Memorialul Dr. Emilio B. Espinosa Sr.

Colegiul de Stat pentru Agricultură ș i Tehnologie

MODUL

2
REVOLUȚII INTELECTUALE
ACEASTA A DEFINIT SOCIETATEA

GE 7: Ș tiinț ă, Tehnologie ș i Societate

PREGĂTIT DE: JOHN MICO LLANZA

 MODULE 2

PREZENTARE

Ș tiinț a ș i tehnologia sunt procese dinamice în care omul se angajează pentru a satisface două nevoi de bază–
frica de cunoaș tere ș i cerinț ele materiale pentru supravieț uirea ș i prosperitatea umană. Ș tiinț a ș i
tehnologia a existat chiar înainte de cuvintele biologie, fizică, chimie, inginerie ș i
agricultura au fost create.

Ș tiinț a este descrierea, înț elegerea ș i prezicerea fenomenelor fizice prin utilizarea
ș i generarea de teorii, legi ș i principii verificabile. Cercetarea ș i dezvoltarea sunt activităț i obiș nuite
asociat cu ș tiinț a ca proces. Implică dobândirea de noi cunoș tinț e ș i utilizarea
o astfel de cunoș tinț e pentru a concepe produse ș i procese noi sau îmbunătăț ite.

Tehnologia este utilizarea cuno ș tinț elor ș tiinț ifice ș i/sau empirice în vreun fel pentru produc ț ie,
îmbunătăț irea ș i distribuț ia de bunuri ș i servicii, precum ș i satisfacerea altor nevoi materiale. Pe
pe de altă parte, este mai legat de activitatea economică.
Produsele activităț ii tehnologice sunt compuse în mod necesar din „software” ș i „hardware”.
Software se referă la metode, tehnici, organizare ș i management. Hardware se referă la unelte,
echipamente, maș ini ș i materiale (UNESCO, 1979; Posadas, 1985).
Activitatea de bază a tehnologiei este inovaț ia tehnologică care urmăreș te să transforme prototipul.
invenț iile de cercetare ș i dezvoltare în produse sau procese comerciale (Posadas, 1985). Altceva
Activitatea importantă este utilizarea tehnologiei în sine. Utilizarea efectivă a tehnologiei în producț ie
procesul evidenț iază potenț ialele, precum ș i problemele asociate cu o anumită tehnologie.

Societatea este un grup de persoane unite pentru un scop comun sau printr-un interes comun.
Ei vin să înveț e ș i să execute comportamentul aș teptat de la ei.
Societatea foloseș te ș tiinț a pentru a dezvolta tehnologii mai bune, astfel încât oamenii să trăiască în
în conformitate cu necesităț ile lor. Succesurile ș i eș ecurile umane se învârtesc în jurul militarului, economic,
ș i semnificaț ia medicală. Ș tiinț a ș i tehnologia pot produce fie un rezultat pozitiv, fie un rezultat negativ pentru om
supravieț uire. Dilemele etice ș i conflictul social se vor acumula în lumina credinț elor abundente ș i a culturii care sunt
dezintegrare lentă sau invers, în raport cu schimbările făcute de ș tiinț ă ș i tehnologie în societatea noastră.

Începând cu începuturile timpului, omul a căutat să îmbunătăț ească modul ș i calitatea vieț ii sale.
omul preistoric a descoperit cum să facă ș i să folosească unelte, a dezvoltat o secvenț ă logică pentru activităț i ș i a evoluat
procese care au adăugat valoare vieț ii sale. Totalitatea utilizării ș i aplicării cunoș tinț elor, abilităț ilor, uneltelor sale,
ș i materialele constituie ceea ce astăzi descriem ca „tehnologie”.

CAPITOLUL 2: REVOLUȚIILE INTELECTUALE CARE DEFINESC SOCIETATEA

Pentru multe ț ări, dezvoltarea este pur ș i simplu devenind

în viitorul ț ărilor industrializate de astăzi.

Trecerea de la via ț a nomadă la agricultură a dus la

development of cities: a) network and transportation; b) specialized labor; c) government and religion; and
d) clasa socială.

A fost în timpul anului 15thsecol,

cu ritmul accelerat al dezvoltărilor, că multe invenț ii
evoluat. Această perioadă a schimbat radical aș a-numitul mod de viaț ă convenț ional al lumii occidentale.

OBJECTIVES
La sfârș itul acestei lecț ii, studenț ii ar trebui să fie capabili să;
Discutaț i despre interacț iunile dintre ș tiinț ă ș i tehnologie ș i societate de-a lungul istoriei.
Discutati cum afecteaza dezvoltările ș tiinț ifice ș i tehnologice societatea ș i mediul înconjurător.
CONȚINUT/LECȚIE PROPRIE:

LECTIA 1: TRANSFORMAREA SOCIETATII PRIN STIINTA SI TEHNOLOGIE

COPERNICAN
Aceasta a cauzat schimbarea de paradigmă a modului în care pământul ș i soarele erau plasate în cer/univers. Este
ideea care a respins modelul ptolemaic (pământul este centrul sistemului solar) ș i a dovedit heliocentrismul
model (soarele este centrul sistemului solar, având pamântul în jurul lui)

DARWINIAN
Aceasta a avut un impact mare asupra modului în care oamenii abordează Biologia pentru totdeauna. Această revoluț ie a oferit
o diferenț ă în „Teoria Creaț iei”. Revoluț ia darwiniană a început când Charles Darwin a publicat
această carte „Originea speciilor” care subliniază că oamenii sunt rezultatul evoluț iei.

FREUDIAN
Această teorie a început să revoluț ioneze psihiatria cu Sigmund Freud. Aceasta include
Teoria freudiană a personalităț ii care implică dezvoltarea umană contribuie la personalitatea sa.
ș i de asemenea „psihanaliza” lui, care este procesul pentru atingerea funcț ionării corecte dacă un
omul nu îș i încheie etapele de dezvoltare.

INFORMAȚII
Aceasta a fost era în care tehnologia a fost prevalentă. Este cunoscută ș i sub numele de Computer
Epoca care a adus atât de multă schimbare în modul în care trăim astăzi.

MESO-AMERICAN
A contribuit foarte mult cu idei sau descoperiri pentru Arheologie. Templele ș i piramidele au lăsat multe
despre Arhitectură care ne conduce să studiem mai mult despre aceasta.

ASIAN
Revoluț ia însăș i a învăț at ț ările asiatice despre libertate ș i naț ionalitate independentă pe parcursul
îmbunătăț irea adusă de aceasta intern.

ORIENTUL MIJLOCIU
Revoluț iile din Orientul Mijlociu au fost un produs al dezvoltării ș i creș terii individului
naț ionalism, imperialism, pentru eforturile de a vesticiza ș i moderniza societăț ile din Orientul Mijlociu ș i de a împinge
puterea în declin a Imperiului Otoman ș i a regiunii arabe.

AFRICAN
Lupta împotriva colonialismului ș i imperialismului în Africa.

Sursa: [Link]-[Link]

SUMMARY:

Variabile care influenț ează dezvoltarea ș tiinț ei ș i tehnologiei

Creativitate
Curiozitate
Gândire critică
Pasiune pentru cunoaș tere
Pasiune pentru a descoperi

Trei revoluț ii care au definit societatea

Idei ale intelectualiilor cunoscuț i
Leagăne ale Ș tiinț ei Săpânzi
 Copernican
Darwinian
Freudian

Cele Patru Leagăne ale Ș tiinț ei Timpurii

Meso-American
Asiatic
Orientul Mijlociu
African

Nicolaus Copernicus (1473-1543)

Astronom care a propus că planetele se rotesc în jurul soarelui

Revoluț ia copernicană
Model heliocentric cu soarele în centrul sistemului solar

Charles Darwin (1809-1882)

Oamenii de ș tiinț ă natural din Anglia care au formulat o teorie a evoluț iei prin selecț ia naturală

Revoluț ia darwinistă
Evoluț ia prin selecț ie naturală

Două cărț i care au dat naș tere revoluț iei darwiniene

Despre originea speciilor
Căderea Omului

Despre originea speciilor (1859)

A prezentat dovezi despre modul în care speciile evoluează în timp

Descendenț a omului (1871)

Introducerea ideii de viaț ă organică în cadrul gândirii revoluț ionare

Sigmund Freud (1856-1939)

Neurolog austriac care a fondat psihanaliza

Revoluț ia freudiană
A dezvoltat o metodă observaț ională pentru a studia viaț a interioară a omului
Se concentrează pe sexualitatea umană ș i natura malefică a omului

2 Metode de Psihanaliză
Flux de conș tiinț ă
Asociere liberă

Trei aspecte privind efectele revoluț iei freudiene

Literature
Arte Vizuale
Muzică

Dadaism
Iraț ionalitate

Surrealism
Eliberează subconș tientul de legătura cu conș tiinț a
 Inca
Aztec

Contribuț ii ale civilizaț iei Maya

Astronomia încorporată în temple sau structuri religioase,
previziunea eclipselor
folosirea ciclicelor astrologice în plantare ș i recoltare
hieroglife maya
Conceptul de zero

Contribuț ii ale civilizaț iei Inca

Sistem de irigaț ie
Prima pod suspendat
Quipo

Contribuț iile civilizaț iei aztece

Ciocolată
tehnologia Chinampa
Canoe
Copiii sunt obligaț i să primească educaț ie
medicament antispasmodic

Civilizaț ia Asiană
India
China
Orientul Mijlociu

Susruta Samhita
Text despre proceduri chirurgicale din India antică

Siddhanta Shiromani
Text antic cu subiecte incluzând longitudinea ș i latitudinea planetelor, eclipse, calea soarelui ș i
lună

Contribuț iile Indiei

Medicine Astronomy
360 de zile cu 12 părț i egale de 30 de zile
Matematică
liderul Mohenjo-daro
Trigonometrie
Gravitaț ia ca o forț ă de atracț ie
Analiză matematică

LECTIA 2: EVALUAREA DEZVOLTĂRII Ș TIINȚIFICE

A. Timpurile grece ș ti ș i romane

1. Grecia antică - prima cultură care a întreprins o adevărată anchetă ș tiinț ifică. După echivalentu
turbulenț ele cauzate de descoperirea ș i utilizarea armelor din fier, grecii au început să explice
universul ș i ei înș iș i într-un mod mai profund.
Grecii cei mai vechi erau aș ezaț i de-a lungul coastei de vest a Asiei Mici, în Sicilia ș i în sud.
Italia, unde următoarele au fost complet dezvoltate:
a. Elemente de bază ale matematicii
b. Astronomie
 f. Medicină

PRIMELE CINCI SECOLE Î.H.

Ruina potenț ială a Greciei helenice a cauzat schimbări atât de profunde în jur încât savanț ii au fost de acord în
folosind un nou nume pentru a desemna noua cultură, care s-a dezvoltat în principal din secolul al treilea.
În această perioadă, centrul nu mai era în Atena ș i în alte ora ș e grece ș ti care erau
stabilit în afara Europei.
Epoca de aur a grecilor în ș tiinț ă a coincis cu epoca lor de aur în literatură ș i arte, care a durat
loc în principal în Atena în secolele patru ș i cinci î.Hr. acel secol de aur a fost încheiat de o
uciderea politică a lui Socrate în 399 î.Hr.

Secolul al patrulea a fost chiar mai bogat în realizări ș tiinț ifice ș i a fost dominat de două mari
personalităț i în istorie. Prima jumătate a fost dominată de Platon ș i a doua jumătate de Aristotel.

15thSecol
Dezvoltări majore au avut loc în acest secol. Unele schimbări notabile care au schimbat radical
cursul lumii occidentale este următorul:
a) Inven ț ia tipografiei - aproximativ mijlocul anului 15 thsecol

b) Descoperiri geografice – ini ț iate de Henry Navigatorul, care au atins apogeul la sfâr ș itul
al secolului cu călătoria lui Columb ș i altele.
c) Tipărirea – a deschis produc ț ia de texte standard ș i, pu ț in mai târziu, ilustra ț ii standard.

Pentru prima dată, progresul cunoș tinț elor putea fi înregistrat imediat ce a fost standardizat
ș i transmise în fiecare colț al lumii civilizate. Până în acest moment, Estul ș i Vestul au lucrat
împreună, dar acum Estul Muslim, din ce în ce mai inhibat de obscurantismul religios, a respins tipărirea
ș i a încetat să colaboreze cu lumea occidentală.

Descoperirea tiparului a fost atât de importantă încât este bine să o considerăm începutul noii
perioada, aşa-numita Renaştere, care a fost aproape exclusiv occidentală în ceea ce priveşte Ştiinţa
concerned.

RENTAISANȚA
Recuperarea textelor clasicilor greci, dintre care cele mai multe fuseseră cunoscute doar prin latină.
traducerea scrierilor arabe a fost bine cunoscută în perioada Renaș terii. Această perioadă este considerată ca
continuarea Evului Mediu.

Creș terea Academicienilor

În timpul Renasterii, tipografiile au devenit numeroase, iar numărul căr ț ilor tipărite
crescut imens după aceea.

Îmbunătăț irea comunicării cunoș tinț elor ș tiinț ifice

Un alt factor în revoluț ia ș tiinț ifică a fost apariț ia societăț ilor academice ș i a savanț ilor în diferite
ț ările. Cele mai timpurii dintre acestea au fost în Italia ș i Germania, care au avut o existenț ă scurtă. Mai influente au fost
Societatea Regală din Anglia (1660). Cea din urmă a fost o institu ț ie privată în Londra ș i includea astfel de
oameni de ș tiinț ă precum Robert Hooke, John Wallis, William Brouncker, Thomas Sydenham, John Mayow, ș i
Christopher Wren (care a contribuit nu doar la arhitectură, ci ș i la astronomie); cel din urmă a fost o
instituț ie guvernamentală ș i a fost inclus ca membru străin al olandezului Huygens. În anii 18th
secol, academiile regale importante au fost înființ ate la Berlin (1700) ș i la Sankt Petersburg (1724).
societăț ile ș i mediile academice au oferit principalele oportunităț i pentru publicarea ș i discutarea ș tiinț ifică
rezultate în timpul ș i după revoluț ia ș tiinț ifică (Compton Encyclopedia Interactive, 1996).

Primele Academii de Ș tiinț e datează din secolul al 16-leathsecol

1. Academia del Lincel în Roma (1603-1630)
2. Academia del Cimento din Roma (1657-1667)
3. Societatea Regală din Floren ț a (1662)
 Reînvierea ș i dezvoltarea ș tiinț ei a început cu publicarea de cărț i care acum sunt considerate
ca monumentele principale ale ș tiinț ei moderne, adică:
1. On the Revolution of Heavenly Spheres by Nicolaus Copernicus (1500)
2. Pe structura corpului uman de Andreas Vesalius (1543)
3. Principia Mathematica a Sir Isaac Newton (1687)
4. Traite de la Lumiere de Christian Huygens (1690)

LECȚIA 3: REJEKTAREA PARADIGMELOR TRADITIONALE–THE

REVOLUȚIA Ș TIINȚIFICĂ

1. NICOLAUS COPERNICUS (1473-1543)

A rupt cu credin ț a tradi ț ională, sus ț inută de atât de ș tiinț ifici cât ș i
teologii că pământul era în centrul universului. Un polonez
astronom ș i matematician care a fost un susț inător al viziunii unei
Pământul în miș care zilnică în jurul axei sale ș i în miș care anuală în jurul unui soare staț ionar.
Această teorie a schimbat profund viziunea lucrătorilor ulteriori asupra universului, dar a fost
respins de Biserica Catolică.
El a fost considerat responsabil pentru plasarea Soarelui, nu a Pământului, în centrul
cosmos. El a fost capabil să plaseze planetele în ordinea distanț elor lor de la
soarele prin analizarea vitezelor lor ș i, astfel, pentru a construi un sistem al
planete.

În 1543, pe patul de moarte, Copernic a terminat de citit dovezile lucrării sale.

muncă grozavă: el a murit exact când a fost publicat. Cartea sa epocală, De
revoluț iunile orbilor cereș ti
Sferele ș i au devenit un punct de reper în istoria ș tiinț ei moderne care este
cunoscută sub numele de „Revoluț ia copernicană”.

Este adesea considerat punctul de plecare al astronomiei moderne ș i

definirea epifaniei care a început Revoluț ia Ș tiinț ifică. Deș i greacă,
Savanta indieni ș i musulmani au publicat ipoteze heliocentrice cu secole în urmă.
înainte de Copernic, publicarea sa a unei teorii ș tiinț ifice a „Heliocentrismului”,
demonstrează că miș cările obiectelor cereș ti pot fi explicate fără
oferind Pământului odihnă în centrul universului, a stimulat mai departe
investigaț ii ș tiinț ifice ș i a devenit un punct de reper în istoria modernă
ș tiinț a care este cunoscută sub numele de Revoluț ia Copernicană.

[Link] BRAHE(1546-1601)
Astronom danez care a făcut măsurători exacte ale stelei ș i
planetele înainte de telescop. De asemenea, a descoperit o stea nouă în 1557. În
1563, a observat conjuncț ia lui Jupiter ș i Saturn, care este clară
i-a demonstrat inexactitatea înregistrărilor existente ale planetelor
poziț ii.
El a respins sistemul copernican ș i a crezut că Soarele se învârteș te
în jurul Pământului. Observa ț ia sa asupra cometelor din 1557 ș i cinci
cometele ulterioare l-au convins de asemenea că orbitele lor erau mult dincolo de
orbita lunară.
Această descoperire ș i fenomenala acurateț e a observaț iilor sale de
poziț iile planetare i-au oferit o bază fermă pentru descoperire
viziunea asupra lumii copernicane în secolul al XVII-lea.

Brahe a pus la îndoială doctrina aristotelică a

perfecț iune cerească. Poate cele mai serioase lovituri critice
 În succesiune rapidă, el a anunț at că există
erau munț i pe Lună, satelit care orbită
Jupiter ș i petele de pe Soare.

The Invention of telescopes

[Link] GALILEI (1564-1642)

A formulat legea de bază a căderii corpurilor în 1604. De asemenea
a inventat telescopul în 1608, care a fost folosit pentru a-ș i confirma credinț a
în sistemul heliocentric copernican pe care l-a interzis să
publica
A făcut cea mai notabilă descoperire despre pendul -
perioada (timpul în care un pendul se miș că înainte ș i înapoi) face
nu depinde de arcul oscilării (isohronismul).

Descoperirile sale au dovedit sistemul copernican care afirmă că

pământul ș i celelalte planete se rotesc în jurul soarelui. Înainte de a
Sistemul copernican, se considera că universul era geocentric.
înseamnă că soarele se roteș te în jurul pământului.

4. JOHANNES KEPLER (1571-1630)

Un astronom german care a descoperit cele trei legi principale de
miș carea planetară
Trei legi majore ale miș cării planetare denumite convenț ional ca
urmează:
Planetele se miș că în orbite eliptice având Soarele într-unul dintre focare;
Timpul necesar pentru a traversa orice arc al unei orbite planetare este proporț ional cu zona
sectorul dintre corpul central ș i acel arc ("legea ariei"); ș i
[Link]ă o relaț ie exactă între pătratele timpilor periodici ai planetelor ș i
cubul razelor orbitelor lor („legea armonică”)
5. PARACELSUS
A respins teoriile alchimice ș i medicale mai vechi ș i a fondat iatrochimie, precursoarea
chimie medicală modernă.
ANDREAS VESALIUS
Ca Paracelus, s-a îndepărtat de învăț ăturile medicale ale lui Galen ș i ale altor autorităț i timpurii ș i
prin studiile sale anatomice a contribuit la fundamentarea medicinei moderne ș i a biologiei. Filosofia
baza revoluț iei ș tiinț ifice a fost exprimată în scrierile lui Francis Bacon - care a îndemnat ca
metoda experimentală joacă un rol cheie în dezvoltarea teoriilor ș tiinț ifice.
7. RENE DESCARTES
Universul este un sistem mecanic care poate fi descris în termeni matematici
8. CHRISTIAN HUYGENS
A perfecț ionat ceasul mecanic la sfârș itul secolului al 16-leathsecol ș i îmbunătăț iri în telescop.
9. ISAAC NEWTON
În anii 1600, Newton a folosit descoperirile altora pentru a dezvolta o viziune unificată asupra forț elor.
univers. În cartea sa Principia (1687), a formulat o lege a gravitaț iei universale ș i a arătat
că atât obiectele de pe pământ, cât ș i corpurile cereș ti respectă această lege.
În studiile sale despre lentile ș i prisme a pus bazele studiului modern al opticii.
Newton ș i Gottfried Wilhelm Leibniz, independent, au dezvoltat un nou sistem de
calcul matematic.

FIZIOLOGIE MODERNĂ - la începutul anilor 1600

10. WILLIAM HARVEY

Am efectuat experimente atent ș i am folosit matematică simplă pentru a arăta cum circulă sângele.
în întreaga corp uman.
11. ROBERT HOOKE
La mijlocul anilor 1600, un om de ș tiinț ă englez a fost pionier în utilizarea microscopului pentru a studia fineț ea
structuri ale plantelor ș i animalelor ș i a descoperit o lume nouă de celule.
12. ROBERT BOYLE
În mijlocul anilor 1600, un om de ș tiinț ă irlandez a ajutat la stabilirea metodei experimentale în chimie. El
a introdus multe modalită ț i noi de identificare a compozi ț iei chimice a substan ț elor.
(Enciclopedia Brittanica Interactivă, 2000)

DESCOPERIRI

1. Wilhelm Conrad Roentgen- a descoperit razele X în 1895

2. Antoine Henry Becquerel - radioactivitatea în 1896
3. Pierre ș i Marie Curie - radium în 1898
4. Sigmund Freud - psihanaliza în 1900
5. Max Planck - a descoperit teoria cuantelor în 1901
6. Hugo De Vries - teoria mutaț iilor în 1901-1903
7. Albert Einstein - teoriile speciale ș i generale ale relativităț ii în 1905 - 1916
8. Baron Rutherford - dezintegrarea atomului în 1919
Referinț e

[Link], E.J.M. & Nieva, A.D. (2018). Ș tiinț ă, Tehnologie ș i Societate: Modul bazat pe rezultate
(1stC & E Publishing, Inc. Quezon City Filipine.
2. Mcnamara, D.J., Valverde, V.M., & Beleno, III R. (2018). Ș tiinț ă, Tehnologie ș i Societate (1sted).
C & E Publishing, Inc. Quezon City, Filipine.
[Link], N.D.S., Bernal, R.D., Paquiz, L.G., Ramos, R.C. ș i Viet, L, C. (2004). Tehnologie Ș tiinț ă
Foaie de lucru:

Fiș a de lucru #3
Name: Dată:
Curs și an:

Instruț iuni. Citiț i următoarele întrebări ș i oferiț i ceea ce este/care sunt întrebat în fiecare element. Scrieț i-vă
răspunde în spaț iul furnizat înainte de fiecare număr.

____________1. Cine a descris pentru prima dată inelele lui Newton?

____________2. Cine a explicat pentru prima dată cu succes inelul lui Newton?
____________3. Cine a dat prima dată o explicaț ie corectă de ce cerul este albastru?
____________4. Cine a inventat podul Wheatstone?
Cine a brevetat pentru prima dată telegraful?
____________6. Cine a inventat codul Morse?
____________7. Cine a verificat mai întâi experimental legea lui Coulomb a atracț iei electrice?
____________8. Cine a efectuat pentru prima dată experimentul cu galeata de gheaț ă al lui Faraday, demonstrând electrostatica
protejare?
____________9. Cine a inventat notaț ia punctului zecimal în matematică?
___________10. Cine a inventat ibricul pentru cafea prin picurare?
___________11. Cine a creat pentru prima dată apă carbogazoasă?
___________12. Ce chimist a fost primul care a descoperit ș i descris daltonismul?
___________13. Cine a formulat pentru prima dată regula lui L'Hôpital pentru evaluarea algebricilor indeterminate?
forme?
___________14. Cine a realizat prima oară un telescop de tip "galilean" (non-inversat) constând dintr-un
pozitiv
obiectiv ș i o lentilă negativă la capetele opuse ale unui tub?
___________15. Cine a inventat microscopul?
___________16. Cine a construit primul telescop de tip „Keplerian” (astronomic, inversor) care constă dintr-un
obiectiv pozitiv ș i o lentilă oculară pozitivă la capetele opuse ale unui tub?
___________17. Cine a făcut primul telescop reflector „newtonian” cu o oglindă obiectivă concavă?
___________18. Cine a propus ș i a efectuat pentru prima dată experimentul de a lăsa să cadă două bile de greutate diferită
dintr-un turn înalt pentru a testa afirmaț ia lui Aristotel că acestea ar cădea cu viteze diferite?
_____________19. Cine a realizat pentru prima dată experimentele de zbor cu un zmeu pentru a atrage fluidul electric?
fulger?
___________20. Cine este îngropat în mormântul lui Grant? Unde este mormântul lui Grant? Câte cărămizi sunt în
Mormântul lui Grant?

Notă: Vă rugăm să efectuaț i activitatea acasă individual, apoi să o trimiteț i prin mesaj privat în messenger la
contul meu ( Ș tiinț a Mediului). Înainte sau pe 24 septembrie 2021. Vă rugăm să fi ț i îndruma ț i
în consecin ț ă. Pentru unele întrebări, trimite ț i un mesaj prin messenger (@Environmental
Ș tiinț ă), telefon (09305286906) sau prin intermediul GC-ului nostru.