Capitolul cinci

Structuri compozite
(Beton ș i oț el)
5.1 Introducere
Un membru compus este definit ca fiind format dintr-o formă structurală din oț el laminat sau construită care
este fie umplut cu beton, fie învelit în beton armat sau conectat structural la un
placă de beton armat. Membrii compozit sunt construiț i astfel încât forma de oț el structural
ș i betonul acț ionează împreună pentru a rezista compresiei axiale ș i/sau îndoiturii.

Cea mai importantă ș i cea mai frecvent întâlnită combinaț ie de materiale de construcț ie este
celor din oț el ș i beton, cu aplicaț ii în clădiri comerciale cu mai multe etaje ș i fabrici,
la fel ca în poduri. Aceste materiale pot fi utilizate în sisteme structurale mixte, de exemplu
miezuri de beton încercuite de tuburi de o ț el, precum ș i în structuri compuse unde membrii
constând din oț el ș i beton acț ionează împreună compozit.

These essentially different materials are completely compatible and complementary to each
alte; au aproape aceeaș i expansiune termică; au o combinaț ie ideală de forț e
cu betonul eficient în compresiune ș i oț elul în tensiune; betonul oferă, de asemenea, corozie
protec ț ie ș i izola ț ie termică pentru o ț el la temperaturi ridicate ș i, în plus, poate
restrânge secț iunile subț iri de oț el de la flambaj local sau lateral.
În clădirile cu mai multe etaje, structura din o ț el este de obicei utilizată împreună cu betonul; pentru
exemplu, grinzi de oț el cu plăci de podea din beton. Acelaș i lucru se aplică ș i podurilor rutiere, unde betonul
deck-urile sunt de obicei preferate. Măsura în care componentele sau părț ile unei structuri de clădire
ar trebui să înglobeze întreaga construcț ie din oț el, să fie construită complet din beton armat sau să fie de
construcț ia compozită depinde de circumstanț e. Este un fapt, totuș i, că inginerii sunt
designarea tot mai multor sisteme de construcț ie compuse ș i mixte din oț el structural ș i beton armat
betonul pentru a produce structuri mai eficiente în comparaț ie cu proiectele care folosesc oricare material
singur. Ar trebui adăugat că combina ț ia dintre miezurile de beton, structura de o ț el ș i pisoarele compozite
construcț ia a devenit metoda standard de construcț ie pentru clădirile comerciale cu mai multe etaje
în mai multe ț ări. S-au făcut progrese mari, de exemplu în Japonia, unde structura
cadrele din oț el/beton armat sunt sistemul standard pentru clădirile înalte. Principalul motiv pentru aceasta
preferinț a este ca secț iunile ș i membrii să fie cei mai bine adaptaț i pentru a rezista sarcinilor seismice repetate,
care necesită o cantitate mare de rezistenț ă ș i ductilitate.

Elemente compozite simple, cum ar fi grinzi izolate, coloane ș i plăci (Figura 1), în timp ce
ele sunt de înaltă calitate ș i rezistenț ă, de asemenea, în multe cazuri, sunt scumpe. Acesta este cazul
în special pentru clădiri cu distanț e mici între coloane, deschideri ale grinzii de podea bine sub 9 m ș i scăzute
încărcări. Pe de altă parte, construcț ia de pardoseli compozite este foarte competitivă dacă deschiderile sunt
crescut la 12, 15 sau chiar 20 m. Există, desigur, o cerere pentru deschideri mai mari fără coloane în
clădiri pentru a facilita planificarea deschisă sau o flexibilitate mai mare în amenajarea birourilor, aș a cum este arătat în Figura 2.

Figura 1 – Elemente structurale compozite în clădiri

O altă consideraț ie importantă este că utilizarea secț iunilor de oț el laminat, a plăcilor de metal profilat
ș i/sau membrii compu ș i prefabica ț i accelerează execu ț ia. Pentru o eficien ț ă maximă ș i
economia îmbinărilor ar trebui să fie ieftină de fabricat ș i simplă de montat pe ș antier.
.
Figura 2 arată trei exemple de utilizare a construcț iei de pardoseli compuse care includ grinzi de oț el
ș i plăci de beton, în clădiri: Figura 2a arată o clădire de birouri tipică cu birouri pe ambele
părț ile coridorului, pereț ii căruia sunt definiț i de poziț iile coloanelor interioare;
Figura 2b arată o structură cu span mare, fără coloane, care permite un grad ridicat de flexibilitate;
Structura din figura 2c are un număr redus de coloane, cu grinzi principale ș i secundare.

(a) (b)

(c)

Figura 2 – Construcț ie Compozită în

Buildings

Avantaje:
Proprietă ț ile avantajoase ale atât o ț elului, cât ș i betonului sunt utilizate eficient într-un compozit
structură. Pentru o structură tipică de trei (3) până la zece (10) etaje, timpul de construcț ie al complete
structura se reduce cu aproximativ 25 la sută. Avantajele pot fi utilizate pe deplin, a ș a cum este rezumat
sub

A. Construire mai rapidă pentru o utilizare maximă a componentelor laminate ș i/sau fabricate
(membrane de oț el structural) ș i, prin urmare, un return rapid al capitalului investit.
B. Avantajele bazate pe analiza costului pe durata de via ț ă în loc de costul ini ț ial doar.
C. Asigurarea calită ț ii materialului de o ț el împreună cu disponibilitatea unui sistem de vopsea adecvat
se potriveș te pentru diferite medii corozive.
D. Capacitatea de a acoperi o zonă mare fără coloane în clădiri ș i un spa ț iu mai lung pentru
poduri/viaducte. Acest lucru duce la mai mult spaț iu utilizabil.
E. Placa din beton armat (RCC) este în compresiune, iar jgeaburile din o ț el sunt în tensiune.
Astfel, cea mai eficientă utilizare a materialelor poate fi realizată.
F. O rezisten ț ă seismică mai bună, adică cea mai bine adaptată pentru a rezista încărcărilor repetate de cutremur, care
se cere o cantitate mare de ductilitate ș i energie histeretică a materialului/structurii cadru.
Secț iunile compozite au o rigiditate mai mare decât secț iunile de oț el corespunzătoare (într-un
structură de oț el) ș i astfel stresul de îndoire, precum ș i deformarea sunt mai mici.
H. Păstrând deschiderea ș i încărcarea neschimbate, o sec ț iune de o ț el structural inferior (având mai pu ț in
adâncimea ș i greutatea) pot fi furnizate în construcț ia compusă, comparativ cu secț iunea
necesar pentru construcț ia non-compozită.
I. Adâncimea redusă a grinzii reduce înăl ț imea etajului ș i, în consecin ț ă, costul învelitorii.
o clădire ș i reduce costul embankment-ului într-un pasaj (datorită înălț imii mai mici a
diga)
Adâncimea redusă permite furnizarea unor costuri mai mici pentru protec ț ia împotriva incendiilor a grinzilor expuse
feț e.
Costul cofrajului este mai mic comparativ cu construc ț ia RCC.
L. Costul manipulării ș i transportului este minimizat prin utilizarea majorită ț ii structurii
fabricat în atelier.
M. Reparare structurală/modificare/întreț inere uș oară.
Componenta de o ț el structural are o valoare de rebut considerabilă la sfâr ș itul vie ț ii utile.
O. Reduceri ale greută ț ii generale a structurii ș i, prin urmare, reducerea costurilor funda ț iei
P. O utilizare mai mare a unui material, adică o ț el, care este durabil, complet reciclab la înlocuire ș i
prietenos cu mediul.

Disadvantages:
Subcontractantul suplimentar necesar pentru instalarea conectorului de tăiere va creș te domeniul
costuri
Instalarea conectorilor de forfecare este o altă operaț iune ce trebuie inclusă în program.
Un antreprenor de lucrări din beton care are experienț ă cu plăci compuse elevate ar trebui să
fii asigurat pentru job

5.2 Iei compuse:

Construc ț iile de tip placă ș i grinzi sunt utilizate frecvent în poduri ș i clădiri. Placă-grinzi
interacț iunea este posibilă prin utilizarea conectorului de tăiere sudat la vârful flanș elor. Acest
se comportă ca o grindă T cu placa sau o parte din ea acț ionând ca un flanș ă în compresiune. În plus, legătura
între conectorul de tăiere ș i placa se consideră a fi perfect, adică, fără alunecare între partea de sus
flan ș ă a fasciculului de o ț el ș i a plăcii este permisă. Pentru determinarea proprietă ț ilor sec ț iunii, este
convenabil să transformi placa de beton într-o secț iune de oț el echivalentă prin divizarea betonului
aria prin raport modular. Restul analizei se realizează ca ș i cum secț iunea ar fi făcută dintr-un
material omogen.

În construcț ia compozită convenț ională, plăcile de beton se sprijină pe grinzi de oț el ș i sunt susț inute
de către ele. Sub sarcină, aceste două componente acț ionează independent ș i se produce un alunecare relativă la
interfaț ă dacă nu există o conexiune între ele. Cu ajutorul unui dizain deliberat ș i adecvat
conexiunea oferită între grindă ș i placa de beton, alunecarea dintre ele poate fi
eliminat. În acest caz, grinza de oț el ș i placa acț ionează ca o „grindă compusă” ș i acț iunea lor este
similare cu cele ale unei grinzi Tee monolitice. Grinzile compozite, supuse în principal la îndoire, constau din
o secț iune de oț el care acț ionează compozit cu una (sau două) flanș e din beton armat. Cele două
materialele sunt interconectate prin intermediul conectorilor de tăiere mecanici. Cu toate acestea, o ț elul ș i
betonul este cel mai frecvent utilizat material pentru grinzi compozite, alte materiale cum ar fi
betonul precomprimat ș i lemnul pot fi, de asemenea, folosite. Betonul este mai rezistent la compresiune decât în
tensiune, iar oț elul este susceptibil la flambaj în compresie. Prin acț iunea compozită între
două, putem utiliza avantajele lor respective la maximum. În general, în oț el-beton
grinzi compozite, grinzi din oț el sunt conectate integrat la structuri prefabricate sau turnate in situ din beton armat
plăci din beton. Există multe avantaje asociate cu compozitul de beton ș i o ț el
construcț ie.

În structuri compozite, grinzi continue comparativ cu grinzi simple au

următoarele avantaje:
Rezistenț ă mai mare la încărcare datorită redistribuirii momentelor de îndoire
Rigiditate mai mare
Secț iune de oț el mai mică pentru a rezista la aceeaș i încărcare.
Avantaje
Se realizează cea mai eficientă utilizare a oț elului ș i a betonului.
Menț inând spanul ș i încărcarea neschimbate; o secț iune de oț el mai economică (în termeni
de adâncime ș i greutate) este adecvat în construc ț ia compozită comparativ cu
construcț ie convenț ională non-compozită.
Pe măsură ce adâncimea grinzii scade, adâncimea construc ț iei scade, rezultând în
spatiu de cap îmbunătăț it.
Datorită rigidităț ii sale mai mari, grinzile compozite au o deflexiune mai mică decât cele din oț el.
razes.
Construcț ia compozită oferă o aranjare eficientă pentru a acoperi mari zone fără coloane
spaț iu.
Construcț ia compozită este adecvată pentru construcț ia "rapidă" datorită utilizării
otel laminat si componenteprefabricate, mai degrabă decât beton turnat in situ.
Secț iunile de grinzi din oț el încadraț i au o rezistenț ă îmbunătăț ită la foc ș i coroziune.

Disadvantages:
 Costuri suplimentare pentru conectorii de tăiere ș i instalarea acestora. Pentru structuri uș or încărcate pe termen scurt
razele, acest cost suplimentar poate depăș i reducerea costurilor pe toate căile.

Figura 3 arată mai multe secț iuni transversale ale grinzii compuse în care betonul umed a fost turnat în
situ pe cofraje din lemn. Pentru grinzi cu sprijin simplu, momentele de îndoire datorate încărcărilor aplicate
încărcările verticale generează forț e de întindere în secț iunea de oț el ș i compresiune în placa de beton
astfel făcând o utilizare optimă a fiecărui material. Prin urmare, grinzi compozite, chiar ș i cu mici
secț iunile de oț el au o rigiditate ridicată ș i pot suporta sarcini mari pe spanuri lungi. Dacă alunecarea este liberă să apară
la interfata dintre sectiunea de otel si placa de beton, fiecare componenta va actiona
independent, aș a cum este arătat în Fig. 4. Dacă alunecarea la interfaț ă este eliminată sau cel puț in redusă,
placa ș i membrul de o ț el vor ac ț iona împreună ca o unitate compozită. Cre ș terea rezultată în
rezistenț a va depinde de gradul în care alunecarea este prevenită.

Figura 3 – Secț iuni transversale tipice ale fasciculelor

Trebuie menț ionat că Figura 4 se referă la utilizarea conectorilor de tăiere cu bolț cu cap. Gradul de
interacț iunea depinde în principal de gradul de conexiune prin forfecare utilizat.
Figura 4 – Interacț iunea dintre I-bârna compusă din oț el ș i placa de beton

5.2.1 Comportamentul elastic al grinzilor compozite

Comportamentul fasciculelor compuse sub încărcări transversale este cel mai bine ilustrat prin utilizarea a două identice
grinzi, fiecare având o secț iune transversală de b×h ș i având o distanț ă de L, una plasată în partea de sus a
alte. Grinzile sus ț in o sarcină distribuită uniform de w/unitate de lungime, a ș a cum este arătat în Fig. 5. Pentru
explicaț ie teoretică, două cazuri extreme de lipsă de interacț iune ș i 100% (completă) interacț iune sunt analizate
mai jos:
Figura 5. Efectul conexiunii de forfecare asupra stresurilor de îndoire ș i forfecare

Grinzile compozite sunt proiectate folosind metode de proiectare plastică ș i teoria interac ț iunii par ț iale.
combinând oț elul cu betonul pentru un efect maxim. Pentru a obț ine un avantaj maxim din această formă de
construc ț ia, planificarea ș i designul ar trebui să fie integrate încă de la început. Implicarea
managers de site experimentaț i la o etapă timpurie vor ajuta la evitarea problemelor mai târziu. Cu acest lucru cu grijă
aproachul planificat, diferite operaț iuni precum montarea oț elului, placarea metalică ș i sudarea ș tifturilor,
betonare, protecț ie împotriva incendiilor, placare, lucrări de faț adă, servicii ș i finisaje pot fi efectuate la
niveluri diferite de podea simultan

5.3 Plăci compuse

În construcț ia de pardoseli, utilizarea plăcii solide din beton armat este înlocuită din ce în ce mai mult
ș i mai mult prin panouri metalice, vezi Figura 7. Foi de o ț el profile moderne cu adăugiri
indentările sau embosările acț ionează atât ca cofraje permanente în timpul betonării, cât ș i ca tensiune
armătura după ce betonul s-a întărit. În această etapă finală, placa compozită constă dintr-o
tablă de oț el profilată ș i un strat superior de beton care sunt interconectate în aș a fel
for ț ele de tăiere orizontale pot fi rezistate la interfa ț a o ț el-beton. Alunecare (rela ț ie
deplasările) la interfa ț ă trebuie să fie complet sau par ț ial prevenite, la fel cum ar trebui ș i cele verticale
separarea plăcii de oț el de acoperirea din beton.
Figura 7 - Utilizarea tablanelor metalice în construcț ia compozită

Tipuri comune de sisteme de pardoseală compozite

Plăci de beton sprijinite de grinzi cu reț ea deschisă
Plăci din beton armat unidirecț ionale ș i bidirecț ionale susț inute pe grinzi de oț el
Plăci din beton ș i plafoane compuse din grinzi de oț el
Podele compozite cu pofile
Plăci din beton prefabricat pe grinzi de oț el

Figura 6. Plăci de beton

susț inut de open-web
grinzi

Figura 9. Plăci de beton armat unidirecț ionale ș i bidirecț ionale sprijinite pe grinzi de oț el
Figura 10. Plăci de beton ș i grinzi de oț el în structuri compozite

Pardoseli din lemn profilate

Popular pentru sarcini mai uș oare
Avantaje:
Nu este nevoie de muncă de formă
Betonul uș or este folosit, rezultând o greutate moartă redusă
Decking distribuie tensiunile de contracț ie, astfel prevenind crăpăturile serioase
Decking stabilizează grindă împotriva flambajului lateral, până când betonul se întăreș te
Celulele din decking sunt convenabile pentru localizarea serviciilor

Figura 9. Plăci profilate

circuite
 Figura 10. Pardoseli de plăci de beton prefabricat

În rezumat, construc ț ia de pardoseală compusă utilizată pentru comerciale ș i alte clădiri cu mai multe etaje
clădirile oferă următoarele avantaje principale pentru designer ș i client:
viteza ș i simplitatea construcț iei (plăci metalice, conexiuni simple din oț el).
construcț ie mai uș oară decât o clădire tradiț ională din beton (otel structural ș i uș or)
elemente structurale din beton, subț iri, de dimensiuni mici.
mai puț in pe construcț ia de ș antier (lucrări din oț el, elemente structurale prefabricate).
toleranț e mici (stricte) obț inute prin utilizarea elementelor din oț el fabricate în condiț ii controlate
condiț ii de fabrică pentru stabilirea procedurilor de calitate.

5.4 Coloane Compozite

O coloană compusă din o ț el ș i beton este un element de compresiune, compusă fie din beton
sec ț iune de o ț el laminat la cald închisă sau o sec ț iune goală umplută cu beton din o ț el laminat la cald. Este
în general folosit ca un membru purtător de sarcină într-o structură cu cadru compozit.
Trei tipuri diferite de coloane compozite sunt folosite în principal, vezi Figura 11:
Coloane de oț el încastrate în beton (a)
Tuburi de oț el umplute cu beton ș i (c ș i d)
Stâlpi de secț iune laminată parț ial înfăș uraț i în beton (b).
 Figura 11 - Secț iuni Transversale Typice ale Coloanelor Compuse

În calcularea rezistenț ei unor astfel de coloane, interacț iunea compozită completă fără niciun alunecare la
se presupune interfa ț a o ț el-beton. Din punct de vedere strict, toate neconformită ț ile geometrice ș i fizice
linearităț ile diferitelor materiale ar trebui observate. Este posibil, totuș i, să se întâlnească
aceste cerin ț e prin folosirea metodelor numerice cuprinzătoare de analiză ș i computer
software. Interacț iunea completă presupusă permite definirea proprietăț ilor secț iunilor ș i a rigidităț ii
şi rapoartele de subţire, pentru întreaga secţiune transversală inhomogenă. Această informaţie este necesară
pentru a determina rezistenț a la încărcare, inclusiv efectele de subț ire∆ sau P- -efecte. Complet
interaction must be ensured by means of mechanical connections. The connections have to be
furnizate cel puț in la capetele coloanelor ș i unde acț ionează sarcini sau forț e. Ele ar trebui să fie
distribuite pe întreaga secț iune transversală. Aceste conectoare pot fi bolț uri capabile, sus ș i jos
plăci, suporturi adecvate, plăci de întărire verticale, capete de tăiere sau alte mijloace structurale.

Coloanele încapsulate în beton au avantajul că îndeplinesc cerin ț ele de rezisten ț ă la incendiu

fără nicio altă protecț ie. În plus, pot fi întărite cu uș urinț ă prin bare de întărire în
f aşii de beton. Cu toate acestea, ele nu prezintă o suprafaț ă de oț el structural accesibilă pentru mai târziu
prinderi ș i tratamente de suprafaț ă atractive. În cazul coloanelor prefabricate încastrate,
secț iunile de oț el structural sunt fabricate într-un atelier ș i includ toate sudurile, plăcile de legătură ș i
alte anexe necesare. Aceste coloane de oț el (cele mai lungi au fost de până la 30 m lungime) pot
apoi fi transportat într-o altă hală, unde are loc turnarea betonului. După ce betonul
încastrarea a vindecat coloanele finalizate care pot fi aduse pe ș antier.

Tuburile din oț el umplute cu beton sunt, de asemenea, utilizate. Tuburile sunt în general umplute cu rezistenț ă înaltă
beton, cu o rezistenț ă minimă la compresiune a cubului de 45 până la 55N/mm2. Dacă forț ele de suport din podea
grinzile sunt transferate prin intermediul plăcilor de conexiune verticale, aceste plăci trec prin tub
ș i sunt sudate pe ambele părț i. Această sudură asigură ambele părț i, tubul de oț el precum ș i
miez de beton, sunt încărcate direct fără alunecare excesivă la interfaț a oț el-beton. Pentru a
pentru a îndeplini ratingul de rezistenț ă la foc necesar, miezul de beton trebuie să fie ranforsat longitudinal.
este imposibil, totuș i, să profiti de rezistenț a completă a coloanei în multe cazuri.

Mecanismul rezistenț ei la încărcare:

Într-un stâlp compus, atât secț iunile de oț el cât ș i cele de beton ar rezista la forț ele externe
încărcare prin interacț iune împreună prin legătură ș i frecare. Consolidare suplimentară în
împachetarea din beton previne exfolierea excesivă a betonului atât sub sarcină normală cât ș i
condiț ii de incendiu.
Avantajele coloanelor compuse:
Rezistenț ă crescută pentru dimensiuni transversale date.
Creș terea rigidităț ii, conducând la reducerea subț irii ș i la creș terea rezistenț ei la flexare.
Rezistenț ă bună la foc
Protecț ia împotriva coroziunii în coloanele îngropate.
Avantaje economice semnificative faț ă de oț elul structual sau betonul armat
alternative.
Secț iuni transversale identice cu diferite rezistenț e la încărcare ș i moment pot fi produse prin
variaț ia grosimii oț elului, forț a betonului sau armarea. Aceasta permite exteriorul
dimensiunile unei coloane trebuie menț inute constante pe parcursul mai multor etaje într-o clădire, astfel
simplificarea construcț iei ș i detalierea arhitecturală.
Ridicarea unei clădiri înalte într-un mod extrem de eficient.
Cofrajul nu este necesar pentru secț iunile tubulare umplute cu beton

5.5 Conector de tăiere

Construcț ia compusă constă în a asigura o acț iune monolitică între unităț ile prefabricate, cum ar fi
beams din o ț el sau beton armat prefabricat sau grinzi din beton precomprimat ș i turnate in situ
beton, astfel încât cei doi să acț ioneze ca o unitate. Deș i este inevitabil să existe o anumită cantitate de
legătura naturală între beton ș i oț el, cel puț in în stadiile iniț iale, această legătură nu poate fi de încredere
deoarece acesta este probabil să se deterioreze din cauza utilizării ș i suprasarcinii. Tăiere mecanică
Prin urmare, sunt furnizate conectori pentru a ajuta elementul de oț el ș i beton să acț ioneze într-un mod compozit.
mod ignorând contribu ț ia adusă de legătura naturală inerentă pentru acest efect.
În principal, conectorii de tăiere sunt destinaț i să reziste miș cării orizontale între beton.
plăcuț a ș i grinda de oț el ș i pentru a transmite tăierea orizontală între cele două. Conectori de tăiere
sunt de asemenea solicitate să prevină separarea verticală a plăcii de grinda de oț el la contact
suprafaț ă.
Prin urmare, conectorii de forfecare trebuie să fie proiectaț i pentru a ț ine cont de acț iunea integrată a compozitului
structură în toate condiț iile de încărcare pe baza următoarelor:
a. Transmisia tăriei longitudinale de-a lungul suprafe ț ei de contact fără alunecare.
b. Prevenirea separării verticale a plăcii RC in-situ de pre-
bârna structurală fabricată.
Tipuri de conectori de tăiere
Conectorii de forfecare sunt în general clasificaț i în trei categorii, ș i anume.
tip rigid
b. Tip flexibil
[Link] type
(a) Conectori de tip rigid:
Aceste conectori, aș a cum sugerează numele, sunt proiectaț i să fie rezistenț i la îndoire, având puț ină putere înnăscută de
deformare. Aceste tipuri de conectori de tăiere ar putea avea diverse forme, dar cele mai comune
tipurile sunt o lungime scurtă de bare, unghiuri sau ț evi sudate pe grinda de oț el în modurile arătate în
Figura 1. Aceste conectori î ș i derivă rezisten ț a din presiunea de suport a betonului,
distribuite uniform pe suprafaț ă din cauza rigidităț ii conectorilor. Eș ecurile în acestea
tipurile de conectori sunt în general asociate cu sfărâmarea betonului. Este obiș nuit să
asiguraț i un dispozitiv de ancorare adecvat acestor conectori pentru a preveni betonul in-situ de a fi
separat de unitatea structurală în direcț ia normală la suprafaț a de contact. Comunul
metoda pentru aceasta este de a introduce bare longitudinale rotunde prin orificiile prevăzute în rigid
conectori (Figura 13).
(b) Conectori de tip flexibil:
Conectori flexibili de tipul bolț urilor, canale sudate la grinzi structurale îș i derivă
rezistenț a esenț ialmente prin îndoirea conectorilor ș i, în mod normal, eș ecul apare atunci când
tensiunea de curgere în conector este depăș ită, rezultând în alunecarea între grinzi structurale ș i
plăcă de beton. Tipurile tipice de conectori flexibili sunt ilustrare în Figura 14.
c) Conectori de tip Bond sau Anchorage:
Aceste conectori îș i derivă rezistenț a prin acț iunea de lipire ș i/sau ancorare. Lipirea tipică
conectorii de tip au fost ilustraț i în Figura 15. Aceș tia constau de obicei din următoarele:
Barele înclinate cu un capăt sudat de flanș a unităț ii din oț el ș i celălalt îndoït corespunzător.
Bara M.S. sudată la flanș a unităț ii de oț el sub forma de stirrupuri elicoidale.

Figura 13. Conectori rigizi tipici cu dispozitiv de ancorare pentru a fixa betonul
slab împotriva ridicării
 Figura 14. conectoare flexibile tipice

I. Bare de oț el dulci înclinate, sudate de flanș a superioară a unităț ii de oț el

II. conector helical

Figura 15. conectori tipici de legătură sau ancorare