SUBSTANTIVE

Există 2 tipuri de substantive:

1. SUBSTANTIVE NUMĂRABILE: substantive pe care le putem număra.

Ex. O jucărie - două jucării

Când formăm forma plurală a substantivelor numărabile, le formăm astfel:

+ -s: jachetă-jachete; carte-cărț i, etc.

Substantive care se termină în: „-ch, -sh, -o, -x, -ss, -s” + „-es”: ceas-ceasuri; cartof-cartofi, etc. DAR pian-
pianos; radio-radios
Substantive care se termină cu consoană + „-y”: doamnă - doamne; bebeluș - bebeluș i.
Substantive care se termină în „-f” sau „-fe”: lup-lupi; soț ie-soț ii, etc. DAR stâncă-stânci; girafă-girafe.

Avem de asemenea plurale neregulate (substantive care au o formă diferită pentru singular ș i plural)

Singular Plural
copil Copii
bărbat Bărbaț i
femeie Femei
picior Picioare
dinte Dinti
bufniț ă Gâș te
mouse Ș oareci
oaie Oaie
bou Boi
cerb Cerv
peș te peș te
Viespe liceu

Substantive numerabile:

Poate lua verbe la singular sau plural

Cartea este pe birou.
The books are on the desk.
Întotdeauna foloseș te un/o/ă/mine/etc. la singular
Am cumpărat o umbrelă.
Poate fi folosit singur sau cu some/any/many/few la plural
Îmi plac morcovii.
O să cumpăr niș te morcovi.

2. Substantive necontabil: substantive pe care nu le putem număra. Ele nu au forme plurale diferite.
Substantivele necontabile includ:
. Multe tipuri de alimente: spaghete, iaurt, brânză, făină, unt, carne, etc.
. Lichide: apă, cafea, ceai, suc, limonadă, ulei, benzină etc.
. Materiale: argint, lemn, aur, cristal, plastic, porț elan, etc.
 . Abstract nouns: freedom, love, justice, beauty, help, education, knowledge, etc.
. Others: news, advice, information, weather, furniture, luggage, baggage, hair, accommodation,
behaviour, equipment, fun, research, rubbish, litter, etc.
Substantive necontabilizabile:

Întotdeauna folosiț i verbe la singular:

Zahărul îngraș ă.
Mierea provine de la albine.
Nu merge cu un/doi, etc.
Îmi place să beau lapte.
Poate fi folosit singur sau cu câteva/orice/multă/puț ină/ce/ale mele, etc.
Aminteș te-ț i să cumperi (câteva) brânză.

!!!Putem folosi un/o, unu/doi etc. cu substantivele ne-numărate cum ar fi cafea, ceai, limonadă etc. atunci când suntem
referindu-se la o cană, pahar, sticlă etc. de un anumit lichid:

De exemplu, putem avea două cafele ș i două ceaiuri, vă rog? (=două căni de cafea ș i două căni de ceai)

SUBSTANTIVE COMPOUSE: substantive care sunt alcătuite din două sau mai multe părț i ș i sunt formate astfel:

Substantiv + substantiv – pluralul este de obicei formate adăugând –s/-es la al doilea substantiv.
e.g. bus driver- bus drivers
-ing form/adjective + substantiv. Pluralul se formează prin adăugarea -s/-es la substantiv.
e.g. rocking-horse – rocking-horses
Dining room – camere de luat masa
Cameră obscură – camere întunecate

Substantiv + în lege. Pluralul se formează prin adăugarea lui -s la substantiv.

e.g. brother-in-law – brothers-in-law
Substantiv + adverb. Pluralul se formează prin adăugarea lui -s la substantiv.
e.g. passer-by – passers-by

FORMELE VERBALE SINGULAR/PLURAL

Folosim formele la singular cu:

Substantivele care se termină în -ics, cum ar fi atletism, economie, electronică, gimnastică, matematică (mate),
fizică, politică, etc.

Matematica este materia mea preferată la ș coală.

Nouns which describe illnesses (flu, pneumonia, etc.), including those which end in –s (measles=pojar;
mumps=oreion, etc.).

Pneumonia este o boală gravă.

 Substantivele la plural atunci când vorbim despre o sumă de bani, o perioadă de timp, distanț ă, greutate, etc.

O sută de mii de dolari a fost plătită pentru un 18thpictura secolului. (=totalul banilor)

Substantive colective precum familie, echipă, grup, mulț ime, clasă, companie ș i guvern, atunci când ne referim la
grup ca o unitate. Dar folosim verbe la plural când ne referim la indivizii care alcătuiesc grupul.

Familia mea este foarte importantă pentru mine. (Familia ca o unitate)

Familia mea pleacă weekendul viitor.

{"text":"Folosim formele plurale cu:"}

The nouns people, police, clothes and stairs.

Poliț ia caută hoț ii de bănci.

Substantive care se referă la obiecte care constau din două părț i, cum ar fi: pantaloni, foarfece, pantofi, mănuș i, ochelari,
cercei, ș osete, etc.

Nu folosim un/una sau un număr cu aceste cuvinte. Folosim în schimb expresia o pereche de...

CANTIFICATOARE

AFIRMATIV ÎNTREBARE NEGATIV

NUMĂRABIL/NENUMERABIL UNII ORICE NIMIC/NICIO
CAPABIL
OAMENI CINEVA CINEVA NIMENI/NU
CINEVA ORICINE ORICINE
NIMENI/ NU
ORICINE
LUCRURI CEVA ORICE NIMIC/ NU
ORICE
LOCURI UNDIVA ORIUNDE NICAIERI/ NU
ORIUNDE

1. UNII: este folosit cu substantive numerabile la plural ș i substantive necontabil.

de exemplu, câteva portocale, câteva ouă, un pic de lapte, puț in zahăr, etc.

Unele ș i derivatele sale (cineva, ceva, undeva) sunt folosite de obicei în propoziț ii afirmative.
propoziț ii.

2. MULT: folosit cu substantive necontabile: mult zahăr, mult făină, mult brânză, etc.
3. MULTE: folosit cu substantive numărabile la plural: multe căr ț i, mul ț i copii, mul ț i studen ț i, etc.
 4. ORICE: se folose ș te cu substantive numărabil în plural ș i cu substantive necontabil. Orice ș i compusele sale sunt de obicei
folosit în propoziț ii interogative. Niciunul este folosit în propoziț ii negative.

Ai bani? El nu este nicăieri.

Orice ș i compuș ii săi sunt folosiț i ș i cu cuvinte negative precum fără, niciodată, rareori, rar, abia,
etc.

A plecat fără nicio scuză.

5. NU: se folose ș te cu substantive numărabil în plural ș i substantive necontabil. Nu ș i compusele sale sunt folosite în schimb.
de nimic în propoziț ii negative.

Ei nu au timp. / Ei nu au niciun timp.

!!!! Folosim verbul la singular cu compusurile de some, any ș i no.

De exemplu. Cineva cere ajutor. Nu este nimic pe masă.