Colegiul de Educație a Profesorilor Specializarea Engleză

Curs: Licență în Educație Secundară (BSED II - A)

Profesor și Instructor: Ms. Liane Niel N. Bautista
Discussants: Abegail Jean N. Barcena
Gin Bryce Ann Bombarda
Kyla Camille Ellizarde

Tema: Modulul 2: Principiile psihologice centrate pe învățăcel (LCP)

Factori cognitivi și metacognitivi
Factori motivaționali și afectivi
Factori Dezvoltare și Sociale
Factori de diferențe individuale

I. Despre ce este lecț ia?

Prelegerea este despre Principiile Psihologice Centrate pe Învățăcel (LCP)

II. Ce poț i câș tiga de la prelegere?

După prelegere sau discuția din clasă, se așteaptă să fii:

a. Familiarizat cu cele 14 Principii psihologice centrate pe învățăcel (LCP)
b. g

III. Care sunt conț inuturile lecț iei?

PRINCIPII PSIHLOGICE CENTRATE PE ÎNVĂȚĂTOR

Principiile psihologice centrate pe învățător au fost elaborate de către americani.

Asociații Psihologice. Următoarele 14 principii psihologice se referă la învățare
proces. Cele 14 principii au următoarele aspecte:

Se concentrează pe factorii psihologici care sunt în principal interni și sub control.

al învățăcelului mai degrabă decât obiceiuri condiționate sau factori psihologici. Cu toate acestea,
principiile încearcă, de asemenea, să recunoască mediul extern sau factorii contextuali care
interacționează cu acești factori interni.
Principiile sunt destinate să abordeze holistic învățăceii în contextul lumii reale
situații de învățare. Astfel, ele sunt cel mai bine înțelese ca un set organizat de principii; nu
principiul ar trebui să fie privit în izolare.
Cele 14 principii sunt împărțite în cele referitoare la (1)cognitiv și metacognitiv,
(2)motivaț ional ș i afectiv, (3)dezvoltare ș i social, ș i (4)individual
factori de diferenț iere care influenț eză elevii ș i învăț area.
În cele din urmă, principiile sunt destinate să se aplice tuturor învățăceilor - de la copii, la profesori, la
administrații, părinților și membrilor comunității implicați în educația noastră
system.

FACTORI COGNITIVI Ș I METACOGNITIVI

 Există diferite tipuri de procese de învățare: de exemplu, formarea obiceiurilor în
învățarea motrică și învățarea care implică generarea de cunoștințe sau
abilități cognitive și strategii de învățare.
Învățarea în școli subliniază utilizarea proceselor intenționale de care se bucură elevii
poate folosi pentru a construi semnificație din informații, experiențe și propriile lor
gânduri și credințe.
Învățătorii de succes sunt activi, orientați spre obiective, autoregulatori și își asumă
responsabilitate personală pentru a contribui la propria învățare.

2. Obiectivele procesului de învă ț are

Învăț ăcelul de succes, în timp ș i cu sprijin ș i instruire
îndrumare, poate crea reprezentări semnificative ș i coerente ale cunoaș terii.

Natura strategică a învățării necesită ca studenții să fie orientați către obiective.

Pentru a construi reprezentări utile ale cunoștințelor și pentru a dobândi gândirea și
strategii de învățare necesare pentru succesul continuu în învățare de-a lungul vieții
studenții trebuie să genereze și să urmărească obiective relevante personal. Inițial,
obiectivele și învățarea pe termen scurt ale studenților pot fi neclare într-un domeniu, dar în timp
înțelegerea lor poate fi rafinată prin completarea lacunelor, rezolvarea neconcordanțelor și
în funcție de înțelegerea lor a subiectului astfel încât să poată ajunge
obiective pe termen lung.
Educatorii pot ajuta elevii să își creeze obiective de învățare semnificative care sunt
coerent cu atât aspirațiile personale, cât și cu cele educaționale și interesele.

3. Construc ț ia Cunoa ș terii

Învăț ătorii de succes pot lega informaț iile noi cu cunoș tinț ele existente
în moduri semnificative.

Cunoștințele se lărgesc și se adâncesc pe măsură ce studenții continuă să construiască legături între noi
informații și experiențe și baza lor de cunoștințe existentă. Natura
aceste linkuri pot lua o varietate de forme, cum ar fi adăugarea, modificarea sau recunoașterea
cunoștințele sau abilitățile existente. Modul în care aceste legături sunt create sau dezvoltate poate varia în

diferite domenii de studiu, și printre studenți cu talente și abilități variate.

Cu toate acestea, cu excepția cazului în care cunoștințele noi devin integrate cu cele anterioare ale învățăcelului

cunoaștere și înțelegere, această nouă cunoaștere rămâne izolată, nu poate fi

utilizat cel mai eficient în sarcini noi și nu se transferă ușor în situații noi.
Educatorii pot ajuta elevii în dobândirea și integrarea cunoștințelor printr-o
numărul de strategii care s-au dovedit a fi eficiente pentru învățăcei
abilități variate, cum ar fi hărțile conceptuale și organizarea tematică sau
categorisire.

4. Gândire strategică
Învăț ăcelul de succes poate crea ș i folosi un repertoriu de gândire ș i
strategii de raț ionare pentru a atinge obiective de învăț are complexe.

Învățăceii de succes folosesc gândirea strategică în abordarea lor față de învățarea raționamentului,
rezolvarea problemelor și învățarea conceptelor.
Ei înțeleg și pot folosi o varietate de strategii pentru a-i ajuta să ajungă la învățare.
și obiectivele de performanță, și să-și aplice cunoștințele în situații noi.
De asemenea, continuă să își extindă repertoriul de strategii prin reflecție asupra
metodele pe care le folosesc pentru a vedea care funcționează bine pentru ei, primind instruire ghidată
şi feedback, şi prin observarea sau interacţiunea cu modele adecvate.
 5. Gândind la gândire
Strategiile de ordin superior pentru selectarea ș i monitorizarea operaț iunilor mentale facilitează
gândire creativă ș i critică.

Învățătorii de succes pot reflecta asupra modului în care gândesc și învață, stabilind obiective rezonabile
obiectiv de învățare sau de performanță, selectați strategii de învățare potențial adecvate sau
metode și monitorizați progresul lor către aceste obiective.
În plus, învățăceii de succes știu ce să facă dacă apare o problemă sau dacă sunt
nu fac progrese suficiente sau la timp către un obiectiv. Ele pot genera
metode alternative pentru a atinge obiectivul lor (sau a reevaluează adecvarea și utilitatea
al obiectivului).
Metodele instructive care se concentrează pe ajutarea învățăceilor să dezvolte niveluri superioare de gândire.
(metacognitive) strategiile pot îmbunătăți învățarea studenților și dezvoltarea personală
responsabilitatea pentru învățare.

6. Contextul învă ț ării

Învăț area este influenț ată de factorii de mediu, inclusiv cultura, tehnologia
ș i practici instructive.

Învățarea nu are loc într-un vid. Profesorii joacă un rol interactiv major cu
atât învățăcelul, cât și mediul de învățare.
Influențele culturale sau de grup asupra studenților pot afecta multe aspecte relevante pentru educație.
variabile, cum ar fi motivația, orientarea spre învățare și modurile de gândire.
Tehnologiile și practicile didactice trebuie să fie adecvate nivelului de învățare al elevilor.
cunoștințe anterioare, abilități cognitive și strategiile lor de învățare și gândire.
Mediul din clasă, în special în ceea ce privește gradul în care acesta este îngrijitor sau nu,
poate avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra învățării elevilor.

FACTORI MOTIVAȚIONALI Ș I AFECTIVI

7. Influenț e motivaț ionale ș i emoț ionale asupra învăț ării

Ce ș i cât se învaț ă este influenț at de motivaț ia învăț ăcelului.

Motivaț iile de a învăț a, la rândul lor, sunt influenț ate de stările emoț ionale ale individului, credinț ele
ș i obiective, ș i obiceiuri de gândire.

Lumea internă bogată a gândurilor, credințelor, obiectivelor și a așteptărilor pentru succes sau eșec
poate îmbunătăți sau interfera cu calitatea gândirii și informațiilor elevului
procesare.
Credința elevului despre sine ca învățăcel și natura învățării are o marcă
influența asupra motivației. Factorii motivaționali și emoționali influențează, de asemenea, atât
calitatea gândirii și procesarea informațiilor, precum și motivația unui individ de a
învață.
Emoțiile pozitive, cum ar fi curiozitatea, îmbunătățesc în general motivațiile și facilitează
învățare și performanță. O anxietate ușoară poate îmbunătăți, de asemenea, învățarea și performanța
sarcină prin concentrare atenția învățăcelului asupra unei sarcini particulare. Cu toate acestea, o intensă negativă
emotions (e.g., anxiety, panic, rage, insecurity) and related thoughts (e.g., worrying
despre competență, rumegând despre eșec, temându-se de pedepse, ridicol sau
etichetarea stigmatizantă) de obicei deturnează motivațiile, interferează cu învățarea și
contribuie la performanțe scăzute.
8. Motivaț ii intrinseci pentru a învăț a

Creativitatea învăț ăcelului, gândirea de nivel superior ș i curiozitatea naturală contribuie toate
 Curiozitatea, gândirea flexibilă și perspicace și creativitatea sunt indicatori majori ai
motivația intrinsecă a elevului de a învăța, care este în mare parte o funcție a satisfacției
nevoile de bază pentru a fi competenți și pe care cred că le pot îndeplini.
Motivația intrinsecă este facilitată în sarcini pe care învățăceii le percep ca fiind interesante și
personal relevant și semnificativ, adecvat în complexitate și dificultate pentru
abilitățile elevului și pe ceea ce cred că pot reuși.
Motivațiile intrinseci sunt de asemenea facilitate în sarcini care sunt comparabile cu lumea reală
situații și îndeplinirea nevoilor de alegere și control.
Educatorii pot încuraja și susține curiozitatea și motivația naturală a elevilor de a învăța
prin atenția acordată diferențelor individuale în percepția elevilor asupra noutății optime și
dificultate, relevanță și alegere personală și control.
9. Efectele motiva ț iei asupra efortului
Aducerea în posesie a cunoș tinț elor ș i abilităț ilor complexe necesită un efort extins din partea elevului ș i
practică ghidată. Fără motivaț iile elevilor de a învăț a, disponibilitatea de a depune acest efort
efortul este puț in probabil fără constrângere.

Efortul este un alt indicator major al motivației de a învăța. Achiziția de cunoștințe complexe
cunoștințe și abilități și necesită investiții considerabile de energie din partea învățăcelului și
efort strategic, împreună cu perseverență în timp.
Educatorii trebuie să fie preocupați de facilitarea motivației prin strategii care îmbunătățesc
efort strategic al energiei învățătorului și angajamentul față de învățare și realizarea unui nivel ridicat
standardele de înțelegere și de comprehensiune.
Strategiile eficiente includ activități de învățare orientate spre scop, ghidate de practici care
îmbunătățiți emoțiile pozitive și motivația intrinsecă de a învăța, și metode care cresc
percepțiile învățătorilor că o sarcină este interesantă și relevantă personal.

DEZVOLTARE Ș I FACTOR SOCIAL

10. Influen ț ele dezvoltării asupra învă ț ării

Pe măsură ce indivizii se dezvoltă, există oportunităț i ș i constrângeri diferite pentru

învăț ând. Învăț area este cea mai eficientă atunci când dezvoltarea diferenț ială are loc în întreaga
domeniile fizic, intelectual, emoț ional ș i social sunt luate în considerare.

Indivizii învață cel mai bine atunci când materialul este adecvat nivelului lor de dezvoltare și este
prezentat într-un mod plăcut și interesant.
Pentru că dezvoltarea individuală variază în funcție de aspectele intelectuale, sociale, emoționale și
domainii fizici, realizarea în diferite domenii de predare poate varia de asemenea.
Supraevaluarea unui tip de pregătire pentru dezvoltare - cum ar fi pregătirea pentru citire - poate
împiedica elevii să demonstreze că sunt mai capabili în alte domenii de
performanță.
Dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială a învățătorilor individuali și modul în care aceștia
experiențele de viață sunt influențate de învățământul anterior, familie, cultură și comunitate
factori.
Implicarea parentală timpurie și continuă în învățare, precum și calitatea limbajului
interacțiunile și comunicările bilaterale între adulți și copii pot influența
aceste zone de dezvoltare.
Conștientizarea și înțelegerea diferențelor de dezvoltare între copii cu și
fără dizabilități emoționale, fizice sau intelectuale, pot facilita crearea de
contexturi optime de învățare.
 Învățarea poate fi îmbunătățită atunci când elevul are oportunitatea de a interacționa și de a
colaborează cu ceilalți la sarcini de instruire.
Setările de învățare care permit interacțiunile sociale și care respectă diversitatea încurajează
gândire competență socială.
În contexte de învățare interactive și colaborative, indivizii au o oportunitate pentru
întreprinderea perspectivei și gândirea reflexivă care pot duce la niveluri mai ridicate și cognitive,
dezvoltare socială și morală, precum și stima de sine.
Relațiile personale de calitate care oferă stabilitate, încredere și grijă pot crește
sentimentul de apartenență al elevilor, respectul de sine și autoacceptarea, și oferă un efect pozitiv
climat pentru învățare.
Influențele familiei, sprijinul interuman pozitiv și instruirea în auto-motivație
strategiile pot compensa factorii care interferează cu învățarea optimă, cum ar fi credințele negative
despre competența într-un anumit domeniu, nivel ridicat de anxietate legată de text, roluri negative de gen
așteptări și presiuni nejustificate de a performa bine.
Climele de învățare pozitive pot, de asemenea, să ajute la stabilirea contextului pentru niveluri mai sănătoase de
gândind, simțind și comportându-se. Un astfel de context ajută elevii să se simtă în siguranță pentru a împărtăși idei,

participă activ la procesul de învățare și creează o comunitate de învățare.

FAPTE DESPRE DIFERENȚELE INDIVIDUALE

12. Diferen ț e individuale în învă ț are

Învăț area are strategii, abordări ș i capacităț i diferite pentru învăț are care sunt o
funcț ia experienț ei anterioare ș i a eredităț ii.

Indivizii se nasc cu și își dezvoltă propriile abilități și talente.

În plus, prin învățare și aculturare socială, și-au dobândit propriile preferințe
pentru modul în care le place să învețe și ritmul în care învață. Cu toate acestea, aceste preferințe nu sunt
întotdeauna util în ajutarea elevilor să-și atingă obiectivele de învățare.
Educatorii trebuie să ajute elevii să-și examineze preferințele de învățare și să le extindă și să le modifice
ei, dacă este necesar.
Interacțiunea dintre diferențele de învățare și condițiile curriculare și de mediu este
un alt factor cheie care afectează rezultatele învățării.
Educatorii trebuie să fie sensibili la diferențele individuale, în general. De asemenea, trebuie să acorde atenție
percepțiile elevilor cu privire la gradul în care aceste diferențe sunt acceptate și adaptate
metode și materiale de instruire variate.

13. Învă ț are ș i diversitate

Învăț area este cea mai eficientă atunci când există diferenț e în limbajul, cultura ș i aspectele sociale ale cursanț ilor
fundalurile sunt luate în considerare.

Aceleași principii de bază ale învățării, motivațiilor și instrucțiunii eficiente se aplică tuturor învățăceilor.
Cu toate acestea, limba, etnia, rasa, credințele și statutul socioeconomic pot influența.
învățare. Atenția atentă la acești factori în cadrul instrucțional sporește posibilitățile
pentru proiectarea și implementarea unor medii de învățare adecvate.
Când elevii percep că diferențele lor individuale în abilități, medii, culturi și
experiențele sunt apreciate, respectate și adaptate în sarcinile și contextul învățării, nivelurile de
motivațiile și realizările sunt îmbunătățite.

14. Standardele ș i evaluarea

Stabilirea unor standarde adecvate, ridicate ș i provocatoare ș i evaluarea elevilor de asemenea
progresul învăț ării – inclusiv procesul diagnostic ș i evaluarea rezultatelor – sunt integrale
părț i ale procesului de învăț are.

Evaluarea oferă informații importante atât pentru elevi, cât și pentru profesori în toate etapele de ...
procesul de învățare.
Învățarea eficientă are loc atunci când elevii se simt provocați să muncească pentru a atinge standarde corespunzător de ridicate.
 Evaluarea continuă a înțelegerii materialului curricular de către elev poate oferi
feedback valoros pentru atât elevi, cât și profesori cu privire la progresele făcute în direcția obiectivelor de învățare.

Evaluarea standardizată a progresului elevilor și evaluarea rezultatelor oferă un tip de

informații despre nivelurile de realizare atât în cadrul cât și între indivizi care pot informa diverse
tipuri de decizii programatice.
Evaluarea performanței poate oferi alte surse de informații despre realizări
rezultatele învățării.
Auto-evaluarea progresului în învățare poate îmbunătăți, de asemenea, abilitățile de auto-aprecizare ale studentului și
motivație îmbunătățită și învățare autodirijată.

Alexander ș i Murphy au oferit un rezumat al celor 14 principii ș i le-au distilat în cinci.

zone.

1. Baza de cuno ș tinț e. Cuno ș tinț ele existente ale unei persoane servesc ca fundament pentru toată învă ț area viitoare.
Cunoștințele anterioare ale învățăcelului vor influența învățarea nouă, în special modul în care el le reprezintă.
informații noi, face asocieri și filtrează experiențe noi.

2. Procesare strategică ș i control. Elevii pot dezvolta abilită ț i de a reflecta ș i regla propriile lor
gânduri și comportamente pentru a învăța mai eficient (metaconștiință).

3. Motiva ț ii ș i afect. Factori precum motiva ț ia intrinsecă (din interior), motivele pentru care se dore ș te
a învăța, obiectivele personale și plăcerea de a învăța au un rol esențial în învățare
proces

4. Dezvoltare ș i Diferen ț e Individuale. Învă ț area este o călătorie unică pentru fiecare persoană.
pentru că fiecare învățăcel are propriile sale combinații unice de factori genetici și de mediu
care îl influențează.

5. Situa ț ie sau context. Învă ț area are loc în contextul unei societă ț i, precum ș i în cadrul unui
individual

IV. Cum vei respecta cerinț ele prelegerii?

Ar trebui să poți participa la activitatea dată.

V. Resurse