Securitate Informatica
Securitate Informatica
CASOPRÁCTICOINICIAL
Personalul clinicii este format din: titular, medic specialist Toate calculatoarele au sistem de operare Windows, cu excepț ia
cialista în odontologie. Ca angajaț i: alt medic stomatolog, doi la serverul care este Linux.
auxiliare de clinică ș i un auxiliar administrativ, care de asemenea exercită Scopul clinicii este de a proteja informaț iile, în special
că un recepț ioner ș i o persoană pentru curăț enie. referitor la istoricul medical al pacienț ilor săi.
studiul de caz
Înainte de a începe să citeș ti această unitate de lucru, vei putea să realizezi câteva dintre activităț ile propuse pe acest subiect.
Caz. Odată ce ai finalizat studiul cu atenț ie, vei fi capabil să le realizezi pe toate.
[Link] un listado de los activos de la clínica. [Link]ț i o listă de servicii ș i mecanisme care in-
•Ce sunt activele? ar creș te securitatea informaț iilor.
• Ce servicii de securitate sunt necesare ș i ce meca-
[Link] ce sisteme de securitate fizică ș i logică este- Ce mecanisme sunt necesare pentru a asigura aceste servicii?
tân protejând actualmente sistemul. Dacă sunt re-
vizaț i ș i actualizaț i. [Link]ă dacă clinica dispune de o politică de urmare
ridad o de un plan de contingencias.
•Ce este securitatea fizică ș i logică?
•Este informat întregul personal despre politica de
[Link]ă care sunt vulnerabilităț ile sistemului securitate?
sunt informatician, atât în software, cât ș i în • Se efectuează teste ș i simulări conform planului
hardware, personalul ș i instalaț iile. contingente?
•Ce proprietăț i trebuie să aibă sistemul de informaț ie- [Link]ădacăclinicanecesităoauditareinformatică.
măsuri pentru a fi în siguranț ă?
•În ce va consta auditul?
Ce ameninț ări ș i riscuri există? •Se va realiza cu un software specific pentru au-
Ce vulnerabilităț i are sistemul? dizertaț ie informatică?
8 Unitatea 1
1. Sisteme de informaț ii
ș i sisteme informatice
Un sistem de informaț ii (SI) este un set de elemente organizate,
relacionate ș i coordonate între ele, responsabile de facilitarea funcț ionării
global de unei companii sau de orice altă activitate umană pentru a obț ine
sus obiective.
Sisteme informatice
Procesare
Intrare Stocare Calculează Ieşire
A ordona
Clasifica
Retroalimentare
2. Securitate
2.1. Aproximarea conceptului de securitate
în sisteme de informaț ii
Una dintre semnificaț iile RAE pentru termenul sigur, care este cea pe care o avem aici
interesul este de a fi liber ș i scutit de orice pericol, daune sau risc. Acesta este
conceptul pe care se bazează conț inutul acestei cărț i ș i are acelaș i sens aplicat
cado în sisteme de informaț ii ș i sisteme informatice.
Un sistem de informaț ii, cu toate că măsurile de securitate care îi sunt aplicate a Sistem sigur.
cu toate acestea, nu încetează să aibă întotdeauna un margine de risc.
Pentru a face faț ă stabilirii unui sistem de securitate, este necesar să cunoaș teț i:
• Care sunt elementele care compun sistemul. Această informaț ie se ob-
are prin interviuri cu responsabilităț ile sau directorii organizaț iei
pentru care se realizează studiul riscurilor ș i prin apreciere directă.
• Care sunt pericolele care afectează sistemul, accidentale sau provocate. Se de-
duc atât de multe din datele furnizate de organizaț ie cât ș i din studiul di-
recto al sistemului prin realizarea de teste ș i probe asupra acestuia.
• Care sunt măsurile care ar trebui adoptate pentru a cunoaș te, preveni, a împiedica
a dirija, a reduce sau a controla riscurile potenț iale. Este vorba despre a decide care vor fi
serviciile ș i mecanismele de securitate care ar reduce riscurile la minimum
posibil.
Dupăstudiulriscurilorș iaplicareamăsurilor,trebuiesăsefacăuncontrol
raport periodic, revizuind ș i actualizând măsurile adoptate.
Toateelementelecareparticipăîntr-unsistemdeinformaț iipotfivăzute
afectaț i de defecte de securitate, deș i de obicei se consideră că informaț iile sunt
factorul cel mai vulnerabil. Hardware-ul ș i alte elemente fizice se pot transforma
a cumpăra sau a restaura, software-ul poate fi reinstalat, dar informaț ia da-
Nimic nu este întotdeauna recuperabil, ceea ce poate provoca daune de diverse feluri
despre economie ș i imaginea organizaț iei ș i, uneori, de asemenea, să cauzeze per-
juicio la persoanelor. Un alt aspect de avut în vedere este că majoritatea deciziilor
de securitate se datorează factorului uman.
10 Unitatea 1
Pasiva
Este format din măsurile care se implementează pentru, odată ce s-a produs începerea
dinte de siguranț ă, minimizaț i repercusiunile ș i facilitaț i recuperarea sistemului
de exemplu, având întotdeauna copii de rezervă ale datelor actualizate.
Confidenț ialitate
La OCDE (Organizaț ia pentru Cooperare ș i Dezvoltare Economică), în
Directrices pentru Securitatea Sistemelor de Informaț ii defineș te confidenț ialitatea
cialidad ca «faptul că datele sau informaț iile sunt unice doar la al-
cunoaș terea persoanelor, entităț ilor sau mecanismelor autorizate, în
momentele autorizate ș i într-un mod autorizat.
Pentru a preveni erorile de confidenț ialitate, trebuie să se proiecteze un control al accesului la
sistem: cine poate accesa, la ce parte a sistemului, în ce moment ș i pentru
realiza ce tip de operaț iuni.
Introducere în securitatea informatică 11
Disponibilitate
Informaț ia trebuie să fie disponibilă pentru utilizatorii autorizaț i atunci când ne-
cesiten.
Programul MAGERIT defineș te disponibilitatea ca „gradul în care o dată a afla mai multe
este în locul, momentul ș i forma în care este cerut de utilizatorul autorizat.
MAGERIT
Situaț ie care se produce atunci când se poate accesa un sistem de informaț ii
Este o metodologie de analiză ș i
într-o perioadă de timp considerată acceptabilă. Disponibilitatea este asociată
gestionarea riscurilor sistemelor
la fiabilitatea tehnică a componentelor sistemului de informaț ii. de informaț ie. În engleză Metho-
metodologie pentru Sisteme de Informaț ii
Trebuie aplicate măsuri care să protejeze informaț iile, precum ș i să se creeze copii de Analiza ș i Managementul Riscurilor.
securitate ș i mecanisme pentru restaurarea datelor care, accidental sau intenț ionat
mintea să fi fost afectată sau distrusă.
ACTIVITĂȚ I
1. Biblioteca publică a unui oraș are mobilier, cărț i, reviste, microfilme, mai multe computere pentru
utilizatori unde pot consulta cărț i electronice ș i un calculator pe care bibliotecara le consultă
titluri, coduri, referinț e ș i locaț ia materialului bibliografic.
Indică mai jos pentru fiecare element cu un da, dacă face parte din sistemul informatic al bibliotecii ș i
con unnosi nu face parte din el:
a) Cărț i ș i reviste plasate pe rafturi.
b) Mobilier.
c) Microfilme.
d) Cărț i electronice.
e) Calculatoarele utilizatorilor.
f) Calculatorul bibliotecarului.
g) Date stocate în computerul bibliotecarei.
h) Bibliotecara.
2. Dintre elementele legate în întrebarea anterioară, care aparț in sistemului de informaț ii al bi-
biblioteca?
3. Un incendiu fortuit distruge complet toate resursele bibliotecii. În ce măsură crezi că se
ar fi compromise integritatea, confidenț ialitatea ș i disponibilitatea informaț iei?
[Link] care lucrează pentru bibliotecă, face parte din sistemul informatic al acesteia?
[Link] din bibliotecă are un antivirus instalat, asta îl face invulnerabil?
6. La ce se datorează majoritatea defectelor de securitate? Argumentează-ț i răspunsul.
[Link]ț i citi un mesaj criptat care nu este adresat ț ie? Caută pe internet câteva programe care
criptare mesaje.
8. Este backup o copia de siguranț ă o măsură de securitate pasivă?
3. Analiza riscurilor
Atunci când se oferă securitate unui sistem informaț ional, trebuie să se ț ină cont de
numără toate elementele care îl compun, analizează nivelul de vulnerabilitate
de fiecare dintre ei în faț a unor ameninț ări determinante ș i evaluarea impactului pe care un atac
ce ar cauza în special întreg sistemul.
Active
casoprácticoinicial Son los recursos que pertenecen al propio sistema de información oque están re-
legate de acesta. Prezenț a activelor facilitează funcț ionarea
Activele unui sistem de infor-
companie sau organizaț ie ș i realizarea obiectivelor sale. Atunci când se face un studiu de
macion: date, software, hardware
re si accesoriile sale, reț ele, suporturi, Activele existente trebuie să ț ină cont de relaț ia pe care o au între ele
instalaț ii, personal ș i servicii. ș i influenț a care se exercită: cum ar afecta în unul dintre ele o daune care a avut loc la
altul.
Îi putem clasifica în următoarele tipuri:
•Datele. Constituie nucleul oricărei organizaț ii, până într-atât încât se consideră că
de a considera că restul activelor sunt în serviciul protecț iei
datele. De obicei, sunt organizate în baze de date ș i stocate în
suporturi de diferite tipuri. Funcț ionarea unei companii sau organizaț ii
depinde de datele tale, care pot fi de tot felul: economice, fiscale, de re-
cursuri umane, clienț i sau furnizori...
Fiecare tip de date merită un studiu independent de risc pentru repercu
sión que su deterioro o pérdida pueda causar, como por ejemplo los relativos a
intimitatea ș i onoarea persoanelor sau a altora de natură confidenț ială.
•Software. Constituit din sistemele de operare ș i conjunto de aplicaț ii
nes instalate pe echipamentele unui sistem de informaț ii care primesc ș i ges-
tionan sau transformă datele pentru a le oferi scopul stabilit.
•Hardware. Este vorba despre echipamentele (servere ș i terminale) care conț in
aplicaț ii ș i permit funcț ionarea acestora, în acelaș i timp stocând datele
sistemul de informaț ii. Inclusiv în acest grup perifericele ș i elemen-
accesorii care servesc pentru a asigura funcț ionarea corectă a echipamentelor
poate servi ca mijloc de transmisie a datelor (modem, router, instalare electrică
trica un sistem de alimentare neîntreruptă, distrugătoare de suporturi
informatici...).
Introducere în securitatea informatică 13
•Reț ele. De la reț elele locale ale propriei organizaț ii până la cele metropolitane
nas o internet. Reprezintă calea de comunicare ș i transmitere a datelor la
distanț ă.
•Servicii care se oferă clienț ilor sau utilizatorilor: produse, servicii, site-uri web,
foros, e-mail ș i alte servicii de comunicaț ii, informaț ii, se-
guridad, etc.
Ameninț ări
În sistemele de informaț ii, prin ameninț are se înț elege prezenț a unuia sau mai multor casoprácticoinicial
factori de diversă natură (persoane, maș ini sau evenimente) care – de a avea oportunitatea
Identificarea ameninț ărilor ș i a vul-
tunidad – ar ataca sistemul provocându-i daune profitându-se de nivelul său de vulnerabilităț ile sistemului vor permite
vulnerabilitate. Există diferite tipuri de ameninț ări de la care trebuie să ne protejăm. cunoaș te riscurile potenț iale care
sistem, de la fizice precum întreruperi electrice, defecț iuni ale hardware-ului sau riscuri am- ameninț are la securitatea unui sis-
bientales până la erorile intenț ionate sau nu ale utilizatorilor, introducerea soft- tema.
ware malicios (virus, troieni, viermi) sau furt, distrugere sau modificare
de la informaț ia.
a afla mai multe •Accidente aleatorii. Accidente meteorologice, incendii, inundaț ii, defecț iuni în
echipamentele, în reț ele, în sistemele de operare sau în software, erori hu-
Unele tipuri de malware:
mâini.
• Uș ă de acces
• Botnet (Zombi) •Intenț ionate. Sunt datorate întotdeauna acț iunii umane, precum introducerea
• Exploatare cion de software malicioso –malware– (deș i acesta pătrunde în sistem prin
Gusano o procedură automată, originea sa este întotdeauna umană), intruziune în-
Farsă formatică (de multe ori se produce înainte de introducerea de malware în cei
Keylogger echipamente), furturi sau sustrageri. Ameninț ările intenț ionate pot avea originea
• Phishing în exteriorul organizaț iei sau chiar în personalul acesteia.
• Necredincios
Rootkit
Spam Riscuri
• Spyware/Adware
Troyan Se denumeș te risc posibilitatea ca să se materializeze sau să ameninț e.
vechando o vulnerabilitate. Nu constituie risc o ameninț are când nu există
a afla mai multe vulnerabilitate nu există o vulnerabilitate atunci când nu există o ameninț are pentru aceasta.
Unele tipuri de intruș i În faț a unui anumit risc, o organizaț ie poate opta pentru trei alternative
informaticieni diferite
Hacker
• Să-l asumăm fără a face nimic. Acest lucru este logic doar atunci când prejudiciul este-
Cracker
Lamer
perado nu are niciun fel de valoare sau când costul aplicării măsurilor a depăș it
• CopyHacker raría la de repararea daunelor.
Bucanero
Aplică măsuri pentru a-l diminua sau anula.
Phreaker
Înovăț el •Transferaț i-l (de exemplu, angajând o asigurare).
• Script Kiddie
Vulnerabilităț i
Probabilităț ile ca o ameninț are să se materializeze împotriva unui activ.
Nu toate activele sunt vulnerabile la aceleaș i ameninț ări. De exemplu, datele
tos son vulnerabili la acț iunea hackerilor, în timp ce o instalaț ie eléc-
trica este vulnerabil la un scurtcircuit. Atunci când se face analiza riscurilor, trebuie să te-
a lua în considerare vulnerabilitatea fiecărui activ.
Atacuri
Se spune că a avut loc un atac accidental sau deliberat împotriva sistemului
când s-a materializat o ameninț are.
În funcț ie de impactul cauzat asupra activelor atacate, atacurile sunt clasificate
en:
•Active. Dacă modifică, dăunează, suprima sau adaugă informaț ii, sau blochează
a afla mai multe când canalele de comunicare sunt saturate.
Ataculcomisdecătreun •Pasive. Accesul la datele conț inute în sistem se face doar fără autorizaț ie.
hacker care utilizează calculatoare Tema. Sunt cele mai dificile de detectat.
intermediari pentru a ascunde pro-
pia identitate (IP) până la a ajunge la Un atac poate fi direct sau indirect, dacă se produce de la atacator către ele-
obiectivul este un atac indirect. mento „victimă” direct, sau prin intermediul resurselor sau persoanelor intermediare.
Introducere în securitatea informatică 15
Impacturi
Sunt consecinț a materializării unei sau mai multor ameninț ări asupra unuia sau va-
riosi activi profitând de vulnerabilitatea sistemului sau, spus altfel,
dauna cauzată.
ACTIVITĂȚ I
11. La fereastră a unui centru de calcul în care se află cea mai mare parte a calculatoarelor ș i serverul
o organizaț ie a rămas prost închisă. Într-o noapte de furtună, fereastra deschisă constituie
un risc, o ameninț are sau o vulnerabilitate? Justifică răspunsul.
12. Având în vedere proprietăț ile de integritate, disponibilitate ș i confidenț ialitate, indică care dintre acestea
proprietăț ile ar fi afectate de:
o ameninț are de întrerupere.
b) O ameninț are de interceptare.
c) O ameninț are de modificare.
d) O ameninț are fabricată.
13. Dă un exemplu de cum un sistem de informaț ii ar putea fi grav afectat de prezenț a unui fac-
tor care se consideră de poca relevanț ă ș i care explică într-un fel că „Lanț ul se rupe întotdeauna
prin cel mai slab lanț .
14. Ce elemente sunt studiate pentru a face o analiză a riscurilor?
16 Unitatea 1
4. Controlul riscurilor
Odată ce a fost efectuată analiza riscurilor, trebuie să se determine care
vor fi serviciile necesare pentru a obț ine un sistem de informaț ii sigur
(epigraful 2.3). Pentru a putea oferi aceste servicii, va fi necesar să dotăm sistemul cu
mecanismecorespunzătoare.
Confidenț ialitate
Oferă protecț ie împotriva dezvăluirii deliberate sau accidentale a datelor
într-o comunicare.
Disponibilitate
a Confidenț ialitate.
Va permite ca informaț ia să fie disponibilă atunci când entităț ile vor solicita acest lucru.
torizadas.
a Autentificare.
Niciun repudiu (sau irrenunț abilitate)
Vă va oferi sistemului o serie de dovezi irefragabile ale autoriei unui
făcut.
casoprácticoinicial Elno repudioconsiste în a nu putea nega că a emis o informaț ie care da
a fost emisă ș i nu se poate nega primirea sa atunci când a fost efectiv primită.
Când se efectuează o analiză de
riscuri, trebuie să se detecteze ce ser- De aici se deduce că repudiul nu poate avea loc:
viciile de securitate îndeplinesc sistemul-
mădeinformaț ieș icarerămân •În origine. Emitentul nu poate nega expedierea deoarece receptorul are dovezi
descoperite sau incomplete pentru certificate de expediere ș i de identitate a emitentului. Testele sunt emise de
potaplicamecanismelenecesare el propio emisor.
sarios care asigură realizarea
de obiectivele de securitate ale •În destinaț ie. În acest caz, este destinatarul care nu poate nega că a primit
organizaț ie trimite-l deoarece expeditorul are dovezi infalsificabile ale livrării ș i ale identităț ii
tidadul destinatarului. Este receptorul care creează probele.
Control de acces
Vor avea acces la resursele sistemului doar personalul ș i utilizatorii cu autorizaț ie.
torizare.
Introducere în securitatea informatică 17
Securitate logică
Mecanismele ș i instrumentele de securitate logică au ca scop protecț ia
gestionaț i digital informaț iile în mod direct.
•Controlul accesului prin intermediul numelui de utilizator ș i al parolelor.
Antivirusul. Detectează ș i împiedică intrarea viruș ilor ș i a altui software maliț ios.
În cazul infecț iei, au capacitatea de a-i elimina ș i de a corecta
daunele pe care le cauzează în sistem. Preventiv, detector ș i corector. Protejează
integritatea informaț iei.
a Antivirus, securitate logică. Pre-
vin, detectează ș i corectează ataca-
•Cortafuegos (firewall). Este este un sau mai multe dispozitive de software, de întrebare despre sistemul informatic.
hardware sau mixte care permit, deny sau restricț ionează accesul la sistem.
Protejează integritatea informaț iei.
Reț elele wireless (WiFi) necesită precauț ii suplimentare pentru protecț ia lor.
ciones:
•Utilizaț i un SSID (Service Set Identifier), adică, daț i un nume reț elei, pre-
preferabil unul care să nu atragă atenț ia terț ilor care să detecteze această reț ea
tre las disponibile. Schimbă SSID-ul cu o anumită frecvenț ă.
•Protecț ia reț elei prin chei criptate WEP (Wired Equivalent Privacy)
vacy)oWPA(WiFiProtectedAccess). Cheia WEP consumă mai multe resurse ș i
este mai uș or de descifrat decât WPA ș i ar trebui să fie schimbat frecvent.
La WPA este o criptare dinamică ș i mult mai sigură, fiind mai greu de
descifra. Schimbă periodic parola de acces la reț ea.
•Filtrarea adreselor MAC (Controlul Accesului la Medii). Este un mecanism de ac-
acces la sistem prin hardware, prin care sunt admise doar anumite di-
reacț ii, având în vedere că fiecare card de reț ea are o adresă
MAC unic în lume. Poate fi dificil de configurat ș i nu este infailibil.
lible puesto que es posible disfrazar la dirección MAC real.
Securitate fizică
Detector de fum
Sunt sarcini ș i mecanisme fizice al căror scop este de a proteja sistemul (ș i, prin urmare
indirecte la informaț iile) despre pericole fizice ș i logice.
•Backup de date. Salvaț i copiile de rezervă ale informaț iilor sistemului
într-un loc sigur. Disponibilitate.
•Dispozitive fizice de protecț ie, cum ar fi paratrasnetele, detectoarele de fum ș i
stingătoare, corturi de incendiu hardware, alarme împotriva intruș ilor, sisteme de
alimentare neîntreruptă (pentru vârfuri ș i întreruperi de curent electric) sau
mecanisme de protecț ie împotriva instalaț iilor. În ceea ce priveș te persoanele,
SAI (Sistem de alimentare acces restricț ionat la instalaț ii; de exemplu, prin intermediul vigilentelor ju-
întreruptă
rados sau orice dispozitiv care discriminează intrarea personalului la deter-
a Elemente de securitate fizică. minate zone.
ACTIVITĂȚ I
15. Investighează termenul war driving, care poate fi exprimat ș i ca war driving sau war xing. Crezi că
war driving constituie un risc împotriva confidenț ialităț ii?
16. Ce relaț ie există între serviciile de securitate ș i mecanismele de securitate?
[Link] este SSID-ul unei reț ele WiFi?
18. Poț i explica ce înseamnă să încriptezi un mesaj? Inventează un sistem simplu de criptare (codificare).
Imaginează-ț i că trimiț i unei alte persoane câteva cuvinte codificate potrivit sistemului tău inventat. Ce trebuie să...
trebuie să ș tii cine va primi mesajul tău pentru a-l putea descifra?
[Link] următoarele dispozitive, indică care sunt preventive, detectoare sau corectoare:
a) Cortafuegos (firewall).
b) Antivirus.
c) Stingător de incendiu.
d) Detector de fum.
Firma digitală.
Introducere în securitatea informatică 19
casoprácticoinicial
ACTIV AMENINȚ ARE
Mecanismele de securitate pro-
oferă servicii de securitate
Frecvenț ă care reduc atât de mult vulnerabilităț ile
datele sistemului precum intensitatea
tata del impactului posibilelor atacuri
întrebări despre active.
IMPACT VULNERABILITATE
RIESGO
Reducere Reducere
SERVICIOS
DE
REPARA SIGURANȚĂ PREVENIE
Proporcionan
MECANISME
DE
SEFURANȚĂ
ACTIVITĂȚ I
20. Imaginează-ț i această situaț ie: Vrei să-i prezinț i ș efului tău o idee strălucitoare care ar putea interesa concurenț a,
dar te afli în weekend într-un sătuc unde telefoanele mobile nu funcț ionează, din fericire
ț i-ai luat laptopul ș i hotelul rural în care eș ti cazat dispune de serviciu de internet. Aș a că
decide să-i trimiț i un e-mail, dar fără criptare. Explică pericolele acestui procedeu.
21. Investighează ce este steganografia.
22. Cum ai alege o parolă sigură pentru accesul la un computer al unei companii unde se păstrează date confidenț iale?
datanț ii clienț ilor?
23. Lucrezi ca tehnician IT ș i primeș ti un apel de la o birou. Un angajat făcea în fiecare săptămână
o copie de rezervă a folderului Documente Importante. Copia o păstram într-o altă partiț ie a
acelaș i disc dur. O furtună electrică a deteriorat discul ș i un expert în informatică nu a găsit nicio modalitate
de a restabili funcț ionarea. Te rog să te apropii de birou pentru a verifica dacă există posibilitatea de re-
recupera cel puț in datele.
a) Vei putea recupera datele originale?
b) În lipsa acestora, se pot recupera cele care sunt în copia de rezervă?
c) În opinia ta, angajatul a comis vreo imprudenț ă cu copia de siguranț ă?
20 Unitatea 1
• La informaț ie.
Încă o dată ne referim la personalul companiei care poate acț iona în toate ni-
veles sau în parte din ele ș i, prin urmare, este un factor de luat în considerare.
Introducere în securitatea informatică 21
5. Instrumente de analiză
ș i gestionarea riscurilor
5.1. Politica de securitate
Colectează directivele sau obiectivele unei organizaț ii în ceea ce priveș te securitatea
de la informaț ie. Face parte din politica sa generală ș i, prin urmare, trebuie să fie apro-
priveș te pe direcț ie.
5.2. Auditare
ACTIVITĂȚ I
24. Investighează ce este un test de intruziune.
ACTIVITĂȚ I
27. Faptul de a pregăti un plan de contingenț ă implică o recunoaș tere a ineficienț ei în gestionare.
firma?
28. Care este orientarea principală a unui plan de contingenț ă?
[Link]: diferenț e între reț elele cu fir ș i reț elele wireless WIFI.
30. Pe ce se bazează recuperarea informaț iilor?
31. Tujefe îț i cere să faci o politică bună de backupuri care să fie urmată de toț i cei care
bajatori ai companiei. Ce va trebui să ia în considerare?
32. Lucrezi într-o companie unde, pe lângă biroul central, există o reț ea de birouri în mai multe oraș e. Se
elabora un plan de contingente exclusiv pentru biroul central, este corect?
33. În compania ta se dezvoltă un plan de contingenț ă care, printre multe alte situaț ii, acoperă următoarele
tes: o întrerupere în curentul electric, soarele trecând printr-un cristal în plin august, a vărsa o be-
bida în tastatură sau pe monitor, a uita laptopul într-un taxi, furtul computerului.
Crezi că acoperirea acestor puncte este corectă?
24 Unitatea 1
Clasificación
În legătură cu funcț iile sau operaț iile asupra cărora se exercită un control mai mare
demos clasifica modelele de securitate în trei mari grupuri:
•Matrice de acces. Acest model consideră trei elemente de bază: subiect, obiect
la un astfel de tip de acces. Un subiect are autorizaț ie de acces total sau parț ial la unul
o mai multe obiecte ale sistemului. Aplicabil oricărui sistem de informaț ii, cu-
protejează atât confidenț ialitatea, cât ș i integritatea datelor.
•Acces bazat pe controlul rolurilor (RBAC – Controlul Accesului pe Bază de Roluri).
Poate fi considerată o modalitate a matricei de acces, dar, în acest caz,
accesul nu se defineș te în funcț ie de cine este subiectul, ci de ce funcț ie are
nu. De exemplu, un anumit individ poate fi student la o universitate
tata în ceea ce priveș te studiul unei cariere, dar poate fi ș i profesor
sora de la universitate în altă specialitate diferită de aceeaș i universitate.
Tratându-se de acelaș i individ, în calitate de profesor va avea un tip de
acces la sistem ș i în calitate de student va avea altul. De asemenea, controlează con-
confidenț ialitatea ș i integritatea datelor.
•Multinivel. Acest model se bazează pe ierarhizarea datelor (toate datele...
copiii sunt importanț i, dar unii sunt mai privaț i decât alț ii. De exemplu, copilul
nivel de protecț ie a datelor personale trebuie să fie superior numelui
articole cu care comerciaza o companie). Utilizatorii vor avea acces la un
nivel sau altul al ierarhiei în funcț ie de autorizaț iile care le-au fost acordate
dadas. Acest nivel controlează fluxul de date între nivelurile ierarhiei.
Exemple din acest grup sunt modelul Bell-LaPadula (controlul confidenț ialităț ii
lidad) ș i modelul Biba (controlează integritatea).
ACTIVIDADES
34.O politică de securitate unică poate fi aplicată tuturor tipurilor de companii?
[Link] ar trebui redactată politica de securitate a unei organizaț ii?
[Link] cu cuvintele tale ce este un plan de contingenț ă.
37. Investighează pe internet despre companii specializate în audituri de sisteme de informaț ii (sugestii:
Hipasec, Audisis). Alege una dintre aceste companii ș i răspunde la următoarele întrebări:
a) În ce etape se realizează auditul?
b) Ce tipuri de audit efectuează?
c) Oferă revizuiri periodice ale sistemului?
38. Investighează pe internet pentru a găsi software-ul de audit: CaseWare, WizSoft, Ecora, ACL, AUDAP sau altele.
Alege unul sau mai multe ș i fă o listă cu operaț iile pe care le realizează pentru a efectua auditul.
39. Află ce informaț ii are wikipedia despre modelul de securitate Bell-LaPadula. Scrie definiț ia.
ce face modelul.
Introducere în securitatea informatică 25
PRATICĂ PROFESIONALĂ
Instalaț ii: un birou, o sală de întâlniri ș i biroul de conducere. Protecț ie împotriva incendiilor ș i alarmă.
împotriva intruș ilor.
Birou: patru calculatoare în birou. Unul dintre ele are conectate două periferice: o imprimantă ș i un scaner.
Toate computerele sunt conectate prin cablu la un server.
Direcț ie: un calculator cu conexiune wireless la reț ea. Un server conectat la internet. În plus, în direcț ie
se află fiș ierul tuturor copiilor de rezervă ale datelor, care sunt generate o dată pe zi.
Sala de întâlniri: masă ș i scaune pentru întâlnire
niones, un laptop, ecran ș i proiector.
Resurse umane: cinci persoane, de
ellas cuatro trabajan en la oficina; la direc-
tora de la asesoría, în biroul său.
Software: sisteme de operare, aplicaț ie-
nes specifice pentru gestiuni ș i consultanț e,
antivirus, firewall.
Situaț ie: consilierea are definită
politicadesecuritate,cunoscutădetoată
personal. Recent i-a fost reali-
se efectuează o auditură informatică, ș i acesta este
de securitate a fost calificat ca
optim. Cu toate acestea, calculatorul de la
adresă, din cauza unui vârf de curent,
a suferit daune la placa de bază ș i la unitatea de hard [Link] elemente trebuie înlocuite. Informaț iile conț inută-
nida pe discul dur a fost anterior copiată ș i se află arhivată.
Rezolvă
Cu cunoș tinț ele pe care le deț ii după ce ai studiat această unitate:
1. Enumera activele sistemului de informaț ii al consultantului.
[Link] loc vreo atac? Dacă da, care a fost?
[Link] că a fost important pentru companie impactul provocat de daunele la placa de bază ș i la hard disk?
Comentă-ț i impresia.
[Link]ă dacă există vreo modalitate de a evita ca puncț iile de curent să poată deteriora echipamentele sau dispozitivele fizice.
cos de un sistem informatic.
[Link] dure inutilizat conț inea informaț ii personale ș i fiscale ale clienț ilor de la consultanț ă. S-a decis să fie aruncat.
du-te la gunoi, dar o angajată spune că această metodă nu este sigură. Fă-ț i cercetările ș i comentează dacă
ai verificat dacă angajata are sau nu dreptate.
26 Unitatea 1
MUNDOLABORAL
Popularitatea Facebook-ului ș i a altor site-uri foarte vizitate a crescut atacurile de phishing ș i software-ul maliț ios prin intermediul acestora.
Utilizarea reț elelor sociale le-a oferit hackerilor noi căi, Twitter sau alte reț ele sociale, a spus Sophos.
pentru a fura bani ș i informaț ii, a spus compania de
Elphishingul este trimiterea de e-mailuri prin intermediul
securitate Sophos într-un raport publicat miercuri
din care escrocii încearcă să convingă pe ai lor
les.
victime potenț iale pentru a dezvălui informaț ii per-
Aproape jumătate dintre companii blochează parț ial sau total parolele sau conturile bancare.
complet accesul la reț elele sociale din cauza
preocuparea pentru incursiuni cibernetice prin intermediul acestor
Sophos a descoperit de asemenea că numărul de pagini
web cu software maliț ios s-a cvadrupat de la începutul
situri, conform studiului.
cipios din 2008, iar 39,6 la sută dintre acestea au
«Rezultatele investigaț iilor dezvăluie de asemenea în Statele Unite, că adăposteș te mai mult decât care-
ron că 63 la sută dintre administratorii de sis- orice altă ț ară. China este a doua, cu 14,7 pe
temele sunt îngrijorate pentru că angajaț ii lor com- o sută.
partajează prea multe informaț ii personale prin intermediul
Sophos, care are sedii în Marea Britanie ș i State
site-uri de reț ele sociale, ceea ce pune infrastructura sa Unidos, este este cel mai mare fabricant de software de capital
corporativă –ș i datele sensibile stocate în privat.
ella– în risc», a declarat raportul Sophos.
Acest lucru se întâmplă în ciuda anilor de îndemnuri către Reuters
utilizatori de computere cu privire la ceea ce ar trebui să
menț ineț i informaț iile dumneavoastră personale private ș i abț ineț i-vă Raport de Diane Bartz;
editat în spaniolă de Hernán García
nu poate deschide fiș ierele ataș ate la e-mailuri
cos provenite din surse necunoscute. [Link]
idLTASIE56L08920090722
Unul dintre rezultate este că o pătrime din
afaceri a fost afectată de tactici precum spamul, Washington, miercuri, 22 iulie 2009
Activităț i
Citeș te articolul ș i, având în vedere conț inutul său, răspunde la următoarele întrebări:
[Link] proprietăț i de securitate ale sistemului de informaț ii ar putea fi vulnerabilizate de neglijenț e co-
metodele folosite de angajaț ii companiei pentru a publica datele lor personale pe reț elele sociale?
[Link]ă o modalitate prin care administratorii unui sistem de informaț ii pot împiedica ca per-
personal de la empresa acceda a sitios que podrían poner en peligro las proprietăț i de securitate ale sistemului.
[Link] proporț ie de afaceri este afectată de software-ul maliț ios din cauza utilizării necorespunzătoare a re-
des sociale din partea angajaț ilor?
4.În opinia ta, consideri că afirmaț ia că se produc mai multe erori de securitate din cauza intervenț iei este adevărată?
cț ia umană care din cauza erorilor în tehnologie?
Introducere în securitatea informatică 27
ÎN SUMAR
SECURITATE INFORMATICA