Perrow
Perrow
Adresă poș tală: C/- Ș coala Waldorf Nairobi, CP 13732, (Str. Miotoni), Karen, Nairobi, Kenya
Work: Tel & Fax- 0011–254–2–883134 Email:jasadam0@[Link]
Susan Perrow are o experienț ă vastă (22 de ani) în lucrul cu copiii mici (predând copiilor cu vârste cuprinse între 3 ș i 8 ani),
învăț ământul profesorilor, povestiri ș i facilitarea cursurilor. În ultimii opt ani a lucrat în educaț ia timpurie
formarea profesorilor de copii în Australia, Kenya ș i Africa de Sud, ș i din august 2003 va fi
predare în Nairobi, Kenya, timp de 2 ani.
În 2000, a scris ș i coordonat un curs de 150 de ore despre Povestire pentru Universitatea Southern Cross (Lismore,
NSW, Australia) - prima de acest fel la o universitate australiană. În 2001, a terminat masteratul.
Cercetări privind povestirea într-o situaț ie interculturală (Africa de Sud post-apartheid) ș i acum lucrează
spre un doctorat în ‘Scrierea poveș tilor terapeutice pentru copii’.
În ultimii doi ani, Susan a fost coordonatorul cu normă întreagă al unui Program de Suport pentru Părinț i CARE.
la Consiliul Byron Shire (NSW) ș i finanț at de Guvernul Australian prin programul „Intervenț ie Timpurie în Îngrijirea Părinț ilor”
Proiect”. De asemenea, a publicat mai multe colecț ii de poveș ti pentru copii: „Daruri din Mare”, 1996;
Grădina Luminii (Poveș ti Teraputice), 2002.
Introducere
În acest atelier, folosind mediu de povestire, idei ș i tehnici pentru scrierea de vindecare
Pove ș tile "medicinale" pentru copii vor fi împărtă ș ite. Bazându-se pe 22 de ani de experien ț ă ca un
profesor/părinte/narator, scopul meu este să îi entuziasmez pe participan ț i să sprijine capacitatea copiilor
prin intermediul mediei pe care o iubesc ș i la care răspund cel mai mult - imaginaț ia.
Lucrând ca coordonator cu normă întreagă al unui program de Intervenț ie Timpurie pentru Părinț i ș i Managementul Comportamentului
Program (un proiect pilot finan ț at de guvernul australian) am căutat modalită ț i de a ajuta
profesorii ș i părinț ii lucrează imaginativ cu copiii. Prin dezvoltarea de cursuri pe teme imaginative
Disciplină, am încurajat profesorii ș i părinț ii să colaboreze cu puterea poveș tilor ș i
imaginaț ia ca o modalitate eficientă de a întâlni ș i de a 'vindeca' unele dintre comportamentele provocatoare ale noastre
timpuri moderne.
În cadrul atelierului, vor fi împărtăș ite câteva poveș ti de exemplu din această muncă. Grupul va fi implicat în
un proces de deconstrucț ie al exemplelor, iar apoi participanț ii vor fi încurajaț i ș i susț inuț i să
creează propriile lor poveș ti. Sesiunea promite a fi o experienț ă practică ș i imaginară.
Istoricul (pe scurt)
Universul a început ca o poveste ......... suntem parte umană, parte poveș ti(1).
Importanț a poveș tilor ș i a narării a fost înț eleasă ș i folosită încă din începuturile
istorie înregistrată. Marii învăț ători spirituali ș i religioș i ai lumii au folosit 'povestea' ca o modalitate de
transmitând adevărul lor spiritual. Când a fost întrebat de ce vorbeș te oamenilor în parabole, Isus a răspuns că
aceasta a fost calea pentru ca misterele cerului să fie cunoscute (Mat: 13:10-35). Poveș tile Zen ș i Sufi de astăzi
sunt foarte apreciati si folositi pentru mesajele lor înț elepte ș i succinte.
Antropologii au observat de mult timp importanț a ș i popularitatea poveș tilor în fiecare cultură. Joseph
Campbell, prin studiul său extins al mitologiei mondiale, afirmă că miturile noastre culturale
lucrează asupra noastră, fie conș tient, fie inconș tient, ca energie eliberatoare, motivatoare ș i directivă a vieț ii
agenț i … ori de câte ori bărbaț ii au căutat ceva solid pe care să îș i fundamenteze vieț ile, au ales
nu faptele de care abundă lumea, ci miturile unei imaginaț ii imemoriale(2).
În ultima vreme, a avut loc o revigorare a puterii vindecătoare ș i inspiraț ionale a poveș tilor ș i povestirii.
pentru timpurile noastre moderne. C.P. Estes, în cartea sa Femeile care aleargă cu lupii, recunoaș te ș i lucrează
cu puterea vindecătoare a povestirii, descriind poveș tile ca 'medicamente'.
Poveș tile au o calitate care poate atinge 'sufletele' noastre, ne pot atinge inimile - ele ne pot ajunge, ne pot miș ca, ne pot vindeca,
pe multe niveluri. Aș a cum se ascultă basme tradiț ionale, mituri ș i poveș ti populare (importante 'inimă ș i suflet')
mâncare pentru toț i copiii), din experienț a mea, copiii noș tri de astăzi pot beneficia enorm de la auzind
poveș ti terapeutice nou create pentru timpul ș i locul nostru modern. Acest atelier include exemple de
poveș ti scrise pentru comportamente provocatoare specifice la copiii mici - de la ajutând la calmarea unui
copil hiperactiv/agresiv; pentru a ajuta grupuri de copii să dezvolte con ș tientizarea mediului;
încurajând un băiat de zece ani să folosească instrumentele în mod responsabil; pentru a ajuta la vindecarea durerii ș i fricii cauzate
prin abuz sexual. În fiecare exemplu, ‘puterea poveș tii’ a făcut o diferenț ă semnificativă, o diferenț ă semnificativă
vindecare.
Există mai mulț i factori importanț i în crearea propriilor noastre poveș ti. Există procesul creativ sau
"energie" care este transmisă copiilor, precum ș i puterea de vindecare a conț inutului poveș tii în sine. Poate
also be an empowering experience for the creator, the writer. This workshop aims to encourage you to
explorează această artă a 'povestirii', o artă vindecătoare atât pentru narator, cât ș i pentru ascultător!
Povestirea ca tehnică pedagogică lucrează cu o modalitate de cunoaș tere mai expresivă ș i imaginară.
sau formă de inteligenț ă. Până de curând, această 'altă' modalitate sau formă a lipsit de suport epistemologic ca un
inteligentă” validă. Dar ultimele treizeci de ani au fost martorii unei revoluț ii cognitive de proporț ii atât de mari
că teoriile moderne de învăț are acum încorporează totul de la două la opt inteligenț e sau 'cărț i de
cunoaș terea' - se referă la Buck, Bruner, Blakeslee, Hillman, Gardner ș i Steiner (4).
Este în afara domeniului de aplicare al acestui atelier să examinăm în detaliu oricare dintre aceste teorii ale învăț ării. Totuș i,
central pentru o raț iune privind importanț a povestirii ca mediu de vindecare este recunoaș terea
o viziune mai holistică asupra domeniului cogniț iei umane ș i, în special, imaginaț ia ca o modalitate de
învăț are ș i cunoaș tere.
2
Einstein credea atât de mult în educaț ia imaginaț iei încât recomanda ca copiilor să li se spună
povesti cu zâne ș i alte poveș ti cu zâne!
Imaginaț ia este mai importantă decât cunoaș terea. Cunoaș terea este limitată. Imaginaț ia învârte lumea.
În cartea sa Învăț area ca poveste, Kieren Egan, un educator canadian (ș i director al noului
formata IERG), afirmă că imaginaț ia este cel mai puternic instrument pentru învăț are pe care copiii îl aduc cu ei
să îi ducă la ș coală. Cu toate acestea, până în prezent, a fost foarte puț ină cercetare concentrată pe acest subiect pentru că, conform
Egan, este atât de greu de înț eles, greu de cercetat. El afirmă că teoriile de învăț are dominante care
au influen ț at profund educatorii moderni au ignorat aproape în totalitate utilizarea copiilor
imitaț ia ca un instrument de învăț are ș i predare. Egan apoi prezintă un nou model de planificare pentru predare ș i
învăț are bazată pe principii care utilizează ș i stimulează imaginaț ia copiilor, folosind forma povestirii ca un
instrument de predare central. Potrivit lui Egan, „povestea reflectă o formă de bază ș i puternică în care noi
să înț eleagă lumea ș i experienț a” (6). Scopul său cu curriculumul centrat pe poveste este de a reconstrui
curricula ș i metodele de predare în lumina unei imagini mai bogate a copilului ca fiind imaginativ, precum ș i
gânditor logico-matematic (7).
Educaț ia Steiner (Waldorf), unul dintre cele mai mari miș cări de ș coli independente din lume astăzi, de asemenea
recunoaș te importanț a imaginaț iei copilului în învăț are ș i foloseș te un curriculum bazat pe poveș ti
pentru majoritatea, dacă nu pentru toate, subiectele. Steiner a descris imaginaț ia ca „o nouă începere, un germen sau o seminț ă care atrage
asupra viitorului” (în comparaț ie cu cogniț ia, un „produs final”) ș i a îndemnat profesorii să aducă în faț a copilului
cât mai multe imaginaț ii posibil pentru a ajuta la creș terea ș i dezvoltarea continuă, holistică (8).
Se pare că este important să recunoaș tem aici că ambele modele de mai sus, deș i 'noi' pentru lumea modernă
lumea occidentală, se bazează pe arta înț eleaptă ș i ancientă a povestirii. Cu o cunoaș tere în creș tere a
o istorie bogată a povestirii în cadrul culturilor din întreaga lume, acum este înț eles că modelele de mai sus
nu sunt descoperiri noi, ci, sperăm, revigorări la momentul potrivit!
În multe culturi tradiț ionale, sprijinirea capacităț ii copiilor prin domeniile imaginaț iei a
a fost înț eles ș i împărtăș it ca o responsabilitate comună. Adulț ii (profesori, părinț i ș i bunici)
au folosit în mod natural poveș ti ș i strategii imaginative în rolul lor de mentori ș i ghizi pentru copii
în comunitatea lor.
În rolul de coordonator cu normă întreagă al unui Program de Suport pentru Părinț i pentru Shire-ul Byron, Far North
Coasta, NSW (un proiect pilot de doi ani sponsorizat de Consiliul Byron Shire ș i finanț at de Australia)
Guvernul), am căutat modalităț i de a revitaliza, entuziasma ș i împuternici această responsabilitate. Spunerea poveș tilor
cursurile au fost oferite ca un punct de plecare pentru profesori ș i părinț i să lucreze într-un mod imaginativ în
relaț ia lor cu copiii mici.
A fost un medic tânăr care a participat la unul dintre aceste cursuri de povestire, iar în introducerea
în sesiune, când a fost rândul lui să spună de ce s-a înscris, le-a spus grupului că timp de ș ase ani a fost
la Universitate studiind medicina ș i mintea lui se simț ea ca un 'prune uscată'. Spera că povestirea
ar ajuta mintea lui să redevină o 'prună zemoasă'. Acest acelaș i doctor are acum o reputaț ie de a fi
minunat cu copiii. Îș i păstrează o geantă cu poveș ti în cabinetul său ș i, pentru a-i ajuta să se relaxeze pe micii săi pacienț i, scoate
pune un obiect de poveste ș i spune o poveste despre acesta – în timp ce pregăteș te copilul pentru consultaț ie sau
injectare!
3
Acest atelier se bazează pe premisa că fiin ț ele umane î ș i încep via ț a ca 'prune suculente'. Tineri
copiii vin în lume cu imagina ț ii bogate ș i vibrante. Din păcate, ca urmare a unei
sistem educaț ional predominant intelectual în anii lor timpurii, majoritatea copiilor devin adulț i ale căror
imaginile sunt ca niș te „prune uscate”. Din experienț a personală cu profesorii ș i părinț ii care
au participat la cursurile mele, ei tânjesc după experienț e imaginative, tânjesc să devină
‘prune suculente’ din nou.
A fost experienț a mea profesională că cele mai multe pachete de formare existente pentru profesori ș i părinț i acoperă
"îmbogăț irea imaginaț iei copiilor" ș i subliniaț i că participanț ii trebuie să înț eleagă importanț a
a imaginaț iei pentru toate aspectele dezvoltării copilului. DAR, ele nu acoperă dezvoltarea ș i
utilizarea imaginaț iei adultului în lucrul cu, gestionarea ș i îndrumarea copiilor mici.
Ajutarea la umplerea acestei lacune a fost focalizarea muncii mele în ultimii opt ani. Tabelul ataș at ș i
graficele (vezi Anexa A ș i B) surprind unele dintre rezultatele încurajării adulț ilor să lucreze imaginar
cu copii.
Această secț iune practică a atelierului este dificil de surprins pe hârtie, deoarece de obicei este o activitate vie ș i plină de imaginaț ie.
experienț ă pentru grupul implicat. Folosind o tablă albă, un grafic ș i un proces interactiv de grup, intentionez
pentru a împărtăș i 'lucrarea mea în curs' a unui model de construcț ie/deconstrucț ie pentru scrierea de poveș ti terapeutice.
După ce am împărtăș it mai multe exemple de poveș ti cu grupul, trei aspecte principale ale construcț iei unei poveș ti sunt
examinat (consultaț i Tabelul 1 pentru exemple de deconstrucț ie ș i Anexa A ș i B pentru sursele poveș tilor ș i
summaries). The model is outlined below:
vCălătorie
vRezoluț ie
În rezumat, experienț a mea a fost că atunci când scrii o poveste terapeutică, trebuie să alegi cu atenț ie
metafore terapeutice pentru a satisface nevoia. Acestea nu sunt destinate să moralizeze sau să inducă vinovăț ie, ci să reflecte.
ce se întâmplă ș i, prin povestea „călătorie”, oferă un mijloc acceptabil de a face faț ă acesteia ș i/sau
o rezolvare viitoare. În primul rând, este de obicei necesar să se elaboreze rezolvarea înainte de orice altceva - dacă
acest lucru nu este clar, apoi este dificil să ș tii către ce să lucrezi. Exemple de poveș ti cu dificultăț i
rezoluț iile vor fi împărtăș ite în atelier - de exemplu, o poveste pentru un copil căruia i-a murit fratele sau părintele;
story for a child with separated parents; a story for sexual abuse.
Metafora(e) ș i/sau accesorii sunt adesea cele mai bine găsite de la copil sau situaț ie (de exemplu, folosind copilul
animalul sau jucăria preferată; luând indicii din mediul natural) – totuș i nu există o regulă pentru asta –
poveș tile nu se potrivesc confortabil cu 'reguli'!
În cele din urmă, călătoria este un ingredient la fel de important ca rezolvarea, deoarece este 'călătoria' care ajută să
creaț i tensiunea poveș tii - pentru un copil de 3-4 ani, 'călătoria' poate fi la fel de simplă ca folosirea repetării
aceeaș i experienț ă, melodie sau rime pe parcursul poveș tii; pentru un copil mai mare, „călătoria” de obicei trebuie să fie
mai complex, implicând mai multe răsuciri sau sarcini pe drum sau misiune.
repetiț ie ș i rimă
Bunica ș i copilul naturii, mutându-mă din ț ară copiii ajutând la curăț enie
Măgar – un grandmother, donkey spre oraș mizerie în oraș ș i plante
poveste ecologică grădini
(B.7)
Poveș tile sunt la fel de importante pentru viaț a noastră sufletească precum apa este pentru bunăstarea noastră fizică - ele pot reînvie; ele
sunt vitale pentru o creș tere ș i dezvoltare sănătoasă; îș i găsesc drumul direct în inimile noastre, în ființ a noastră,
la fel cum apa poate găsi o cale printr-o fisură în perete atunci când nimic altceva nu poate! Multe poveș ti împreună
făcând o ‘fântână’ pentru călătorii vieț ii în care să se adape ș i să continue călătoria îmbogăț iț i ș i revitalizaț i.
Din vremuri imemoriale, povestirea a fost folosită ca un instrument educaț ional ș i de vindecare puternic. Astăzi
există o tendinț ă captivantă de a reînvie această formă de artă veche. Din fericire, acum există un grup mic dar
un grup tot mai mare de gânditori educa ț ionali, cercetători, profesori ș i practicieni care acordă aten ț ie
recunoaș tere a modurilor expresive, imaginative de a gândi ș i de a cunoaș te, ș i ajutând la revigorarea
arta naraț iunii (9).
Din experienț a în ateliere (atât în Australia, cât ș i în Africa) se pare că „povestitorul” din fiecare dintre noi este
strigând să fie trezit din nou. Această renaș tere a povestirii este o responsabilitate comunitară. Scopul prin
prezentarea acestui atelier este de a ajuta la încurajarea acestei treziri ș i a acestei responsabilităț i.
A long-term vision is to once again have teachers and parents working with the power of story and the
imaginatie în rolul lor de mentori ș i ghizi pentru copiii din comunitatea lor, susț inând
capacitatea copiilor prin intermediul căruia iubesc ș i răspund cel mai mult - imaginaț ia.
Este uș or să uiț i cât de misterioase ș i puternice sunt poveș tile. Ele îș i fac treaba în tăcere, invizibil. Ele lucrează cu
toate materialele interne ale minț ii ș i sinelui. Ele devin parte din tine în timp ce te schimbă. Fii atent la poveș tile pe care le
citeș te sau spune: subtil, noaptea, sub apele conș tiinț ei, ei îț i schimbă lumea.
Listă de Referinț e
6
a) Anexa A – Exemple de pove ș ti de la participan ț ii la curs care lucrează „ imaginativ” cu copiii
apă
7
b) Anexa B – Exemple de povestiri din munca prezentatorului cu copiii
recent am pierdut tot - a rezerva (Grădina a fost ucisă într-o raid asupra satului ei - acum ea a fost
familie 5 ani Lumină) – observa ț i că a fost adoptată de Satul Copiilor SOS din Nairobi unde ea
fată povestea a fost urmărită de va trăi până la vârsta de 18 ani. Povestea Silviei i-a fost spusă de
Sylvia găsind un profesor special pentru clasa ei, care mai târziu a raportat despre piesa ei ș i
păpuș ă, cu comportament de argint ș i aur în grădiniț ă – 'Sylvia este acum foarte activă,
firele din rochia ei (de parcă se socializează bine cu ceilalț i copii ș i joaca ei este foarte
povestea păpuș ii) aș teptând în imaginar. Mama ei a observat o schimbare mare în
ea pat the următoarea ei joacă ș i interac ț iunea generală cu ceilal ț i după această poveste.
dimineaț a. (Reț ineț i că această poveste a încercat doar să 'ajute umil',
nu vindeca, această situaț ie terifiantă)
Abuzat sexual la 3 ani Băiat - 6 Născut pentru a fi rege - se referă la copia emailului primit de la mama băiatului care conturează
ani – încă purtând ani – pentru a rezerva (Grădina succesului poveș tii: „Fiul meu este încântat de povestea lui mai
frica de durerea la urinare viaț ă Lumină aș adar, pentru că el este un prinț ! (Mama îi ț esea fiului său o
din cauza unei ITS care a durat în coroana din fire de aur ș i a comentat că îș i dorea
un an sau mai mult pentru a se vindeca – Kenia să o poarte tot timpul). El a ascultat povestea la
nu s-ar duce la toaletă bedtime. He now empties his bowels without my assistance.
fără ajutorul mamei. Tot ce aud din când în când este apa care se scurge în jos.
toaletă. Sunt atât de încântat să îl văd depăș ind fobia sa.
6. Anxietatea de separare – Băiat - Ursule ț ul Koala - Această poveste a ajutat mama să- ș i dea seama că nu era pregătită
copilul nu este fericit să fie lăsat 3.5 se referă la cartea (Grădina de a separa - copilul ei a fost retras de la grădiniț ă ș i
de mama la grădiniț ă ani Lumină s-a întors fericit un an mai târziu.
7. Lipsa de pungi de gunoi 4–7 Bunica ș i Această poveste a fost scrisă în 1997 pentru un spectacol de marionete pentru africani
conș tientizarea mediului ani Măgar – se referă la cartea copiilor ș i a făcut tururi prin multe grădiniț e din Cap.
– copiii de ș coală (Grădina Luminii) Ora ș e Township. A avut un asemenea efect încât, pe măsură ce noi eram
aruncând resturi ș i împachetând spectacolul nostru de marionete în maș ină după fiecare reprezentaț ie
hârtie pe pământ copiii ar veni spre noi cu mâinile pline de
în loc să foloseș ti containerele. resturi ș i hârtie pe care le-au adunat de la ș coala lor
teren de joacă (am început să luăm sacoș e pentru a ț ine toate gunoaiele!).
8
9