UNIVERSITATE PRIVATĂ

CULMI
NOMBRE:
FRANZ CARLOS GUZMAN
MATERIA:
REȚELE
DOCENTE:
ING IVER CLAROS ASCUI
 Modelul OSI
Modelul OSI
El modelo de referencia de
Interconexiunea Sistemelor Deschise
(OSI, Interconexiunea Sistemelor Deschise)
lansat în 1984 a fost modelul de
reț ea descriptivă creată de ISO; acest lucru
da, un cadru de referinț ă pentru
definiț ia arhitecturilor de
interconexiunea sistemelor de
comunicări.
 La începutul anilor 1980,
dezvoltarea reț elelor s-a întâmplat cu dezordine
în multe feluri. A avut loc un
creș tere enormă în cantitate ș i
dimensiunea reț elelor. Pe măsură ce
companiile au conș tientizat despre
avantajele utilizării tehnologiilor de conectare
reț elele se adunau sau se extindeau la
aproape aceeaș i viteză cu care se
introduceau noile tehnologii de reț ea.
Până la mijlocul anilor 1980,
aceste companii au început să sufere de
consecinț ele expansiunii rapide.
 În acelaș i mod în care persoanele care nu vorbesc
un aceeaș i limbă au dificultăț i în a comunica,
reț elele care utilizau specificaț ii diferite e
implementările aveau dificultăț i în a schimba
informaț ii. Aceeaș i problemă apărea cu
companii care dezvoltau tehnologii de conexiuni
privat sau proprietar. "Proprietar" înseamnă că o
o singură companie sau un mic grup de companii
controlează tot utilizarea tehnologiei. Tehnologiile de
conexiune care respecta reguli de proprietate în formă
stricta nu puteau comunica cu tehnologii care
foloseau reguli de proprietate diferite.
Pentru a enfrenta problema de incompatibilitate a
reț ele, Organizaț ia Internaț ională pentru
Standardizare (ISO) a investigat modele de conectare
cum ar fi reț eaua de la Digital Equipment Corporation (DECnet),
la Arhitectura Sistemului de Reț ea (SNA) ș i TCP/IP pentru
de a găsi un set de reguli aplicabile în mod
general la toate reț elele. Pe baza aceasta
investigaț ie, ISO a dezvoltat un model de reț ea care
ajută producătorii să creeze reț ele care să fie
compatibile cu alte reț ele.
 Model de referinț ă
OSI
În jurul unui blog se formează o comunitate de
lectori. Astfel, dacă suntem într-un blog despre film, este uș or
a recunoaș te printre cititorii săi cei mai mari pasionaț i
al ș aptelea artă al reț elei înfăș uraț i în o mie ș i una
dezbateri. Mai mult, mulț i dintre aceș ti cititori vor fi la
vedeț i editori de alt blog ș i probabil vor continua
poveș ti pe care le citesc în propriile lor webloguri, deș i
este important de subliniat că blogurile sunt esenț ialmente
diferente de forumuri: sunt editorii cei care
încep conversaț ia ș i definesc prin urmare
tematica si stilul site-ului. Acesta este un caracter foarte
important, un weblog este de asemenea pagina unde...
creatorul (sau creatorii) adună cele mai interesante lucruri din
publicat pe internet legat de tematica care
trate, acț ionând ca un filtru pentru cititorii săi.
În plus, spre deosebire de forumuri, blogurile sunt
întoarse spre exterior, nu spre interior: sunt foarte bine
situate în rezultatele motoarelor de căutare ș i leagă
ș i sunt legate mult mai profund.
Conform scheme-ului acestui model au fost create
numeroase protocoale, de exemplu X.25, care
timp de mulț i ani au ocupat centrul
scena comunicaț iilor informatice. El
advenimentul unor protocoale mai flexibile unde
straturile nu sunt atât de delimitate ș i
corespondenț a cu nivelurile nu era atât de clară
a pus acest schemă într-un plan secundar. Fără
embargoul este foarte folosit în învăț ământ ca o
maniera de a arăta cum poate fi structurată o
"pila" de protocoale de comunicaț ii.
Modelul în sine nu poate fi considerat
o arhitectură, deoarece nu specifică
protocolul care trebuie folosit în fiecare strat, altfel
se vorbeș te de obicei despre modelul de referinț ă. Acesta
modelul este împărț it în ș apte straturi:
 Capa Fizică (Capa 1)
Articol principal: Nivel fizic
Capa Fizică a modelului de referinț ă OSI este acela
care se ocupă de conexiunile fizice ale
computer către reț ea, atât în ceea ce se
se referă la mediul fizic (medii ghidate: cablu)
coaxial, cablu de păr împletit, fibră optică ș i altele
tipuri de cabluri; medii neghidate: radio,
infraroș u, cuptoare cu microunde, laser ș i alte reț ele
fără fir); caracteristici ale mediului (de exemplu, tip
de cablu o calitate a acestuia; tip de conectori
normalizate sau, după caz, tipul de antenă; etc.) ș i
forma în care se transmite informaț ia
(codificarea semnalului, niveluri de
tensiune/intensitate a curentului electric
modulaț ie, rată binară, etc.)
 Capa de legătură de date (Capa 2)
Articol principal: Nivel de link de date
Orice mijloc de transmitere trebuie să fie capabil să
a oferi o transmisie fără erori, adică un
tranziț ie de date fiabile printr-un link fizic.
Trebuie să creeze ș i să recunoască limitele scenariilor, astfel
cum să rezolvi problemele generate de deteriorare,
pierderea sau dublarea cadrelor. De asemenea, poate
includerea unui mecanism de reglementare a traficului care
evita saturarea unui receptor care este mai lent
decât emiț ătorul.
La capa de legătură de date se ocupă de
adressare fizică, a topologiei reț elei, a
acces la reț ea, la notificarea erorilor, la
distribuț ie ordonată a cadrelor ș i a controlului fluxului.
Se face un adresare a datelor în reț ea deja
să fie în distribuț ia corectă de la un emiț ător la un
receptor, la notificare a erorilor, a topologiei de
reț ea de orice tip. Placa NIC (Interfaț a de reț ea
Card, Placa de reț ea în română sau Placă de
Reț eaua) care se ocupă de asigurarea conexiunii, deț ine
o adresă MAC (controlul accesului la mediu) ș i LLC
(control de link logic).
Switchurile îș i îndeplinesc funcț ia în această strat.
 Capa de red (Capa 3)
Articol principal: Nivel de reț ea
Comitetul stratului de reț ea este de a face ca datele
ajung de la origine la destinaț ie, chiar dacă ambele
să nu fie conectate direct. Dispozitivele care
facilitarea acestei sarcini se denumeș te în spaniolă
encaminatoare, deș i este mai frecvent să găseș ti
numele englez routers ș i, ocazional, rutere.
În plus, stratul de reț ea menț ine un control al
congestie de reț ea, care este fenomenul care se produce
când o saturaț ie a unui nod trage în jos întreaga reț ea
(similar cu un ambuteiaj într-o intersecț ie importantă într-o)
oraș mare). PDU-ul din stratul 3 este pachetul.
Routerele lucrează în această etapă, deș i pot
a acț iona ca switch de nivel 2 în anumite cazuri,
în funcț ie de funcț ia care i se atribuie. Cei
firewall-urile acț ionează asupra acestei straturi în principal, pentru
a exclude adresele maș inilor.
La acest nivel se realizează adresarea logică ș i
determinarea rutei datelor până la receptorul său
final.
 Capa de transport (Capa 4)
Articol principal: Nivel de transport
Funcț ia sa de bază este de a accepta datele trimise
pe straturile superioare, împărț iț i-le în mici
părț i ș i, dacă este necesar, să le treci la stratul de
reț ea. În cazul modelului OSI, de asemenea se
asigură-te că ajung corect pe celălalt mal de
comunicarea. O altă caracteristică de subliniat
Este trebuie să izoleze straturile superioare de
diferiț i posibili implementări de
tehnologii de reț ea în straturile inferioare, ceea ce
o transformă în inima comunicării. În
această capă oferă servicii de conectare pentru
la capa de sesiunii care vor fi utilizate în final
pentru utilizatorii reț elei în timpul trimiterii ș i primirii
pachete. Aceste servicii vor fi asociate cu
tipul de comunicare utilizat, care poate fi
diferenț e în funcț ie de cerinț a care i se face
la capa de transport.
 Capa de sesiune (Capa 5)
Articol principal: Nivel de sesiune
Această capacitate stabileș te, gestionează ș i finalizează conexiunile între
utilizatori (procese sau aplicaț ii) finale. Oferă mai multe
servicii care sunt cruciale pentru comunicare, cum ar fi:
• Control de la sesión a establecer entre el emisor y el receptor
(cine transmite, cine ascultă ș i urmărirea acesteia).
• Controlul concurenț ei (că două comunicaț ii la
operaț ia critică să nu se efectueze în acelaș i timp.
• Menț inerea punctelor de verificare (checkpoints), care servesc
pentru ca, în cazul unei întreruperi a transmisiei din orice
cauza, aceasta poate fi reluată de la ultimul punct de
verificare în loc să o repetăm de la început.
Prin urmare, serviciul oferit de acest strat este capacitatea
de a asigura că, având o sesiune stabilită între două
maș ini, aceeaș i se poate efectua pentru operaț iuni
definite de la început până la sfârș it, reluându-le în caz de
interrupț ie. În multe cazuri, serviciile nivelului de
sesiunile sunt parț ial sau total opț ionale.
 Capa de prezentare (Capa 6)
Articol principal: Strat de prezentare
Scopul stratului de prezentare este să se ocupe de
reprezentarea informaț iei, într-un mod încât
deș i echipe diferite pot avea diferite
reprezentări interne ale caracterelor (ASCII,
Unicode, EBCDIC), numere (little-endian tip Intel, big-
endiannul tip Motorola), sunet sau imagini, datele
să ajungă într-o manieră recognoscibilă.
Această capa este prima care lucrează mai mult conț inutul de
comunicarea ș i modul în care se stabileș te aceasta. În
ele tratează aspecte precum semantica ș i
sintaxa datelor transmise, deoarece diferite
computerele pot avea forme diferite de
a le gestiona.
Această capacitate permite, de asemenea, criptarea datelor ș i
comprimirle. În câteva cuvinte, este un translator.
Pentru toate acestea, putem rezuma definiț ia acesteia
capa ca aceea responsabilă de gestionarea structurii
de date abstractă ș i a efectua conversiile de
reprezentarea datelor necesare pentru corecta
interpretarea acestora.
 Capa de aplicaț ie (Capa 7)
Articol principal: Nivel de aplicare
Oferă aplicaț iilor (de utilizator sau nu)
posibilitatea de a accesa serviciile celorlalț i
capas ș i defineș te protocoalele pe care le folosesc
aplicaț ii pentru schimbul de date, cum ar fi e-mailul
electronic (POP and SMTP), database managers and
server de fiș iere (FTP). Există atât de multe protocoale câte
aplicaț ii diferite ș i deoarece continuu se
dezvoltă noi aplicaț ii numărul de
protocolele cresc fără oprire.
Trebuie menț ionat că utilizatorul nu interacț ionează de obicei
direct cu nivelul de aplicaț ie. De obicei
interacț iona cu programe care la rândul lor interacț ionează cu
nivelul de aplicaț ie dar ascunzând complexitatea
subyacente. Aș a, de exemplu, un utilizator nu trimite o
cerere "HTTP/1.0 GET [Link]" pentru a obț ine o
pagină în html, nu citeș te direct codul html/xml.
Transferul de informaț ii în modelul OSI.
La capa de aplicaț ie primeș te mesajul utilizatorului ș i îi adaugă
o antetă constituind astfel PDU-ul stratului de
aplicaț ie. PDU-ul este transferat la stratul de aplicaț ie al
nod de destinaț ie, acesta elimină antetul ș i livră mesajul la
utilizator
Pentru aceasta a fost necesar întregul acest proces:
1. Acum trebuie să livrăm PDU la stratul de prezentare
pentru aceasta trebuie adăugată antetul corespunzător ICI ș i
transforma-o astfel într-o IDU, care este transmisă la aceasta
capa.
2. La capa de prezentare primeș te IDU, îi ia antetul ș i
extrage informaț ia, adică SDU, la care adaugă propria sa
capul propriu (PCI) constituind astfel PDU-ul stratului de
prezentare.
3. Această PDU este transferată la rândul ei la stratul de sesiune
prin acelaș i proces, repetându-se astfel pentru toate
capas.
4. La atingerea nivelului fizic, datele sunt trimise ș i sunt primite.
prin stratul fizic al receptorului.
5. Fiecare strat al receptor se ocupă de extragerea antetului, care
anteriormente a adăugat haina sa omologă, a o interpreta ș i
a livra PDU la stratul superior.
6. În cele din urmă, va ajunge la stratul de aplicaț ie, care va livra
mesajul către utilizator.
 Operaț ii asupra datelor
În anumite situaț ii este necesar să efectuezi o
serie de operaț iuni asupra PDU-urilor pentru a facilita
transporturi, deoarece sunt prea mari sau bine
pentru că sunt prea mici ș i am fi
desprinzând capacitatea legăturii.
Segmentare ș i reasamblare
Face coresponderea unei (N)-SDU asupra mai multor (N)-PDU.
El reensamblaje face să corespundă mai multor (N)-PDUs
într-o (N)-SDU.
Blocar ș i deblocar
Blocajul face să corespundă mai multe (N)-SDU-uri într-o
(N)-PDU.
Deblocarea identifică mai multe (N)-SDU-uri care sunt
conț inute într-o (N)-PDU.
Concatenare ș i separare
Concatenarea este o funcț ie-(N) care realizează nivelul-
(N) ș i care face să corespundă mai multe (N)-PDU-uri într-o
sola (N-1)-SDU.
Separarea identifică mai multe (N)-PDU-uri care sunt
conț inute într-o singură (N-1)-SDU.