CONTRABANDĂ

Contrabasul este instrumentul cu corzi

frotadas mai mari ș i cel care deț ine
sunet mai grav, rolul său secundar în
orchestra a dat o întorsătură în secolul XX cu
utilizarea în jazz ca instrument
protagonista.
 Istoria
INSTRUMENT APĂRUT ÎN ITALIA LA MITA SECOLULUI XVI
derivă, cu siguranț ă, din "violone basso" ș i din "viola da gamba"
deci adoptă caracteristici de ambele. Deja la începutul secolului XVII
aparese un instrument numit "contrabas de viola da gamba" de
dimensiuni mari ș i cu cinci corzi care sunau o octavă
mai grav decât se scria. A avut de asemenea influenț e din partea viorii
deș i nu este considerat parte din familia viorilor, contrabasul
actual are patru corzi ca vioara, iar gâtul este înclinat
înapoi ș i terminat în volută.
În secolul al XVIII-lea s-a stabilit afinarea pe cvartă, de asemenea în
aceast secol se alătură orchestrei înlocuind "viola da
gamba", dar limitându-se să dubleze la violoncel o octavă gravă.
Primul metod pentru contrabas a fost scris de Achile Gouffe.
Doménico Dragonetti, virtuoz al contrabas, a încurajat utilizarea
del instrumentului din orchestră ș i începând cu secolul XIX au fost
mulț i dintre compozitorii care i-au dat un rol relevant în operele lor
compoziț ii În secolul XX, contrabasiș ti precum Koussevizky,
Karr o Meyer au impulsat contrabasul în cadrul orchestrei clasice.
Părț i ale contrabasului
mide aproximativ 1,80 m înălț ime.
Cutia ta este mai lată în partea de jos ș i se îngustează
en la de arriba, sus hombros forman ángulos agudos
ca vioara. Pe capac are doua deschideri de
rezonanț ă ca în vioară în formă de "f". Are fundal
plan
Are patru corzi, deș i unele modele pot
a avea cinci, acordate pe cvarti, care merg de la
cordarul la clavijero trecând peste podul. Corzile
de contrabas sunt mai groase ș i mai lungi decât cele de
violoncel
Mango-ul se termină în formă de volută în partea sa superioară
peste clavijero. Are un grif fără taste
ca vioara.
Arcus contrabassului este mai scurt decât cel al viorii ș i
este făcut din lemn ș i păr de cal, se ia
cum este arcuș ul viorii, deș i se foloseș te ș i arcuș ul
Simandl care se susț ine cu palma mâinii către
sus ca arcu de vioară.
Sunetul se produce prin frecarea corzilor cu arcul,
deș i se poate toca ș i prin apăsarea corzilor cu
dedos, este este tehnica pizzicato. Piciorul este partea care
susț ine instrumentul.
pod suflet

efe
 agudo
mormânt
Caracteristici

Partiturile de contrabas se scriu

în cheia Fa la patru, deș i a ei
sunetul real este cu o octavă mai grav, a sa
tesitura abarca două octave ș i jumătate.
Sus corzi sunt patru ș i se acordă pe
cuartas, Mi, La, Re, Sol, algunos
contrabassii au o a cincea coardă
mai grav, Do.
Se cântă în picioare ș i se plasează în orchestră
în dreapta directorului, în spatele
violoncele ș i violele.
Exponenț i
contrabaș în domeniul muzical al secolului XVIII
dista mult de a fi satisfăcătoare. Această agonie
s-a prelungit până la apariț ia pe scenă
intrarea în scenă a lui Domenico
Dragonetti(1763-1846), care promoveazăio su
includerea definitivă în orchestră ș i a devenit
în primul virtuoz. concerte, sonate ș i
diverse reduceri pentru instrument
A început să cânte lachitară, elvioarăy
elcontrabasde la o vârstă foarte fragedă. A
la 13 ani a început să studieze cu el
maestruMichele Beriniiar în anul următor era deja
primul contrabasist alOperă bufăde
Veneț ia
printre compoziț iile sale trebuie să menț ionăm opt
concerte, mai mult de treizeci de cvartete pentru
coarde ș i contrabas, numeroase compoziț ii
pentru contrabas solist sau cu acompaniament
deorchestraopian.
, (CremaLombardia22 decembriede1821- Parma, 7 iuliede1889), a fost un
compozitoritalianoș i unul dintre primii contrabasari virtuozi ai epocii. Bottesini
tocaba cu un contrabas cu 3 corzi acordate cu un ton mai sus (acordare de solist).
Giovanni Bottesinivirtuosul prin excelenț ă al contrabasului
Ca virtuoz al contrabasului cu trei corzi a fost extrem de apreciat de ambele părț i.
de la Atlanticului. De la prima sa călătorie până laLa Habanadin crema sa natală din nord
deItalia, a călătorit extensiv pe parcursul întregii sale vieț i, fiind primit cu entuziasm în
oricare loc, inclusiv curț ile deRegina Victoria
În 1849 a avut prima sa apariț ie în Anglia, interpretând contrabasul într-unul din
concertele Uniunii Muzicale. Apoi, a efectuat vizite frecvente în Anglia, iar
un domeniu extraordinar asupra acestui instrument, i-a acordat popularitate în Londra ș i
provincii.
Bottesini a scris trei opere, pe lângă cele deja menț ionate: Il Diavolo della Notte (Milano,
1859);Vinciguerra(Paris, 1870);Alì Babà(Londra 1870) ș i Ero e Leandro(Turín, 1880), aceasta
ultimul ia numele de la un scenariul deArrigo Boito, care a fost ulterior realizat
de Luigi Mancielli. De asemenea, a scris „Grădina lui Olivet”, un oratoriu produs în
Festivalul de la Norwich din 1887; Cvartet de unspreze stringuri, Quintet pentru cvartet de
cuerzi ș i contrabas, ș i multe lucrări pentru acest instrument, printre care două Concerte
para contrabas ca instrument principal, Mare Dublu Concertant pentru vioară ș i
contrabas, PasiuneAmorosa”, pentru două contrabaș e ș i numeroase piese pentru
contrabas ș i pian.
Sergei Koussevitzky
Serghei Aleksandrovici Kusevitskirus,Сергей
Alexandrovich Kusevitsky; 26 iulie de1874—4 de
iunie de1951) a fost un dirijor de orchestrăycontrabajist
născut înRusia, cunoscut în principal pentru lungimea sa
perioadă ca director muzical al Orchestrei Simfonice de
Bostonîntre1924y1949.

Charles MingusNogales, 22 apriliede1922-Cuernavaca,5

de ianuariede1979) a fost uncontrabass, compozitordirector
debig bandypianista americanădejazz.
August Carl Ditters von DittersdorfLaimgrube, astăzi parte
deViena, 2 noiembriede1739- Neuhof, Boemia,24 de
octombriede1799) a fost un compozitor ș i violonist austriac. A fostun
compozitor fertil al perioadeiclasicvieneș , compunând 32
opere ș isingspiels, mulț i dintre carelibretoa scris el însuș i.
A compus de asemenea peste 120 de simfonii ș i numeroase concerte
instrumentale.
Contrabasistul Frano Kakarigi (Dubrovnik, Croaț ia,
1959) are o carieră extinsă ca interpret,
pedagog ș i, mai recent, autor al muzicii.
A interpretat o mare parte din repertoriul compus pentru
contrabas ca instrument solist; se evidenț iază caracteristicile sale
interpretări ale Concertului pentru contrabas ș i
orchestra lui S. Sankey
-
Giovanni_Bottesini_Concert pentru Contrabas Nr. 2 în B
Minor
Dittersdorf_Concert pentru contrabas_1st_2nd_mov