0% au considerat acest document util (0 voturi)
6 vizualizări45 pagini

Inventar Deterministic

Teoria stocurilor se concentrează pe aplicarea modelurilor matematice pentru a determina optim dimensiunea și momentul producției sau achiziției de inventar. Există costuri asociate cu reaprovisionarea, întreținerea și lipsurile de stoc, fiecare având un impact semnificativ asupra gestionării inventarului. Modelele de inventar pot fi deterministe sau stocastice, în funcție de natura cererii, iar analiza acestora este esențială pentru a optimiza costurile și a satisface cererea viitoare.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
6 vizualizări45 pagini

Inventar Deterministic

Teoria stocurilor se concentrează pe aplicarea modelurilor matematice pentru a determina optim dimensiunea și momentul producției sau achiziției de inventar. Există costuri asociate cu reaprovisionarea, întreținerea și lipsurile de stoc, fiecare având un impact semnificativ asupra gestionării inventarului. Modelele de inventar pot fi deterministe sau stocastice, în funcție de natura cererii, iar analiza acestora este esențială pentru a optimiza costurile și a satisface cererea viitoare.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Teoria stocurilor

Generalidades:
În 1930 apare „FORMULA DIMENSIUNII LOTULUI” a lui Wilson.
În 1951, Arrow Harris Marschak publică "Politica optimă de inventar" în
revista “Econometria”.
În 1958 se publică cartea „Studii în teoria matematică a inventarului”
ș i producț ie”, unde se revizuieș te tot ce există în domeniu.
Modelele pre-construite direct la problemele practice, deoarece
fiecare caz este diferit de celălalt, depinde de înț elegerea analistului
operaț iuni.
Este important să înț elegem modalitatea de a analiza ș i de a propune un model, mai mult decât
rezultatele.

Mg. GiovanaValverde A.
DEFINIȚIE
Este aplicaț ia modelurilor matematice pentru a determina în mod optim cât.
a produce ș i Când a produce?
Inventarul poate fi considerat ca acumularea unui articol care ar fi folosit
cu scopul de a satisface o cerere viitoare într-o anumită perioadă de timp.

MOTIVE PENTRU A PĂSTRA INVENTARE


•Speculative.
•Precau ț ie (în cazul materiei prime).
• Transac ț ional (alternativă la produc ț ia sau achizi ț ia în viitor).

Se face inventarizarea articolelor precum:

Materii prime, părț i comparate de produse semi-finisate, finisate în


manufactură, produse cumpărate ocazional, achiziț ia de furnituri pentru
cheltuieli de serviciu, etc.

Mg. GiovanaValverde A.
Politica de inventar:
Câte unităț i trebuie să fie produse sau comandate?
Când trebuie să fie produse sau comandate?
I.-COSTURI IMPORTANTE
Există mai multe costuri asociate teoriei inventarului, dar nu toate
intervin în fiecare Model.
Trei costuri sunt cele mai importante.
1.-Costul Reaprovisionării
Format din două componente:
•Primul este un cost fix per lot (A), cost de comandă, este
indiferent de dimensiunea lotului solicitat.
•Al doilea este un cost variabil V(Q) care depinde de preț ul de care
furnizează articolul, variază în funcț ie de dimensiunea lotului.

A= Cost fix. V(Q)= Cost variabil, depinde de cantitatea solicitată.

V(Q) = CQ unde C = Cost constant pe unitate.


Mg. GiovanaValverde A.
2.- Costul de întreț inere a inventarului
Reprezintă costul asociat cu stocarea datelor.
Puteț i înț elege următoarele costuri:

Costul spa ț iului fizic.


Asigurare
Protec ț ie ș i îngrijire.
% din material deteriorat.
•Cea mai mare cantitate stocată în perioada.
Exces de inventar asupra cererii.
•La cantitatea stocată.

Dacă I(t) este inventarul în timp t, atunci inventarul mediu se defineș te ca:
t
I = 1/t 0I(t)dt
Mg. GiovanaValverde A.
Gratfică

Costul de menț inere a unei unităț i în inventar pe unitate de timp este


denotăm cu h, atunci:
Costul total pentru menț inerea inventarului în (0,t) = T h I
Mg. GiovanaValverde A.
3.- Costul datorat lipsurilor articolului

Când inventarul este insuficient pentru a acoperi cererea, se generează acest cost.
În acest caz, cererea poate fi:
•Pierdere (Va fi pierderea de câ ș tig.)
Satisfăcută ulterior.
•Costul de producț ie.
Cumpărare urgentă a unui produs.
•Discreditul de care suferă compania.

Pierderea constantă: pentru fiecare unitate cerută care este lipsă din stoc.
Timpul necesar pentru a satisface cererea amânată:

S./ Pe unitate rară


S./ Pe unitate de timp.

Mg. GiovanaValverde A.
Pierderea totală din cauza lipsei în intervalul (0,t) = L + TBdonde :

L = Numărul total de cereri amânate.


B= Media comenzilor amânate.

t
B(t)= 1/t B(t)dt
0
II.- DEMANDA
La taxa de cerere este măsurată în unităț i pe unitate de timp.
Cazul determinist este cel mai simplu model de cerere.
În realitate, cererea este descrisă în termeni probabilistici.

III.- REABASTECIREA ARTICOLULUI


Expresat în unităț i pe unitatea de timp.
Descrie cantitatea care se fabrică sau se solicită pe unitate de timp.
Pentru unele cazuri acesta este automat.

Mg. GiovanaValverde A.
Modele de inventar

În referinț ă la cerere, modelele de inventar pot


a se împărț i în:

Modele deterministe: Când cererea pentru fiecare perioadă


poate fi estimată sau cunoscută.
Modele Stocastice: Când cererea urmează o anumită lege de
Probabilităț i.

Mg. GiovanaValverde A.
Modele Deterministice
1.-Dimensiunea Lotului Economic.
a)Presupoziț ii
Produsele se presupun a fi vândute sau utilizate în mod continuu ș i la o
o raț iune constantă pe unitate de timp.
Produsele sunt cumpărate sau fabricate în loturi de dimensiune Q la
determinar.
•Producț ia sau livrarea este imediată sau timpul de producț ie sau timpul
între comandă ș i livrare este neglijabil în comparaț ie cu durata
del periodo.

Mg. GiovanaValverde A.
Modele Stocastice
Ce cantitate de stocuri trebuie să menț ină compania pentru a se proteja
raț ional împotriva incertitudinii?

Modelele probabilistice care urmează să fie prezentate sunt considerate a fi pe perioade multiple.
Nu este recomandat să se permită ca nivelul stocurilor să atingă nivelul zero.

Există factori de incertitudine în ceea ce priveș te:


•Cererea variabilă.
Timp de aș teptare.
Demanda în timpul aș teptării.

Mg. GiovanaValverde A.
Cererea variabilă

Cererea viitoare este incertă.


Se trebuie să se colecteze informaț ii cu privire la situaț iile trecute pentru a estima
demanda viitoare.
Se calculează media ș i deviaț ia standard pentru a obț ine indicatori de
demanda, folosind punctele medii ale intervalelor.

Timp de aș teptare
Timpul de aș teptare pentru a primi comenzile, la fel ca cererea pentru
menudo este incert ș i acest comportament se distribuie într-un fel.

Cererea în timpul aș teptării


Cele două surse de variaț ie a cererii în timpul aș teptării
fiul
1. Durata timpului de a ș teptare, pe perioadă.
2. Cererea în timpul de a ș teptare, pe perioadă.
[Link]
Interacț ionează pentru a determinaM mandaValverde
Geuovana duranteA . timpul de aș teptare
Modele de inventare deterministe

Modelul I:
Cererea "D" este perfect cunoscută uniformă ș i
continuă.

Rata de producț ie este instantanee.

Timpul de reabastecere este zero, adică un articol


soseș te imediat după ce se face comanda.

Mg. GiovanaValverde A.
Costul de reaprovizionare este cunoscut ș i liniar.

Costul de menț inere a unei unităț i în inventar este


cunoscut constant ș i liniar.

Sistemul nu va fi niciodată lipsă de stoc.

Nu se acceptă cereri întârziate.

Problema: Care este optimul de ordonat?

Mg. GiovanaValverde A.
Modelo I.- Producț ie instantanee

D Cerere
Q
T
D

}
Întrebare 45.000 articole

D 15.000
artă T 3luni
mes

En el problema hallar:[Link]
GiovanaValverde A.
Costul total mediu pe ciclu

. Costo de Reaprovisionamiento por ciclu A  CQ

. Costul de întreț inere al inventarului pe ciclu hIT

1 t

Eu I T DT
T 0
Mg. GiovanaValverde A.
Întrebare
Î  t ? Două puncte de pe dreaptă :  0, Qy , 0
D
pendinte m  D
La dreapta va fi :I t Q
  D t 0  
 t
Eu Î n t r e b a r e  Dt
Q
Q 2
1 1Dt D
Eu D   Dt Q  dt   Qt
T 0 T 2 0

Q2
1 2 Q
D D Q  0
T 2 D

1Q2Q 2 2
1Q 1Q2Q

T2D2D T 2D Q 2D2
Mg. GiovanaValverde A.
D
Întrebare
Eu
2

Q Q hQ2
Costul de întreț inere pentru h
2D2D
ciclul

hQ2
Cost Total pentru A  CQ
Ciclul 2D

Mg. GiovanaValverde A.
hQ12
Cost total pe unitate de timp A  CQ
2D T
hQ 2 D
A  CQ
2D Q

AD hQ
Ct  Q   C
T2

Ct Întrebare
 0 Ct Întrebare
   AD 0 h
Q Q Q22

2 [Link]. Întrebare*
Întrebare * T*
h D
Mg. GiovanaValverde A.
AD hQ*
 CT  *
 Costul total pe unitate de timp
Q2
2

Analiza de Sensibilitate
 CT*  * Ș i schimbăm unde
Întrebare
Ș i pentru Q' Q' rQ*
Q'  CT  '

AD hQ'
 CT' 
Q' 2

* *
AD hrQ 1AD hQ
 CT' * *
r
rQ2r Q 2

Mg. GiovanaValverde A.
Exemplu
O farmacie vinde 500 de sticle de alcool pe lună, costul
de o sticlă este de 20 u.m., costul de a face o comandă de
comanda a fost estimată la 500 u.m. Farmacia are un factor
de întreț inere a unei unităț i în inventar pe an de
I = 0.20. Presupunând o cerere deterministă ș i constantă ș i dacă
nu se permite deficit, determinaț i:
a) Dimensiunea optimă a lotului,
b) Cost minim ș i Investiț ie Totală,
c) Durata unui ciclu ș i inventarul maxim.
Soluț ie:
Avem: D = 500 sticle/lună = 6000 sticle/an
C = 20 u.m. A = 500 u.m. I = 0,20 anual

Mg. GiovanaValverde A.
Suntem în modelul 1
a) Dimensiunea optimă a lotului:

Q* = 2 [Link]. = 2 x 6000 x 500


h 0.20 x 20
Q* = 1224.745 1225 sticle
b) Costo mínimo:
TC(Q) = AD/Q + hQ / 2 = 4898.98 u.m.

Inversión Total:
IT = CD + TC(Q) = 6000 (20) + 4898.98 = 124898.98u.m.

Mg. GiovanaValverde A.
c) Durata unui ciclu:

T* = Q* = 1225 = 0.2042 ani 74.5 zile


D 6000

Inventario máximo:
I max = Q* = 1225 sticle

Mg. GiovanaValverde A.
Exerciț iu

Un articol costă 235 u.m. pe tonă.


cerinț ele lunare sunt de 5 tone, de fiecare dată când se
pentru a face o comandă se incurcă un cost de 1000 u.m.
Costul de păstrare a inventarului pe tonă pe an a fost
estimată la 10% din costul unei tone. Care este
cantitatea optimă care trebuie cerută ș i care este costul minim?
Si la estimarea costurilor de întreț inere au fost omise
costuri de interes de 6% pe an. Care ar fi costul acestuia
eroare?

Mg. GiovanaValverde A.
Modelul II: Cererea Amânată
. O comandă de dimensiune Q este primită, stocul disponibil este
epuizat din cauza cererii de D unităț i pe unitate de
timp, adică până când nivelul stocului ajunge la zero
într-un anumit timp T1.
. Cereri suplimentare.- sunt acceptate la o constantă D,
cele care vor fi satisfăcute în următoarele
reaprovisionare până când o cantitate maximă de
demanda postergată L să fie atinsă.
. În acest punct, o nouă cantitate Q este comandată ș i primită
imediat, cererile amânate sunt satisfăcute
cu această reaprovizionare ș i astfel se repetă procesul
indefinit
. De când unităț ile L sunt folosite pentru a satisface...
comenzile amânate, nivelul maximA. de inventar este Q-L
Mg. GiovanaValverde
Modelul II:

t1+ t2= T t1= Q - L / D t2= L / D


Mg. GiovanaValverde A.
T=Q/D
COSTO TOTAL POR CICLO
. 1.- Costul de Reaprovisionare pe ciclu: A + CQ
unde:
A = cost fix (independent de dimensiunea lotului
solicitat
C(Q) = costo variable (depende de la cantidad de
unităț i solicitate

. 2.- Costul de întreț inere a inventarului pe ciclu: h I T

unde:
h = costo de almacenamiento de cada unidad
T=Q/D
I = inventar mediu în timp
Mg. GiovanaValverde A.
_
I = 1/T t1
I(t)dt
0
Punctele de considerat: (0, Q-L) ș i (t1, 0)
Ecuaț ia dreptei : y = y0+ m (x–x0) , m = - D

Deci :
I(t) - (Q-L) = - D(t-0)

I(t) = Q - L–DT
_
I (t) = 1/T ( DT Î n t r e b a r e  L)dt
Q L

_ 0

I = (Q–L) 2

2Q
Mg. GiovanaValverde A.
Înlocuind în formulă:
_
h I T = h (Q - L)2
2D
. 3.- Costul cererilor amânate pe ciclu: B T + L
unde B (t) = - DT + Q - L
atunci :
Întrebare L
B (t) = 1/T ( DT Q  L)dt
_ 0
B (t)= - L2
2Q
Semnul negativ este neglijat deoarece indică doar că
area este sub axa T adică sunt unităț i amânate
care nu există în stoc.

Mg. GiovanaValverde A.
Prin urmare, costul cererii amânate este:
_
B T + L = L2* Q + L
2Q D
_
B T + L = L2+ L
2D
Costul total pe ciclu va fi:

CT = A + CQ + h (Q–L)2+ L2+ L
2D 2D

Costul pe unitate de timp va fi:

CT (L, Q) = A + CQ + h (Q–L)2+ L2+ L D


2D 2D Întrebare
CT (L, Q) = AD + h (Q–L)2+ L2+ LD
Q 2Q 2Q Întrebare
Mg. GiovanaValverde A.
Găsind valori de Q = Q* ș i L = L* care să minimizeze CT
se are:
1.- CT (L,Q) = 0
Q
2.- CT (L,Q) = 0
L
Q* = √2AD - ( D)2√h +
h h(h+ )

L* = hQ* - D ≠0
;
h+
Ș i = 0 atunci: Q* = √2AD√h +
h
L* = h Q* T* = Q*
h+ D
Mg. GiovanaValverde A.
Problema:
. Se doreș te să se producă o anumită piesă de schimb pentru un tren de maș ină.
. Ajustările necesare pentru a începe o cursă de
producț ia are un cost estimat de 100 u.m.
. Costul de stocare pentru fiecare piesă este de 0,25 u.m/zi.
. Cererea se estimează constantă ș i egală cu 2 piese pe zi.
. Dacă nu sunt piese în depozit ș i sunt necesare, trebuie să
a cumpăra un substitut suportând un cost suplimentar de 0.50
u.m. pe piesă pe unitatea de timp.
. Care ar trebui să fie dimensiunea lotului de fabricat ș i la ce interval de timp?
când ar trebui să se facă o producț ie?

Mg. GiovanaValverde A.
. Politica optimă este: A produce 32 de piese la fiecare 25 de zile ș i a achiziț iona (Q* - L*)
= 18 substituț i la fiecare 25 de zile, care trebuie achiziț ionaț i în momentul în
ce este necesar pentru a nu suporta cheltuieli de stocare.
Fracț iunea de perioadă în care va exista inventar va fi:
L* = 32 = 16 zile.
D 2

Mg. GiovanaValverde A.
Modelul III: Inventar cu rată de
producț ie finită
La demandaDes perfect cunoscut uniform ș i continuu
Unităț ile sunt produse la o rată constantă de
Producț ia py este îndepărtată la o rată constantă D, P > D.
Costul de reaprovisionare este cunoscut ș i liniar.
Costul de menț inere a unei unităț i în inventar este cunoscut
constante ș i liniar.
Sistemul nu va fi niciodată lipsit de stoc.
Diferenț a faț ă de modelul I este că sunt produse unităț ile
pentru stoc, adică există o etapă de producț ie.
Cât să producem astfel încât costul inventarului să fie
minim?

. Si producț iile sunt foarte frecvente, costul de


mantenanț a inventarului este scăzută, dar costul per
costul de producț ie este ridicat.
. Si producț iile nu sunt foarte frecvente, costul de
montajele sunt scăzute, dar costul de întreț inere este ridicat.
. Prin urmare, se are următoarea dilemă: dacă să scadă costul
de întreț inere a inventarului, crescând numărul
de producciones y aumentando en consecuencia el costo
pentru montaj, sau pentru a reduce costul montajului prin diminuarea
numărul de producț ii ș i crescând astfel costul de
mantenanț ă.

Mg. GiovanaValverde A.
OBIECTIV

Găsirea cantităț ii optime de produs astfel încât suma


costul pentru produc ț ie ș i costul de între ț inere al
inventariul să fie minim.

I(t)
Q(1-D/P) , Q(1-D/P) T1 = Etapa por producción
P-D
Q(1-D/P) T2 = Satisfacția
cereri
I(t)=(P-DT) I(t)= -DT+Q

Q - Q (D/P) = Q (1 - D/P)

T1 T2 t
T
COSTO TOTAL POR CICLO:
1) Costul de ordonare sau costul de montare a produc ț iei = A + CQ
2) Costul între ț inerii stocului = h I T

T1= Q(1-D/P) T2= Q(1-D/P)


1 t P-D

Eu I T DT , T = T1+T,2= Q/D
T 0
Q (1-D/P) , Q(1-D/P) Q (1-D/P) , Q(1-D/P)

P-D P-D
M=-D

I(t) = Dt + Q
(0,0) M=P-D

I(t) = ( P-D )t ( Q/D , 0)


h I T = h Q ( 1 - D/P ). Q = h Q ( 1 - D/P )

T1 T3
I=1 =
I(t) dt + I(t) dt
T 0 T2

Q (1-D/P)
Q/D
=
1 P-D 1
T ( P-D)t dt + (-Dt + Q) dt
0
T
Q (1-D/P)
P-D

I= Q (1-D/P)
T1 = Q/P
2

Costul de întreținere: h I T = h Q ( 1 - D/P ). Q = h Q 2( 1 - D/P )


2 D 2D
Costul total pe unitate de timp = (Costul total pe
ciclo) (Numero de ciclos)
2
TC (Q) = ( A + CQ + h Q ( 1–D/P )) ( D/Q )
2D
TC (Q) = A D + h Q (1–D/P)
Întrebarea 2

d TC (Q) = 0
dQ

- A D + 1 ( 1–D/P )h = 0
2
Întrebare 2

2AD T * = Q*
Q *= h( 1–D/P ) D
EXERCITIU
Cererea pentru un articol al unei anumite companii este de
18.000 de unită ț i pe an ș i compania poate produce asta
articol la o rată de 3.000 de unită ț i pe lună. Costul de
organizarea unei runde de producț ie este de 500,00 $ ș i costul de
costul de stocare pentru o unitate este de 0,15 $ pe lună. Determinaț i
cantitatea optimă care trebuie manufacturată ș i costul total
pe an, presupunând că costul unei unităț i este de 2,00 $.
:

Date :

Ciclul 12 luni Costul de producț ie (A) $ 500,00


:
Demanda (D) : 18,000 unidades. Costo de producción (C) $ 2.00
2
Producț ie (P): 3.000 de unităț i. Costo de almacenamiento (h) : $ 0.15
Cantidad optima a producir:

Q= 2(500)(18000) = 4.470 de unități


(0.15)(12)(1-18000 / 3000(12))

Costul total =:2(18000) + 500. 18000 + (0.15)(12) 4470 1 - 18000


4470 2 12(3000)

= 40,026 $

Inventarul maxim ar fi determinat de:

I m = 4470 1–18000 = 2,235 unități.


12(3000)
Modelo IV
 t
Eu
L
D t1
Q(1 )  L P D
P
Q(1 D/P) L
t2
P D
Q(1 D/P) L
t3
D

L
t4
L D
t1 t2 t3 t4
Model cu rată de producție finită și cerere amânată
Mg. GiovanaValverde A.
Cost Total Pe Ciclu
D
Q(1 )  L
P D
,Q(1  L)
P D P

m PD m D
I(t) (P D)t L I ( t )  Dt Întrebare L
(C,-L) (Q/D,L)

1) COSTUL REAPROVISIONĂRII
A + CQ
2) COSTUL DE MENTENANță
hIT Mg. GiovanaValverde A.
1t 2 1t 3
I(t) I(t)dt I(t)dt
T Tt 2
t1

Întrebare L
L Întrebaret 3 t1 t2  t 3
t1 t2 t1 t 2 D
P D P

1t 2 1t 3
I(t)
T
 P D  t L dt ( DtQ L)dt
t1
T t2

2
D
Întrebarea 1 L
P
I(t)
D
2Q(1 ) Mg. GiovanaValverde A.
P
º
3) COSTURI PENTRU CERERI AMÂNATE PE CICLU: BT L
t
1 1t1 1t1
B(t) B(t)dt
T
 P D  t L dt ( Dt Întrebare L)dt
T
0
T0 0

Q  L2
t4 B
D D
2Q(1 )
º º P
L
2
Întrebare L2
Ce   L  L
D D D
2Q(1 ) 2Q(1 )
P P
COSTO TOTAL POR CICLO = (1) + (2) + (3)
COSTUL TOTAL PE UNITATE DE TIMP
2
D
h Q(1 )  L º
P PL2 D
A  CQ   L x
2D(P D) 2D(P D) Întrebare

2
D
h Q(1 )  L º
AD P PL2 DL
Tc(Q,L)  CD  
Întrebare 2Q(P D) 2Q(P D)Q
Tc(Q,L) Tc(Q,L)
0 Mg. GiovanaValverde A.
Q L
D
º
(1 )hQ D)
2AD( D)2h P
Q*  ,L*
D º º º
h(1 ) h(h ) h
P
Ș i.. 0
D
º
(1 )hQ
2AD h P
Întrebare *
,L*
D º º
h(1 ) h
P
º
D
2 hAD(1 )
Tc P
º
h
Mg. GiovanaValverde A.

S-ar putea să vă placă și