Atomul
Tradus de
ScribdTranslationsAtomul
Tradus de
ScribdTranslationsAtomul este cea mai mică ș i stabilă particulă care păstrează toate proprietăț ile
de un element. Adică, partea de materie cea mai mică care poate fi măsurată.
Fiecare atom, la rândul său, are părț i mai mici, cunoscute sub numele de particule
subatomice. Acestea includ protoni, neutroni ș i electroni.
Atomii se combină pentru a forma molecule care apoi interacț ionează pentru a forma
solide, lichide ș i gaze.
Structura atomului
Atomul este compus din două regiuni diferite: nucleul, unde sunt
protonii ș i neutronii, ș i norul sau orbitalele electronice, unde se află
electroni.
Nucleu
Nucleul este centrul sau inima atomului, care este compus din protoni ș i
neutroni. Atât protonii, cât ș i neutronii au masă, dar doar protonii au
încărcare pozitivă.
Toț i atomii unui element au acelaș i număr de protoni, dar numărul
de neutroni poate varia. Acestor atomi cu un număr diferit de neutroni li se
cunoaș te izotopii unui element.
De exemplu, carbonul-12 ș i carbonul-14 sunt izotopi ai elementului carbon, care
are 6 protoni în nucleul său, dar carbonul-12 are 6 neutroni, în timp ce
Carbon-14 are 8 neutroni.
Nube electronică
Împrejurul nucleului se află electronii într-un fel de nor. Electronii
posedă încărcare negativă.
Atomii se transformă în ioni atunci când câș tigă sau pierd electroni.
Dacă am face comparaț ia între structura atomului ș i un teren de fotbal, atunci
nube electronică ar ocupa tot terenul de fotbal, în timp ce nucleul atomului
ar fi un bob de nisip în mijlocul câmpului.
Părț ile atomului
Atomul de carbon are ș ase protoni, ș ase neutroni ș i ș ase electroni.
Atomul este compus din trei particule subatomice: protoni, neutroni ș i
electroni.
Proton
Este particula încărcată pozitiv care se găse ș te în nucleul
atom. Are o masă de aproximativ 1,67 x 10-24gramos, care este egal
un dalton.
Numărul de protoni al unui atom determină numărul atomic al elementului.
De exemplu, hidrogenul are un singur proton, prin urmare numărul său atomic este
egal cu 1.
Neutron
Este particula neutra a nucleului atomului cu masă egală cu cea a unui proton,
adică, un dalton.
Electron
Electronii sunt particulele subatomice care orbitează în jurul
nucleu. Electronul are o masă de 9,11 x 10-28gramos, asta este 1/1800 la
masa protonului. Masa sa este atât de mică încât este considerată neglijabilă.
Fiecare electron are o sarcină negativă. Sarcina unui atom este, de obicei,
neutru, deoarece are atâția protoni câți electroni, făcând ca sarcinile
pozitivele unuia să se anuleze cu sarcinile negative ale celuilalt.
Istoria atomului
Conceptul de atom ca unitate indivizibilă datează din secolul V î.Hr.
grecii Leucip și Democrit au numit atomi particulele cele mai mici și
indivizibile de care aveau cunoștință. De fapt, Democrit a propus că
tipuri diferite și combinații ale acestor particule erau responsabile de
toată materia.
Prima teorie atomică
Chimistul și meteorologul John Dalton (1766-1844) este considerat primul
în formularea teoriei atomice. Dalton a realizat experimente cu gaze care îl
au dus la formularea conceptului de structură atomică la începutul anilor 1800. Teoria
teoria atómica a lui Dalton stabilește următoarele idei:
Toți atomii unui element sunt egali.
Atomii diferitelor elemente variază în dimensiune și masă.
Atomii sunt indestructibili. O reacție chimică rezultă din rearanjarea
atomii între reactanți și produse.
Vezi de asemenea Modelul atomic al lui Dalton
Descoperirea părț ilor atomului
Electronii au fost descoperiți prin experimentele lui J.J.
Thomson (1856-1940) studiind tuburile cu raze catodice între 1898 și
1903. Descoperirea lui Thompson a distrus teoria indivizibilității atomului
Dalton.
Modelul lui Thomson este cunoscut sub denumirea de "pudding cu stafide" unde atomul
este ca o masă de sarcini pozitive și negative.
Atomul nuclear
Ernest Rutherford (1871-1937) era student al lui Thomson în 1911. Făcând
uso de la radioactivitate, bombardează elemente cu particule alfa și a descoperit
că cea mai mare masă a atomului era concentrată într-un nucleu diminutiv cu sarcină
proporțional cu masa atomică, demonstrând astfel că atomul nu era
homogen
Modelul atomic Bohr
Niels Bohr (1885-1962) a fost la Universitatea din Manchester pentru a studia cu
Rutherford. Bohr a propus că electronul dintr-un atom de hidrogen se mișcă
în jurul nucleului în anumite orbite circulare. Cu toate acestea, modelul
modelul lui Bohr aplicat la alte atomi nu a funcționat.
Vezi de asemenea Modelul atomic Bohr
Modelul mecanic cuantic al atomului
Cei trei fizicieni de seamă din acest model sunt Werner Heisenberg (1901-1976),
Louis de Broglie (1892-1987) și Erwin Schrödinger (1887-1961). Abordarea pe care
acești cercetători au dezvoltat ceea ce este mai bine cunoscut sub numele de mecanica cuantică.
În modelul mecanic cuantic al atomului, electronul se comportă ca o
onda staționară. Orbitale sunt distribuții spațiale posibile ale
electron, într-un fel de hartă a densității sau nori electronici.
Din cauza principiului de incertitudine al lui Heisenberg, mișcarea electronului
în jurul nucleului nu poate fi determinat cu exactitate, așa că orbitele
rezultatele lui Bohr sunt incorecte.
Așa cum putem vedea, istoria atomului reprezintă un șir de
descoperiri admirabile, posibile datorită muncii unor mari oameni de știință.