenț a ghipsului.

2.6 Proprietăț i ale gipsului legate în mod special de clădiri

2.6.1 Reglementarea umidităț ii: prin porozitatea sa, gipsul absoarbe umiditatea ambientală, dar o...
restituie atunci când atmosfera devine mai uscată.
Aceasta este posibilă doar atunci când gipsul nu este acoperit cu un film impermeabil.
2.6.2 Izolare ș i absorbț ie acustică: insonorizarea încăperilor: prin masa sa, prin etanș area
fisuri ale structurii principale.

2.6.3 Izolaț ie termică: deoarece gipsul are un coeficient scăzut de conductivitate termică, de la 0,4 la 0,6
Kcal/m.h. °C, adică transmite prost căldura.
2.6.4 Protecț ie împotriva incendiului: în timpul unui incendiu, tencuiala absoarbe o cantitate mare de energie
calorific deoarece fenomenul de deshidratare este acelaș i ca ș i în timpul gătitului gipsului.
Protec ț ia este ob ț inută prin lucrări complet din ghips, sau din ghips asociat cu
vermiculită, sau argilă expandată etc.
2.6.5 Adherenț ă la material: în general foarte bună pe toate materialele.

3. DIFERITE VARIETĂȚI DE PLATĂ Ș I UTILIZĂRILE ACESTORA

3.1 Ghipsul utilizat pe ș antier
Este vorba, pe de o parte, despre gipsurile de construcț ie normalizate, moș tenitoare ale gipsurilor tradiț ionale ș i, pe de altă parte,
parte, gipsuri destinate unor utilizări speciale.
3.1.1 Gipsuri de construcț ie standardizate
Aceste plăci sunt destinate tuturor lucrărilor de zidărie, de asamblare a elementelor (alte decât
prefabricate din gips) sau de execuț ie a tencuielilor ș i finisajelor de grosime.
Normele omologate disting normele în funcț ie de granularitate, adică de mărime.
grânile care le constituie, în două categorii de ghips de construcț ie:
a) gipsul gros de construc ț ie (PGC),
b) ghipsul fin de construc ț ie.
Gipsul gros de construc ț ie este utilizat pentru montarea pere ț ilor despăr ț itori, straturile de finisare de
degrosare pe pereț i ș i plafoane.
Gipsul fin de construcț ie este utilizat pentru straturile de grosier ș i construirea pereț ilor despărț itori.
În fiecare dintre aceste granulometrii ș i în funcț ie de durata crescătoare a timpului de prindere, abrevierea
două varietăț i de ipsos de construcț ie sunt urmate de un număr:

3
 numărul 1 pentru gipsurile cu întărire relativ rapidă care răspund obiceiurilor clasice de aplicare
în operă
numărul 2 pentru gipsurile cu întărire relativ lentă răspunde mai bine noilor tendinț e ale
utilizatori care cer timpi de utilizare mai „confortabili” ș i semnificativ mai lungi.
Tip de ipsos PGC 1 PGC 2
PFC 1 PFC 2
Începerea administrării (td) în 3 la 8 8 la 15
minut
Fin de prise (tf) en minute 10 până la 20 15 la 45

3.1.2 Gypsumul destinat utilizărilor speciale

Aceste produse au fost studiate ș i dezvoltate special pentru anumite aplica ț ii particulare
la căror beneficii specifice le oferă. Categoriile principale sunt următoarele :

tencuielile de proiectare
plâtele pentru îndreptări de foarte mare duritate,
plâtrul pentru tencuieli exterioare,
tencuielile pentru proiecț ii speciale, împotriva incendiului,
alte gipsuri speciale pentru acoperirea betonului, egalizarea solului, montarea pereț ilor.

3.2 Gipsurile pentru prefabricare

Aceste ghipsuri sunt aproape întotdeauna constituite exclusiv din sulfat de calciu cu ½ moleculă de apă ș i
se caracterizează printr-o întărire rapidă, o bună fluiditate care facilitează turnarea ș i
performanț e mecanice ridicate care le fac apreciate pentru aplicaț iile lor în prefabricare.

3.3 Ghips pentru turnare în arte ș i industrii

Acestea sunt ghipsuri constituite, în general, în esenț ă din semi-hidrat, preparate din gips.
selectaț i ș i capabili să manifeste cu toată regularitatea cerută industrial cele mai înalte
performanț e, care sunt :

rezistenț e mecanice foarte mari,

stare de duritate ș i puteri de absorbț ie controlate ș i strict adaptate,
variabile dimensionale controlate ș i riguros reglementate.
Cele patru familii principale :
1) ghips de turnat de fine ț e extremă, folosite atât datorită acestei caracteristici cât ș i de
proprietăț ile lor legătoare,
2) gipsuri pentru personal: gipsuri de turnare pentru crea ț ii, cu porozitate ridicată ș i puteri mari
d ’absorbț ie destinate în special industriei ceramice, ț igărilor care lucrează în pastă
grase, angajaț ilor, decoratorilor ș i la prefabricare,
3) plăci pentru turnare, cu porozitate, capacitate de absorb ț ie ș i duritate normale,
destinate industriei ceramice, fabricilor de ț iglă care lucrează cu pastă semi-grasă, chiar ș i pentru anumite
prefabricări,
4) gipsuri de turnat pentru turnări, de o foarte mare duritate, destinate tuturor utilizărilor care necesită
caracteristici mecanice excepț ional de ridicate.
3.4 Utilizare în afara clădirii: fabrică de ț igle, ceramică, stomatologie, chirurgie, industrie a jucăriilor.