CURS INTENSIV MIR ASTURIATEHNICI DE STUDIU DE FAȚĂ

AL MIR

[Link]

• Tehnici de studiu
o1.- Locul de studiu
o2.- Programul
. 2.- Programul
. 2.1.- Inamici interni
. 2.2.- "Duș mani" externi: familia ș i prietenii
o3.- Odihna
o4.- Studiul
. 4.- Studiul
. 4.1.- La baza studiului: logica medicală
. 4.2.- Pregătirea studiului
. 4.3.- Metodă de studiu
o5.- Uitarea ș i revizuirea
o6.- Învăț area
. 6.- Învăț area
. 6.1.- Condiț ii de bază pentru învăț are
. 6.2.- Legi care guvernează învăț area
o7.- Factori de „prognostic slab”
o8.- Factori de „bun pronostic“
• 6.- Aspecte psihologice
oAspecte psihologice
o1.- Introducere
o2.- Înainte de pregătirea MIR
. 2.1.- Perspectivele de a accesa specializarea prin MIR
. 2.2.- Punctul de plecare
o3.- În timpul pregătirii pentru MIR
. 3.1.- O situaț ie care generează anxietate
. 3.2.- Gestionarea anxietăț ii
o4.- După pregătirea examenului MIR
o5.- Pregătirea MIR privită din perspectiva timpului
 Ai studiat mai mult de 20 de ani, dar cine te-a învăț at să o faci? Răspunsul este
nici pentru majoritatea dintre noi: nimeni. Ș i majoritatea dintre noi nu am citit cărț i, nu am asistat la
cursuri de tehnici de studiu, nici nimic de genul. Nimănui nu i-ar trece prin cap să opereze o
apendicită fără să ș tim cum să o facem, dar niciunuia dintre noi nu ne-a trecut prin minte să învăț ăm să studiem,
ce este munca pe care o desfăș urăm de când avem simț ul raț iunii. În continuare
vom vedea, pe scurt, un sistem pentru a obț ine mai multă eficienț ă din munca noastră intelectuală.
Scopul acestui capitol este de a revizui câteva tehnici care îț i vor permite să studiezi mai mult în
mai puț in timp. Ceea ce este important în pregătirea pentru MIR este calitatea, nu cantitatea
studiu.

1.- Locul de studiu

Locul ideal este o cameră bine ventilată, care să fie un spaț iu exclusiv pentru studiu. A fi
posibil fără schimbări bruș te de temperatură, zgomote, televiziune... sau orice alt element care
poate distrage.
Masa trebuie să fie mare cu tot materialul necesar.
Luminile (dacă nu pot fi naturale) este bine să fie de culoare albă sau albastră ș i să fie bine
orientată.
Este recomandabil ca masa ș i scaunul să fie bine nivelate la înălț imea potrivită. Poziț ia de menț inut
consistă în menț inerea spatelui sprijinit de spătar ș i cartea sau foile la o distanț ă de aproximativ
30 cm.

Orarul

A avea un program de studiu are avantajele de a ajuta la concentrare rapidă ș i a nu

divaga, ajută la crearea obiceiului de studiu. Această lipsă de obicei de studiu este unul dintre
cele mai mari probleme cu care se confruntă medicul care a stat o perioadă fără a studia în mod regulat
reglada, por haber terminado hace varios años la carrera. No obstante, es un problema que en
măsura mai mare sau mai mică ne afectează pe toț i.

A aproape tuturor ne va fi familiar cazul studentului bine intenț ionat care decide să înceapă
a studia la ora cinci după-amiaza, ș i începe prin a se aș eza la biroul său ș i a se organiza cu
aveț i grijă de toate elementele de care veț i avea nevoie în timpul studiului. Odată ce le aveț i pe toate
organizarea apare primul pretext: aminteș te-ț i că dimineaț a nu a avut timp să citească acel
articolul de ziar părea atât de interesant. Gândeș te-te că, dacă îș i propune să studieze, este mai bine
care să elimine toate micile interferenț e înainte de a pune mâna pe treabă. Părăseș te, aș adar,
la birou, începe să răsfoiască ziarul ș i descoperă că sunt mai multe articole interesante despre
ce a crezut. Descoperă accidental ghidul de programe de televiziune ș i profită
pentru a planifica prima întrerupere a după-amiezii, un program care să dureze aproximativ de
ș apte ș i jumătate până la opt. Găseș te programul în cauză ș i descoperă că începe la ș ase ș i
media. Ajuns în acel punct, gânde ș te: „bine, am avut o zi dificilă, mai este pu ț in până când
începe programul, am nevoie de o pauză, apoi mă voi apuca de studiat...”. Se întoarce la ...
camera de studiu la opt ș i jumătate, deoarece începutul programului următor a fost mai
interesant de ceea ce prevăzuse. Când se aș ează, îș i aminteș te de acel apel telefonic care, la fel
că articolul din ziar, este bine să fie rezolvat înainte de a începe să studiezi serios. Cum
este logic, apelul se prelungeș te mai mult decât era de aș teptat. La ora 9, când, făcând un efort
decisiv, se aș ază, deschide cartea ș i începe să citească pagina unu, încep să-l asalteze
primele în ț epături de foame ș i sete. Decizia este clară, căci cu cât a ș tept mai mult pentru
satisfacerea lor, cu atât mai greu va fi să te concentrezi pe studiu. Singura soluț ie este o cină rapidă. La
când lucrurile devin complicate, ș i când a eliminat acest ultim obstacol, sunt zece. Se întoarce la
cuarto cu siguranț a că, de data aceasta, nimic nu va împiedica să înceapă definitiv să se pregătească
examenul. Citeș te din nou primele fraze, pentru a-ș i da seama că începe să îi fie somn
invincibil. În sfârș it, decide să te uiț i la acel alt program interesant de jumătate de oră pentru a vedea dacă se

Despeja. Dar din nou ș i-a calculat greș it forț ele, iar la douăsprezece decide să meargă la culcare pentru a fi
se odihneș te mâine dimineaț ă, când va începe cu siguranț ă să studieze.

Această mică poveste ilustrează necesitatea de a avea un program pe care trebuie să-l respectăm, ș i că ne
descărcarea de „responsabilitatea” de a decide, în fiecare moment, ce este cel mai bine pe care îl putem face

să facem înainte de a ne apuca de studiat. Un orar fix de studiu ș i un col ț bun pentru
a studia (în care avem la îndemână tot ce ne trebuie ș i în care nimeni nu ne
moleste) fac studiul mai plăcut ș i facilitează obiceiul ș i performanț a.

În pregătirea unui examen pentru volumul MIR (toată cariera de Medicină) nu sunt utile
mari eforturi o zi da ș i trei nu. Singura muncă eficientă este cea realizată într-o
mod regulat ș i CONTINUAT. Pregătirea pentru această opoziț ie poate fi comparată cu o
cursa de maraton, unde alergătorii care ob ț in cele mai bune rezultate sunt cei care
reu ș esc să men ț ină un ritm bun până la final. Dacă începi studiind într-un ritm
desorbitado, forț ele te vor abandona înainte de final, ș i tot efortul tău nu va fi fost de folos.
nimic. Aceea ș i lucru se va întâmpla dacă men ț ii pe tot parcursul pregătirii un ritm de studiu
prea moale. Pentru a trece acest examen, trebuie să obț ii un ritm optim, nici prea
repede, nici prea încet, ș i a-l menț ine pe tot parcursul pregătirii.
Orarul de studiu trebuie să fie realist, pentru a putea fi respectat fără obsesii. Nu are rost
a face un program perfect pe hârtie, dacă apoi nu poate fi respectat. Ș apte ore
diarț ii de studiu ș i o oră ș i jumătate dedicată testului (150 de întrebări) poate fi considerată, pentru

regulă generală, un ritm adecvat.

Iniț ial poț i construi un program de probă, supus modificărilor, dar odată ce
construit programul definitiv, consideră timpul de studiu inviolabil. Primele
săptămânile sunt cele mai dificile, apoi obiceiul apare ș i este nevoie de din ce în ce mai puț ină forț ă
voinț ă de a studia.

Luni Marț i Miercuri Joi Vineri Sâmbătă

Corectare
TEORIA DISCIPLINEI
MIR
6 / 7 ore pe zi
2 ore

150 preg. 250 preg. 250 preg. 150 preg. 150 Cazuri 250 preg.
Autoevaluare MIR MIR Test nr. 1 Test nº2 Simulacru

450 întrebări din disciplină + 750 întrebări din toate disciplinele

Corectare
CLASE DE REPETARE
Simulacru
3 ore pe zi
4 ore

În program trebuie să ț ii cont că un pic de timp liber sau de distracț ie este esenț ial.
zilnic, iar un timp de exerciț ii fizice sau sport este foarte util săptămânal (două sau mai multe
de câteva ori pe săptămână). Fără pauze, performan ț a scade. Recomandăm să face ț i pauze.
complet complet un zi pe săptămână până în ultimele trei luni de pregătire (fără îndoială că)
cele mai importante), în care, recomandăm să lucrăm în fiecare zi a săptămânii. Desigur,
ș i dacă cineva simte că trebuie să se oprească, că nu mai poate, trebuie să se odihnească, indiferent de moment.
Trebuie să ț ii cont de bioritmurile tale. Există persoane care studiază mai bine dimineaț a, altele
o fac mai bine după-amiaza ș i altele noaptea. Profită de această circumstanț ă în favoarea ta,
nu împotriva ta, ș i pune cel mai mare număr de ore de studiu în perioada zilei în care te
îț i găseș ti mai confortabil

Două tipuri de circumstanț e sunt cele care fac să eș ueze mai frecvent programările de
studiu: duș manii interni ș i duș manii externi. Următoarele lucruri vor fi discutate despre fiecare
unul dintre ei.

2.1.- Duș mani interni: distragerea ș i problemele personale

Trebuie să laș i grijile sau problemele personale pentru după studiu. Dacă nu o faci
fă un pauză de cinci sau zece minute, ia un creion ș i o foaie de hârtie, ș i scrie răspunsurile
a las siguientes preguntas: ¿Qué es el problema? ¿Cuál es la causa? ¿Qué soluciones posibles
are? Ce soluț ie voi lua? Acest sistem te va ajuta să îț i delimitezi îngrijorarea ș i te
va pune în condiț ii de a lua decizii rapide, evitând divagaț iile continue care nu
nu duc nicăieri ș i că împiedică studiul într-o mare măsură.

Ș i te oboseș ti rapid de studiu ș i te distragi uș or, atunci alocă-ț i perioade de

studiu scurt (de exemplu, de 30 la 40 de minute), intercalând între ele scurte pauze (pentru
exemplu, de cinci minute).

2.2.- "Duș mani" externi: familia ș i prietenii

Este esenț ial ca atât familia, cât ș i prietenii tăi să înț eleagă seriozitatea, dificultatea ș i
importan ț a sarcinii pe care o realizezi. Toată lumea vorbe ș te despre dificultatea
pregătirea pentru examenele de admitere pentru Notari, Registratori, Judecători, etc., când
pregătirea pentru MIR este, cel puț in, la fel de dificilă ca oricare dintre ele. În timpul orelor de
studiul nu trebuie întrerupt ș i nu trebuie să i se pună întrebări. Locul de studiu este sacru, fix întotdeauna
(nu te tot schimba dintr-o cameră în alta) ș i exclusiv pentru studio.

Trebuie să le explici toate acestea pentru a-ș i respecta locul ș i timpul de muncă, evitând totul
interupț ie (mesaje, telefon) în timpul acestuia. Dacă nu dispui de o cameră de studiu,
o bibliotecă te poate salva de mulț i dintre aceș ti „duș mani externi” ș i îț i permite să te concentrezi
unica în studiu. A fi "izolat" de mediu tău obi ș nuit în timpul
pregătirea, împărtăș ind această situaț ie cu o mie de oameni care sunt ca tine, este o ajutor
inestimabil

odihnă

Există două momente în care este bine să te odihneș ti:

Când ne oprim din studiu pentru a ne relaxa câteva minute, aș a cum ne sfătuieș te programul
pe care l-am pregătit anterior. Aceste pauze ne permit să eliberăm tensiunea
acumulată, oferă corpului un odihnă fizică (nu doar mintea are nevoie de odihnă) ș i
permit să dispună de o scurtă perioadă de timp în care elementele informaț iei care
se acaba de studia se relaț ionează între ele, integrându-se unele cu altele. Dacă se odihneș te înainte de
a fi obosit, timpul de „recuperare a forț elor” este considerabil mai scurt.

Când ajunge un moment în care vedem că studiul nu dă roade. Nu are rost să continuăm.
studiind când ne descoperim pe noi înș ine recitind din nou ș i din nou acelaș i
paragraf pentru a cincea oară fără a ne da seama ce se spune în el. În aceste momente ș i după câteva
minute de relaxare, este foarte util să schimbi studiul cu susț inerea examenelor de
test.

4.- Studio-ul

4.1.- La baza studiului: logica medicală

Una dintre cele mai mari dificultăț i începând pregătirea pentru MIR este să porneș ti de la un fundament prost.

„bază”. Medicina este ca o scară, unde fiecare treaptă se sprijină pe cea anterioară. Într-un
Examenul acestor caracteristici este o eroare să încerci să înveț i lucrurile pe de rost. Dacă nu
înț elegi ce studiezi, nu va trece mai mult de o săptămână înainte să uiț i.
Ca un memento al acelor „baze ale medicinei”, este util să fi citit anterior cele 7
luni de pregătire intensivă un bun Manual de Patologie Generală, cum ar fi Sisinio de
Castro. Singura modalitate de a reț inea un volum atât de mare de date precum cel necesar
pentru MIR este să „arhiveze” datele în creier în mod logic, astfel încât dacă ceva se
nu-l uităm, putem să-l recuperăm repetând raț ionamentul cu care l-am introdus în
memoria noastră. Acest gând logic este ceea ce ne va permite să facem faț ă întrebărilor
ceea ce, „a priori”, ni se pare imposibil, ș i a reuș it să ghicească multe dintre ele.
4.2.- La pregătirea studiului

Înainte de toate, este esenț ial să aruncaț i o privire asupra cărț ii sau capitolului care urmează să fie studiat.

Acest prim contact trebuie să fie realizat în acelaș i mod în care se examinează o carte înainte de
a-l cumpăra dintr-o librărie. Cu alte cuvinte, rapid, întorcând paginile în scopul de
captura con ț inutul general, organizarea ș i structura acestuia, numărul de scheme ș i
ilustra ț ii, etc. Acest prim pas are scopul de a stabili un cadru mental
adecvat unde apoi se poate stoca informaț ia. Este esenț ial, înainte de a aborda o
asignatura, mai ales dacă este dificil, a- ț i face o idee generală despre ce con ț ine, înainte de
a se lansa într-o catastrofă de memorare a datelor.

În continuare, vom marca limitele lucrării, cantitatea de pagini care se vor

a citi (depinde de tipul de carte, dar, ca regulă generală, ar trebui să se învârte în jurul a 75 de pagini pe zi).

Aceș ti paș i iniț iali au avantajul de a permite realizarea unui plan general pentru munca din ziua respectivă.
stabilind, de asemenea, un punct final sau o ţintă. Aceasta permite eliminarea fricii simţite
în faț a necunoscutului, evitând rătăcirea prin text fără o direcț ie fixă. Dacă un cititor se cufundă
într-o carte de manual voluminoasă fără nicio planificare prealabilă, te vei simț i continuu
agobiado de „sutele de pagini” pe care le mai are de citit. Acest sistem diminuează
anxietate, deoarece împărț ind munca în perioade de o zi, se poate concentra
într-o muncă grea, dar "accesibilă", evitând să te gândeș ti continuu la cantitate
lucruri care rămân de făcut. Trebuie să ne gândim la sarcina zilei, nu la ce am lăsat în urmă
ieri fără să facem nimic în ceea ce trebuie să facem mâine.

4.3.- Metodă de studiu

Odată ce vom avea clar schema generală a muncii zilei, vom trece la faza de
LECTURA ACTIVĂ de la disciplină în cauză. Pentru a evita distragerea, putem conta pe
un truc simplu care va necesita toată capacitatea noastră de atenț ie, înț elegere ș i sinteză:
subrayatul. Nu se poate sublinia fără a avea toate cele cinci simț uri concentrate asupra a ceea ce se află

citind. Trebuie avut în vedere că nu va fi suficient timp pentru a revizui

toate cărț ile care sunt studiate, prin urmare sublinierea despre care vorbim
difera de obiceiul pentru pregătirea unui examen de carieră în care obiectivul său nu este
a facilita un studiu ulterior (care nu va exista), ci mai degrabă a ajuta la stabilirea conceptelor mai
importante în acel moment. Când ajungem la un semn, simptom, test diagnostic
un tratament important ș i subliniem, îi dedicăm de două ori mai multă atenț ie decât
restul textului: mai întâi îl citim, creierul nostru procesează informaț ia ca fiind importantă, ș i
în sfârș it, revenim la el în timp ce îl subliniem. Nu-ț i fă griji niciodată pentru a lăsa cartea
mai mult sau mai puț in "frumos" atunci când este subliniat. Este unealta ta de lucru, ș i la fel ca un mecanic
nu trebuie să foloseș ti mai puț in de o cheie franceză din frica de a o păta, nu trebuie să uiț i că
cărț ile sunt la serviciul tău, ș i nu tu la serviciul lor. Această lectură trebuie realizată adoptând
o atitudine critică, punând la îndoială lucrurile pe care le citeș ti, întrebându-te motivele, de ce
de ceea ce citeș ti, încercând să relaț ionezi fiecare nouă bucată de informaț ie cu cele anterioare.
Numai aș a vei reuș i să introduci datele în memoria ta într-un mod relaț ionat ș i logic,
îngreunând procesul de uitare.

Nu uita să cauț i într-un dicț ionar de termeni medicali toate cuvintele al căror înț eles
nu fi sigur. Vei evita astfel să te duci purtând erori de interpretare.

Încearcă să creș ti viteza de citire. Atunci când citim, ochii noș tri se miș că în mod constant.
de fijări care grupează un sau mai multe cuvinte. Pentru a creș te viteza de citire, trebuie să
a încerca să realizăm un număr mai mic de fixări încercând să acoperim un număr mai mare de
cuvinte posibile. Oricum, importantul nu este să citeș ti foarte repede fără să înț elegi, ci
întelege ceea ce citeș ti.

Pentru a consolida memorarea, este convenabil să se facă o analiză superficială a ceea ce se va

citirea la începutul fiecărui perioadă de studiu ș i o rapidă revizuire a ceea ce s-a citit recent, la
final

Este normal să ai dificultăț i în a te adapta la această altă metodă de studiu. Ai trecut prin cele ș ase
ani de carieră memorând noti ț ele înainte de fiecare examen ș i incapacitatea de
Memorarea cantită ț ii enorme de material cu care te confrun ț i acum î ț i creează nesiguran ț ă.
Ideala ar fi să reuș eș ti să memorezi totul, dar cum acest lucru este imposibil în timp de
ce disponibil salut ce alege la alternativa mai rentabil.
Ș i cel mai rentabil este să vedem totul în fiecare „tur” (vom face trei ture în total) printr-o
„lectura activă” (a citi-a în ț elege-a rela ț iona-a exersa cu teste), pentru a încerca să nu gre ș eș ti
întrebări u ș oare ș i regulate din fiecare materie, care sunt majoritatea examenului.
Dacă continui cu sistemul de la cursă, te opreș ti mai mult să memorezi ș i nu ai timp să
termina ț i materia, pute ț i răspunde la unele dintre pu ț inele întrebări dificile ale acesteia
materia pe care ai studiat-o, dar probabil vei pica multe dintre întrebări
uș oare ș i regulate din materie pe care nu ai avut timp să le examinezi (care vor aduna un mai mare
număr de puncte).
80% din examenul MIR este compus din întrebări cu un indice de dificultate scăzut sau mediu
(întrebări „uș oare” sau „regulate”).

Această analiză confirmă că examenul MIR se promovează, obț inând un număr excelent, dacă se
îș i pun întrebările uș oare ș i regulate, care constituie cea mai mare parte a întrebărilor din
examen.

Întrebările uș oare se concentrează pe un volum „relativ” mic de material

studiu (ca cele 1000 de pagini care compun Manualul de Supravieț uire). Pentru a reuș i să...
Întrebări regulare este necesar să studiezi un volum mult mai mare de material (cărț ile de la
Curs). Multe dintre întrebările dificile nu sunt incluse în căr ț ile noastre, ș i pentru
a le corecta ar fi necesar să seextindă enorm materialul de studiu (inclusiv toate
cărț i de referinț ă pentru toate disciplinele, încă s-ar scăpa unele). Aș a cum vezi, ceea ce este profitabil
este concentrat în a nu gre ș i întrebările u ș oare ș i obi ș nuite (care sunt majoritatea), ș i nu
a se preocupa pentru întrebările dificile (care sunt o minoritate). Posibilităț ile ca dacă
studiezi ceva important (uș or), apare în examen, sunt mari; în timp ce dacă studiezi ceva
foarte rar ș i dificil, posibilităț ile ca acea întrebare să apară la examen sunt foarte mici

În fiecare zi ai trei sarcini distincte de făcut: să studiezi lucruri noi, să te antrenezi

cunoș tinț e făcând întrebări de test ș i revizuind în clasă ceea ce s-a studiat în timpul zilei.
Sunt trei lucruri distincte, toate trei importante, complementare ș i fiecare cu un timp.
determinat asignat. Nu sunt „vase comunicante”, ci „compartimente etanș e”, ș i
niciodată nu trebui să renunț i la a face teste pentru că nu ai avut timp să termine de examinat
materia.Ș i dacă nu ț i-a dat timp să studiezi tot, este o problema a studiului, dar că nu
trebuie să-l transporț i la test. Încercaț i să nu vi se întâmple din nou a doua zi, dar nu-i furaț i timpul
la întrebări. La final nu te vor nota pentru ceea ce ai studiat, nici pentru ceea ce ș tii
de fapt, doar pentru ceea ce ș tii să transmiț i într-un examen cu întrebări cu alegere multiplă

Luni Marț i Miercuri Joi Vineri Sâmbătă

Corecț ie
TEORIA A DISCIPLINEI
MIR
6 / 7 ore pe zi
2 ore

150 preg. 250 preg. 250 preg. 150 preg. 150 Cazuri 250 preg.
Autoevaluare MIR MIR Test nr. 1 Test nr. 2 Simulacru

450 de întrebări din materie + 750 de întrebări din toate materiile

Corectare
CLASES DE REPASO
Simulacru
3 ore pe zi
4 ore

A studia doar nu este o garanț ie a unor rezultate bune: Este esenț ial, pe lângă
a studia, a pune întrebări de test

Performanț a optimă se obț ine combinând studiul ș i antrenamentul zilnic cu examene de

test. Ș i studiezi,
5.- Uitarea ș i revizuirea

Fenomenul uitării este clar ș i evident inamicul numărul unu al medicului care
se pregăteș te pentru MIR.

Cercetările realizate în acest domeniu demonstrează că memoria nu scade.

imediat după o perioadă de învăț are, ci creș te, înainte de a se stabiliza ș i
caer, por fin, en picado. La memoria sigue, por tanto, una curva matemática con la siguiente
forma

Această grafică poate fi modificată avantajos revizitând informaț iile chiar în momentul respectiv
în care memoria începe să decădere. Persoana care nu revizuie ș te ceea ce înva ț ă este
deseparându-ș i efortul care face învăț area ș i se plasează pe sine într-o situaț ie
foarte puț in avantajoasă în momentul de a trece MIR-ul. Paradoxal, persoanele care se pregătesc pentru
examen pentru texte atât de ample încât nu au timp să revină asupra a ceea ce studiază, încearcă
„a atinge totul fără a obț ine nimic”. Revizuirea care are loc atunci când memoria ș i
integrarea informaț iilor studiate a atins apogeul, permiț ând menț inerea
nivel de una ș i alta, aș a cum reflectă graficul următor.

6.- Învăț area

În continuare, vom revizui foarte pe scurt câteva cuno ș tinț e pedagogice care
pot fi utile în procesul de învăț are.

6.1.- Condiț ii de bază pentru învăț are

Există patru condiț ii care trebuie îndeplinite pentru ca un învăț ământ corect să existe

A. VOinț ă

Durante pregătirea examenului MIR, efortul pe care îl cere voinț a candidatului este
foarte mare. Aș a cum am discutat anterior, acest efort este maxim în timpul
primele săptămâni de pregătire, ș i scade pe măsură ce opozantul îș i „educă”
progresiv volț ia sa

B. MOTIVAȚIE

Pentru a învăț a cu adevărat ceva, este necesar ca subiectul să dorească să înveț e. Motivaț iile
del medic care se pregăteș te pentru MIR sunt foarte puternice: a trece acest examen este un pas
casi obligat pentru cel care doreș te să acceseze un loc de muncă ca medic în
situaț ia competitivă actuală.

C. METODĂ

O metodă bună de studiu face ca lucrurile să fie mai uș or ș i plăcut de învăț at. Doar se
învăț aț i bine conț inuturile care sunt bine structurate ș i legate metodic ș i organizat
cu cunoș tinț ele pe care le are deja subiectul.
D. DISTRIBUȚIA CORECTĂ A TIMPULUI

El Curso no puede ayudarte con la primera de estas condiciones (la voluntad), pero tratará de
fă-o cu cele trei rămase.

A. LEGEA EFECTULUI

Ș i un anumit material de studiu provoacă o reacț ie sau un efect neplăcut, tinde să

a se uita rapid. Aș adar, trebuie să căutăm motivaț ii plăcute ș i pozitive pentru
a studia, eliminând toate cele care ne sunt neplăcute. Înainte de a începe
pregătirea MIR trebuie să uite e ș ecurile anterioare în acest examen, asta da,
după ce am analizat cauzele lor, pentru a nu repeta aceleaș i greș eli.

B. LEGEA EXERCIȚIULUI

Dacă vrem să ne menț inem cunoș tinț ele „în formă”, trebuie să le exersăm, să le antrenăm
în fiecare zi. Dacă nu folosim cunoș tinț ele dobândite, le vom uita rapid. La
cea mai bună modalitate de a face asta este să realizăm, în fiecare zi, serii de întrebări de test cât mai multe

extensive posibile (150 de întrebări pe zi). Nu trebuie să încercaț i să pregătiț i MIR-ul doar realizând
întrebări, pentru că dacă nu se studiază, nu se au cunoș tinț e pe care să le "exerciț i" cu teste.
studiul ș i testele se completează ș i îș i sporesc efectele reciproc.

C. LEGEA PREDISPOZIȚIEI LA UN FINAL

Odată ce ne-am propus ș i acceptat un obiectiv sau un scop, drumul spre acesta devine mai
plăcut. Nu se poate pregăti MIR-ul cu mentalitatea de „a încerca anul acesta, să vedem ce
pasa…", trebuie să ne aruncăm „cu toate forț ele”, cu o mentalitate de câș tigător, siguri că dacă
studiem din greu ș i menț inem ritmul adecvat (constanț a este esenț ială, ca
în sport!), ne vom atinge obiectivul. Trebuie să acceptăm că drumul până la aprobat
nu este exact un pat de trandafiri. Dimpotrivă, este posibil să fie cea mai greu etapă în
viaț a profesională a medicului, dar este un drum pe care trebuie să-l parcurgi pentru a putea concura în
Piaț a muncii actuală.

7.-Factori de „prognostic nefavorabil” în pregătirea examenului MIR

1. Infravalora propria capacitate: nu începe să studiezi cu adevărat.

2. Supravalora capacitatea proprie: a începe să lucrezi prea târziu.

3. Infravalora dificultatea MIR: studiaza „just” pentru a promova.

4. Nu dedica timp la ceea ce cunoș ti CEL MAI RĂU. Studiază ceea ce deja se ș tie.

5. A nu face suficiente simulări, teste, examene MIR

8.- Factori de „bun pronostic” în pregătirea examenului MIR

1. Considera esenț ial să aprobăm ACEST apel

2. Nu subestimaț i MIR-ul, dar aveț i încredere în capacitatea de a-l obț ine, aș a cum au făcut atâț ia alț ii.
înainte

3. Nu crede în existenț a trucurilor. Singura modalitate de a trece este să munceș ti, ș i mult.

4. Nu înceta să faci teste în NICIUN moment al pregătirii

5. A face exerciț ii ș i a te odihni o zi pe săptămână