CPCR
Tradus de
ScribdTranslationsCPCR
Tradus de
ScribdTranslationsCPCR
Cardiopulmonar
resuscitare cerebrală
(CPCR)
• Resuscitarea cardiopulmonară (RCP) este
necesar atunci când aprovizionarea cu oxigen la
creierul este insuficient pentru a menț ine funcț ia.
Livrarea oxigenului depinde de activitatea cardiovasculară
output, hemoglobina cu oxigen, care
depinde predominant de sistemul respirator
funcț ie.
• CPR este necesară cel mai frecvent după
stop cardiac, stop respirator sau un
combinaț ia celor două.
Hipoxia cerebrală
• Creierul este mai sensibil la hipoxie decât oricare altul
organ, inclusiv inima. Are o capacitate limitată pentru
metabolism anaerob ș i nu poate stoca oxigen.
Hipoxemia este tolerată remarcabil de bine în normal
individual, pe măsură ce fluxul sanguin cerebral (CBF) creș te
substanț ial pentru a compensa pentru transportul redus de oxigen în
sânge. În contrast, ischemia (de exemplu, oprirea circulaț iei) sau
hipoxemie într-un pacient incapabil să crească CBF (de exemplu.
ateroscleroza cerebrovasculară sau un debit cardiac scăzut
starea) rezultă în apariț ia rapidă a metabolismului anaerob
Cortexul cerebral este deteriorat permanent de
ischemia de mai mult de 3-4 minute. Astfel
,deș i un pacient poate supravieț ui unui episod de
stop circulator, afectare permanentă a
funcț ia cerebrală poate fi afectată dacă oxigenul cerebral
livrarea nu este restabilită în termen de 3-4 minute de
oprirea iniț ială a fluxului sanguin. Cea mai comună
cauza leziunilor cerebrale după oprirea cardiacă este întârzierea
începând resuscitarea. Prin urmare, când
a avut loc un stop circulator, este esenț ial să
începeț i RCP cât mai repede posibil.
SEMNE ALE STOPULUI CARDIAC
Acestea sunt prezentate în Figura 43.1. În timpul
chirurgie poate fi dificil de distins
între hipotensiunea profundă ș i
stop circulator. Dacă niciun chirurg nici
anestezistul poate găsi un puls, cardiac extern
masajul trebuie instituit.
• .
Directive pentru a ghida performanț a cardio-
resuscitarea pulmonară a fost dezvoltată de
Consiliul European de Resuscitare (1992) ș i
Asociaț ia Americană a Inimii (1986). Aceste
liniile directoare se bazează pe conceptul de 'lanț '
de supravieț uire '. Lanț ul supravieț uirii necesită ca
în urma unei evaluări clinice iniț iale a
starea pacientului, un apel telefonic pentru ajutor este
făcut înainte de a începe suportul vital de bază.
Această cerere timpurie de ajutor scade
timpul până la prima defibrilare, scurtează
timpul până la livrarea vieț ii avansate
sprijin, scade durata de timp a
performanț a suportului vital de bază ș i
îmbunătăț eș te supravieț uirea de la început
eveniment de resuscitare.
EVALUARE
Abordati pacientul asigurându-vă că există
nu există un pericol suplimentar din partea celor din jur
evaluarea nivelului de
reactivitate prin a agita uș or
pacient ș i strigând „Eș ti în regulă?”.
Cale respiratorie
În cazul pacientului nereceptiv, deschideț i
căile respiratorii prin înclinarea capului înapoi ș i ridicarea
maxilarul înainte (Fig.43.2).
Respiraț ie
• Uită-te - să vezi dacă peretele toracic se miș că sau dacă
peretele abdominal indică o căi respiratorii obstructate
printr-o miș care de leagăn.
• Ascultă--peste gură pentru sunete de aer miș că--
meniul sau pentru sunete care indică o obstrucț ie
căi respiratorii.
• Simte - pe buze cu partea laterală a feț ei pentru
semn al miș cării aerului care indică eficienț ă
respiraț ie.
Circulaț ie
Verifică rata ș i ritmul carotidian
puls.
Apel pentru ajutor
Este esenț ial să telefonezi pentru ajutor, deoarece
imediat ce evaluarea a fost finalizată.
SUPORT VITAL DE BAZĂ
• Calea aeriană
• Breathing
• Circulaț ie
Stop cardiac
Dacă respiraț ia ș i pulsaț ia sunt absente
începeț i suportul de bază pentru viaț ă, care este un
combinarea compresiilor toracice ș i
ventilaț ie.
Compresii toracice
Compresiile toracice se efectuează pe partea inferioară
a treia parte a sternului, două degete deasupra
xiphisternum. The overlapping heels of both hands
sunt folosite pentru a comprima pieptul prin apăsarea
sternum aproximativ 4-5 cm la o rată de 80
compresii pe minut (gama 60 -
100 de compresii pe minut). După 15
comprimările deschid căile respiratorii prin înclinarea capului
ș i ridicând bărbia ș i dând două expiraț ii de aer
respiraț ii.
Respiraț ie
Aceasta se realizează prin ventilaț ia aerului expirat.
Cu căile respiratorii deschise, strânge nările.
închis. Respiră adânc ș i închide buzele peste
gura pacientului. Sufla constant în
gura pacientului, observând cum se ridică pieptul ca ș i cum
pacientul lua o respiraț ie adâncă. Fiecare respiraț ie
ar trebui să dureze aproximativ 2 secunde pentru o umflare completă.
Menț inerea căilor respiratorii, îndepărtaț i-vă gura de pe
pacient ș i permite pieptului să cadă în expiraț ie
.Repetaț i această manevră pentru a oferi două ventilaț ii.
Continuaț i suportul vital de bază, 15 compresiuni toracice
compresii cu două aer expirate
ventilaț ii, până la suportul vital avansat
soseș te. Nu întrerupe suportul vital de bază
pentru a efectua evaluări suplimentare ale
pacient, cu excepț ia cazului în care pacientul arată semne de
recuperare.
Stop respirator
• Dacă pacientul nu respiră, dar are un
puls, efectuează 10 respiraț ii cu aer expirat înainte de
lăsând pacientul să telefoneze pentru ajutor. Pe
întorcându-ne la pacient, recheckaț i
respiraț ia ș i pulsul. Dacă un puls este prezent
continuă respiraț ia aerului expirat la o rată de
10 respiraț ii pe minut, dar verifică din nou pulsul
după fiecare 10 respiraț ii. Începeț i plinul de bază
suport vital dacă pulsul se opreș te.
SUPORT AVANSAT DE VIAȚ Ă
Prin urmarea lanț ului de supravieț uire,
un apel telefonic timpurie pentru ajutor va rezulta în
sosirea promptă a echipamentului ș i
personal necesar pentru a efectua utilizări avansate
a unui defibrilator în fibrilaț ia ventriculară
are un efect definit asupra supravieț uirii eventuale.
• Există patru tulburări subiacente de
ritm cardiac asociat cu cardiac
arestare
• Fibrilaț ia ventriculară
• [Link] ventriculară
• [Link]
• 4. Disociere electromecanică (fără puls
activitate electricală).
AGENTI ALKALINIZANȚ I
În resuscitarea prelungită, pacientul
poate deveni din ce în ce mai acidotic. Aceasta este
în special atunci când suportul vital de bază iniț ial
a fost întârziat, ventilaț ia nu fusese
performant (acidoză respiratorie)
sau compresiile toracice nu au fost
de succes în atingerea unui flux satisfăcător
de sânge (acidoză metabolică).
ÎNGRIJIRE POST-OPERAȚ IONALĂ
Pentru fiecare zece resuscitări în spital
evenimente, trei pacienț i supravieț uiesc iniț ial
proceduri de resuscitare, doi supravieț uiesc
următoarele 24 h, 1.5 supravieț uiesc pentru a fi externe
spital ș i un pacient trăieș te timp de 1 an
după evenimentul iniț ial.
Sistemul cardiovascular
• Debitul cardiac poate rămâne nesatisfăcător
ca rezultat al ș ocului cardiogenic ș i poate fi
atât de săraci încât inconș tienț a persistă. A
debitul cardiac scăzut poate rezulta din:
• [Link] miocardică slabă
• [Link]
• 3. Aritimii
Sistemul respirator
• Dysfuncț ia pulmonară este produsă în timpul resuscitării pentru
motive care pot include inhalarea vomei, plămân
contuzie, coaste fracturate ș i pneumotorax. Pulmonar
edemul poate apărea în prezenț a insuficienț ei cardiace ș i după
leziune craniană, înecare sau inhalare de fum. Terapie cu oxigen
pentru 24 h ar trebui să urmeze orice episod de stop circulator. Dacă
insuficienț a respiratorie evidentă apare, mai intensă
tratamentul este necesar, inclusiv posibil o perioadă de
ventilaț ie artificială. Toț i pacienț ii ar trebui să aibă o radiografie toracică
şi analiza gazelor din sânge după resuscitare.
sistem nervos central
• Pacienț ii pot să nu revină la conș tiinț ă
pentru următoarele motive:
• Debitul cardiac scăzut
• Daune cerebrale, care pot fi prezente dacă
resuscitarea a fost întârziată sau dacă
stopul circulator a fost precipitat de
hipoxemie.
MANAGEMENTUL CREIERULUI
DAUNA
Scopul tratamentului este de a oferi
condiț ii optime pentru recuperarea cerebrală
celule ș i prevenirea neuronilor secundari
daune.
Măsuri generale
Obstrucț ia căilor respiratorii apare cu uș urinț ă în
pacient inconș tient ș i duce la hipoxemie ș i
hipercapniei, care agravează daunele cerebrale. În
în plus, reflexele de tuse ș i de înghiț ire sunt
deprimat. Intubarea traheală continuă protejează
plămânii, protejează căile respiratorii ș i le face uș or de
instituie ventilaț ia mecanică dacă respiraț ia
devine inadecvat.
Tratament specializat
PREVENIREA STOPULUI CARDIAC
O recuperare bună a avut loc după 1-2 ore
de RCP continuu.
Mul ț umesc!
La revedere!